CURS – DIDACTICA
SPECIALITATII
Argument :
Componenta a
pregatirii pedagogice de specialitate „Didactica specialitatii”
se legitimeaza printr-un ansamblu de metode , procedee si mijloace de
invatamant specifice , necesare organizarii, conducerii
si desfasurarii activitatilor artistice plastice
din scoala. Prin studiul acestui obiect viitoarele cadre didactice
asimileaza un sistem unitar de cunostinte, priceperi si
deprinderi cerute de o ocupatie aleasa.
Astfel , „Didactica
specialitatii ” se constituie ca o disciplina de baza cu
deschideri interdisciplinare pentru instruirea studentilor , urmarind
conturarea unor responsabilitati privind modalitatile,
strategiile si tehnicile de lucru utile realizarii educatiei
artistice plastice a elevilor.
Fundamentate pe
trebuinta instrumentarii artistice , faptele metodice ale
activitatilor artistice plastice din scoala, sunt menite
sa stimuleze prin mijloace noi creativitatea si formarea
personalitatii copiilor.
O pondere insemnata
este acordata competentei educatorului de arta de a forma la
elevi deprinderea de a utiliza un vocabular adecvat formularii
judecatilor de valoare estetica, de a educa capacitatea
intelectuala si afectiva pentru intelegerea si
decodificarea operei de arta si a frumosului in general, de a-i
sensibiliza pentru trairea emotiilor artistice si totodata
posibilitatea de a diferentia valorile autentice ale artei de surogatul
„artistic”.
In lumina acestui
demers educational tematica fiecarui curs este sustinuta de
activitati practice de seminar ( studii, exercitii, experimente,
referate si dezbateri ) infaptuite in scopul aprofundarii
aspectelor didactice de tehnologie artistica, plastica,
incurajarii cercetarii stiintifice si metodice , utile
formarii comportamentului creativ al profesorului de arta.
Obiective si competente
specifice
Pentru
obtinerea performantelor metodice si practice in pregatirea
studentilor , problematica disciplinei isi propune :
-
Reliefarea unui profil intelectual si
profesional prin consultarea consecventa a materialelor bibliografice.
Folosirea tehnicilor moderne de informare si a metodelor specifice pentru
asimilarea cunostintelor necesare procesului didactic specific
educatiei plastice .
-
Competenta unei viziuni globale asupra finalitatii
actiunii ca o consecinta a pregatirii manageriale
(elaborarea obiectivelor, anticiparea finalitatilor, evaluarea
performantelor).
-
Capacitatea de modelare a demersurilor si
creativitatii didactice, observarea aspectelor psihopedagogice
si metodologice ale formarii deprinderilor si stimularii
aptitudinilor elevilor.
-
Capacitatea de a fundamenta
modalitati originale de abordare a problemelor de limbaj vizual in
cadrul activitatilor practice scolare ; aprecierea
eficienta a diferitelor tipuri de actiuni educationale .
-
Dobandirea unor abilitati si
deprinderi ori a unor atitudini si insusiri afective necesare
educatorului de arta.
-
Selectia, aprofundarea si dezvoltarea
continuturilor stiintifice si estetice ale disciplinei .
-
Capacitatea de implicare profesionala in
imbogatirea continutului artistic aplicativ al instrumentelor de
lucru ( programe, manuale,
mijloace de invatamant ).
-
Competenta legata de afirmarea
propriei personalitati , de dorinta de evolutie
intelectuala si profesionala , in planul muncii didactice
si artistice.
-
Capacitatea de a surprinde la nivelul actului de
creatie , necesitatea succesiunii educatiei moral civice cu
educatia artistica si estetica.
-
Capacitatea de a realiza un management
educational fundamentat pe
actiuni educationale interdisciplinare .
Continut
Tematica curriculumului „Didactica
specialitatii” are la baza obiective cadru si obiective de
referinta prezente in ciclurile curriculare de educatie
plastica ( programe, manuale) care intersecteaza structura actuala a invatamantului
gimnazial , liceal , vocational (
licee de arta, scoli cu programe
de arta , cluburi ale copiilor ) .
Totodata in stransa relatie cu
intelegerea valorilor si semnificatiilor continuturilor,
studentul asimileaza strategii didactice, modele si concepte noi cu
privire la proiectarea curriculara, actiune care presupune :
-
centrarea pe continut si centrarea pe
activitatile elevului
-
centrarea pe activitati teoretice si practice
-
de la cantitate
la calitate ; trecerea de la un volum
mare de informatii structurate , care sa permita legaturi
de sens intre acestea.
-
abilitati de predare si
invatare, profesorul nu tine un discurs, ci intermediaza
invatarea ( elevul intra in posesia unor instrumente de
lucru care ii permit realizarea
unei configurari plastice utilizand constient elementele de
limbaj si mijloacele de expresie.
-
evaluarea interna si evaluarea
externa, prin utilizarea unor
descriptori de performanta ce vor permite o evaluare unitara (
aceeasi pentru toti elevii si individualizata), care
sa asigure descoperirea dificultatilor concrete pe care le
intampina elevii in invatare , pentru a-i putea ajuta in mod
adecvat in depasirea lor.
Rezultat al unor fapte izvorate din practica
artistica si din experienta didactica , continutul
teoretic, metodic si practic isi propune constientizarea de
catre viitoarele cadre didactice a unor actiuni instructiv- educative
diferentiate si motivate al carui scop hotarator il
constituie educatia prin arta si pentru arta a elevilor .
PREGATIREA
TEORETICA SI METODICA A
EDUCATORULUI
DE ARTA
CURS
1 – 2 ore
Didactica
specialitatii. Precizari terminologice ,definitie :
continutul cursului teoretic ( prezentarea programei analitice) si a
activitatilor practice experimentale ; originile istorice ale
didacticii, obiectul si problematica didacticii, caracterul explicativ,
reflexiv si normativ al didacticii, legatura didacticii cu metodicile
de specialitate , importanta studierii metodologiei predarii
limbajului vizual plastic prin tehnica si limbajul artei in educatia
artistica si estetica a elevilor .
Seminar – 1 ora
Expunerea unor instrumentelor de lucru specifice activitatilor didactice :
-
repere pentru analiza activitatilor
-
planificarea calendaristica
semestriala sau anuala
-
activitati, proiecte asistate,
proiecte de tehnologie didactica, seminarii didactice, fise ,
proceduri, mijloace de invatamant )
-
fise psihopedagogice de urmarire a
dinamicii aptitudinilor artistice plastice
-
fisa de evaluare ( autoevaluare ) a
activitatilor depuse de studenti la practica pedagogica ;
fisa de evaluare a elevilor
-
problemele profesorului de arte plastice ;
calitati si dimensiuni profesionale ( artist , educator ,
indrumator, profesor de arta , manager )
-
sarcinile dirigintilor la inceput de an
scolar , la sfarsitul semestrului , la sfarsitul anului
scolar
-
organizarea si structura unitatii
de invatamant ; distribuirea sarcinilor instructiv – educative ;
tematica Consiliului de administratie si a Consiliului profesoral , a comisiilor metodice si a
dirigintilor , a lectoratelor cu parintii ( ca momente de
indrumare pedagogica a acestora )
-
cercetarea stiintifica
pedagogica si metodica in scoala
-
colaborarea cu elevii si cu liderii
acestora
CURS
2 – 2 ore
Metodica , componenta a stiintelor
pedagogice; obiective , scopuri, sarcini. Metodica : valoarea si
functia metodei : metode active specifice predarii , asimilarii
si evaluarii cunostintelor si formarii
deprinderilor, artistice plastice in scoala si in afara ei ;
raportul dintre metoda si procedee. Noi orientari metodologice
in didactica scolara si aplicarea lor creatoare in predarea
notiunilor artistice plastice si educatia elevilor.
Modalitati de ordonare a continutului procesului de invatamant
in documentele scolare.
Seminar 1 ora – lucrari practice
Referat – dezbatere.
Rolul formativ al activitatilor
artistice plastice desfasurate in scoala si in afara
ei . Realizarea de scheme privind clasificarea metodelor. .Educatie plastica- insusirea cunostintelor
si formarii deprinderilor practice la elevi.
CURS 3 – 2 ore
Importanta si rolul instructiv,
educativ si formativ al activitatilor artistice plastice
scolare. Educatia plastica, prin si pentru arta a
elevilor. Particularitatile si evolutia desenului la copil.
Importanta cunoasterii acestor creatii de expresie libera,
spontana, in vederea indrumarii si evaluarii
activitatilor artistice –plastice scolare.
Seminar 1 ora – lucrari practice
Prezentarea de schite, desene , fotografii ,
diapozitive, albume cu referire la evolutia desenului la copii si
elevi. Dezbateri – referate. Pregatirea activitatilor de predare
( referat / fisa ) cu privire la notiunile teoretice ce
urmeaza a fi abordate ( proiecte didactice , mijloace de
invatamant , materiale, etc. )
CURS 4 – 2 ore
Metodica utilizarii mijloacelor de
invatamant in cuprinsul activitatilor artistice
plastice scolare.
1.Clasificari
2. Functia stiintifica, estetica,
tehnica, pedagogica si practica a mijloacelor de
invatamant caracteristice actiunilor plastice
3. Mijloace bidimensionale , tridimensionale si tehnici audio-
vizuale folosite pentru predarea, invatarea si evaluarea
cunostintelor si deprinderilor artistice plastice.
4. Clasa sau atelierul de arte plastice : particularitati
constructive si polifunctionale .
Seminar 1 ora
– lucrari practice
Pregatirea
activitatilor de predare si analiza lor. Dezbateri, proiecte ,
schite si machete functionale pentru diferite tipuri de mijloace
de invatamant necesare predarii activitatilor de
educatie plastica ( practice si teoretice ).
CURS 5 , 6 - 4 ore
Metodologia aplicarii noului
curriculum.
Elemente de tehnologie didactica : proiectul
de activitate / lectie ,fisa didactica , elemente constitutive.
1. Proiectarea
didactica, proiectarea unitatilor de invatare
2. Planificarea
calendaristica
3. Proceduri si
fise tehnologice
4. Raportul – tema
plastica si subiect
5. Elaborarea
obiectivelor operationale
6. Forme si tipuri
de evaluare specifice activitatilor artistice – plastice
Seminar 2 ore – lucrari practice
Fise si proiecte de tehnologie
didactica pentru diferite activitati desfasurate in
clasa, cabinet, atelier sau in afara lor .
Realizarea de materiale didactice ( fise,
proiecte, planificari calendaristice ) in sprijinul predarii in
scoala a problemelor plastice de catre studentii
practicanti .
Pregatirea actiunilor didactice de
predare si evaluare a problemelor plastice .
CURS 7
– 2 ore
Continutul
si metodologia studierii elementelor de limbaj vizual plastic in
scoala.
PUNCTUL .
Aportul artistilor si a scolilor de arta in
fundamentarea teoretica si practica a elementelor de limbaj
artistice plastice. Conceptul actual de punct ca element de limbaj vizual.
Punctul in artele vizuale : pictura, grafica, sculptura, arte
decorative , design.
Marimea
sau intinderea si expresivitatea punctului in raport cu celelalte elemente
ale compozitiei, forme si infatisari ale
punctului, intreruperi ale punctului, deschidere, absenta. finalitate
, concentrare , intrerupere, etc. ; relatii ale punctului cu
suprafata suport; probleme ale relatiilor structurale cu functii
de configurare simetrica, dinamica statica : punctul si
echilibrul asimetric al spatiului plastic. Ponderea, directia,
izolarea, adancimea spatiala, focalizari, condensari,
dispersari , nivele de omogenitate ale punctelor in compozitie ;
efecte de spatialitate, volumetrie, de textura, de factura,
redate cu ajutorul punctelor. Punctul ca
modul, ca element ornamental sau ca element de sugerare a unei anumite
materialitati.
Obtinerea
intamplatoare, dirijata, elaborata a punctului in diferite
tehnici si materiale, probleme ale
elaborarii punctului (punctelor sub forma de exercitii
nonfigurative sau plecand de la un anumit motiv natural ) forma
vegetala, minerale, etc. Procedee
de relationare a punctului cu celelalte elemente de limbaj artistic (
linia , culoarea ) ; diversitatea exercitiilor si compozitiilor
grafice, figurativ – decorative , ornamente etc. realizate din puncte , linii
si pete , de aplicare expresiva a punctului ca semn, modul, element
ornamental etc. in diferite opere de arta prin procedee , tehnici si
cu instrumente adecvate. Modalitati de organizare activitatilor practice si
pregatirea profesorului in aceste conditii.
Strategii
didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii
Seminar 1
ora – lucrari practice
Pregatirea
activitatilor de predare, desfasurare, conducere si
evaluare a problemelor si limbajului vizual plastic in scoala ;
relatia tema – subiect.
Formularea
obiectivelor operationale; analiza si selectia informatiei
de specialitate; alegerea metodelor si a materialului demonstrativ ;
prezentarea tehnicii de concretizare a temei ; stabilirea metodelor de
evaluare.
Exercitii
si experimentari de relationare a punctului, cu celelalte
elemente de limbaj artistic ( linia, pata , culoarea ) exercitii si
compozitii grafice, picturale, ornamentale, design publicitar etc.,
realizate din puncte , linii si pete.
Metodologia
folosirii mijloacelor de invatamant in predarea punctului ca
element de limbaj vizual; modele, material grafic.
Realizarea de
schite si proiecte functionale pentru mijloace de
invatamant cu tema ; punctul.
Aplicatii
practice cu caracter spontan , dirijat, elaborat pentru descoperirea
expresivitatii punctelor in spatiul plastic, utilizandu-se
diferite procedee, materiale si tehnici. Prezentarea unor mape de practica.
CURS 8
- 2 ore
LINIA .
Conceptul de linie ca element de limbaj vizual ; linia ca mijloc de exprimare
si comunicare.
Linia – duct
continuu si linia arabesc, caracterul conventional al liniei. Clasificarea
liniilor dupa forma, caracter, pozitie, sens,
functionalitate. Linii compozitionale, linii de forta, axe.
Expresivitatea liniei si agentii care o determina ( ritmul, tensiunea, contrastul de forma
in gravura , in pictura , in sculptura, in artele decorative ,
in design). Linia modelata, linia picturala, linia decorativa,
linia modulata ( de hasura sau de valoratie de forma
). Pozitii si configuratii liniare de structurare a
compozitiilor , relationarea compozitionala a liniei cu
celelalte elemente de limbaj. Ordine , dezordine, static, dinamic,
condensari, dispersari de linii in spatiul plastic ; sugerarea
prin linii a unor fenomene naturale
( ploaie, vant, viscol, torent ) . Probleme ale iluziei optice liniare,
concepte , viziuni , forme , spatii , expresii in arta contemporana.
Metode si procedee practice de abordare creativa a liniei in
scoala.
Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii
Seminar 1
ora
Proiectarea
didactica a temelor cu privire la relatiile de expresie ce se
stabilesc intre linii si forme in spatiul plastic compozitional.
Referate :
-
modalitati
practice de protejare a sensibilitatii si
spontaneitatii expresiilor liniare in activitatile
artistice plastice ale elevilor
-
rolul diferitelor
materiale si instrumente de lucru specifice problemelor plastice
scolare practicate in clasa , cabinet , atelier , cerc de arte
plastice.
-
aplicatii
practice cu caracter spontan , utilizandu-se metoda exercitiului joc.
CURS 9 –2 ore
FORMA . Conceptul de forma ca
element de limbaj artistic -plastic . Forme plane / bidimensionale si
forme volumetrice / tridimensionale; fundamentari teoretice si
practice privind forma in natura si in artele vizuale ; forme inchise si forme deschise ;
forme spontane si forme elaborate ; forme bidimensionale si forme
tridimensionale : pata de valoare ; hasura ( dreapta , curba,
plata, treptata , intrerupte , pe forma ) ; suprafata ca
suport al imaginii artistice. Relatia forma – culoare. Forma ,
cadrul, perspectiva , racursiul , anamorfoza si metamorfoza.
Semnificatii ale diferitelor forme geometrice : distorsiuni,
concavitati, convexitati si iluzii optice al formelor
plane. Relatii plin – gol, pozitiv – negativ . Grupaje prin alaturare
si /sau prin suprapunere partiala. Forme transparente , translucide
si opace ; transparenta autentica si transparenta
simulata. Deformarile
expresive. Dinamica oblicitatii : ritmul, echilibrul asimetric,
dinamismul si miscarea. Forme impresive, expresive si simbolice.
Semnificatii ale diferitelor forme bi si tridimensionale ( de
calitate , de structura, de textura ) , de cantitate ( mare , mic,
lung , scurt ) , de sens , de pozitie , de valoare / culoare. Relatia
forma – materie – spatiu. Forma semn , forma – modul , forma
totala .
Strategii
didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii.
Seminar 1 ora – lucrari
practice
Pregatirea
activitatilor practice cu tema forma in sens de element plastic
vizual.
Analiza actiunilor didactice
efectuate si evaluarea lor(dezbateri)
Referat . Modalitati de
studiere a structurilor naturii anorganice si organice si
descoperirea unor analogii intre structurile naturii si structurile
plastice, transformarea structurilor naturii in structuri artistice si in
structuri functional utile ; folosirea unor structuri si functii
naturale in schite si proiectele de design.
CURS 10 – 2 ore
Culoarea si valoarea . Sensul
general al notiunii de valoare , ca treapta de luminozitate
acromatica , similara tonului local in clarobscur. Scara
valorica ( treptele intermediare de griuri ale contrastului polar alb-
negru ) . Pata valorica si valoarea liniara.
Conceptul de culoare ca element de
limbaj vizual. Dispersia si recompunerea luminii ; culoare lumina
si culoare pigment. Culori primare , culori binare de gradul I si
II . Parametrii fizici ai culorii ( puritatea , stralucirea sau
nuanta , tonul sau luminozitatea. Amestecul fizic si amestecul optic
al culorilor, procedee de amestec fizic , prin fuzionare in masa si
la margine, prin omogenizare pe paleta , prin aplicare pe suprafata suport , prin
suprapunere , efecte prin juxtapunere si prin suprapunere ; pigment , tenta rupta, nuanta, ton , degrade ,
modelarea si modularea culorilor. Acordul natural si acordul la
distanta prin pasaje de valoare si de culoare. Acorduri prin
analogia contrariilor. Armonizarea culorilor. Gamele cromatice ( gama
simpla si gama compusa, culori calde – reci, culori
complementare , culori inchise – deschise , culori usoare – grele.
Dominanta cromatica. Cele
sapte contraste de culoare : contrastul inchis – deschis , contrastul de
clarobscur , contrastul cald- rece , contrastul complementar , contrastul de
cantitate , contrastul de calitate , contrastul simultan. Efecte spatiale
si termodinamice ale culorilor. Valente impresive , expresive , simbolice
ale culorilor.
Modalitati de proiectare
didactica pentru predarea notiunilor despre culoare. Fise
tehnologice de abordare a contrastului , armoniei, gamei si dominantei
cromatice cu elevii de diferite varste.
Metode active de predare a notiunilor.
Strategii
didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii
Seminar 1 ora – lucrari practice
Realizarea de proiecte de tehnologie
didactica si mijloace de invatamant bidimensionale /
tridimensionale pentru intelegerea prin practica a problemelor
culorii de catre elevi.
Exemplificari :
Exercitii si experimente
cromatice pentru realizarea nuantelor si scarii valorice ale
culorilor.
Semnificatii ale gamelor de
griuri.
Exercitii practice de
obtinere a armoniei , gamelor, acordului si dominantei cromatice
.
CURS 11 – 2 ore
COMPOZITIA . Conceptul de
compozitie ca imagine vizuala complexa in artele vizuale.
Descifrarea structurii unei compozitii prin tehnica decalcului. Caracterul
de sistem al structurarii prin coordonare ( in plan ) si prin
subordonare a semnelor formei totale. Cadrul , conditie initiala
a organizarii compozitionale. Structura liniilor de forta (
vectori ) in corelare cu dispunerea aleatorie sau ritmica la
suprafata imaginii a formelor – semne, cheia de descifrare a unui anumit
tip de compozitie : clasificarea compozitiilor dupa criteriul
schemei vectoriale. Principii de organizare a
compozitiei : unitatea si echilibrul, echilibrul static si
echilibrul dinamic. Trasee compozitionale ordonatoare , sarpante .
Armatura dreptunghiului in diferite epoci, scoli si stiluri
artistice. Raportul geometric al sectiunii de aur. Dreptunghiul armonic.
Dreptunghiuri dinamice. Sirul lui Fibonacci sau legea insumarii
si progresiei ( Legea cresterii organice ). Compozitia
inchisa si compozitia deschisa, compozitia
statica si compozitia dinamica, compozitia
topologica si compozitia tensionala. Centrul
compozitional / centrul de interes. Tensiuni liniare si cromatice in
spatiul plastic. Compozitia modulara. Rolul luminii si al
umbrei in organizarea cromatica a compozitiei. Spatiul pictural
in pictura moderna. Dinamica formelor in compozitie : ascensiuni,
diagonale , translatii , miscari centrifuge , miscari
succesive ,efecte optice dinamice. Compozitia picturala si
compozitia decorativa ; legi si principii de constructie
si configurare. Compozitia alegorica , fantastica,
simbolica ; compozitia religioasa. Relatia
consonantica dintre caracterul formei si celelalte mijloace de
expresie. Organizarea compozitiei prin dispuneri ritmice , armonioase ale
liniilor, formelor si culorilor.
Metode si procedee de
organizare, conducere , asimilare si evaluare a activitatilor
practice despre compozitie.
Elaborarea de fise tehnologice
pentru predarea notiunilor privind diversitatea structurilor
compozitionale.
Strategii
didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii
Seminar 1 ora – lucrari
practice
Schite si proiecte de
realizare a unor materiale didactice demonstrative (compozitia
inchisa si deschisa, liniile forta in compozitie
) .
Decalcul unei compozitii din
principalele stiluri si epoci artistice.
Aplicatii si studii
privind descoperirea tensiunilor si formelor directionate vertical,
oblic, in zigzag , in cruce , in spirala etc. si evidentierea
echilibrului compozitional.
Compozitia ca forma
totala care instrumenteaza
si operationalizeaza actul invatarii principiilor
ce construiesc si regleaza imaginea artistica (contrastul,
ritmul, echilibrul, proportia, simetria, asimetria, armonia, culoarea,
valoarea, volumul) oferind elevului, fundamente practice deschise , de
descoperire pentru creatia sa a unor legi noi, noi reguli, principii
si scheme compozitionale expresive si originale in deplina
concordanta cu temperamentul si viziunea sa.
Exercitii de configurare a
centrului de interes prin plasare, ritm , intindere, marime, gruparea
detaliilor elementelor in cadrul unui spatiu plastic armonios.
Referate,
dezbateri pe tema unor idei particulare
cu privire la compozitia plastica moderna ( compozitia cu
structuri aparente si compozitia cu trasee ascunse ).
CURS
12 – 2 ore
Continutul si metodologia
studierii naturii , a structurilor ei si a relatiilor acestora cu
constructia formelor plastice . Structuri organice si anorganice. Structuri
naturale / artificiale .Rolul fortelor si energiilor in aparitia
spatiala a formelor naturii. Intelegerea de catre om a legilor organizarii echilibrului
si armoniei din natura. Regula, legea si abaterea de la norme in
aparitia si diversitatea formelor naturii. Structuri statice si
dinamice ; structuri in plan si volum ; forme geometrice aproximative in
natura si legea lor de structura ; Structuri ramificate , in
spirala, in cerc , structuri rectangulare, gazoase , lichide , sferice ,
in expansiune. Ritmul si simetria in natura si arta ;
analogii ; posibilitati de analiza si sinteza a
formelor si structurilor naturii in interpretarea lor artistica prin
intuitie , sinteza si abstractizari. Calitatea de nou,
original si expresiv al imaginilor artistice.
Metode si procedee active de
predare a structurilor naturii si configurarea lor in structuri plastice si utile.
Proiecte de tehnologie
didactica. Fise didactice.
Seminar 1 ora – lucrari
practice
Exemplificari privind forma, functia si natura in
desfasurarea spatiala a formelor din natura. Planse demonstrative. Schite
si proiecte de materiale didactice functionale ( structuri , texturi
si functii ale formelor naturale). Exercitii si studii infaptuite
in spiritul naturii, nu „dupa natura” cu scopul configurarii de
forme noi, originale. Studii in prezenta naturii , natura
statica, peisaj, figura umana etc. Metode si procedee , tehnici
de realizare a unei activitati artistice – plastice in
scoala avand ca pretext natura.
Proiectarea
activitatii : clasa , data .
Problema plastica : Forma de
activitate; exercitiul , compozitie. Durata : o ora sau mai
multe , stabilirea obiectivelor operationale .
Desfasurarea
( pe scurt ) activitatii profesorului / elevului .
- organizarea
activitatii
- prezentarea si
intelegerea problemei plastice rezolvarea problemei
- evaluarea performantei
individuale (observatii proprii dupa efectuarea actiunii
didactice).
- evaluarea performantei
individuale ( observatii proprii dupa efectuarea actiunii
didactice).
Precizarea
termenilor cu ajutorul unor fotografii, ilustratii , diapozitive , in
cuvinte etc.
Etapele de lucru .
Forma activitatii ( ceea
ce trebuie sa stie si sa faca copilul la
sfarsitul actiunii instructiv educative ) – obiective
operationale.
Evaluarea activitatii : se
are in vedere claritatea si accesibilitatea insusirii
informatiilor si realizarii practice. Orientarile noi in
pedagogia artei aduc in discutie problema : cum , cand si cat trebuie
sa indrume profesorul.
Referat. Cercuri de arta
plastica, forma specifica de protejare a spontaneitatii
native si stimularea creativitatii elevilor. Metode si
procedee de predare a cunostintelor si tehnicilor artistice-
plastice in cadrul cercului de arte plastice .
Realizarea fisei
psihopedagogice ( elemente constitutive ) .
CURS
13 – 2 ore
Metodologia predarii si
studierii evolutiei stilurilor in artele plastice. Opera de arta ,
modalitati de cunoastere , intelegere si utilizare a materialelor didactice ,
albume , tablouri, planse , scheme si a mijloacelor audio-vizuale in prezentarea operelor de arta.
Seminar 1 ora
Fise didactice , comentariul
unei imagini picturale sau de alt tip.
Referat : receptarea artei moderne de catre elevii din ciclul
gimnazial.
Proiectarea
activitatii teoretice.
Relatia tema – subiect
. Forma de activitate :
explicatia , conversatia , demonstratia . Durata : o ora
sau mai multe , obiective operationale, itemi de evaluare specifici .
BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
ACHITEI , Gh.
– Frumosul dincolo de arta. Ed. Meridiane , Bucuresti , 1988
AILINCAI , C.
– Introducere in gramatica limbajului vizual, Ed. Dacia , Cluj –Napoca, 1982
AMABILE Teresa –
Creativitatea ca mod de viata , Stiinta &
Tehnica , Bucuresti , 1997
ARNHEIM , R. –
Forta centrului vizual , Ed. Meridiane , Bucuresti, 1995
BERGER ,R. –
Descoperirea picturii , vol. I,II,III , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1975
CERGHIT I. –
Metode de invatamant , E.D.P. , Bucuresti , 1980
CONSTANTIN , P. –
Culoare , arta, ambient . Ed. Meridiane , Bucuresti , 1979
Constantin
, P.
– Dictionar de arta
moderna , Ed. Albatros,
Bucuresti, 1988
CONSTANTIN , P. –
Sa vorbim despre culori , Ed. Ion Creanga , Bucuresti , 1986
DUMITRESCU , Z. –
Structuri geometrice, structuri plastice , Ed. Meridiane , Bucuresti ,
1984
DEMETRESCU , C. –
Culoare , suflet si retina , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1965
FILIMON L. –
Psihologia perceptiei , E.D.P. , Bucuresti , 1993
GHIKA, M.C. –
Estetica si teoria artei , Ed. Stiintifica si
enciclopedica , Bucuresti , 1985
GHITESCU ,
Gh. – Antropologia artistica, vol.I, II , Ed. Didactica si
pedagogica , Bucuresti , 1979
HAVEL ,M. –
Tehnica tabloului , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1988 – Tehnica tabloului ,
Ed. Meridiane , Bucuresti , 1988
HASAN Yvonne ,
Paul Klee si pictura moderna , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1999
HUYGHE , R. –
Puterea imaginii , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1971
IONESCU , Miron –
Lectia intre proiect si realizare , Ed. Dacia , Cluj –Napoca , 1982
ITTEN ,I. – Arta
culorii ( traducere in manuscris la Biblioteca Universitatii
Nationale de Arte din Bucuresti – cota 6650 )
KANDINSKY, V. –
Spiritualul in arta , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1994
MIHAILESCU ,
D. – Limbajul culorilor si formelor , Ed. Stiintifica
si Enciclopedica , Bucuresti , 1980
MUNTEANU Anca –
Incursiuni in creatologie , Ed. Augusta , Timisoara , 1994
NANU Adina
- Vezi ? Comunicarea prin imagine , Bucuresti , 2002 ( cota 0080992
sau III 17.622 Biblioteca Academiei Romane )
NICOLA Ioan ,
Tratat de pedagogie scolara , E.D.P. , Bucuresti , 1996
PRUT, C-tin. –
Dictionar de arta moderna, Ed. Albatros , Bucuresti , 1982
READ , H. –
Semnificatia artei , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1986
READ , H. –
Originile formei in arta , Ed. Univers , Bucuresti , 1971
Roco , Mihaela - Creativitate si
inteligenta emotionala Polirom , 2004
SIGNAC , P. – De
la Delacroix la neoimpresionism , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1974
STOICHITA
, V.I. – Instaurarea tabloului , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1999
SUSALA,
I.N. si BARBULESCU , O. – Dictionar de arta. Termeni de
atelier , editia a-II-a , Ed. Sigma , Bucuresti , 2000
SUSALA,
I.N. -
Desen, culoare, modelaj, compozitie si metodica , Editura
Fundatiei „Romania de maine” , Bucuresti , 1999
SCHIOPU , U.-
Psihologia artelor , Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti , 1999
SUSALA
, I.N. – „Sfera si continutul conceptului de educatie
artistica” , in rev. Forum , nr. 10 / 12.1992
SUSALA
, I.N. – Culoarea cea de toate zilele , ed. a-II-a , Editura Lumina ,
Chisinau , 1993
SUSALA
, I.N. – „Creativitatea vizuala, probe si teste”, in Revista de
Pedagogie , nr. 4-7.1993
SUSALA
, I.N. – Estetica si psihopedagogia
artelor plastice si designului, Ed. Sigma, Bucuresti , 2000
SUSALA
, I.N. – Educatia vizuala de baza . Sinteze , Ed. Star Tipp,
Slobozia , 2003
SUSALA
, I.N. – Dictionar de arsmatetica
, Ed. Star Tipp, Slobozia , 2003
VENTURI , L. – Cum
sa intelegem pictura , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1977
ZAICA , D. – Probleme de limbaj si
detalii de tehnologie artistica , 1981
*** - Album
metodic , editat de Inspectoratul
Scolar al municipiului Bucuresti , coordonatori stiintifici
: Gheorghe Anghel , Natalia Hornet , Viorica Baran , 1988
*** - Ghid
metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara
arte – clasele I – XII , Ministerul Educatiei si Cercetarii ,
Consiliul National pentru Curriculum , 2002
*** - Programe
scolare pentru clasele V – VIII , Bucuresti , Ministerul
Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru
Curriculum ,1999
*** - Programe
scolare seria liceu , Aria
curriculara Arte ,( Educatie plastica , clasele a X-a – a XII-a
) Ministerul Educatiei si Cercetarii , Consiliul National
pentru Curriculum , 2001
*** - Programe
scolare pentru clasa a IX –a , Aria curriculara Arte , Ministerul
Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru Curriculum
, 1999
***
- Manual de educatie plastica , Educatie vizual plastica ,
clasele V – X
BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
Publics et Musees – L' interaction sociale au musee, Nr. 5 /
1994 ,Presses Universitaires
de Lyon
Publics et Musees – Public, nouvelles technologies, musees,
Nr. 13 /1998, Presses Universitaires
de Lyon
Publics et Musees – Education
artistique a l 'ecole et au musee, Nr. 14 / 1998 , Presses Universitaires de Lyon,
Publics et Musees – Musee et education , Nr. 7 / 1995 , Presses Universitaires de Lyon
Abrougui M.,
Evolution des conception d'eleves de ZEP et non
ZEP en fonction de strategies pedagogiques dans a
Cite des enfants Memoire de DEA, Univ. Lyon I, , 1994
Argan Giulio Carlo , Pedagogia formala a Bauhaus-ului , Walter
Gropius si Bauhaus-ul, Bucuresti , Ed.
Meridiane
Bernard Darras , Kindler Anna
M. , Le musee , l ecole
et l
'education artistique , in Publics
et Musees nr. 14 , Presses Universitaires de Lyon,1998
Bouleau Ch .
- Geometria secreta a pictorilor
Ed. Meridiane ,
Bucuresti , 1979
Bourdon Alain, L'usage educatif
d'un service en ligne : le cas de [Louvre.edu] in „Le regard instruit – Action educative et action culturelle
dans les musees” , Musee du Louvre , Paris, 2000
Buffet Francoise – Entre ecole et musee, le parteneriat
culturel
d'
education
, Presses Univ. de Lyon, 1998
Cucos Constantin, Pedagogie , Polirom , 1996
Hein E. George,
Learning in the Museum , Routledge
Ed. , 2000
Heritier –Ange Francoise, Les musees de l'
Education nationale,
La
Documentation francaise , 1991
Hood Marylyn G. ,L'interaction sociale au
musee , facteur d'attraction des visiteurs
occasionnels , in Publics et Musees, P.U.
Lyon ,1994
Jinga I., I. Petrescu , Evaluarea Performantei
scolare , Ed. Adelfin , 1996
Landau Erika, Psihologia creativitatii , EDP ,
1979
Macavei Elena, Pedagogie , EDP , 1997
Neacsu I.,
Instruire si invatare , EDP , 1999
Poirey
J.L. , Enquete « ecole – musee » Groupe de recherche de l' IUFM de Lyon in Publics et musees , nr. 5, 1994
Sekules V.
, M. Xanthoudaki
(editori) Scoala, profesorul si
muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor in
utilizarea muzeelor, Comisia Europeana (carte in trei limbi, engleza,
franceza, italiana, disponibila si pe www.socrates-educart.org .
Sekules
V. si M. Xanthoudaki
(editori) Arte Vizuale, Scoli si
Muzee , Perfectionare pentru profesorii nespecialisti Comisia
Europeana (carte in trei limbi, engleza, franceza, italiana,
disponibila pe
www.socrates-educart.org
Stanciulescu Elisabeta – Teorii
sociologice ale educatiei
,Polirom, Iasi,
1996
Stoica Ana - Creativitatea elevilor , Ed.
Didactica si pedagogica, 1983
Tasse Colette Dufresne ( coord. ) – Evaluation
et education museale :
nouvelles tendances ,
Ed. ICOM, 1998
Tatarkiewicz Wladyslaw –Istoria esteticii,Ed.Meridiane,Bucuresti,1978
Xanthoudaki Maria (editor) LOCURI ALE DESCOPERIRII : MUZEELE IN SLUJBA
PREDARII STIINTEI SI TEHNOLOGIEI , cu sprijinul Uniunii
Europene in cadrul programului Socrates , 2003 , in www.museoscienza.org/smec
PROIECTAREA ACTIVITATILOR ARTISTICE –
PLASTICE
(- vezi
fisier Anexa I Didactica specialitatii.doc )
A. In elaborarea
PROIECTULUI DE ACTIVITATE ( PROIECTULUI DE LECTIE ) se vor urmari :
- obiectivele educationale ( scopul
instructiv – educativ ) – Anexa II
- locul in care
se desfasoara activitatea
-
continutul ce urmeaza a fi studiat
- metodele
si procedeele de lucru utilizate
- mijloacele de
invatamant folosite ( material didactic )
- priceperile
si deprinderile ce trebuie formate
-
particularitatile de varsta , nivelul pregatirii elevilor
, particularitati de ordin social , geografic
- tipul de
activitate
- forme si
tipuri de evaluare specifice – Anexa III
Conditiile
generale ale proiectului de activitate / lectie :
- sa
aiba o tema plastica precisa
- sa
contina propuneri de subiecte corespunzatoare temei plastice
- sa
contina obiectivele operationale formulate clar
- sa
prevada in detaliu mijloacele de invatamant ce urmeaza
a fi folosite ( materialele didactice ) , inclusiv scheme , schite , imagini
ce vor fi transpuse pe tabla sau analizate in fata clasei
- sa
precizeze metodele si procedeele de lucru ce urmeaza a fi aplicate
atat pentru activitatile teoretice cat si pentru
activitatile practice
- sa
aiba legatura logica , organica , cu activitatile
precedente sau viitoare
- sa
propuna un set de itemi de evaluare
a activitatii, sistemul de evaluare fiind elaborat in
concordanta cu strategiile didactice utilizate ( metode , procedee de
lucru , mijloace de invatamant , obiective operationale specifice
) – Anexa III
Tipuri de
activitati ( criterii de clasificare ) :
a. dupa scop
, obiective educationale
-
activitati introductive
- de predare a
noilor cunostinte
- de fixare a
cunostintelor
- de formare a
priceperilor si deprinderilor , de aplicare a cunostintelor
- de
sinteza
- de verificare
si evaluare
- combinate (
mixte )
b. dupa locul
unde se desfasoara activitatea :
- clasa ,
atelier, cabinet , laborator , cerc de arta , muzeu , galerie
c. dupa
metode si mijloace de invatamant :
- activitate
teoretica
- activitate
practica
- activitate
complexa , teoretico- practica , aplicativa
B. Repere pentru
analiza activitatilor desfasurate ( elaborarea proiectului
de activitate , pregatirea orelor de practica pedagogica )
Prezentare generala . Proiectarea
didactica si predarea la clasa urmaresc actualizarea si aprofundarea unor
concepte si orientari actuale in domeniul educatiei vizuale
inteleasa ca alfabetizare
specifica si baza a dezvoltarii predispozitiilor creative , vizual – manuale ale elevilor.
Activitatile
de proiectare si practica pedagogica au in vedere insusirea
temeinica si completa a continutului teoretic si
practic pe care il presupune limbajul vizual , cat si constientizarea
creatoare a notiunilor , conceptelor , cailor si mijloacelor
cele mai eficiente in procesul de invatare
orientata si evaluare
interactiva a performantelor fiecarui elev .
1. Tema
activitatii. Locul acesteia in sistemul de activitati.
Subiectul , subiectele pretext
2. Analiza
obiectivelor educationale. Elaborarea obiectivelor operationale.
Modul in care acestea sunt formulate . Numarul obiectivelor
operationale propuse . Corespondenta intre obiectivele
operationale , mijloacele de invatamant ce urmeaza a
fi folosite si criteriile de evaluare propuse . Modul in care sunt
realizate aceste obiective
3. Tipul
activitatii. Respectarea momentelor activitatii. Incadrarea
in timp ( folosirea rationala a timpului )
4.
Pregatirea profesorului pentru activitatea artistica plastica.
Aplicarea in practica a planului de lectie ( proiectului didactic ).
Selectionarea materialului didactic adecvat ( schite , planse ,
albume, scheme , fotografii , mulaje , obiecte , caseta video, CD-ROM , etc . )
5. Organizarea
activitatii.
- succesiunea
principalelor etape ale activitatii
- activizarea
clasei
- raportul
profesor –elev
-
constientizarea de catre clasa a problemelor studiate – prin ce
metode realizam acest lucru
-
sustinerea , incurajarea activitatii independente a elevilor
- parcurgerea
diferitelor forme ale activitatii ( audiere , vorbire , citire,
scriere la tabla sau desene la tabla )
6.
Continutul stiintific al activitatii . Respectarea
cerintelor Programei . Orientarea stiintifica si
practica a activitatii . Respectarea cerintelor manualului
( cantitatea de informatie si calitatea acesteia ) . Accesibilitatea
continutului informational. Forma de prezentare a materialului (
sistematizat , clar , cu sublinierea cerintelor )
7. Tehnologia de
instruire folosita .
- ce metode
si procedee s-au folosit pe parcursul activitatii ?
- ce strategie
didactica s-a folosit ?
- tipologia
si calitatea exercitiilor folosite , ponderea exercitiilor
practice pe ansamblul activitatii
-
modalitatile de evelauare , itemii de evaluare/ descriptorii de
performata artistica folositi . ( etapa verificarii
cunostintelor si a aprecierii prin note sau calificative )
- teme ,
exercitii pentru acasa , volumul si gradul de dificultate al
acestora , explicarea in clasa a temei pentru acasa
8. Activitatea
si conduita elevilor pe parcursul orei
- gradul de implicare
al acestora in rezolvarea problemei plastice
- disciplina
elevilor
9. Conduita
profesorului in timpul desfasurarii activitatii.
Stapanirea ( cunoasterea )
informatiei. Perseverenta in atingerea obiectivelor propuse .
Elemente de observat – tonul , ritmul predarii , mimica , gesturile,
pozitia in clasa, limbajulcorect , clar , expresiv , liber ,
capacitatea de organizare si de stapanire a clasei , exigenta
fata de elevi si fata de sine , elemente de
maiestrie si tact pedagogic
10 . Concluzii .
Atingerea si realizarea scopului si a obiectivelor . Principalele
calitati si neajunsuri ale activitatii
desfasurate . Analiza cauzelor si modalitati de
imbunatatire a activitatii. Aprecierea finala a
activitatii si notarea ei .
Anexa II
Date fiind complexitatea
si multitudinea problemelor specifice Educatiei vizual – plastice ,
obiectivele educationale sunt ierarhizate astfel :
1- obiective generale ( OBIECTIVE CADRU
)
2- obiective specifice ( OBIECTIVE DE
REFERINTA )
3- obiective operationale - informative ,
-
formative ,
-
evaluative
Obiectivele
generale ( OBIECTIVE CADRU ) si obiectivele specifice ( OBIECTIVE DE REFERINTA ) se
regasesc in Programele scolare , fiind specifice pentru fiecare ciclu
si forma de
invatamant .
1. In principiu obiectivele generale se refera la dezvoltarea unor
capacitati de :
-
asimilare
-
investigare experimentala
-
exprimare si transfer
Prin capacitatea de asimilare se
exprima disponibilitatile elevului pentru cunoastere ,
modul in care acesta capteaza , analizeaza , selectioneaza
cunostintele , relationeaza .
Prin dezvoltarea capacitatii de
investigare experimentala elevul evolueaza ca subiect activ ,
capabil sa formuleze singur intrebari , ipoteze , sa
problematizeze , sa gaseasca independent solutii si
raspunsuri .
Capacitatea de exprimare si
transfer se refera la modul in care elevul isi amelioreaza
disponibilitatile de utilizare a limbajelor insusite , isi
valorifica experienta acumulata anterior , folosind-o pentru
rezolvarea unor situatii – problema noi .
2.
Obiectivele specifice ( OBIECTIVE DE REFERINTA )
raspund unor cerinte impuse activitatii didactice prin
Programele specifice disciplinei . Sugestii :
-
definirea notiunilor fundamentale utilizate in arta plastica , in
limbajul artistic – plastic , folosirea lor adecvata
-
sistematizarea si caracterizarea elementelor de limbaj si a
mijloacelor de expresie , intrepretarea acestora in functie de context
-
utilizarea adecvata a elementelor de limbaj plastic si a mijloacelor
de expresie plastica , exersarea – experimentarea acestora in diferite
tehnici artistice , prin folosirea unor materiale si instrumente de lucru
diferite , aplicarea lor in compozitii sau proiecte compozitionale
-
dezvoltarea sensibilitatii estetice , a capacitatilor de
intelegere si apropiere a fenomenului artistic , a frumosului ,
formularea judecatilor de valoare in domeniul artistic - plastic
-
identificarea si intrepretarea legaturii dintre arta plastica /
decorativa si celelalte arte ( sincretismul artelor ) , operarea unui
transfer al elementelor de limbaj si a mijloacelor de expresie in alte
tipuri de limbaj ( matematic , muzical , poetic )
-
dezvoltarea capacitatii de a intelege ori transmite un mesaj
prin intremediul limbajului artistic – plastic
- imbogatirea vocabularului plastic
si a limbajului informativ
-
formarea capacitatii de apreciere si autoapreciere , de evaluare
si autoevaluare a rezultatelor obtinute
Anexa
III
ASPECTE PRIVIND EVALUAREA
ACTIVITATILOR ARTISTICE – PLASTICE
A.
Exemplu de elaborare a criteriilor de evaluare
– clasa a VI-a
Tema plastica
si subiectul folosite ca pretext pentru stabilirea descriptorilor de
performata sunt elaborate la nivelul clasei a –VI-a. Titlul temei :
COMPOZITIA DECORATIVA : principiile artei decorative, stilizarea
, repetitia, alternanta, jocul
de fond si simetria .
Obiectivele urmarite
vizeaza :
-
organizarea ,
desfasurarea si evaluarea activitati pe o tema
impusa specifica repertoriului artei decorative
- configurari ale spatiului plastic
pe urmatoarele componente:
- elemente de limbaj plastic
-
mijloacelor de expresie
- originalitate
, expresivitate
-
secventele didactice, impartirea timpului de invatare
in functie de ritmul elevului si spatiul alocat activitatii
Obiectivele
specifice temei plastice , precum si operationalizarea
acestora pot fi reprezentate grafic astfel :
|
Obiective ale temei plastice „Compozitia
decorativa”
|
Exemple de activitati –
operationalizarea obiectivelor
|
|
1. realizarea unei dominante cromatice
|
- compozitii aplicative – decorative prin folosirea culorilor
calde sau reci
- compozitii decorative, folosind griurile rezultate din cele
trei perechi de culori complementare si griurile valorice
|
|
2.obtinerea suprafetei picturale prin suprapunere grafica
|
- compozitie decorativa realizata prin suprapunere
grafica
|
|
3. folosirea ritmului in compozitia decorativa
|
- compozitie decorativa folosind ritmul plastic
|
|
4. folosirea principiilor artei in compozitii decorative
|
-exercitii de observare si recunoastere a
repetitiei, alternantei si a simetriei pe obiecte ( imagini ) de
arta populara autentica
|
|
5. sa distinga intre punct si linie atat ca elemente
decorative de constructie, cat si ca semnificanti
|
- compozitii decorative , folosind rolul decorativ si constructiv
|
|
6. sa obtina structuri decorative prin extragerea
elementelor specifice formelor studiate
|
- exercitii de selectare prin stilizare a trasaturilor
specifice formelor
- compozitii decorative cu forme elaborate
|
|
7. recunoasterea trasaturilor definitorii ale artei
decorative
|
- analiza unor lucrari de arta decorativa, prin dialog
cu colegii si profesorul
|
In vederea
stabilirii criteriilor de evaluare au fost introduse trei dimensiuni , in
concordanta cu Obiectivele cadru stabilite prin Programa
scolara si Metodologia analizei si evaluarii imaginii
plastice
1. –morfologia si sintaxa
imaginii : gramatica limbajului vizual , cunoasterea si
utilizarea elementelor de limbaj plastic
2.
- competente de
ordin tehnic - capacitatea de exprimare plastica utilizand materiale,
instrumente si tehnici variate
3.
– raporturi expresiv
compozitionale ,dezvoltarea sensibilitatii, a
imaginatiei si a creativitatii artistice, a
capacitatii de receptare a mesajului vizual-artistic
Dimensiunile
identifica trei directii
principale de analiza a imaginii
plastice : tehnica , expresivitate
, limbaj plastic15.
ITEMI DE EVALUARE
Operationalizarea dimensiunilor
s-a realizat prin stabilirea unui numar de cinci indicatori
relevanti . Indicatorii – itemii - au fost elaborati in raport de
competentele specifice activitatilor artistice - plastice,
unitatea de invatare, obiective de referinta,
continuturi si metodologia evaluarii acestor activitati
, sunt observabili , masurabili.
CRITERII DE EVALUARE
:
I1. elemente grafice specifice compozitiei decorative
I2. ritm compozitional
I3.
acord cromatic / valoric
I4. originalitate, expresivitate
I5. grad de finalizare
EVALUAREA ELEVILOR (
criterii de notare ) :
Notele
vor fi acordate in concordanta cu
descriptorii de performanta elaborati pentru fiecare item
de evaluare .
1.Elevul
foloseste punctul, linia, forma ca elemente de limbaj plastic
cu rol constructiv , demonstrand stadiul de formare a acestei competente
prin urmatoarele niveluri de performanta :
|
ITEM 1 ( I1
)
|
|
Nota 1 - 5
|
Nota 6 – 8
|
Nota 9 - 10
|
|
foloseste cu dificultate
elementele de limbaj plastic cu rol constructiv / decorativ ,
utilizand o paleta restransa de configurari, indrumat de
profesor
|
foloseste fara
dificultate punctul , linia si forma ca elemente de limbaj plastic cu
rol constructiv / decorativ , fara a obtine
relatii complexe de configurare a spatiului plastic
|
foloseste cu
usurinta elementele de limbaj plastic cu rol constructiv
/ decorativ , obtinand
configurari complexe, prin
ordonari si recontextualizari
|
2.Elevul foloseste mijloacele de expresie plastica , demonstrand stadiul de formare a acestei
competente prin urmatoarele niveluri de performanta
:
|
ITEM 2 ( I2
)
|
|
Nota 1 - 5
|
Nota 6 – 8
|
Nota 9 - 10
|
|
foloseste cu
dificultate mijloacele de
expresie plastica , utilizand o paleta restransa de
configurari, indrumat de profesor
|
foloseste fara
dificultate ritmul, repetitia, alternanta, motivul unic, ca mijloace
de expresie plastica , fara a obtine relatii
complexe de configurare a spatiului plastic
|
foloseste cu
usurinta ritmul,
repetitia, alternanta, motivul unic, ca mijloace de expresie
plastica , obtinand
configurari complexe, prin
ordonari si recontextualizari
Obtine expresivitati ale punctului prin repetare,
densificare sau rarefiere, grupare , alternare, ale liniei prin miscare,
tensiune, contrast , ale culorii prin evidentierea unui centru de
interes / centri de interes compozitional
|
3.Elevul foloseste valoarea si / sau culoarea ca elemente
de limbaj plastic, cu rol constructiv , demonstrand stadiul de formare a
acestei competente prin urmatoarele niveluri de
performanta :
|
ITEM 3 ( I3
)
|
|
Nota 1 - 5
|
Nota 6 – 8
|
Nota 9 - 10
|
|
foloseste cu dificultate culoarea si /sau valoarea ca
elemente de limbaj plastic, utilizand un numar redus de
trepte valorice si /sau cromatice . Raporturile cromatice/ valorice sunt
dizarmonice
|
foloseste fara
dificultate culoarea si / sau
valoarea ca elemente de limbaj plastic, fara
a obtine relatii complexe de configurare prin utilizarea unor
contraste sau game cromatice
|
realizeaza cu
usurinta echilibrul
cromatic si / sau valoric, prin
obtinerea unei armonii cromatice . Foloseste un numar
mare de trepte valorice , configureaza spatiul plastic prin
utilizarea unor game cromatice compuse , game cu doua sau trei perechi
de complementare
|
4.Elevul obtine expresivitati ale
spatiului plastic , demonstrand stadiul de formare a acestei
competente prin urmatoarele niveluri de performanta :
|
ITEM 4 ( I4
)
|
|
Nota 1 - 5
|
Nota 6 – 8
|
Nota 9 - 10
|
|
foloseste in mod
inexpresiv elementele plastice cu rol constructiv, nu se foloseste de
stilizare ca element specific
compozitiei decorative, preluand in mod neselectiv datele oferite de
natura. Dovedeste un nivel redus de exprimare artistica
|
configureaza echilibrat
spatiul compozitional, fara a obtine
expresivitati ale imaginii.
Dovedeste un nivel mediu de exprimare artistica
|
elaboreaza elementele de
limbaj plastic si mijloacele de expresie, preocupandu-se de
evidentierea raportului continut – forma.
Dovedeste un inalt nivel de exprimare artistica , observand
caracteristicile artei decorative, identificand elementele specifice
stilurilor si tehnicilor studiate, realizand o selectie a
continutului informational-vizual
|
5.Elevul obtine performante de ordin
tehnic folosind instrumente,
tehnici si materialele de lucru
, demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin
urmatoarele niveluri de performanta :
|
ITEM 5 ( I5
)
|
|
Nota 1 - 5
|
Nota 6 – 8
|
Nota 9 - 10
|
|
nu finalizeaza
compozitia , nu este capabil sa foloseasca instrumentele de lucru, tehnica si
materialele
|
finalizeaza partial
compozitia, se foloseste in
mod inadecvat de tehnica ,
materiale si instrumente de lucru
|
finalizeaza
compozitia, este preocupat in elaborarea echilibrata a
suprafetei pe ansamblu si detaliu , stapaneste tehnica
si materialele de lucru, dovedind maiestrie tehnica
|
B. Exemplu de elaborare
a criteriilor de notare – clasa a VIII-a
Obiectiv de
referinta :
1.
Sa reprezinte punctul
, dreapta si suprafata in spatiu si in epura , pe cele
trei plane de proiectie :
|
Nota 5
|
Nota 6 -7
|
Nota 8 - 9
|
Nota 10
|
|
- sa construiasca un triedru de referinta si
sa identifice fiecare dintre planurile acestuia
- sa identifice coordonatele unui punct dat intr-un spatiu
tridimensional
|
- sa proiecteze pe cele trei plane de proiectie in
perspectiva un punct si o dreapta de coordonate date
- sa identifice pozitia dreptei fata de cele trei
planuri de proiectie
|
- sa reprezinte in perspectiva si in epura , pe
cele trei plane de proiectie o figura bidimensionala si /
sau tridimensionala
- sa analizeze pozitia unor corpuri geometrice
fata de cele trei plane de proiectie
|
- sa execute cu exactitate si acuratete in
perspectiva si in epura pe cele trei plane de proiectie
puncte , drepte , figuri geometrice , corpuri geometrice
- sa identifice corpurile geometrice cand se dau coordonatele
acestora pe planurile de proiectie
|
Obiectiv de
referinta :
2. Sa organizeze un
spatiu decorativ , cu efect cinetic, pe baza unei retele :
|
Nota 5
|
Nota 6 -7
|
Nota 8 - 9
|
Nota 10
|
|
-sa identifice in natura si pe imagini modificarea
succesiva a unor elemente din spatiu
- sa realizeze schite cu retele de linii care sa
sugereze modificarea succesiva a spatiului
|
- sa descifreze pe imagini diferite tipuri de retele
- sa realizeze schite de retele cu un algoritm de lucru
si sa le transpuna in compozitii
|
- sa realizeze compozitii decorative cu efect cinetic pe
baza unei retele
-sa sugereze cromatic transformarea spatiului, folosind diferite
mijloace de expresie plastica (contrast , acord , gradatie)
|
- sa organizeze original si cu acuratete un spatiu
decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei retele
- sa sugereze cromatic transformarea spatiului folosind
mijloace de expresie adecvate
- sa analizeze si sa compare diferite compozitii
decorative
|
|
|
|
|
|
|
