Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

CURRICULUM pentru clasele a XI-a si a XII-a NIVEL 3 Liceu tehnologic ruta directa - Tehnician operator tehnica de calcul

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati. Avantaje si dezavantaje
VALIDITATEA - CONDITIE METODOLOGICA PENTRU RELEVANTA, OBIECTIVITATE Sl INCREDERE IN DATELE CERCETARILOR
PROIECT DIDACTIC - CLASA: a VI-a matematica - Formare de priceperi si deprinderi
OBIECTIVELE SI FUNCTIILE EVALUARII SCOLARE
Subiecte programare in Pascal/C/C++, pentru clasele de matematica-informatica, intensiv informatica
PROIECT DE LECTIE Clasa: a VI-a, limba romana - Complementul direct
Servicii necesare integrarii sociale si scolare a copilului autist
PROIECT DIDACTIC - Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu
PROIECT DIDACTIC - Importanta gimnasticii, a exercitiului fizic in prevenirea instalarii atitudinilor corporale deficiente si formarea unei tinute cor
Factorii reusitei scolare

TERMENI importanti pentru acest document

: manual sisteme de automatizare clasa a XI a liceu : curriculum clasa xii ruta directa textile : curriculum clasa a xi a liceu tehnologic : cdl clasa a xii ruta directa cdl tehnician in activitati comerciale :
loading...

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CENTRUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM

pentru clasele a XI-a si a XII-a

Nivel 3

Liceu tehnologic ruta directa

Profilul:           Tehnic

Specializarea: Tehnician operator tehnica de calcul


PLAN DE INVATAMANT

LICEU TEHNOLOGIC

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Filiera: Tehnologica

Profil: Tehnic

Calificarea: Tehnician operator tehnica de calcul

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                                        330 ore

Modulul I :

Total ore/an

49

 

Sisteme de transmitere a miscarii

         din care:            laborator tehnologic

8

 

                                   instruire practica

41

 

Modulul II :

Total ore/an

33

 

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

         din care :           laborator tehnologic

16

 

                                   instruire practica

 

Modulul III :

Total ore/an

66

 

Tehnici de masurare in domeniu

         din care:           laborator tehnologic

8

 

                                  instruire practica

25

 

Modulul IV :

Total ore/an

33

 

Sisteme de automatizare

         din care:           laborator tehnologic

9

 

                                  instruire practica

7

 

Modulul V :

Total ore/an

50

Sisteme de actionare electrica

         din care:           laborator tehnologic

8

                                  instruire practica

42

Modulul VI :

Total ore/an

49

Circuite electrice

         din care:           laborator tehnologic

8

                                  instruire practica

41

Modulul VII :

Total ore/an

50

Asamblari mecanice

         din care:           laborator tehnologic

8

                                  instruire practica

42

Total ore/an :10 ore/saptamana x 33 saptamani = 330 ore

Stagii de pregatire practica                                                                                                   120 ore

Modulul VIII :

Total ore/an

48

 

Sanatatea si securitatea muncii

         din care:          laborator tehnologic

24

 

                                 instruire practica

24

 

Modulul IX :

Total ore/an

72

Circuite electronice

         din care:          laborator tehnologic

24

                                 Instruire practica

48

Total ore/an : 30 ore/saptamana x 4 saptamani/an = 120 ore

Curriculum in dezvoltare locala                                                                                             132 ore

Modulul X :

Total ore/an

49

Structura sistemelor de calcul

         din care:          laborator tehnologic

16

                                 instruire practica

-

Modulul XI :

Total ore/an

83

Instalarea software a sistemelor de calcul

         din care:          laborator tehnologic

50

                                 instruire practica

-

Total ore/an : 4 ore/saptamana x 33 saptamani = 132 ore

                                                TOTAL  582 ore/an

PLAN DE INVATAMANT

LICEU TEHNOLOGIC

clasa a XII-a

Aria curriculara Tehnologii

Filiera: Tehnologica

Profil: Tehnic

Calificarea: Tehnician operator tehnica de calcul

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                                        310 ore

Modulul I :

Total ore/an

46

 

Planificarea si organizarea productiei

         din care:            laborator tehnologic

31

 

Modulul II :

Total ore/an

47

 

Asigurarea calitatii

         din care :           laborator tehnologic

31

 

Modulul III :

Total ore/an

46

 

Elemente de proiectare

         din care:           laborator tehnologic

31

 

Modulul IV :

Total ore/an

47

 

Sisteme si tehnologii de fabricatie

         din care:           laborator tehnologic

31

 

Modulul V :

Total ore/an

124

Instalarea  sistemelor de calcul

         din care:           laborator tehnologic

62

Total ore/an :10 ore/saptamana x 31 saptamani = 310 ore

Stagii de pregatire practica                                                                                                   150 ore

Modulul VI :

Total ore/an

50

 

Intretinere planificata

         din care:          laborator tehnologic

15

 

                                 instruire practica

35

 

Modulul VII :

Total ore/an

50

Detectarea defectelor

         din care:          laborator tehnologic

15

                                 instruire practica

35

Modulul VIII :

Total ore/an

50

Instalare hardware si mentenanta

         din care:          laborator tehnologic

30

                                 instruire practica

20

Total ore/an : 30 ore/saptamana x 5 saptamani/an = 150 ore

Curriculum in dezvoltare locala                                                                                             124 ore

Modulul IX :

Total ore/an

76

Comunicatii de date si retele de calculatoare

         din care:          laborator tehnologic

45

                                 instruire practica

-

Modulul X :

Total ore/an

48

Sisteme de operare in retea

         din care:          laborator tehnologic

17

                                 instruire practica

-

Total ore/an : 4 ore/saptamana x 31 saptamani = 124 ore

                                                TOTAL  584 ore/a


CURRICULUM

pentru clasa a XI-a

Liceu tehnologic

Profil:                  Tehnic

Specializarea:      Tehnician operator tehnica de calcul


Agregarea unitatilor de competente in module

Unitatea de competente

Competenta

CULTURA DE SPECIALITATE

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

CDL

Verificare

Sisteme de transmitere a miscarii

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

Tehnici de masurare in domeniu

Sisteme de automatizare

Sisteme de actionare electrica

Circuite electrice

Asamblari mecanice

Sanatatea si securitatea muncii

Circuite  electronice

Structura  sistemelor de calcul

Instalarea software a sistemelor de calcul

Gandire critica si rezolvare de probleme.

Identifica probleme complexe.

Rezolva probleme.

Evalueaza rezultatele obtinute.

Managementul relatiilor interpersonale.

Creeaza si mentine relatii profesionale.

Gestioneaza conflictele.

Gestioneaza asteptarile factorilor interesati.

Sisteme de transmitere a miscarii.

Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice.

Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice.

Sanatatea si securitatea muncii.

Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca,  prevenirea si stingerea incendiilor.

Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca.

Coordoneaza activitatile in caz de accident.

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD.

Analizeazǎ  specificul proiectului.

Identificǎ si utilizeazǎ elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii.

Interpreteazǎ si modifica desene in 2D.

Vizualizeaza si interpreteazǎ prezentǎri in 3D.

Tehnici de masurare in domeniu.

Explica structura instalatiilor / sistemelor de masurare.

Executa operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare.

Utilizeaza tehnici de masurare pentru determinarea/ monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

Sisteme de automatizare.

Caracterizeaza sistemele de reglare automata.

Prezinta functionarea componentelor sistemelor de reglare automata.

Analizeaza functionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului.

Sisteme de actionare electrica.

Selecteaza componentele unui sistem de actionare specific domeniului.

Realizeaza sisteme de actionare electrica.

Urmareste functionarea sistemelor de actionare electrica.

Circuite  electrice.

Realizeaza circuite electrice de curent continuu (c.c.)

Realizeaza circuite electrice de curent alternativ (c.a.)

Utilizeaza aparate de c.a de joasa tensiune.

Circuite electronice.

Identifica tipuri de sisteme electronice.

Evalueaza performantele sistemelor electronice.

Conecteaza sisteme electronice in echipamente si instalatii.

Asamblari mecanice.

Stabileste procesul tehnologic de asamblare.

Realizeaza produse specifice  prin asamblari nedemontabile.

Efectueaza lucrari de  asamblare demontabila.

Configurarea si managementul sistemelor de operare

Utilizeaza facilitatile sistemelor de operare pentru exploatarea unui sistem de calcul

Descrie rolul si functiilor sistemelor de operare in sistemele cu microprocesor

Instaleaza si configureaza sistemele de operare

Instaleaza si configureaza aplicatiile software

Manageriaza sistemele de calcul pentru a facilita procesarea informatiei

Alege sistemele pentru a se potrivi unor aplicatii particulare

Arhitectura sistemelor cu microprocesor

Descrie si utilizeaza metode de reprezentare a datelor

Descrie organizarea interna si operarea sistemelor cu microprocesor

Identifica principalele caracteristici fizice si logice ale componentelor sistemelor cu microprocesor

Descrie si utilizeaza metode de reprezentare a datelor

Utilizarea dispozitivelor periferice

Explica magistralele de date si interfetele

Explica functionarea si intretine dispozitivele de intrare

Explica functionarea si intretine unitatile de afisare

Explica functionarea si intretine spatiile de stocare

Explica principalele caracteristici si functionarea memoriilor.


NOTA DE PREZENTARE

Prezentarea calificarii

Noul Sistem National al Calificarilor Profesionale ( S.N.C.P. ) este elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii ( M.E.C. ) in parteneriat cu angajatorii si alti factori interesati, pentru a oferi un profil al  absolventilor cerut de sectoarele economice si de servicii. Angajatorii se implica in acest fel si mai mult in parteneriate educationale, ajutand astfel la cresterea calitatii procesului de formare, influentand ceea ce se invata si creand conditii pentru ca invatamantul sa raspunda schimbarilor tehnologice tot mai rapide de azi.

Absolventii noului sistem de formare profesionala, dobandesc abilitati, cunostinte, deprinderi dezvoltand si o serie de abilitati cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de invatare continua, prin posibilitatea  unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificarile profesionale nationale necesita unitati de competenta cheie si unitati de competenta profesionale. Competentele profesionale sunt grupate in unitati de competenta generale si specializate.

Cererea pietei si necesitatea formarii profesionale la nivel european au reprezentat motivele esentiale pentru includerea abilitatilor cheie in cadrul Standardelor de Pregatire Profesionala ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele competente de baza care sunt importante pe piata muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel incat sa dezvolte abilitati de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munca, pentru asumarea rolului in societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vietii. Aceste cerinte, necesare unei vieti adaptate la exigentele societatii contemporane, au fost incorporate in abilitatile cheie. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardul de Pregatire Profesionala specifice calificarilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale si care trebuie sa fie utilizate impreuna cu respectivele curriculum-uri.

Fiecare nivel parcurs in domeniul Tehnic, implica dobandirea unor abilitati, cunostinte si deprinderi care permit absolventilor fie sa se angajeze, fie sa-si continue pregatirea la un nivel superior.

Pregatirea fortei de munca calificate in conformitate cu standardele europene presupune desfasurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare si evaluare, centrate pe elev.

Noii angajati vor putea desfasura sarcini non-rutiniere care implica colaborarea in cadrul unei echipe.  

Prin unitatile de competente specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este  solicitat in multe activitati practice care ii  stimuleaza si creativitatea. Orice activitate creativa va duce la o largire semnificativa a experientei si la aplicarea constienta a cunostintelor dobandite.


MODUL I : SISTEME DE TRANSMITERE  A  MISCARII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” face parte din  curriculum-ul de nivel 3, clasa   a XI-a liceu tehnologic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  49 de ore / an, din care:

·           laborator tehnologic  – 8 ore;

·           instruire practica saptamanala –   41 ore;

Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” asigura formarea de competente tehnice  si de abilitati practice necesare in executarea lucrarilor de  montaj, reglare si intretinere a organelor de masini si mecanismelor de transmitere si transformare a miscarii.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

· 

13. Sisteme de transmitere a miscarii

1 credit

-

13.1. Analizeaza rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice.

-

13.2. Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

-

13.3. Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de

competente

Competente

Continuturi tematice

13.Sisteme de transmitere a miscarii

13.1. Analizeaza  rolul functional al organelor de masini din cadrul transmisiilor mecanice

13.2.   Coordoneaza lucrari de montaj pentru organe de masini si mecanisme.

13.3.   Executa lucrari de reglare si intretinere ale transmisiilor mecanice

Organe de masini:      curele, cabluri, lanturi, osii, arbori, roti dintate, roti de curea, roti de frictiune, variatoare, lagare, cuplaje, ghidaje

Caracterizare: denumire, material, constructie, parametrii geometrici si constructivi

Simboluri :   specifice organelor de masini si mecanismelor

Documentatia tehnica:           desen de ansamblu, schema cinematica, schema de  montaj

 

Lucrari specifice:        pregatitoare, montare, demontare, ajustare

Reglaje: bataie radiala si frontala a danturii, arborilor, paralelismul arborilor si danturilor, ajustarea jocurilor, coaxialitatea arborilor si lagarelor, ajustarea curselor

Intretinere: verificari curente, ungere, curatire, conservare

Protectia mediului :    colectarea si depozitarea uleiurilor uzate respectand legislatia de protectie a mediului

III. Sugestii metodologice

            Modulul „Sisteme de transmitere a miscarii” nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea continuturilor  modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

·        fiind o structura flexibila, modulul poate incorporat, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul/maistru instructor va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Ø      Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Ø      Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Ø      Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Ø      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Ø      Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Þ    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

Þ    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

Þ    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

Þ    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

Activitatile din cadrul orelor de instruire practica vor viza  cu precadere:

·        interpretarea documentatiei tehnice necesare montajului

·        tipurile de scule, dispozitive si utilaje folosite la montaj

·        executia practica a asamblarilor precizate

·        verificarea montajelor realizate.

·        capacitatea de comunicare, asumare de sarcini si responsabilitati

·        lucrul in echipa

Tipurile de aplicatii se vor stabili corelat cu calificarea in care se pregatesc elevii, rezolvarea sarcinilor de lucru facandu-se prin aplicatii individuale sau pe grupuri de elevi, favorizand lucrul in echipa si responsabilitatea pentru sarcina primita.

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Þ    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor in a-si fixa  obiective.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam:

·        Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·        Investigatia.

·        Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·        Metoda lucrarilor practice

·        Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

·        Fise de observatie

·        Fise de lucru

·        Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de: specificul domeniului si calificarii, dificultatea temelor, nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice:

1. Organe de masini:

Osii      

Arbori

Lagare

Cuplaje

Ghidaje

Rol functional, cerinte impuse, parti componente, tipuri constructive, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

2. Transmisii mecanice:

            Transmisii prin curele

            Transmisii prin cabluri

            Transmisii prin lanturi

Transmisii cu roti de frictiune; variatoare

Transmisii prin roti dintate

Rol functional, parti componente, tipuri constructive, avantaje –dezavantaje, materiale, domenii de utilizare, simbolizare, operatii de montaj, SDV-uri specifice, lucrari de intretinere si reglare, respectarea normelor de protectia mediului si NTSM.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul II: UTILIZAREA APLICATIILOR DE TIP CAD

Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul „Utilizarea aplicatiilor de tip CAD” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  33 de ore / an, din care:

·           teorie –   17 ore;

·           laborator tehnologic  – 16 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

· 

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

1 credit

-

14.1. Analizeaza specificul proiectului.

-

14.2. Identifica si utilizeaza elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii.

-

14.3. Interpreteaza si modifica desene in 2D.

14.4.Vizualizeaza si interpreteaza prezentari in 3D.

II.               Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competente

Competente

individuale

Continuturi tematice

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

14.1.Analizeazǎ  specificul proiectului.

·         Avantajele utilizarii aplicatiilor de tip CAD fata de metodele traditionale:

-         calitate

-         acuratete

-         timp de executie si revizuire

-         eficienta

-         cost

-         transferul informatiilor.

·         Meniuri derulante CAD: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Draw, Modify, Bonus, Help.

·         Butoane din bara instrumentelor de lucru:

-         desenarea

-         modificarea

-         editarea obiectelor elementare

-         selectarea punctelor geometrice specifice: intersectie, punct median, perpendiculare, capete de linie

14. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

14.2.Identificǎ si utilizeazǎ elemente hard si soft pentru a realiza aplicatii.

·         Elemente hard:

-         procesor

-         RAM

-         video

-         Disk

-         CD-ROM.

·         Soft adecvat domeniului (mecanic, electronic, electromecanic, electric, constructii, textile).

·         Procedee de baza pentru desenare CAD:

-         aranjare

-         copiere

-         colorare

-         racordare

-         stergere

-         translatare.

·         Cotare:

-         liniara

-         diametre

-         raza

-         unghiuri

-         inclinata.

14.3.Interpreteazǎ si modifica desene in 2D.

·         Pregǎtirea mediului de desenare:

-         lansare in executie a programului

-         numele si locul de memorare al fisierului

-         unitǎtile de mǎsurare utilizate

-         dimensiunea hartiei.

·         Editare text pe desen:

-         caracteristici

-         text pe un rand

-         pe mai multe randuri

-         stergere text

-         tiparire

-         copiere

-         mutare

-         copiere desene din CAD in Word.

·         Metode de imbunatatire a solutiei (plan complex, munca cu altii, responsabilitǎti, aranjamente de lucru)

14.4.Vizualizeaza si interpreteazǎ prezentǎri in 3D.

·         Modalitati de proiectare in 3D.

·         Suprafete spatiale:

-         intre doua linii curbe

-         extrudate

-         de revolutie.

·         Dezvoltǎri posibile ale procesului de modelare in 3D: feed-back, plan complex, documentatie tehnicǎ, responsabilitǎti, aranjamente de lucru (birouri de proiectare).

 

 

III.            Sugestii metodologice

Modulul „Utilizarea aplicatiilor de tip CAD” ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu proiectarea asistata de calculator.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul II,  specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1: Prezentarea interfetei grafice.

1.      Elemente de interfata.

2.      Specificatii si recomandari de lucru.

Tema 2: Desenarea interactiva.

1.      Sistemul de coordonate.

2.      Obiecte / entitati grafice vectoriale.

3.      Pregatirea lucrului.

4.      Specificarea / intrpducerea coordonatelor.

5.      Selectarea entitatilor desenate.

6.      Controlul prin panoramare al afisarii desenului.

Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE, ARC, PLINE,

POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE, ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, TABLE).

Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare si constructie) (ERASE, COPY, MIRROR,

OFFSET, ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM, EXTEND, BREAK, CHAMFER, FILLET, EXPLODE, LENGTHEN, ALIGN).

Tema 5: Comenzi si facilitati ajutatoare (LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE, MEASURE,

STATUS, comenzi de corectare a greselilor, comenzi pentru reimprospatarea imaginii, comenzi pentru accesarea informatiilor de asistenta, salvarea, inchiderea si reluarea sesiunii de lucru).

Tema 6: Texte scrise in desen.

1.      Comenzi de scriere a desenului.

2.      Formatare si stiluri de text.

3.      Editarea textelor existente.

Tema 7: Proprietati simbologice si de emfaza 3D.

1.      Culoarea obiectelor.

2.      Tipuri de linie.

3.      Grosimi de linei.

4.      Elevatia si grosimea pe verticala.

5.      Modificarea proprietatilor de obiecte.

Tema 8: Hasurarea (umplerea cu modele).

Tema 9: Cotarea in desen.

Tema 10: Proiectarea tridimensionala. Modelarea 3D.

1.      Conceperea tridimensionala a proiectelor. Vizualizare 3D.

2.      Desenarea in 3D a obiectelor ordinare. UCS si WCS.

3.      Desenarea in 3d cu obiecte 3D (suprafete si solide).

4.      Vizualizarea “umbrita” a proiectelor 3D.

Tema 11: Tiparirea desenelor.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia de didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a depriderilor, proprii grupului instruit.

Locul de desfasurare a instruirii se recomanda a fi un laborator de informatica, in care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de calculatoare egal cu numarul elevilor din grupa, conectate in retea si cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele specifice.

In laborator trebuie sa existe de asemenea, o imprimanta, dispozitive periferice si de memorare externa. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide faciliteaza instruirea interactiva permitand proiectia imaginilor formate pe ecranul monitorului.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

Pentru a evita disfunctiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul sa urmareasca strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilitatilor unui program, pas cu pas, in ritm impus. Dupa aceea, ritmul de instruire poate diferi in functie de particularitatile fiecarui elev. Pregatirea in laboratorul de informatica are o specificitate care se bazeaza, in principal, pe realizarea etapa cu etapa, de catre fiecare elev, a instructiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinte conduce la “pauze” nedorite si incetinirea ritmului de instruire.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema cu ajutorul calculatorului.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

De aceea, competentele propuse directioneaza instruirea catre formarea unor abilitati de utilizare a sistemelor informatice in stransa corelare cu pregatirea la disciplinele de specialitate, pentru a accentua si mai mult caracterul utilitar al programelor descrise si pentru a motiva superior elevii in procesul instructiv.

Pornind de la premisa, avuta in vedere prin competentele prevazute la disciplinele din cadrul pregatirii de specialitate, ca informativ, elevii sunt in posesia elementelor teoretice necesare pentru intelegerea si utilizarea pachetelor aplicative de programe, s-a pus un accent deosebit pe descrierea si exersarea facilitatilor oferite de aceste programe si pe formarea deprinderilor de a le valorifica in activitatea curenta a viitorului specialist.

Achizitia noilor cunostinte, integrarea acestora in sistemul celor anterioare si valorificarea lor prin transfer si creativitate, vizeaza formarea unui specialist capabil sa raspunda cerintelor cu pronuntat caracter aplicativ, cerinte  specifice economiei actuale si, mai ales, domeniului electronica si automatizari.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul III: TEHNICI DE MASURARE IN DOMENIU

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Tehnici de masurare in domeniu” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic,  in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 66 de ore / an, din care:

·      teorie – 33 ore;

·      laborator tehnologic – 8 ore

·      instruire practica – 25 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

 

In modulul „Tehnici de masurare in domeniu au fost agregate competente dintr-o unitate de abilitati cheie si o unitate de competente tehnice generale:

· 

3. Managementul relatiilor interpersonale

0.5 credite

-

3.2. Gestioneaza conflicte.

-

3.3. Gestioneaza asteptarile factorilor interesati.

·       

16. Tehnici de masurare in domeniu

1 credit

-

16.1.Explica structura instalatiilor/sistemelor de masurare.

-

16.2. Executa operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare.

-

16.3.Utilizeaza tehnici de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

16. Tehnici de masurare in domeniu

16.1. Explica structura instalatiilor / sistemelor de masurare.

Instalatii si sisteme de masurare

-      Clasificarea instalatiilor si sistemelor de masurare dupa functiile indeplinite:

·  de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor, sistemelor industriale;

·  de supraveghere si control a proceselor industriale

-   Elemente componente de baza ale instalatiilor si sistemelor de masurare (rol functional, variante constructive): mijloace de masurare, traductoare, adaptoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarea datelor, elemente de automatizare

-   Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii / unui sistem de masurare (scheme structurale)

-   Tipuri de structuri ale sistemelor de masurare (in lant, paralela, in bucla), scheme structurale, principii de functionare.

     Aplicatii practice de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

16. Tehnici de masurare in domeniu

16.2. Executa operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor  de masurare.

§ Documentatia tehnica specifica lucrarilor de masurare / monitorizare a marilor tehnice caracteristice proceselor industriale (carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate, instructiuni de utilizare)

§ Criterii de selectare a mijloacelor si metodelor de masurare: caracteristicile obiectului masurat sau a procesului controlat; parametrul controlat (valori prognozate); indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului; tipul de productie (unicate, serie mica, serie mare sau masa) in cadrul careia se realizeaza procese de masurare; productivitatea impusa masurarii; costul aplicarii metodei

§ Operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare: asigurarea conditiilor de microclimat, reglaje prevazute in instructiunile de utilizare, selectarea  domeniilor de masurare in functie de valoarea prognozata (unde este cazul), verificarea legaturilor functionale dintre componente

§ Aplicatii practice

-      de utilizare  a documentatiei tehnice specifice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate;

-      de determinare a unor valori prognozate ale marimilor fizice masurate;

-      de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

16. Tehnici de masurare in domeniu

16.3. Utilizeaza tehnici de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

§ Metode de masurare

-   Metode directe

-   Metode indirecte

-   Metode implicite

§ Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale:

-   geometrice (masuri terminale pentru lungimi si unghiuri, rigle, sublere, micrometre, raportoare, comparatoare, indicatoare de nivel, planimetre, dozatoare volumetrice)

-   mecanice (dinamometre, manometre, vacuumetre, vitezometre, turometre, accelerometre, debitmetre)

-   fizico-chimice (balante, densimetre, vascozimetre, ceasuri si cronometre)

-   termice (termometre, contoare termice)

-   electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice)

§ Aplicatii practice

-   de masurare directa a marimilor geometrice, mecanice, fizico-chimice, termice si electrice;

-   de realizare a instalatiilor de masurare dupa o schema data;

-   de masurare/monitorizare  a marimilor fizice specifice unor procese industriale, folosind instalatii de masurare data;

-   de prelucrare si analizare a rezultatelor masurarii (calcule matematice, trasare de grafice si diagrame, comparare cu valori nominale sau limita, tolerante)

§ Exercitii de grup pentru analizarea rezultatelor masurarii, stabilirea unor tendinte in evolutia parametrului / procesului controlat, a unor cauze si solutii de optimizare / remediere.

3.Managemen-tul  relatiilor interpersonale

3.2. Gestioneaza conflictele.

3.Managemen-tul  relatiilor interpersonale

3.3. Gestioneaza asteptarile factorilor interesati.

III. Sugestii metodologice

Modulul «Tehnici de masurare in domeniu» ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu selectarea si utilizarea mijloacelor si metodelor de masurare, dar si a abilitatilor de analizare  a rezultatelor masurarii.

            Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, criteriile de performanta ale competentelor agregate in modul cu continuturile incluse, rezultate din conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta respective.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul III,  specifica din ce unitati de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata  de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Tehnici si tehnologii de masurare a marimilor caracteristice proceselor tehnologice

1.1.  Procese de masurare

-         tipuri de procese: procese de masurare si verificare in cercetare si laboratoare de dezvoltare, in domeniul controlului tehnic precum si al incercarilor instalatiilor; mari procese industriale in flux si procese individuale descentralizate;

-         componentele procesului de masurare: masurand, etaloane, mijloace de masurare

1.2.  Metode de masurare

-         Metode directe

·        bazate pe comparatia simultana 1:1 directa (metode diferentiale, metode de zero), prin substitutie sau prin permutare;

·        bazate pe comparatia simultana 1:n (metode aditionare, metode de raport);

·        bazate pe comparatia succesiva.

-         Metode indirecte

-         Metode implicite

1.3.  Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale:

-         geometrice (masuri terminale pentru lungimi si unghiuri, rigle, sublere, micrometre, raportoare, comparatoare, indicatoare de nivel, planimetre, dozatoare volumetrice)

-         mecanice (dinamometre, manometre, vacuumetre, vitezometre, turometre, accelerometre, debitmetre)

-         fizico-chimice (balante, densimetre, vascozimetre, ceasuri si cronometre)

-         termice (termometre, contoare termice)

-         electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice)

1.4.  Instalatii si sisteme de masurare

-         Clasificarea instalatiilor si sistemelor de masurare dupa functiile indeplinite:

·        de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor, sistemelor industriale;

·        de supraveghere si control a proceselor industriale

-         Elemente componente de baza ale instalatiilor si sistemelor de masurare (rol functional, variante constructive): mijloace de masurare, traductoare, adaptoare, inregistratoare, echipamente pentru achizitia, transmiterea si prelucrarea datelor, elemente de automatizare

-         Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii / unui sistem de masurare (scheme structurale)

-         Tipuri de structuri ale sistemelor de masurare (in lant, paralela, in bucla), scheme structurale, principii de functionare.

  1. Utilizarea tehnicilor de masurare pentru determinarea / monitorizarea marimilor tehnice specifice proceselor industriale.

2.1.  Norme de tehnica securitatii muncii

2.2.  Documentatia tehnica specifica lucrarilor de masurare / monitorizare a marilor tehnice caracteristice proceselor industriale (carti tehnice ale aparatelor si echipamentelor de masurare utilizate, instructiuni de utilizare)

2.3.  Criterii de selectare a mijloacelor si metodelor de masurare: caracteristicile obiectului masurat sau a procesului controlat; parametrul controlat (valori prognozate); indicatori metrologici si economici ai mijloacelor de masurare accesibile operatorului (sensibilitatea; rezolutia; domeniul / domeniile de masurare; valoarea diviziunii; timpul de raspuns; durabilitatea; justetea; fidelitatea; precizia; clase de precizie; fiabilitatea metrologica); tipul de productie (unicate, serie mica, serie mare sau masa) in cadrul careia se realizeaza procese de masurare; productivitatea impusa masurarii; costul aplicarii metodei

2.4.  Operatii pregatitoare pentru utilizarea tehnicilor de masurare: asigurarea conditiilor de microclimat, reglaje prevazute in instructiunile de utilizare, selectarea  domeniilor de masurare in functie de valoarea prognozata (unde este cazul), verificarea legaturilor functionale dintre componente

2.5.  Aplicatii practice

-   de utilizare  a documentatiei tehnice specifice pentru identificarea conditiilor impuse la exploatarea mijloacelor de masurare si echipamentelor utilizate;

-   de determinare a unor valori prognozate ale marimilor fizice masurate;

-   de masurare directa a marimilor geometrice, mecanice, fizico-chimice, termice si electrice;

-   de utilizare a schemelor structurale pentru identificarea componentelor si verificarea legaturilor dintre componentele unei instalatii de masurare date

-   de realizare a unor instalatiilor de masurare dupa o schema data;

-   de masurare / monitorizare  a marimilor fizice specifice unor procese industriale, folosind o instalatie de masurare data;

-   de prelucrare si analizare a rezultatelor masurarii (calcule matematice, trasare de grafice si diagrame, comparare cu valori nominale sau limita, tolerante)

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Date fiind competentele vizate, se recomanda o pondere ridicata a exercitiilor de realizare a unor instalatii de masurare, folosind documentatia tehnica specifica, de culegere a informatiilor de masurare, de inregistrare si de prelucrare a  acestora,

Alegerea mijloacelor didactice se va realiza in stransa corelatie cu metodele didactice si cu continutul stiintific al lectiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor si laboratoarelor de metrologie. Instruirea practica se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator. Se recomanda utilizarea:

·        fiselor de lucru;

·        fiselor tehnologice;

·        schemelor structurale;

·        cartilor tehnice si instructiunilor de utilizare a mijloacelor de masurare;

·        suporturilor de curs / aplicative audio-video sau / si multimedia;

·        soft-urilor educationale specifice.

Autorii recomanda desfasurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne de invatare, eventual integrate intr-un sistem multimedia, astfel incat sa fie mentinut si stimulat interesul elevilor pe tot parcursul lectiilor si activitatilor aplicative realizate si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari. Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde (nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul IV : SISTEME DE AUTOMATIZARE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

 

Continuturile incluse in structura modulului SISTEME DE AUTOMATIZARE ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind sistemele de reglare automata , in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul „Sisteme de automatizare” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic,  in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de 33 de ore / an, din care:

·      teorie – 17 ore;

·      laborator tehnologic – 9 ore;

·      instruire practica – 7 ore.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

· 

18.Sisteme de automatizare

1 credit

-

18.1. Caracterizeaza sistemele de reglare automata.

-

18.2. Prezinta functionarea componentelor sistemelor de reglare automata.

-

18.3. Analizeaza functionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului.

 

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competente

Competente

Continuturi

18.

SISTEME DE AUTOMATIZA-RE

18.1.

Caracterizeaza sistemele de reglare automata

·        Schema de principiu a unui sistem de  reglare automata;

·        Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de  reglare automata;

·        Rolul functional al componentelor sistemului de  reglare automata.

18.

SISTEME

DE AUTOMATIZA-

RE

18.2.

Prezinta functionarea componentelor sistemelor de reglare automata

·        Elementele constructive ale componentelor sistemelor de reglare: descriere, functionare si alegerea din cataloage.

18.

SISTEME DE AUTOMATIZA-RE

18.3.

Analizeaza functionarea sistemelor de automatizare specifice domeniului

·        Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire: caracterizare si functionare;

·        Parametrii tehnici supravegheati: marimi electrice si neelectrice.

 

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Pentru atingerea competentelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, de a le esalona in timp, de a utiliza activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Se recomanda parcurgerea continuturilor modulului SISTEME DE  AUTOMATIZARE in ordinea prezentata:

1.      Sisteme de reglare automata:

1.1  Schema de principiu.

1.2  Marimile care intervin in schema de principiu a unui sistem de reglare automata: de intrare (de referinta ), de reactie, abaterea , de comanda, de executie(de reglare), de iesire, perturbatii;

1.3  Componentele sistemului de reglare automata: rol, elemente constructive, functionare, alegerea din cataloage:

·        traductoare  de   intrare  si  de  reactie;

·        elemente  de comparatie;

·        regulatoare automate;

·        elemente de executie.

2.      Sisteme de reglare automata specifice domeniului de pregatire:

·        elemente componente;

·        functionare;

·        parametrii tehnici supravegheati: electrici si neelectrici.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice.

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam :

·        Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

·        Investigatia.

·        Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·        Metoda exercitiilor practice

·        Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        Fise de observatie si fise de lucru

·        Chestionarul

·        Fise de autoevaluare                               

·        Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

·        Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul V : SISTEME DE ACTIONARE ELECTRICA

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sisteme de actionare electrica” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  50 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   8 ore;

·      instruire practica saptamanala – 42 ore;

Lista unitatilor de competente  relevante pentru modul

· 

19. Sisteme de actionare electrica

1 credit

-

19.1. Selecteaza componentele unui sistem de actionare specific domeniului.

-

19.2. Realizeaza sisteme de actionare electrica.

-

19.3. Urmareste functionarea sistemelor de actionare electrica.

II.                Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

19.  SISTEME

DE ACTIONARE ELECTRICA

19.1.

Selecteaza componentele unui sistem de actionare specific domeniului

-         componentele unui sistem de actionare specific domeniului: motoare   electrice,  masini   de   lucru , instalatie de comanda (aparatele electrice  si electronice de actionare, comanda, protectie si semnalizare), sistem de transmisie a miscarii

-         rolul functional al componentelor sistemului de actionare

-         rolul functional al sistemului de actionare

19.2.

Realizeaza sisteme de actionare electrica

-         simboluri si notatii specifice componentelor din schema electrica

-         legaturi functionale intre componentele sistemului de actionare: electrice (cu conductoare/cabluri) si mecanice (cuplaje)

-         masuratori cu ohmmetrul pentru verificarea continuitatii circuitului electric

19.3.

Urmareste functionarea sistemelor de actionare electrica

-         manevre de conectare si de deconectare a motorului de actionare.

-         masurarea parametrilor de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia

-         urmarirea vizuala a functionarii

III.             Sugestii metodologice

Modulul ,,Sisteme de actionare electrica” ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor sisteme de actionare specifice fiecarui domeniu de calificare.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integritatea lor, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.      Prezentarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

1.1.      Definirea sistemului de actionare electrica.

1.2.      Rolul sistemului de actionare electrica in ansamblul tehnic din care face parte.

1.3.      Componentele sistemului de actionare  (recunoastere si rol functional):

-         Motoare electrice de actionare;

-         Aparate electrice necesare : de comutatie, de protectie, de masurare;

-         Conductoare si cabluri electrice.

2.      Realizarea sistemelor de actionare electrica specifice domeniului

2.1.      Citirea schemei electrice de actionare .

2.2.      Parcurgerea etapelor de realizare a sistemului electric de actionare.

2.3.      Masurarea parametrilor de functionare: intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, turatia motorului de actionare.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Instruirea teoretica si laboratorul tehnologic se recomanda sa se desfasoare in cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse didactice, panoplii si machete didactice sau/si functionale, seturi de scheme de sisteme de actionare electrica, in care pot fi evidentiate echipamentele si aparatele electrice componente, bibliografie tehnica selectiva s.a.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificarii optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirea orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpul alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si  la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam :

·        Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

·        Investigatia.

·        Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·        Metoda exercitiilor practice

·        Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        Fise de observatie si fise de lucru

·        Chestionarul

·        Fise de autoevaluare                               

·        Miniproiectul -  prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

·        Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul  VI: CIRCUITE    ELECTRICE

 

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul este parte integranta din cultura de specialitate, pregatire practica, liceu tehnologic, clasa a XI-a.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  49 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   8 ore;

·      instruire practica saptamanala – 41 ore;

 Lista competentelor specifice unitatii de competente din modul:

· 

20. Circuite electrice

1 credit

-

20.1. Realizeaza circuite electrice de curent continuu (c.c.).

-

20.2. Realizeaza circuite electrice de curent alternativ (c.a.).

-

20.3. Utilizeaza aparate de c.a. de joasa tensiune

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de

competente

Competente individuale

Continuturi tematice

20.Circuite electrice

20.1. Realizeaza circuite electrice de c.c.

Rezistoare: clasificare, marcare in clar si in codul culorilor

Surse de c.c.:

-         Clasificare;

-         Parametri: tensiunea la borne, rezistenta interna;

Gruparea rezistoarelor si a surselor de c.c.:

-         serie;

-         paralel;

-         mixt.

Circuite cu rezistoare si surse de c.c.:

-         realizarea circuitelor;

-         masurarea tensiunilor la bornele componentelor;

-         masurarea intensitatilor din circuit.

Analizarea circuitelor de c.c. pe baza valorilor masurate  utilizand legile si teoremele studiate:

-         legea lui Ohm;

-          teoremele lui Kirchhoff;

-         legea lui Joule.

20. Circuite electrice

20.2. Realizeaza circuite electrice de c.a.

Componente electrice pasive de circuit: (bobine, condensatoare):

-         clasificare;

-          comportarea in curent alternativ.

Identificarea bobinelor si condensatoarelor dupa:

-         marcaj;

-         aspect.      

Realizarea circuitelor de c.a. cu  rezistoare, condensatoare, bobine:

-         circuite RLC serie;

-         circuite RLC paralel.

-         RLC serie/in paralel cu circuite C

Masurarea parametrilor de circuit:

-         valori efective ale tensiunii la bornele componentelor;

Simularea functionarii circuitelor de c.a. folosind un soft didactic (ORCAD, sau orice alt soft care permite simularea functionarii circuitelor de c.a).

Interpretarea rezultatelor obtinute pe cale practica si prin simulare:

-         compararea rezultatelor: tensiuni, intensitati;

-         calculul erorilor.

20.3. Utilizeaza aparate de c.a de joasa tensiune.

Identificarea aparatelor de protectie, comutare si a receptoarelor de joasa tensiune :

-         sigurante;

-          relee termice.

Identificarea aparatelor de comutare:

-         relele termice;

-          relee electromagnetice;

-          intreruptoare automate;

-          contactoare;

-          comutatoare.

Receptoare:

-         lampi cu incandescenta;

-          lampi  fluorescente;

-          motoare electrice

Realizarea circuitelor de c.a. de joasa tensiune cu aparate de protectie,  comutare si receptoare.

Verificarea functionarii circuitelor de c.a. de joasa tensiune (maxim 220 V)

III. Sugestii metodologice

         Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

            Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

         Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de instruire practica  utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile  practice si mai putin pe cele teoretice: documentarea cu ajutorul Internetului, utilizari de materiale si programe inregistrate pe suport electronic,  vizite de documentare la agentii economici, lucrari practice, teste de evaluare etc.

            Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala.

            Parcurgerea continuturilor si adecvarea strategiilor didactice vor viza si formarea priceperilor si deprinderilor practice corelate cu notiunile teoretice dobandite de elevi in anii anteriori.

                         Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti  pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care nici din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.

              Se va avea in vedre utilizarea metodelor specifice de lucru in cazul  elevilor  cu cerinte educationale speciale.

               Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

               Se evalueaza numai competentele corespunzatoare modulului. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

                 Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe orale, probe practice).

                Se recomanda documentarea pe Internet accesand paginile de pe site-ul  kappa.ro.

     Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


MODULUL VII: ASAMBLARI MECANICE

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Asamblari mecanice” face parte din  curriculum-ul de nivel 3, clasa a XI-a liceu tehnologic.

Continuturile prevazute se vor parcurge in orele de instruire practica saptamanala si in cadrul laboratorului tehnologic.

Modulul „Asamblari mecanice”nu este conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Numarul de ore alocat modulului este de 50 de ore, distribuite astfel:

·        8 ore de laborator tehnologic.

·        42 ore de instruire practica saptamanala.

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul:

· 

22. Asamblari mecanice

1 credit

-

22.1. Stabileste procesul tehnologic de asamblare.

-

22.2. Realizeaza produse specifice prin asamblari nedemontabile.

-

22.3. Efectueaza lucrari de asamblare demontabila.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

22.ASAMBLARI

MECANICE

22.1.Stabileste procesul tehnologic de asamblare

22.2.Realizeaza produse specifice prin asamblari nedemontabile

22.3.Efectueaza lucrari de asamblare demontabila

Date initiale ale procesului de asamblare: documentatia tehnica, programul de productie

Metode de asamblare: metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, ajustarii, reglarii

Conditii materiale:      utilaje, SDV-uri, materiale specifice

Asamblari nedemontabile: prin presare, prin nituire, lipire, sudare

Operatii: de pregatire a reperelor, de asamblare nedemontabila a produselor specifice

Resurse: materiale, utilaje si SDV-uri  specifice, documentatie tehnica

Asamblari demontabile: prin pene si stifturi, prin caneluri, conuri, filete, cu elemente elastice

Operatii: pregatirea reperelor pentru asamblare, asigurarea organelor de asamblare necesare, asamblarea propriu-zisa

Resurse: organe de asamblare, documentatie tehnica, SDV-uri

III. Sugestii metodologice

Parcurgerea continuturilor  modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea competentelor tehnice generale aferente calificarilor de nivel 3.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·  modulul este orientat asupra celui care invata, urmarind valorificarea disponibilitatilor sale;

·  fiind o structura flexibila, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi     mijloace sau resurse didactice;

·  modulul permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

·  modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste / langa alte module parcurse; in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module, ceea ce se inscrie in linia imperativului educatiei permanente.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

Ø      Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Ø      Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Ø      Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Ø      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Ø      Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a “ordona” informatiile noi si a le asocia cu “cunostintele vechi”.

Procesul de predare -  invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev.

In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte si modalitati de lucru:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Þ    gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens  fise de lucru;

Þ    fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri  diferite;

Þ    fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

Þ    prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

Þ    abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

Þ    utilizarea verificarii de catre un coleg, a verificarii prin indrumator;

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Þ    utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a tuturor copiilor, acceptand faptul ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor. Pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, metodele se vor adapta la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au ritm lent de invatare, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor  probe care se refera explicit la  criteriile de performanta  si la conditiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca  metode de evaluare recomandam:

·        Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data.

·        Investigatia.

·        Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune /  modifica programul propriu de invatare.

·        Metoda lucrarilor practice

·        Lucrul cu modele

Se recomanda utilizarea urmatoarelor instrumente de evaluare:

·        Fise de observatie

·        Fise de lucru

·        Lucrari practice specifice domeniului si calificarii

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

·        specificul domeniului si calificarii

·        dificultatea temelor

·        nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

·        complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

·        ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a abilitatilor practice proprii grupului instruit.

Recomandam urmatoarele continuturi tematice:

1. Structura procesului tehnologic de asamblare

- operatiile si fazele de asamblare, manuirile, piesa de baza, completul, subansamblul, ansamblul

2. Documente tehnologice necesare realizarii operatiei de asamblare

- scheme de asamblare, fise tehnologice si planuri de operatii, ciclograma asamblarii

3. Precizia de prelucrare si asamblare

 - abateri dimensionale, de forma si de pozitie

4. Metode de asamblare

- metoda interschimbabilitatii totale, metoda interschimbabilitatii partiale, metoda sortarii, metoda ajustarii, metoda reglarii

5. Pregatirea pieselor pentru asamblare

- retusare, razuire, rodare, lepuire, lustruire, gaurire, alezare, filetare, spalare

6. Asamblari nedemontabile

·        Prezentarea generala a asamblarilor nedemontabile

- asamblari prin presare (prin incalzire sau racire, prin deformare)

- asamblari prin lipire (lipire moale, lipire tare, metode de lipire)

- asamblari prin nituire (fazele operatiei de nituire, masini de nituit), NTSM la nituire

- asamblari prin sudare; NTSM la sudare

7. Asamblari demontabile

·        Prezentarea generala a asamblarilor demontabile

- asamblari prin pene si stifturi, prin caneluri, prin conuri, cu elemente elastice

- asamblari prin filet (parti componente, siguranta in exploatare, asigurarea piulitelor impotriva autodesfacerii, scule folosite la montare si demontare)

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru dobandirea de catre elevi a competentelor prevazute in SPP-uri, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu accent preponderent pe activitatile de invatare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei  si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandam ca in procesul de invatare -  predare sa se utilizeze cu precadere metode bazate pe actiune, cum ar fi efectuarea unor lucrari practice si de laborator.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

 

STAGII DE PREGATIRE PRACTICA

Modulul  VIII: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

Modulul „Sanatatea si securitatea muncii” se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din profilul tehnic.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  48 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   24 ore;

·      instruire practica  – 24 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

· 

12. SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

1 credit

-

12.1. Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor.

-

12.2. Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca

-

12.3. Coordoneaza activitatile in caz de accident

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.1.

Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor.

·        Masuri de eliminare a riscurilor la locul de munca: instructaje, utilizarea documentatiei legislatiei in vigoare specifice domeniului

-  instructaje initiale,curente si periodice

-  documente de informare: fise,afise, filme, cataloage, brosuri, pliante, instructiuni de lucru.

·        Masuri de igiena si protectia muncii

-  fisa individuala de instructaj

- echipamente de lucru si echipamente individuale si               colective de protectie

- trusa de prim ajutor

- materiale igienico-sanitare

- materiale  si mijloace de stingere a incendiilor

·        Sisteme si dispozitive de protectie.

- individuale si colective specifice locului de munca.

·        Materiale si mijloace de prevenirea si stingerea incendiilor:

- apa, nisip, paturi, hidranti, stingatoare cu spuma, cu praf, cu  CO2

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.2.

Planifica actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca.

·         Locuri de munca periculoase specifice domeniului.

·        Situatii deosebite si factorii de risc de la locul de munca

- situatii de risc: perturbari functionale, defectiuni ale utilajelor, nerespectarea principiilor ergonomice, comportament necorespunzator al lucratorului la locul de munca, starea fizica si psihica necorespunzatoare a lucratorului

- accidente de munca

- boli profesionale

- avarii

- incendii si explozii

·        Echipamente de lucru si de protectie specifice locului de munca.

12.

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

12.3.

Coordoneaza activitatile in caz de accident.

·        Primul ajutor in caz de accident.

- trusa de prim ajutor

·        Planul de actiune in caz de accident la o situatie data.

- eliminarea cauzelor

- evacuarea accidentatilor

- anuntarea organelor abilitate, in functie de tipul accidentului

·         Sarcinile in caz de accident ale echipelor de interventie.

- individuale

- de grup 

III. Sugestii metodologice

 

1.  Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati  privind securitatea la locul de munca, sanatatea, prevenirea si stingerea incendiilor, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

            Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului,  in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor. 

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite

2. Parcurgerea continuturilor  modulului „Sanatatea si securitatea muncii” si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop  formarea   competentelor tehnice generale aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii  profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+,  sau a integrarii pe piata muncii.

Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare in ateliere, dotate cu materiale didactice specifice iar  in desfasurarea orelor de laborator sa se foloseasca :

Ø      seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice,

Ø      planse didactice,

Ø      panoplii si machete didactice sau/si functionale,

Ø      bibliografie tehnica selectiva s.a.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context

Ø      lucrul in grup,

Ø      simularea,

Ø      practica in atelier / la locul de munca,

Ø      discutiile de grup,

Ø      prezentarile video,

Ø      prezentari multimedia si electronice,

Ø       temele si proiectele integrate,

Ø      vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

·        comunicare,

·        negociere,

·        luarea deciziilor,

·        asumarea responsabilitatii,

·        sprijin reciproc,

precum si a spiritului de echipa, competitional si a creativitatii elevilor.

3. Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare – invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin increderea publica in aceste calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari.

 Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4    validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4    fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4    aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4    credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4    compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4    flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare: observarea sistematica, pe baza unei fise de observare; probe practica; teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi; proiectul; autoevaluarea .

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


Modulul IX: CIRCUITE  ELECTRONICE

 

I. Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul

           

       In conceperea programei pentru modulul „Circuite electronice” s-a avut in vedere necesitatea ca elevii sa dobandeasca un set de competente tehnice generale care sa le ofere posibilitatea de a activa intr-un domeniu in care circuitele electronice constituie parte componenta a echipamentelor/ instalatiilor.

Programa este menita sa formeze si abilitati legate de dezvoltarea relatiilor interpersonale prin incurajarea unui dialog constructiv, relatii de cooperare si sustinerea muncii in echipa. Dobandirea acestor abilitati este esentiala in pregatirea pentru ocuparea unui loc de munca, pentru a se putea adapta la tehnologiile si la practicile de munca in schimbare.

Modulul se adreseaza elevilor din clasa  a XI-a liceu tehnologic.

Repartizarea orelor pe forme  de activitate este urmatoarea:

Total ore / an                             72 ore

din care:

·        laborator tehnologic                                 24 ore        

·        instruire practica                                      48 ore       

 Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

· 

21. CIRCUITE ELECTRONICE

1 credit

-

21.1. Identifica tipuri de circuite electronice.

-

21.2. Evalueaza performantele circuitelor electronice.

-

21.3. Conecteaza circuite electronice in echipamente si instalatii.

3. Managementul relatiilor interpersonale

0,5credite

-

3.1. Creeaza si mentine relatii profesionale.

II.   Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

 

Unitati de competente

Competente individuale

Continuturi tematice

 

21.

Circuite electronice

21.1.Identifica tipuri de circuite  electronice.

·        Circuite electronice de tip analogic:

-surse de alimentare

-amplificatoare: de tensiune, de curent, de putere

-oscilatoare: RC, LC

-modulatoare/ demodulatoare

·        Circuite electronice de tip digital:

-circuite digitale: porti logice, codificatoare/ decodificatoare, multiplexoare/ demultiplexoare

-circuite integrate: numaratoare, memorii, microcontrolere

-dispozitive de afisaj electronic

21.

Circuite electronice

21.2.Evalueaza performantele circuitelor electronice

·        Parametri specifici circuitelor  electronice:            

-pentru surse de alimentare: tensiuni, curenti, puteri nominale

-pentru amplificatoare: amplificare

-pentru oscilatoare: domeniu de frecventa, frecventa de oscilatie

-pentru circuite logice: valori minime si maxime de tensiune si curent la intrare/ iesire

·        Marimi de masurat:            

-tensiuni, curenti, impedante, puteri electrice, frecvente, amplificari

·        Aparate de masura si control adecvate:   

-multimetru, frecventmetru

-osciloscop

 

21.

Circuite electronice

21.3.Conecteaza circuite electronice in echipamente si instalatii

·        Echipamente/ instalatii specifice domeniului

-de electroalimentare

-de amplificare in curent sau tensiune

-de generare a semnalelor electrice

-de modulare/ demodulare a semnalelor electrice

-de reglare automata

-de comanda si control

 

 

3. Managementul relatiilor interpersonale

3.1. Creeaza si mentine relatii profesionale

§         Realizeaza dialog constructiv si relatii de cooperare pe durata lucrarilor practice de masurare si conectare a sistemelor electronice in echipamente/ instalatii specifice domeniului;

§         Sustine munca in echipa si

    aplicǎ modalitati de imbunatatire a relatiilor interpersonale pe durata desfǎsurǎrii lucrarilor practice de masurare si conectare a sistemelor electronice in echipamente/ instalatii specifice domeniului.

III. Sugestii metodologice

            Modulul «Circuite electronice» este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care elevii le pot verifica in diferite faze ale insusirii lor.

            Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea practica si laboratorul tehnologic se vor desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, cu respectarea legislatiei in vigoare.

           

Tema 1:   Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

Ø      Redresoare

Ø      Filtre de netezire

Ø      Stabilizatoare

·        schema electrica

·        rol functional

Tema 2:   Amplificatoare

Ø      Amplificatoare de tensiune

Ø      Amplificatoare de curent

Ø      Amplificatoare de putere

·        reprezentari simbolice

·        rol functional

Tema 3:   Oscilatoare

Ø      Oscilatoare LC: scheme de principiu, rol functional

Ø      Oscilatoare RC: scheme de principiu, rol functional

Tema 4:   Modulatoare/ demodulatoare

·          reprezentari simbolice

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Tema 5:   Porti logice

Ø      Tipuri de porti logice: SI, SAU, NU, SI-NU, SAU-NU

·          simboluri

·          tabele de adevar

Tema 6:   Codificatoare/ decodificatoare

·          reprezentari simbolice

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Tema 7:   Multiplexoare/ demultiplexoare

·          reprezentari simbolice

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Tema 8:   Memorii digitale

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Tema 9:   Microcontrolere

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Tema 10:   Dispozitive de afisaj electronic

·          reprezentari simbolice

·          rol functional

·          utilizari in domeniu

Recomandari pentru lucrari de laborator:

1.      Vizualizarea tensiunilor de la intrarea si iesirea unui surse de tensiune

2.      Vizualizarea semnalelor de la intrarea si iesirea unui amplificator

3.      Vizualizarea semanalelor la iesirea unui oscilator

4.      Identificarea tipurilor de porti logice prin masuratori

5.      Identificarea circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si simbol

6.      Utilizarea cataloagelor pentru identificarea terminalelor intrare/ iesire la circuitele integrate

7.      Verificarea starii de functionare a echipamentelor/ instalatiilor, cu circuite integrate logice, din domeniu

Recomandari pentru aplicatii practice:

1.      Lucrari practice de conectare unei surse de alimentare in echipamente/ instalatii

2.      Lucrari practice de conectare a unui amplificator in echipamente/ instalatii

3.      Lucrari practice de identificare a circuitelor integrate digitale dupa aspect fizic si marcaj

4.      Lucrari practice de montare/ demontare a circuitelor integrate digitale in socluri

5.      Lucrari practice de utilizare a dispozitivelor de afisaj electronic in echipamente/ instalatii din domeniu

6.      Lucrari practice de utilizare a microcontrolerelor in echipamente/ instalatii din domeniu

7.      Lucrari practice de identificare a tipurilor de porti logice, prin masuratori, in conformitate cu tabela de adevar

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

·         probe orale: intrebari cu raspuns scurt, prezentare orala sub forma unei adresari sau unei opinii, exercitii de citire a documentatiei tehnice, studii de caz;

·         probe practice: identificarea tipurilor de sisteme electronice, evaluarea  parametrilor specifici unui sistem electronic, conectarea in echipamente/ instalatii a sistemelor electronice si verificarea functionalitatii acestora;

·         instrumente de evaluare: fise de observare sistematica prin care se urmaresc etapele executarii unei lucrari de masurare si conectare a unui sistem electronic in echipamente/ instalatii specifice domeniului. Fisa de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si practica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.


CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

Modulul X: STRUCTURA SISTEMELOR DE CALCUL

I.                   Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul « Structura sistemelor de calcul » se adreseaza elevilor din clasa  a XI-a, liceu tehnologic, profil tehnic, specializarea « Tehnician operator tehnica de calcul».  

Modulul se studiaza in cadrul curriculum-ului in dezvoltare locala.

Utilizarea programei se face prin corelarea continuturilor tematice cu conditiile de aplicabilitate a criteriilor de performanta aferente competentelor din SPP.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  49 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   16 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

· 

24. ARHITECTURA SISTEMELOR CU MICROPROCESOR

0,5 credite

-

24.1. Descrie si utilizeaza metode de reprezentare a datelor.

-

24.2. Descrie organizarea interna si operarea sistemelor cu microprocesor.

-

24.3. Identifica principalele caracteristici fizice si logice ale componentelor sistemelor cu microprocessor.

25. UTILIZAREA DISPOZITIVELOR PERIFERICE

0,5credite

25.1.Explica rolul si functionarea magistralelor de date si interfetelor unui sistem de calcul.

25.2.Explica functionarea si intretinerea dispozitivelor de intrare.

25.3.Explica functionarea si intretinerea dispozitivelor de afisare.

25.4.Explica functionarea si intretinerea spatiilor de stocare.

25.5. Explica principalele  caracteristici si functionarea memoriilor.

II.                Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitate de competenta

Competente

Continuturi tematice

24.Arhitectura sistemelor cu microprocesor

24.1.Descrie si utilizeaza metode de reprezentare a datelor.

·        Baze de numeratie

-         zecimala, hexazecimala, binara

-         conversie de numere dintr-o baza in alta

-         operatii matematice

-         operatii logice  (si, sau, nu, si-nu, sau-nu, sau exclusiv)

·        Organizarea datelor intr-un sistem de calcul (bit, byte)

24.2. Descrie organizarea interna si operarea sistemelor cu microprocesoar.

·        Arhitectura generala a unui microprocesor. Principii structurale si functionale.

·        Elementele componente ale microprocesorului (constructie, functionare):

-         contorul de program

-         indicatorul de stiva

-         registrele generale

-         registrele temporare

-         unitatea aritmetica si logica (UAL)

-         registrele UAL

-         unitatea de comanda si control.

·        Intreruperile

-         Hardware

-         Software

-         Exceptiile

·        Adresarea memoriei

-         mod protejat

-         mod real

·        Transferuri de date realizate de microprocesor

-         Instructiuni

-         Adrese

-         Date

·        Resursele sistemului

-         Adrese de memorie

-         Canale IRQ

-         Canale DMA

-         Adresele porturilor

·        Operarea microprocesoarelor

-         Ciclul de incarcare/ executie

-         Adresarea memoriei

-         Marimea busului de date/ adrese

24.3.Identifica principalele caracteristici  fizice si logice ale componentelor sistemelor cu microprocesor.

·        Caracteristici ale microprocesoarelor:

-         capacitatea registrelor interne

-         capacitatea de memorie adresabila

-         frecventa ceasului intern

-         analiza comparativa a diverse tipuri de microprocesoare

-         marimea setului de instructiuni

·        Memoria utilizata de microprocesor

-         Tipuri de memorie (RAM, ROM)

-         Caracteristici (statica, dinamica)

·        Aplicatii ale microprocesoarelor

25.Utilizarea dispozitivelor periferice

25.1. Explica rolul si functionarea magistralelor de date si interfetelor unui  sistem de calcul.

·        Magistralele sistemului de calcul

-         Magistrale locale de mare viteza

-         Magistrale de intrare/iesire

·        Porturile sistemului de calcul

-         Porturile seriale

-         Porturile paralele

·        Interfetele sistemului de calcul

-         Interfata video

-         Interfata IDE/SCSI

25.2. Explica functionarea si intretinerea dispozitivelor de intrare

·         Dispozitive de intrare/ iesire

-         Tastatura: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Mouse: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Scaner: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Imprimanta principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

25.3. Explica functionarea si intretinerea dispozitivelor  de afisare

·         Dispozitive de afisare video:

-         Monitoare: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Adaptoare video: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

25.4. Explica functionarea si intretinerea spatiilor de stocare

·         Unitati de stocare

-         Floppy disk: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Hard disk: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Disc magneto-optic: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         CDRW/ DVDRW: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

-         Banda magnetica: principiu de functionare, tipuri constructive, parametri, caracteristici

25.5. Explica principalele  caracteristici si functionarea memoriilor

·         Memoria interna a sistemelor de calcul

-         RAM

-         ROM

·         Memoria RAM a calculatoarelor personale

-         Formate fizice

-         Formate logice

·         Limitarile memoriei interne

-         Timpi de acces si ciclu de memorie

-         Intercalarea

-         Memoria cache


III.             Sugestii metodologice

            Modulul « Structura sistemelor de calcul » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        orientarea asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

·        fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        ofera deschidere maxima atat in plan orizontal, cat si in plan vertical.

Plecand de la principiul incluziunii (scoala primeste orice copil in sistem, asigura orice sustinere necesara ca fiind un drept si accepta ca fiecare copil este diferit), se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si de comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

In scopul invatarii centrate pe elev , profesorul trebuie sa adapteze strategiile de predare la stilurile de invatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) si sa diferentieze sarcinile si timpul alocat rezolvarii lor prin:

§         Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fise de lucru.

§         Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze la niveluri diferite.

§         Fixarea de sarcini diferentiate pentru indivizi sau grupuri diferite, in functie de abilitati.

§         Prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie, grafic).

§         Utilizarea unor metode active-interactive (invatare prin descoperire, invatare problematizata, invatare prin cooperare, joc de rol, simulare).

§         Utilizarea calculatorului pentru obtinerea de informatii si utilizarea unor softuri educationale specifice domeniului.

            Pentru evaluarea competentelor incluse in programa scolara de Structura sistemelor de calcul se recomanda utilizarea unor metode si instrumente moderne de evaluare:

§         Fise de lucru (in clasa, acasa).

§         Fise cu itemi rezolvare de probleme, itemi de completare, itemi cu alegere multipla, itemi cu alegere duala.

§         Miniproiectul prin care se evalueaza metodele de lucru folosite de elev, utilizarea eficienta a bibliografiei, materialelor si echipamentelor din dotare, modul de organizare a ideilor si resurselor materiale, acuratetea tehnica a executiei.

§         Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor elevilor pe o anumita durata de timp.

Evaluarea formativa, continua si regulata in orele de tehnologii permite atat profesorului cat elevului sa cunoasca nivelul de achizitie a competentelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare / invatare.

Evaluarea trebuie sa fie, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale, probe practice), iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluare  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate in foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala.

Dobandirea competentelor pentru nivelul trei de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In cazul  unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioada de catre evaluator sau de catre elev, dar numai in limitele orarului scolar.

Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasuare a evaluarii poate fi modificat.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie bine determinata: atingerea competentelor implica continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de invatare - predare vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare (nu pe cele de predare), pe activitatile practice (mai putin pe cele teoretice) si pe activitatile privind dobandirea abilitatilor sociale.

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamint sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Ordinea de tratare a temelor aferente continuturilor din curriculum ramane la latitudinea cadrelor didactice, cu conditia respectarii succesiunii logice in abordarea acestora. O varianta posibila de dezvoltare logica a continuturilor se poate prezenta astfel:


Modulul XI: INSTALAREA SOFTWARE A SISTEMELOR DE CALCUL

I.                   Locul modulului in cadrul planului de invatamant. Lista competentelor specifice unitatii de competenta din modul.

Modulul « Instalarea  software  a  sistemelor  de  calcul» se adreseaza elevilor din clasa      a XI-a, liceu tehnologic, profil  tehnic, specializare « Tehnician operator tehnica de calcul».  Modulul se studiaza in cadrul curriculum-ului in dezvoltare locala.

Modulul se studiaza in cadrul curriculum-ului in dezvoltare locala.

Utilizarea programei se face prin corelarea continuturilor tematice cu conditiile de aplicabilitate a criteriilor de performanta aferente competentelor din SPP.

Modulul  face parte din „Cultura de specialitate” (aria curriculara 'Tehnologii') si are alocate un numar de  83 de ore / an, din care:

·      laborator tehnologic –   50 ore;

Lista unitatilor de competente relevante pentru modul

Modulul combina eficient competente tehnice specializate privind sistemele de operare si instalarea de aplicatii cu competentele cheie referitoare la gandirea critica si rezolvarea de probleme.

· 

26. CONFIGURAREA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE OPERARE

1 credit

-

26.1. Utilizeaza facilitatile sistemelor de operare pentru a manipulate un sistem de calcul.

-

26.2.Descrie rolul si functiile sistemelor de operare in sistemele cu microprocesor.

-

26.3.Instaleaza si configureaza sistemele de operare.

26.4.Instaleza si configureaza aplicatiile software.

26.5.Manageriaza sistemele de calcul pentru a facilita procesartea informatiei.

26.6.Alege sistemele de calcul pentru a se potrivi unor aplicatii particulare.

2. GANDIRE CRITICA SI REZOLVAREA DE PROBLEME

1 credit

2.1.Identifica probleme complexe.

2.2.Rezolva probleme.

2.3.Evalueaza rezultatele obtinute.

II.           Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Unitate de competente

Competente

Continuturi tematice

26.Configurarea si managementul sistemelor de operare

26.1.Utilizeaza facilitatile sistemelor de operare pentru a manipula un sistem de calcul.

·         Executarea operatiunilor de creare, copiere, mutare si stergere de fisiere si directoare.cu ajutorul liniei de comanda si a interfetei grafice

·         Obtinerea suportului tehnic

·         Cunoasterea facilitatilor oferite de diferitele tipuri de sisteme de fisiere.

·         Atribuirea atributelor pentru directoare si fisiere

26.2.Descrie rolul si functiille sistemelor de operare in sistemele cu microprocesor.

·         Cunoasterea utilitatii sistemelor de operare.

·         Cunoasterea principalelor tipuri de sisteme de operare.

·         Cunoasterea functiilor interfetei cu utilizatorul.

·         Cunoasterea rolului principalelor tipuri de programe utilitare.

26.3.Instaleaza si configureaza sistemele de operare.

·         Instalarea sistemelor de operare.

·         Configurarea sistemelor de operare in conformitate cu sistemele de calcul.

·         Optimizarea performantelor sistemului de calcul.

·         Personalizarea sistemului de operare pentru a se potrivi cerintelor utilizatorilor.

26.4.Instaleaza si configureaza aplicatiile software.

·         Cunoasterea principalelor tipuri de programe de aplicatii.

·         Instalarea programelor de aplicatii.

·         Configurarea programelor pentru a se potrivi cu cerintele sistemului.

·         Cunoasterea problemelor legislative legate de copyrigth

26.5.Manageriaza sistemele de calcul pentru a facilita procesarea informatiei.

·         Cunoasterea principalelor tipuri de fisiere si a extensiilor tipice folosite de acestea.

·         Cunoasterea si utilizarea principalelor proceduri de protectie a sistemelor de calcul si a datelor.

·         Folosirea programelor de diagnosticare a defectelor.

26.6.Alege sistemele de calcul pentru a se potrivi unor aplicatii particulare.

·         Cunoasterea cerintelor de resurse hardware si pentru principalele sisteme de operare si aplicarea lor practica.

·         Cunoasterea cerintelor de resurse hardware si software pentru aplicatiile de instalat si luarea unei decizii in functie de resursele avute la dispozitie si de cerintele utilizatorilor si institutiilor.

·         Instalarea perifericelor necesare utilizarii la potentialul  maxim al sistemelor de operare si aplicatiilor instalate.

2.Gandire critica si rezolvare de probleme

2.1.Identifica probleme complexe.

·         Demonstreaza capacitatea de a identifica probleme, de a le corela cu factorii determinanti, de a pune intrebari relevante si de a emite idei in realizarea practica de aplicatii cu microcontrolere.

2.2.Rezolva probleme.

·         Metode de rezolvare posibile pentru realizarea practica a aplicatiiloor cu microcontrolere.

·         Alegerea metoda adecvata, pe baza careia se va intocmi un plan de actiune si se vor aloca resursele necesare.

·         Aplicarea planului de actiune.

2.3. Evalueaza rezultatele obtinute.

·         Masuri de corectie (daca este cazul).

·         Feed-back: concluzii, calificative.

·         Analiza metodei folosite:

-         resurse

-         actiuni

-         responsabilitati

-         idei

·         sugestii alternative in scopul imbunatatirii metodei aplicate

III.             Sugestii metodologice

 

            Modulul « Instalarea software a sistemelor de calcul » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

            Abordarea  modulara va oferi urmatoarele avantaje:

·        orientarea asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

·        fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·        permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

·        ofera deschidere maxima atat in plan orizontal, cat si in plan vertical.

In scopul invatarii centrate pe elev , profesorul trebuie sa adapteze strategiile de predare la stilurile de invatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) si sa diferentieze sarcinile si timpul alocat rezolvarii lor prin:

§         Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fise de lucru.

§         Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze la niveluri diferite.

§         Fixarea de sarcini diferentiate pentru indivizi sau grupuri diferite, in functie de abilitati.

§         Prezentarea temelor in mai multe moduri (raport, discutie, grafic).

§         Utilizarea unor metode active-interactive (invatare prin descoperire, invatare problematizata, invatare prin cooperare, joc de rol, simulare).

§         Utilizarea calculatorului pentru obtinerea de informatii si utilizarea unor softuri educationale specifice domeniului.

            Pentru evaluarea competentelor incluse in programa scolara de Instalarea software a sistemelor de calcul se recomanda utilizarea unor metode si instrumente moderne de evaluare:

§         Fise de lucru (in clasa, acasa).

§         Fise de autoevaluare.

§         Fise cu itemi rezolvare de probleme, itemi de completare, itemi cu alegere multipla, itemi cu alegere duala.

§         Miniproiectul prin care se evalueaza metodele de lucru folosite de elev, utilizarea eficienta a bibliografiei, materialelor si echipamentelor din dotare, modul de organizare a ideilor si resurselor materiale, acuratetea tehnica a executiei.

§         Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor elevilor pe o anumita durata de timp.

Evaluarea formativa, continua si regulata in orele de tehnologii permite atat profesorului cat elevului sa cunoasca nivelul de achizitie a competentelor, sa identifice lacunele si cauzele lor, sa faca remedierile care se impun in vederea reglarii procesului de predare / invatare.

Evaluarea trebuie sa fie, corelata cu criteriile de performanta si cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

 Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare continua, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continua prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala (probe scrise, probe orale, probe practice), iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluare  sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Rezultatele evaluarii continue vor fi consemnate in foaia matricola a elevului, alaturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultura de specialitate si de la disciplinele de cultura generala.

Dobandirea competentelor pentru nivelul trei de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In cazul  unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioada de catre evaluator sau de catre elev, dar numai in limitele orarului scolar.

Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasuare a evaluarii poate fi modificat.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie bine determinata: atingerea competentelor implica continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de invatare - predare vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare (nu pe cele de predare), pe activitatile practice (mai putin pe cele teoretice) si pe activitatile privind dobandirea abilitatilor sociale.

Ordinea de tratare a temelor aferente continuturilor din curriculum ramane la latitudinea cadrelor didactice, cu conditia respectarii succesiunii logice in abordarea acestora.

Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare:

·        Navigare pe Internet in scopul documentarii.

·        Discutii.

·        Explicatii oferite elevului.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

·        Fise de observatie (pentru probe practice).

·        Fise test (pentru probe scrise).

·        Fise de autoevaluare (pentru probe orale si scrise).

·        Proiectul.

Nivelul de pregatire teoretica tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamint sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Ordinea de tratare a temelor aferente continuturilor din curriculum ramane la latitudinea cadrelor didactice, cu conditia respectarii succesiunii logice in abordarea acestora. O varianta posibila de dezvoltare logica a continuturilor se poate prezenta astfel:

Tema 1. Instalarea sistememului de operare

-         Probleme de compatibilitate

-         Pregatiri pentru instalarea WinXP

-         Instalarea WinXP

1.      instalarea pe “curat”

2.      upgrade de la un sistem de operare mai vechi

3.      instalarea mai multor sisteme de operare pe acelasi sistem

4.      instalarea WinXP in mod automat

-         Activarea WinXP

-         Mutarea setarilor de windows si a fisierelor

-         Optiuni de accesibilitate

-         Adaugarea si/sau eliminarea componentelor windows

-         Configurarea optiunilor System Restore

-         Configurarea optiunilor de startup

Tema 2. Ajutor si suport tehnic

-         Utilizarea Help and support center

-         Utilizarea Remote assistance

-         Alte resurse de suport tehnic

-         Contactarea suportului tehnic al firmei Microsoft

Tema 3. Instalarea, dezinstalarea si managementul aplicatiilor

-         Cum afecteaza drepturile utilizatorilor instalarea programelor.

-         Instalarea programelor

1.      pe 32 de biti

2.      pe 16 biti

3.      programe sub DOS

4.      configurarea drepturilor utilizatorilor relativ la un anumit program

Tema 4. Administrarea utilizatorilor si parolelor de acces

-         securitatea in WinXp

-         utilizarea conturilor de utilizator

-         modificarea modului in care utilizatorii se logheaza la sistem

-         contul de administrator

Tema 5. Optimizarea performantelor sistemelor de operare

Tema 6. Administrarea fisierelor si directorelor

-         administrarea si gasirea fiserelor

-         administrarea discurilor si unitatilor de stocare

Tema 7. Instalarea aplicatiilor software

-         instalarea aplicatiilor de tip office

-         configurarea aplicatiilor de tip office pentru a se potrivi cerintelor utilizatorilor

-         instalarea programelor antivirus