Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

CURS – DIDACTICA SPECIALITATII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE LECTIE - Argoul si jargonul
Proiect de tehnologie didactica Clasa a V-a Matematica – Algebra
Subminarea interesului fata de scoala
PROIECT DIDACTIC - Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu
UNITATILE SI INSTITUTIILE EDUCATIONALE CA ORGANIZATII INTEMEIATE PE CUNOASTERE
CURRICULUM LICEU TEHNOLOGIC RUTA PROGRESIVA CLASA a XII a CALIFICAREA: TEHNICIAN IN HOTELARIE
LECTURA PE STICLA
EVALUARE, CALITATE SI EFICIENTA IN MANAGEMENTUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI
Completeaza registrele contabile si balanta de verificare
PROIECT DIDACTIC Matematica Numere naturale in concentrul 0-1000(scriere,citire,comparare,ordonare)

TERMENI importanti pentru acest document

: didactica specialitatii arte plastice si decorative -note de curs- : metodologia predarii compozitiei plastice : didactica specialitatii curs : referat viscolul specialitati :

CURS – DIDACTICA SPECIALITATII

 

Argument :

                              Componenta a pregatirii pedagogice de specialitate „Didactica specialitatii” se legitimeaza printr-un ansamblu de metode , procedee si mijloace de invatamant specifice , necesare organizarii, conducerii si desfasurarii activitatilor artistice plastice din scoala. Prin studiul acestui obiect viitoarele cadre didactice asimileaza un sistem unitar de cunostinte, priceperi si deprinderi cerute de o ocupatie aleasa.

                              Astfel , „Didactica specialitatii ” se constituie ca o disciplina de baza cu deschideri interdisciplinare pentru instruirea studentilor , urmarind conturarea unor responsabilitati privind modalitatile, strategiile si tehnicile de lucru utile realizarii educatiei artistice plastice a elevilor.

                              Fundamentate pe trebuinta instrumentarii artistice , faptele metodice ale activitatilor artistice plastice din scoala, sunt menite sa stimuleze prin mijloace noi creativitatea si formarea personalitatii copiilor.

                              O pondere insemnata este acordata competentei educatorului de arta de a forma la elevi deprinderea de a utiliza un vocabular adecvat formularii judecatilor de valoare estetica, de a educa capacitatea intelectuala si afectiva pentru intelegerea si decodificarea operei de arta si a frumosului in general, de a-i sensibiliza pentru trairea emotiilor artistice si totodata posibilitatea de a diferentia valorile autentice ale artei de surogatul „artistic”.

                              In lumina acestui demers educational tematica fiecarui curs este sustinuta de activitati practice de seminar ( studii, exercitii, experimente, referate si dezbateri ) infaptuite in scopul aprofundarii aspectelor didactice de tehnologie artistica, plastica, incurajarii cercetarii stiintifice si metodice , utile formarii comportamentului creativ al profesorului de arta.

                              Obiective si competente specifice

                              Pentru obtinerea performantelor metodice si practice in pregatirea studentilor , problematica disciplinei isi propune :

-         Reliefarea unui profil intelectual si profesional prin consultarea consecventa a materialelor bibliografice. Folosirea tehnicilor moderne de informare si a metodelor specifice pentru asimilarea cunostintelor necesare procesului didactic specific educatiei plastice .

-         Competenta unei viziuni globale asupra finalitatii actiunii ca o consecinta a pregatirii manageriale (elaborarea obiectivelor, anticiparea finalitatilor, evaluarea performantelor).

-         Capacitatea de modelare a demersurilor si creativitatii didactice, observarea aspectelor psihopedagogice si metodologice ale formarii deprinderilor si stimularii aptitudinilor elevilor.

-          Capacitatea de a fundamenta modalitati originale de abordare a problemelor de limbaj vizual in cadrul activitatilor practice scolare ; aprecierea eficienta a diferitelor tipuri de actiuni educationale .

-         Dobandirea unor abilitati si deprinderi ori a unor atitudini si insusiri afective necesare educatorului de arta.

-         Selectia, aprofundarea si dezvoltarea continuturilor stiintifice si estetice ale disciplinei .

-         Capacitatea de implicare profesionala in imbogatirea continutului artistic aplicativ al instrumentelor de lucru             ( programe, manuale, mijloace de invatamant ).

-         Competenta legata de afirmarea propriei personalitati , de dorinta de evolutie intelectuala si profesionala , in planul muncii didactice si artistice.

-         Capacitatea de a surprinde la nivelul actului de creatie , necesitatea succesiunii educatiei moral civice cu educatia artistica si estetica.

-         Capacitatea de a realiza un management educational   fundamentat pe actiuni educationale interdisciplinare .

                    Continut

                    Tematica curriculumului „Didactica specialitatii” are la baza obiective cadru si obiective de referinta prezente in ciclurile curriculare de educatie plastica ( programe, manuale) care intersecteaza structura  actuala a invatamantului gimnazial , liceal ,  vocational ( licee de arta, scoli cu programe  de arta , cluburi ale copiilor ) .

                    Totodata in stransa relatie cu intelegerea valorilor si semnificatiilor continuturilor, studentul asimileaza strategii didactice, modele si concepte noi cu privire la proiectarea curriculara, actiune care presupune :

-         centrarea pe continut si centrarea pe activitatile elevului 

-         centrarea pe activitati  teoretice si practice  

-         de la cantitate   la calitate   ; trecerea de la un volum mare de informatii structurate , care sa permita legaturi de sens intre acestea.

-         abilitati de predare si invatare, profesorul nu tine un discurs, ci intermediaza invatarea ( elevul   intra in posesia unor instrumente de lucru care  ii permit   realizarea  unei configurari plastice utilizand constient elementele de limbaj si mijloacele de expresie.

-         evaluarea interna si evaluarea externa, prin utilizarea  unor descriptori de performanta ce vor permite o evaluare unitara ( aceeasi pentru toti elevii si individualizata), care sa asigure descoperirea dificultatilor concrete pe care le intampina elevii in invatare , pentru a-i putea ajuta in mod adecvat in depasirea lor.

                    Rezultat al unor fapte izvorate din practica artistica si din experienta didactica , continutul teoretic, metodic si practic isi propune constientizarea de catre viitoarele cadre didactice a unor actiuni instructiv- educative diferentiate si motivate al carui scop hotarator il constituie educatia prin arta si pentru arta a elevilor .

PREGATIREA TEORETICA SI METODICA A

EDUCATORULUI DE ARTA

                    CURS 1 – 2 ore

                     Didactica specialitatii. Precizari terminologice ,definitie : continutul cursului teoretic ( prezentarea programei analitice) si a activitatilor practice experimentale ; originile istorice ale didacticii, obiectul si problematica didacticii, caracterul explicativ, reflexiv si normativ al didacticii, legatura didacticii cu metodicile de specialitate , importanta studierii metodologiei predarii limbajului vizual plastic prin tehnica si limbajul artei in educatia artistica si estetica a elevilor .

                    Seminar – 1 ora

                    Expunerea unor instrumentelor de lucru  specifice activitatilor  didactice :

-         repere pentru analiza activitatilor

-         planificarea calendaristica semestriala sau anuala

-         activitati, proiecte asistate, proiecte de tehnologie didactica, seminarii didactice, fise , proceduri, mijloace de invatamant )

-         fise psihopedagogice de urmarire a dinamicii aptitudinilor artistice plastice

-         fisa de evaluare ( autoevaluare ) a activitatilor depuse de studenti la practica pedagogica ; fisa de evaluare a elevilor

-         problemele profesorului de arte plastice ; calitati si dimensiuni profesionale ( artist , educator , indrumator, profesor de arta , manager )

-         sarcinile dirigintilor la inceput de an scolar , la sfarsitul semestrului , la sfarsitul anului scolar

-         organizarea si structura unitatii de invatamant ; distribuirea sarcinilor instructiv – educative ; tematica Consiliului de administratie si a Consiliului  profesoral , a comisiilor metodice si a dirigintilor , a lectoratelor cu parintii ( ca momente de indrumare pedagogica a acestora )

-         cercetarea stiintifica pedagogica si metodica in scoala

-         colaborarea cu elevii si cu liderii acestora

                    CURS 2 – 2 ore

                    Metodica , componenta a stiintelor pedagogice; obiective , scopuri, sarcini. Metodica : valoarea si functia metodei : metode active specifice predarii , asimilarii si evaluarii cunostintelor si formarii deprinderilor, artistice plastice in scoala si in afara ei ; raportul dintre metoda si procedee. Noi orientari metodologice in didactica scolara si aplicarea lor creatoare in predarea notiunilor artistice plastice si educatia elevilor. Modalitati de ordonare a continutului procesului de invatamant in documentele scolare.

                    Seminar 1 ora – lucrari practice

                    Referat – dezbatere.

                    Rolul formativ al activitatilor artistice plastice desfasurate in scoala si in afara ei . Realizarea de scheme privind clasificarea metodelor.   .Educatie plastica-  insusirea cunostintelor si formarii deprinderilor practice la elevi.

                    CURS 3 – 2 ore

                    Importanta si rolul instructiv, educativ si formativ al activitatilor artistice plastice scolare. Educatia plastica, prin si pentru arta a elevilor. Particularitatile si evolutia desenului la copil. Importanta cunoasterii acestor creatii de expresie libera, spontana, in vederea indrumarii si evaluarii activitatilor artistice –plastice scolare.

                    Seminar 1 ora – lucrari practice

                    Prezentarea de schite, desene , fotografii , diapozitive, albume cu referire la evolutia desenului la copii si elevi. Dezbateri – referate. Pregatirea activitatilor de predare ( referat / fisa ) cu privire la notiunile teoretice ce urmeaza a fi abordate ( proiecte didactice , mijloace de invatamant , materiale, etc. )

                    CURS 4 – 2 ore

                    Metodica utilizarii mijloacelor de invatamant in cuprinsul activitatilor artistice plastice scolare.

1.Clasificari

2. Functia stiintifica, estetica, tehnica, pedagogica si practica a mijloacelor de invatamant caracteristice actiunilor plastice

3. Mijloace bidimensionale , tridimensionale si tehnici audio- vizuale folosite pentru predarea, invatarea si evaluarea cunostintelor si deprinderilor artistice plastice.

4. Clasa sau atelierul de arte plastice : particularitati constructive si polifunctionale .

                             

                     Seminar 1 ora – lucrari practice

                     Pregatirea activitatilor de predare si analiza lor. Dezbateri, proiecte , schite si machete functionale pentru diferite tipuri de mijloace de invatamant necesare predarii activitatilor de educatie plastica ( practice si teoretice ).

                    CURS 5 , 6 - 4 ore

                    Metodologia aplicarii noului curriculum. 

                    Elemente de tehnologie didactica : proiectul de activitate / lectie ,fisa didactica , elemente constitutive.

1. Proiectarea didactica, proiectarea unitatilor de invatare

2. Planificarea calendaristica

3. Proceduri si fise tehnologice

4. Raportul – tema plastica si subiect

5. Elaborarea obiectivelor operationale

6. Forme si tipuri de evaluare specifice activitatilor artistice – plastice  

                    Seminar 2 ore – lucrari practice

                    Fise si proiecte de tehnologie didactica pentru diferite activitati desfasurate in clasa, cabinet, atelier sau in afara lor .

                    Realizarea de materiale didactice ( fise, proiecte, planificari calendaristice ) in sprijinul predarii in scoala a problemelor plastice de catre studentii practicanti .

                    Pregatirea actiunilor didactice de predare si evaluare a problemelor plastice  .

                     CURS 7 – 2 ore

                     Continutul si metodologia studierii elementelor de limbaj vizual plastic in scoala.

                     PUNCTUL . Aportul artistilor si a   scolilor de arta   in fundamentarea teoretica si practica a elementelor de limbaj artistice plastice. Conceptul actual de punct ca element de limbaj vizual. Punctul in artele vizuale : pictura, grafica, sculptura, arte decorative , design.

                     Marimea sau intinderea si expresivitatea punctului in raport cu celelalte elemente ale compozitiei, forme si infatisari ale punctului, intreruperi ale punctului, deschidere, absenta. finalitate , concentrare , intrerupere, etc. ; relatii ale punctului cu suprafata suport; probleme ale relatiilor structurale cu functii de configurare simetrica, dinamica statica : punctul si echilibrul asimetric al spatiului plastic. Ponderea, directia, izolarea, adancimea spatiala, focalizari, condensari, dispersari , nivele de omogenitate ale punctelor in compozitie ; efecte de spatialitate, volumetrie, de textura, de factura, redate cu ajutorul punctelor.  Punctul ca modul, ca element ornamental sau ca element de sugerare a unei anumite materialitati.

                     Obtinerea intamplatoare, dirijata, elaborata a punctului in diferite tehnici si  materiale, probleme ale elaborarii punctului (punctelor sub forma de exercitii nonfigurative sau plecand de la un anumit motiv natural ) forma vegetala, minerale, etc.  Procedee de relationare a punctului cu celelalte elemente de limbaj artistic ( linia , culoarea ) ; diversitatea exercitiilor si compozitiilor grafice, figurativ – decorative , ornamente etc. realizate din puncte , linii si pete , de aplicare expresiva a punctului ca semn, modul, element ornamental etc. in diferite opere de arta prin procedee , tehnici si cu instrumente adecvate. Modalitati de organizare  activitatilor practice si pregatirea profesorului in aceste conditii.

                     Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii

                     Seminar 1 ora – lucrari practice

                     Pregatirea activitatilor de predare, desfasurare, conducere si evaluare a problemelor si limbajului vizual plastic in scoala ; relatia tema – subiect.

                     Formularea obiectivelor operationale; analiza si selectia informatiei de specialitate; alegerea metodelor si a materialului demonstrativ ; prezentarea tehnicii de concretizare a temei ; stabilirea metodelor de evaluare.

                     Exercitii si experimentari de relationare a punctului, cu celelalte elemente de limbaj artistic ( linia, pata , culoarea ) exercitii si compozitii grafice, picturale, ornamentale, design publicitar etc., realizate din puncte , linii si pete.

                     Metodologia folosirii mijloacelor de invatamant in predarea punctului ca element de limbaj vizual; modele, material grafic.

                     Realizarea de schite si proiecte functionale pentru mijloace de invatamant cu tema ; punctul.

                     Aplicatii practice cu caracter spontan , dirijat, elaborat pentru descoperirea expresivitatii punctelor in spatiul plastic, utilizandu-se diferite procedee, materiale si tehnici. Prezentarea  unor mape de practica.

                     CURS 8 -  2 ore

                     LINIA . Conceptul de linie ca element de limbaj vizual ; linia ca mijloc de exprimare si comunicare.

                     Linia – duct continuu si linia arabesc, caracterul conventional al liniei. Clasificarea liniilor dupa forma, caracter, pozitie, sens, functionalitate. Linii compozitionale, linii de forta, axe.

Expresivitatea liniei si agentii care o determina  ( ritmul, tensiunea, contrastul de forma in gravura , in pictura , in sculptura, in artele decorative , in design). Linia modelata, linia picturala, linia decorativa, linia modulata ( de hasura sau de valoratie de forma ). Pozitii si configuratii liniare de structurare a compozitiilor , relationarea compozitionala a liniei cu celelalte elemente de limbaj. Ordine , dezordine, static, dinamic, condensari, dispersari de linii in spatiul plastic ; sugerarea prin linii a unor fenomene naturale

( ploaie, vant, viscol, torent ) . Probleme ale iluziei optice liniare, concepte , viziuni , forme , spatii , expresii in arta contemporana. Metode si procedee practice de abordare creativa a liniei in scoala.

Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii

                     Seminar 1 ora

                     Proiectarea didactica a temelor cu privire la relatiile de expresie ce se stabilesc intre linii si forme in spatiul plastic compozitional.

                     Referate :  

-         modalitati practice de protejare a sensibilitatii si spontaneitatii expresiilor liniare in activitatile artistice plastice ale elevilor

-         rolul diferitelor materiale si instrumente de lucru specifice problemelor plastice scolare practicate in clasa , cabinet , atelier , cerc de arte plastice.

-         aplicatii practice cu caracter spontan , utilizandu-se metoda exercitiului joc.

            CURS 9 –2 ore

           

            FORMA . Conceptul de forma ca element de limbaj artistic -plastic . Forme plane / bidimensionale si forme volumetrice / tridimensionale; fundamentari teoretice si practice privind forma in natura si in artele vizuale  ; forme inchise si forme deschise ; forme spontane si forme elaborate ; forme bidimensionale si forme tridimensionale : pata de valoare ; hasura ( dreapta , curba, plata, treptata , intrerupte , pe forma ) ; suprafata ca suport al imaginii artistice. Relatia forma – culoare. Forma , cadrul, perspectiva , racursiul , anamorfoza si metamorfoza. Semnificatii ale diferitelor forme geometrice : distorsiuni, concavitati, convexitati si iluzii optice al formelor plane. Relatii plin – gol, pozitiv – negativ . Grupaje prin alaturare si /sau prin suprapunere partiala. Forme transparente , translucide si opace ; transparenta autentica si transparenta simulata.  Deformarile expresive. Dinamica oblicitatii : ritmul, echilibrul asimetric, dinamismul si miscarea. Forme impresive, expresive si simbolice. Semnificatii ale diferitelor forme bi si tridimensionale ( de calitate , de structura, de textura ) , de cantitate ( mare , mic, lung , scurt ) , de sens , de pozitie , de valoare / culoare. Relatia forma – materie – spatiu. Forma semn , forma – modul , forma totala .

Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii.

            Seminar 1 ora – lucrari practice

            Pregatirea activitatilor practice cu tema forma in sens de element plastic vizual.

            Analiza actiunilor didactice efectuate si evaluarea lor(dezbateri)

            Referat . Modalitati de studiere a structurilor naturii anorganice si organice si descoperirea unor analogii intre structurile naturii si structurile plastice, transformarea structurilor naturii in structuri artistice si in structuri functional utile ; folosirea unor structuri si functii naturale in schite si proiectele de design.

 

            CURS 10 – 2 ore

            Culoarea si valoarea . Sensul general al notiunii de valoare , ca treapta de luminozitate acromatica , similara tonului local in clarobscur. Scara valorica ( treptele intermediare de griuri ale contrastului polar alb- negru ) . Pata valorica si valoarea liniara.

            Conceptul de culoare ca element de limbaj vizual. Dispersia si recompunerea luminii ; culoare lumina si culoare pigment. Culori primare , culori binare de gradul I si II  . Parametrii fizici ai culorii        ( puritatea , stralucirea sau nuanta , tonul sau luminozitatea. Amestecul fizic si amestecul optic al culorilor, procedee de amestec fizic , prin fuzionare in masa si la margine, prin omogenizare pe paleta , prin  aplicare pe suprafata suport , prin suprapunere , efecte prin juxtapunere si prin suprapunere ; pigment  , tenta  rupta, nuanta, ton , degrade , modelarea si modularea culorilor. Acordul natural si acordul la distanta prin pasaje de valoare si de culoare. Acorduri prin analogia contrariilor. Armonizarea culorilor. Gamele cromatice ( gama simpla si gama compusa, culori calde – reci, culori complementare , culori inchise – deschise , culori usoare – grele.

            Dominanta cromatica. Cele sapte contraste de culoare : contrastul inchis – deschis , contrastul de clarobscur , contrastul cald- rece , contrastul complementar , contrastul de cantitate , contrastul de calitate , contrastul simultan. Efecte spatiale si termodinamice ale culorilor. Valente impresive , expresive , simbolice ale culorilor.

            Modalitati de proiectare didactica pentru predarea notiunilor despre culoare. Fise tehnologice de abordare a contrastului , armoniei, gamei si dominantei cromatice  cu elevii de diferite varste. Metode active de predare a notiunilor.

Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii

            Seminar 1  ora – lucrari practice

           

            Realizarea de proiecte de tehnologie didactica si mijloace de invatamant bidimensionale / tridimensionale pentru intelegerea prin practica a problemelor culorii de catre elevi.

             Exemplificari :

            Exercitii si experimente cromatice pentru realizarea nuantelor si scarii valorice ale culorilor.

            Semnificatii ale gamelor de griuri.

            Exercitii practice de obtinere a armoniei , gamelor, acordului si dominantei cromatice .

            CURS 11 – 2 ore

 

            COMPOZITIA . Conceptul de compozitie ca imagine vizuala complexa in artele vizuale. Descifrarea structurii unei compozitii prin tehnica decalcului. Caracterul de sistem al structurarii prin coordonare ( in plan ) si prin subordonare a semnelor formei totale. Cadrul , conditie initiala a organizarii compozitionale. Structura liniilor de forta ( vectori ) in corelare cu dispunerea aleatorie sau ritmica la suprafata imaginii a formelor – semne, cheia de descifrare a unui anumit tip de compozitie : clasificarea compozitiilor dupa criteriul schemei vectoriale. Principii de organizare   a compozitiei : unitatea si echilibrul, echilibrul static si echilibrul dinamic. Trasee compozitionale ordonatoare , sarpante . Armatura dreptunghiului in diferite epoci, scoli si stiluri artistice. Raportul geometric al sectiunii de aur. Dreptunghiul armonic. Dreptunghiuri dinamice. Sirul lui Fibonacci sau legea insumarii si progresiei ( Legea cresterii organice ). Compozitia inchisa si compozitia deschisa, compozitia statica si compozitia dinamica, compozitia topologica si compozitia tensionala.                       Centrul compozitional / centrul de interes. Tensiuni liniare si cromatice in spatiul plastic. Compozitia modulara. Rolul luminii si al umbrei in organizarea cromatica a compozitiei. Spatiul pictural in pictura moderna. Dinamica formelor in compozitie : ascensiuni, diagonale , translatii , miscari centrifuge , miscari succesive ,efecte optice dinamice. Compozitia picturala si compozitia decorativa ; legi si principii de constructie si configurare. Compozitia alegorica , fantastica, simbolica ; compozitia religioasa. Relatia consonantica dintre caracterul formei si celelalte mijloace de expresie. Organizarea compozitiei prin dispuneri ritmice , armonioase ale liniilor, formelor si culorilor.

            Metode si procedee de organizare, conducere , asimilare si evaluare a activitatilor practice despre compozitie.

            Elaborarea de fise tehnologice pentru predarea notiunilor privind diversitatea structurilor compozitionale.

Strategii didactice de tip evaluativ – stimulativ .Aplicatii

            Seminar 1 ora – lucrari practice

            Schite si proiecte de realizare a unor materiale didactice demonstrative (compozitia inchisa si deschisa, liniile forta in compozitie ) .

            Decalcul unei compozitii din principalele stiluri si epoci artistice.

            Aplicatii si studii privind descoperirea tensiunilor si formelor directionate vertical, oblic, in zigzag , in cruce , in spirala etc. si evidentierea echilibrului compozitional.

            Compozitia ca forma totala  care instrumenteaza si operationalizeaza actul invatarii principiilor ce construiesc si regleaza imaginea artistica (contrastul, ritmul, echilibrul, proportia, simetria, asimetria, armonia, culoarea, valoarea, volumul) oferind elevului, fundamente practice deschise , de descoperire pentru creatia sa a unor legi noi, noi reguli, principii si scheme compozitionale expresive si originale in deplina concordanta cu temperamentul si viziunea sa.

            Exercitii de configurare a centrului de interes prin plasare, ritm , intindere, marime, gruparea detaliilor elementelor in cadrul unui spatiu plastic armonios.

            Referate, dezbateri  pe tema unor idei particulare cu privire la compozitia plastica moderna ( compozitia cu structuri aparente si compozitia cu trasee ascunse ).

            CURS 12 –  2 ore

            Continutul si metodologia studierii naturii , a structurilor ei si a relatiilor acestora cu constructia formelor plastice . Structuri organice si anorganice. Structuri naturale / artificiale .Rolul fortelor si energiilor in aparitia spatiala a formelor naturii. Intelegerea de catre om  a legilor organizarii echilibrului si armoniei din natura. Regula, legea si abaterea de la norme in aparitia si diversitatea formelor naturii. Structuri statice si dinamice ; structuri in plan si volum ; forme geometrice aproximative in natura si legea lor de structura ; Structuri ramificate , in spirala, in cerc , structuri rectangulare, gazoase , lichide , sferice , in expansiune. Ritmul si simetria in natura si arta ; analogii ; posibilitati de analiza si sinteza a formelor si structurilor naturii in interpretarea lor artistica prin intuitie , sinteza si abstractizari. Calitatea de nou, original si expresiv al imaginilor artistice.

            Metode si procedee active de predare a structurilor naturii si configurarea lor in structuri  plastice si utile.

            Proiecte de tehnologie didactica. Fise didactice.

            Seminar 1 ora – lucrari practice

             Exemplificari  privind forma, functia si natura in desfasurarea spatiala a formelor din natura.   Planse demonstrative. Schite si proiecte de materiale didactice functionale ( structuri , texturi si functii ale formelor naturale). Exercitii si studii infaptuite in spiritul naturii, nu „dupa natura” cu scopul configurarii de forme noi, originale. Studii in prezenta naturii , natura statica, peisaj, figura umana etc. Metode si procedee , tehnici de realizare a unei activitati artistice – plastice in scoala avand ca pretext natura.

Proiectarea activitatii :  clasa , data . Problema plastica :  Forma de activitate; exercitiul , compozitie. Durata : o ora sau mai multe , stabilirea obiectivelor  operationale .

Desfasurarea ( pe scurt ) activitatii profesorului  / elevului .

  1. organizarea activitatii
  2. prezentarea si intelegerea problemei plastice rezolvarea problemei
  3. evaluarea performantei individuale (observatii proprii dupa efectuarea actiunii didactice).
  4. evaluarea performantei individuale ( observatii proprii dupa efectuarea actiunii didactice).

Precizarea termenilor cu ajutorul unor fotografii, ilustratii , diapozitive , in cuvinte etc.

            Etapele de lucru .

            Forma activitatii ( ceea ce trebuie sa stie si sa faca copilul la sfarsitul actiunii instructiv educative ) – obiective operationale.

            Evaluarea activitatii : se are in vedere claritatea si accesibilitatea insusirii informatiilor si realizarii practice. Orientarile noi in pedagogia artei aduc in discutie problema : cum , cand si cat trebuie sa indrume profesorul.   

            Referat. Cercuri de arta plastica, forma specifica de protejare a spontaneitatii native si stimularea creativitatii elevilor. Metode si procedee de predare a cunostintelor si tehnicilor artistice- plastice in cadrul cercului de arte plastice .

            Realizarea fisei psihopedagogice ( elemente constitutive ) .

CURS 13 – 2 ore

            Metodologia predarii si studierii evolutiei stilurilor in artele plastice. Opera de arta , modalitati de cunoastere , intelegere  si utilizare a materialelor didactice , albume , tablouri, planse , scheme si a mijloacelor  audio-vizuale in  prezentarea operelor de arta.

            Seminar 1 ora

            Fise didactice , comentariul unei imagini picturale sau de alt tip.

Referat : receptarea artei moderne de catre elevii din ciclul gimnazial. 

Proiectarea activitatii teoretice.  Relatia tema – subiect  .  Forma de activitate : explicatia , conversatia , demonstratia . Durata : o ora sau mai multe , obiective operationale, itemi de evaluare specifici  .

BIBLIOGRAFIE  DE SPECIALITATE

                              ACHITEI , Gh. – Frumosul dincolo de arta. Ed. Meridiane , Bucuresti , 1988

                              AILINCAI , C. – Introducere in gramatica limbajului vizual, Ed. Dacia , Cluj –Napoca, 1982

                              AMABILE Teresa – Creativitatea ca mod de viata , Stiinta & Tehnica , Bucuresti , 1997

                              ARNHEIM , R. – Forta centrului vizual , Ed. Meridiane , Bucuresti, 1995

                              BERGER ,R. – Descoperirea picturii , vol. I,II,III , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1975

                              CERGHIT I. – Metode de invatamant , E.D.P. , Bucuresti , 1980

                              CONSTANTIN , P. – Culoare , arta, ambient . Ed. Meridiane , Bucuresti , 1979

Constantin ,  P.Dictionar de arta moderna , Ed.      Albatros, Bucuresti, 1988

                              CONSTANTIN , P. – Sa vorbim despre culori , Ed. Ion Creanga , Bucuresti , 1986

                              DUMITRESCU , Z. – Structuri geometrice, structuri plastice , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1984

                              DEMETRESCU , C. – Culoare , suflet si retina , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1965

                              FILIMON L. – Psihologia perceptiei , E.D.P. , Bucuresti , 1993

                              GHIKA, M.C. – Estetica si teoria artei , Ed. Stiintifica si enciclopedica , Bucuresti , 1985

                              GHITESCU , Gh. – Antropologia artistica, vol.I, II , Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti , 1979

                              HAVEL ,M. – Tehnica tabloului , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1988 – Tehnica tabloului , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1988

                              HASAN Yvonne , Paul Klee si pictura moderna , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1999

                              HUYGHE , R. – Puterea imaginii , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1971

                              IONESCU , Miron – Lectia intre proiect si realizare , Ed. Dacia , Cluj –Napoca , 1982

                              ITTEN ,I. – Arta culorii ( traducere in manuscris la Biblioteca Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti – cota 6650 )

                              KANDINSKY, V. – Spiritualul in arta , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1994

                              MIHAILESCU , D. – Limbajul culorilor si formelor , Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1980

                              MUNTEANU Anca – Incursiuni in creatologie , Ed. Augusta , Timisoara , 1994

                               NANU Adina  - Vezi ? Comunicarea prin imagine , Bucuresti , 2002 ( cota 0080992 sau III 17.622 Biblioteca Academiei Romane )

                              NICOLA Ioan , Tratat de pedagogie scolara , E.D.P. , Bucuresti , 1996

                              PRUT, C-tin. – Dictionar de arta moderna, Ed. Albatros , Bucuresti , 1982

                              READ , H. – Semnificatia artei , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1986

                              READ , H. – Originile formei in arta , Ed. Univers , Bucuresti , 1971

                            Roco , Mihaela - Creativitate si inteligenta emotionala Polirom , 2004

                              SIGNAC , P. – De la Delacroix la neoimpresionism , Ed. Meridiane , Bucuresti , 1974

                              STOICHITA , V.I. – Instaurarea tabloului , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1999

                              SUSALA, I.N. si BARBULESCU , O. – Dictionar de arta. Termeni de atelier , editia a-II-a , Ed. Sigma , Bucuresti , 2000

                              SUSALA, I.N.  -  Desen, culoare, modelaj, compozitie si metodica , Editura Fundatiei „Romania de maine” , Bucuresti , 1999

                              SCHIOPU , U.- Psihologia artelor , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1999

                              SUSALA , I.N. – „Sfera si continutul conceptului de educatie artistica” , in rev. Forum , nr. 10 / 12.1992

                              SUSALA , I.N. – Culoarea cea de toate zilele , ed. a-II-a , Editura Lumina , Chisinau , 1993

                              SUSALA , I.N. – „Creativitatea vizuala, probe si teste”, in Revista de Pedagogie , nr. 4-7.1993

                              SUSALA , I.N. – Estetica si psihopedagogia  artelor plastice si designului, Ed. Sigma, Bucuresti , 2000

                              SUSALA , I.N. – Educatia vizuala de baza . Sinteze , Ed. Star Tipp, Slobozia , 2003

                              SUSALA , I.N. – Dictionar de arsmatetica  , Ed. Star Tipp, Slobozia , 2003

                              VENTURI , L. – Cum sa intelegem pictura , Ed. Meridiane, Bucuresti , 1977

                               ZAICA , D. – Probleme de limbaj si detalii de tehnologie artistica , 1981

                              *** - Album metodic , editat de  Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti , coordonatori stiintifici : Gheorghe Anghel , Natalia Hornet , Viorica Baran , 1988

                              *** - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara arte – clasele I – XII , Ministerul Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru Curriculum , 2002

                              *** - Programe scolare pentru clasele V – VIII , Bucuresti , Ministerul Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru Curriculum ,1999

                              *** - Programe scolare  seria liceu , Aria curriculara Arte ,( Educatie plastica , clasele a X-a – a XII-a ) Ministerul Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru Curriculum , 2001

                              *** - Programe scolare pentru clasa a IX –a , Aria curriculara Arte , Ministerul Educatiei si Cercetarii , Consiliul National pentru Curriculum , 1999

                              *** - Manual de educatie plastica , Educatie vizual plastica , clasele V – X

 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Publics et Musees    L' interaction sociale au musee, Nr. 5 / 1994  ,Presses                                    Universitaires de Lyon

Publics et Musees – Public, nouvelles technologies, musees, Nr. 13 /1998,                             Presses Universitaires de Lyon

Publics et Musees –  Education artistique a l 'ecole et au musee, Nr. 14 /                               1998   , Presses Universitaires de Lyon,

Publics et Musees –  Musee et education , Nr. 7 / 1995 , Presses                                           Universitaires de Lyon

Abrougui M., Evolution des conception d'eleves de ZEP et non ZEP en                              fonction de strategies pedagogiques dans a Cite des enfants                            Memoire de DEA, Univ. Lyon I, , 1994

Argan   Giulio Carlo , Pedagogia formala a Bauhaus-ului ,                             Walter Gropius si Bauhaus-ul, Bucuresti ,                                                Ed. Meridiane

Bernard Darras , Kindler Anna M.  , Le musee , l  ecole et                                             l 'education artistique , in Publics et Musees nr. 14 , Presses                                Universitaires de Lyon,1998

Bouleau Ch . - Geometria secreta a pictorilor       

                        Ed. Meridiane , Bucuresti , 1979

Bourdon Alain, L'usage educatif d'un service en ligne : le cas de                                            [Louvre.edu] in Le regard instruit – Action educative et                           action culturelle dans les musees” , Musee du                                 Louvre , Paris, 2000

Buffet FrancoiseEntre ecole et musee, le parteneriat culturel                    

d' education , Presses Univ. de Lyon, 1998

Cucos Constantin, Pedagogie , Polirom , 1996

Hein E. George, Learning in the Museum , Routledge Ed. , 2000

Heritier –Ange  Francoise, Les musees de l' Education nationale,

                        La Documentation francaise , 1991

Hood Marylyn G.  ,L'interaction sociale au musee , facteur  d'attraction                                  des visiteurs occasionnels , in Publics et Musees,                                                  P.U. Lyon ,1994

Jinga I., I. Petrescu , Evaluarea Performantei scolare , Ed. Adelfin , 1996

Landau Erika, Psihologia creativitatii , EDP , 1979

Macavei Elena, Pedagogie , EDP , 1997

Neacsu I., Instruire si invatare , EDP , 1999

Poirey J.L.  , Enquete «  ecole – musee » Groupe de recherche de l' IUFM                                  de Lyon in Publics et musees , nr. 5, 1994

Sekules  V.  ,  M. Xanthoudaki (editori) Scoala, profesorul si                        muzeul: Curs pentru instruirea profesorilor in                              utilizarea muzeelor, Comisia Europeana (carte in trei                    limbi, engleza, franceza, italiana, disponibila si pe                     www.socrates-educart.org

Sekules V. si M. Xanthoudaki (editori) Arte Vizuale, Scoli si                         Muzee , Perfectionare pentru profesorii nespecialisti                      Comisia Europeana (carte in trei limbi, engleza,                          franceza, italiana, disponibila  pe

www.socrates-educart.org

Stanciulescu ElisabetaTeorii sociologice ale educatiei ,Polirom,                                    Iasi, 1996

Stoica Ana - Creativitatea elevilor , Ed. Didactica si pedagogica, 1983

Tasse Colette Dufresne  ( coord. ) – Evaluation et education                                              museale : nouvelles tendances , Ed. ICOM, 1998

Tatarkiewicz WladyslawIstoria                                                                                                   esteticii,Ed.Meridiane,Bucuresti,1978

Xanthoudaki Maria (editor)  LOCURI ALE DESCOPERIRII : MUZEELE IN                    SLUJBA PREDARII STIINTEI SI TEHNOLOGIEI   , cu sprijinul                              Uniunii Europene in cadrul programului  Socrates , 2003 ,  in                            www.museoscienza.org/smec

 

 

 

PROIECTAREA ACTIVITATILOR ARTISTICE – PLASTICE

(- vezi fisier Anexa I Didactica specialitatii.doc )

A. In elaborarea PROIECTULUI DE ACTIVITATE ( PROIECTULUI DE LECTIE ) se  vor urmari :

- obiectivele educationale ( scopul instructiv – educativ ) – Anexa II

- locul in care se desfasoara activitatea

- continutul ce urmeaza a fi studiat

- metodele si procedeele de lucru utilizate

- mijloacele de invatamant folosite ( material didactic )

- priceperile si deprinderile ce trebuie formate

- particularitatile de varsta , nivelul pregatirii elevilor ,  particularitati de               ordin social , geografic

- tipul de activitate

- forme si tipuri de evaluare specifice – Anexa III

Conditiile generale ale proiectului de activitate / lectie :

- sa aiba o tema plastica precisa

- sa contina propuneri de subiecte corespunzatoare temei plastice

- sa contina obiectivele operationale formulate clar

- sa prevada in detaliu mijloacele de invatamant ce urmeaza a fi folosite ( materialele didactice ) , inclusiv scheme , schite , imagini ce vor fi transpuse pe tabla sau analizate in fata clasei

- sa precizeze metodele si procedeele de lucru ce urmeaza a fi aplicate atat pentru activitatile teoretice cat si pentru activitatile practice

- sa aiba legatura logica , organica , cu activitatile precedente sau viitoare

- sa propuna un  set de itemi de evaluare a activitatii, sistemul de evaluare fiind elaborat in concordanta cu strategiile didactice utilizate ( metode , procedee de lucru , mijloace de invatamant , obiective operationale specifice ) – Anexa III

Tipuri de activitati ( criterii de clasificare ) :

                              a. dupa scop , obiective educationale

- activitati introductive

- de predare a noilor cunostinte

- de fixare a cunostintelor

- de formare a priceperilor si deprinderilor , de aplicare a cunostintelor

- de sinteza

- de verificare si evaluare

- combinate ( mixte )

                              b. dupa locul unde se desfasoara activitatea :

- clasa , atelier, cabinet , laborator , cerc de arta , muzeu , galerie

                              c. dupa metode si mijloace de invatamant :

- activitate teoretica

- activitate practica

- activitate complexa , teoretico- practica , aplicativa

B. Repere pentru analiza activitatilor desfasurate ( elaborarea proiectului de activitate , pregatirea orelor de practica pedagogica )

                              Prezentare generala . Proiectarea didactica si predarea la clasa urmaresc actualizarea si aprofundarea unor concepte si orientari actuale in domeniul educatiei vizuale inteleasa ca alfabetizare specifica si baza a dezvoltarii predispozitiilor creative , vizual – manuale ale elevilor.

                              Activitatile de proiectare si practica pedagogica au in vedere insusirea temeinica si completa a continutului teoretic si practic pe care il presupune limbajul vizual , cat si constientizarea creatoare a notiunilor , conceptelor , cailor si mijloacelor cele mai eficiente in procesul de invatare orientata si evaluare interactiva a performantelor fiecarui elev .

1. Tema activitatii. Locul acesteia in sistemul de activitati. Subiectul , subiectele pretext

2. Analiza obiectivelor educationale. Elaborarea obiectivelor operationale. Modul in care acestea sunt formulate . Numarul obiectivelor operationale propuse . Corespondenta intre obiectivele operationale , mijloacele de invatamant ce urmeaza a fi folosite si criteriile de evaluare propuse . Modul in care sunt realizate aceste obiective

3. Tipul activitatii. Respectarea momentelor activitatii. Incadrarea in timp ( folosirea rationala a timpului )

4. Pregatirea profesorului pentru activitatea artistica plastica. Aplicarea in practica a planului de lectie ( proiectului didactic ). Selectionarea materialului didactic adecvat ( schite , planse , albume, scheme , fotografii , mulaje , obiecte , caseta video, CD-ROM , etc . )

5. Organizarea activitatii.

- succesiunea principalelor etape ale activitatii

- activizarea clasei

- raportul profesor –elev

- constientizarea de catre clasa a problemelor studiate – prin ce metode realizam acest lucru

- sustinerea , incurajarea activitatii independente a elevilor

- parcurgerea diferitelor forme ale activitatii ( audiere , vorbire , citire, scriere la tabla sau desene la tabla )

6. Continutul stiintific al activitatii . Respectarea cerintelor Programei . Orientarea stiintifica si practica a activitatii . Respectarea cerintelor manualului ( cantitatea de informatie si calitatea acesteia ) . Accesibilitatea continutului informational. Forma de prezentare a materialului ( sistematizat , clar , cu sublinierea cerintelor )

7. Tehnologia de instruire folosita .

- ce metode si procedee s-au folosit pe parcursul activitatii ?

- ce strategie didactica s-a folosit ?

- tipologia si calitatea exercitiilor folosite , ponderea exercitiilor practice pe ansamblul activitatii

- modalitatile de evelauare , itemii de evaluare/ descriptorii de performata artistica folositi . ( etapa verificarii cunostintelor si a aprecierii prin note sau calificative )

- teme , exercitii pentru acasa , volumul si gradul de dificultate al acestora , explicarea in clasa a temei pentru acasa

8. Activitatea si conduita elevilor pe parcursul orei

- gradul de implicare al acestora in rezolvarea problemei plastice

- disciplina elevilor

9. Conduita profesorului in timpul desfasurarii activitatii. Stapanirea    ( cunoasterea ) informatiei. Perseverenta in atingerea obiectivelor propuse . Elemente de observat – tonul , ritmul predarii , mimica , gesturile, pozitia in clasa, limbajulcorect , clar , expresiv , liber , capacitatea de organizare si de stapanire a clasei , exigenta fata de elevi si fata de sine , elemente de maiestrie si tact pedagogic

10 . Concluzii . Atingerea si realizarea scopului si a obiectivelor . Principalele calitati si neajunsuri ale activitatii desfasurate . Analiza cauzelor si modalitati de imbunatatire a activitatii. Aprecierea finala a activitatii si notarea ei .

Anexa II

Date fiind complexitatea si multitudinea problemelor specifice Educatiei vizual – plastice , obiectivele educationale sunt ierarhizate astfel :

                              1- obiective generale ( OBIECTIVE CADRU )

                              2- obiective specifice ( OBIECTIVE DE REFERINTA )

                              3- obiective operationale     - informative ,

                                                                                    - formative ,

                                                                                    - evaluative

                             

Obiectivele generale ( OBIECTIVE CADRU ) si obiectivele specifice    ( OBIECTIVE DE REFERINTA ) se regasesc in Programele scolare , fiind specifice pentru fiecare ciclu si forma  de invatamant .

1. In principiu obiectivele generale se refera la dezvoltarea unor capacitati de :

-          asimilare

-          investigare experimentala

-          exprimare si transfer

Prin capacitatea de asimilare se exprima disponibilitatile elevului pentru cunoastere , modul in care acesta capteaza , analizeaza , selectioneaza cunostintele , relationeaza .

Prin dezvoltarea capacitatii de investigare experimentala elevul evolueaza ca subiect activ , capabil sa formuleze singur intrebari , ipoteze , sa problematizeze , sa gaseasca independent solutii si raspunsuri .

Capacitatea de exprimare si transfer se refera la modul in care elevul isi amelioreaza disponibilitatile de utilizare a limbajelor insusite , isi valorifica experienta acumulata anterior , folosind-o pentru rezolvarea unor situatii – problema noi .

2. Obiectivele specifice ( OBIECTIVE DE REFERINTA ) raspund unor cerinte impuse activitatii didactice prin Programele specifice disciplinei . Sugestii :

            - definirea notiunilor fundamentale utilizate in arta plastica , in limbajul artistic – plastic , folosirea lor adecvata

            - sistematizarea si caracterizarea elementelor de limbaj si a mijloacelor de expresie , intrepretarea acestora in functie de context

            - utilizarea adecvata a elementelor de limbaj plastic si a mijloacelor de expresie plastica , exersarea – experimentarea acestora in diferite tehnici artistice , prin folosirea unor materiale si instrumente de lucru diferite , aplicarea lor in compozitii sau proiecte compozitionale

            - dezvoltarea sensibilitatii estetice , a capacitatilor de intelegere si apropiere a fenomenului artistic , a frumosului , formularea judecatilor de valoare in domeniul artistic - plastic

            - identificarea si intrepretarea legaturii dintre arta plastica / decorativa si celelalte arte ( sincretismul artelor ) , operarea unui transfer al elementelor de limbaj si a mijloacelor de expresie in alte tipuri de limbaj ( matematic , muzical , poetic )

            - dezvoltarea capacitatii de a intelege ori transmite un mesaj prin intremediul limbajului artistic – plastic

            -  imbogatirea vocabularului plastic si a limbajului informativ

            - formarea capacitatii de apreciere si autoapreciere , de evaluare si autoevaluare a rezultatelor obtinute

Anexa III

ASPECTE PRIVIND EVALUAREA ACTIVITATILOR ARTISTICE – PLASTICE

A.  Exemplu de elaborare a criteriilor de evaluare – clasa a VI-a

Tema plastica si subiectul folosite ca pretext pentru stabilirea descriptorilor de performata   sunt elaborate  la nivelul clasei a –VI-a. Titlul temei : COMPOZITIA DECORATIVA : principiile artei decorative, stilizarea ,  repetitia, alternanta, jocul de fond si simetria .

Obiectivele  urmarite  vizeaza :

-      organizarea , desfasurarea si evaluarea activitati pe o tema impusa specifica repertoriului artei decorative

-   configurari ale spatiului plastic pe urmatoarele componente:                               

                             -   elemente de limbaj plastic

                             - mijloacelor de expresie

- originalitate , expresivitate

- secventele didactice, impartirea timpului de invatare in functie de ritmul elevului si spatiul alocat activitatii

Obiectivele specifice temei plastice , precum si operationalizarea acestora pot fi reprezentate grafic astfel :

Obiective   ale temei plastice „Compozitia decorativa”

Exemple de activitati – operationalizarea obiectivelor

1. realizarea unei dominante cromatice

- compozitii aplicative – decorative prin folosirea culorilor calde sau reci

- compozitii decorative, folosind griurile rezultate din cele trei perechi de culori complementare si griurile valorice

2.obtinerea suprafetei picturale prin suprapunere grafica

- compozitie decorativa realizata prin suprapunere grafica

3. folosirea ritmului in compozitia decorativa

- compozitie decorativa folosind ritmul plastic

4. folosirea principiilor artei in compozitii decorative

-exercitii de observare si recunoastere a repetitiei, alternantei si a simetriei pe obiecte ( imagini ) de arta populara autentica

5. sa distinga intre punct si linie atat ca elemente decorative de constructie, cat si ca semnificanti

- compozitii decorative , folosind rolul decorativ si constructiv

6. sa obtina structuri decorative prin extragerea elementelor specifice formelor studiate

- exercitii de selectare prin stilizare a trasaturilor specifice formelor

- compozitii decorative cu forme elaborate

7. recunoasterea trasaturilor definitorii ale artei decorative

- analiza unor lucrari de arta decorativa, prin dialog cu colegii si profesorul

           

In vederea stabilirii criteriilor de evaluare au fost introduse trei dimensiuni ,   in concordanta cu Obiectivele cadru stabilite prin Programa scolara si Metodologia analizei si evaluarii imaginii plastice

1.    morfologia si sintaxa imaginii : gramatica limbajului vizual , cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic  

2.   - competente de ordin tehnic - capacitatea de exprimare plastica utilizand materiale, instrumente si tehnici variate 

3.    raporturi expresiv compozitionale ,dezvoltarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii artistice, a capacitatii de receptare a mesajului vizual-artistic 

Dimensiunile identifica  trei directii principale de analiza  a imaginii plastice  : tehnica , expresivitate , limbaj plastic15.

ITEMI DE EVALUARE   

        Operationalizarea   dimensiunilor  s-a realizat prin stabilirea unui numar de cinci indicatori relevanti  . Indicatorii – itemii -  au fost elaborati in raport de competentele specifice activitatilor artistice - plastice, unitatea de invatare, obiective de referinta, continuturi si  metodologia    evaluarii acestor activitati , sunt observabili , masurabili.

CRITERII DE EVALUARE :

           I1. elemente grafice specifice compozitiei                                              decorative

           I2. ritm compozitional

         I3. acord cromatic / valoric

           I4. originalitate, expresivitate

           I5. grad de finalizare

EVALUAREA ELEVILOR ( criterii de notare ) :

Notele vor fi acordate in concordanta cu  descriptorii de performanta elaborati pentru fiecare item de evaluare .

1.Elevul foloseste punctul, linia, forma ca elemente de limbaj plastic cu rol constructiv , demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta :

ITEM 1  ( I1 )

 Nota 1 - 5

Nota 6 – 8

Nota 9 - 10

 foloseste cu dificultate elementele de limbaj plastic cu rol constructiv / decorativ , utilizand o paleta restransa de configurari, indrumat de profesor

 foloseste fara dificultate punctul , linia si forma ca elemente de limbaj plastic cu rol constructiv / decorativ , fara a obtine relatii complexe de configurare a spatiului plastic

 foloseste cu usurinta elementele de limbaj plastic cu rol constructiv / decorativ , obtinand   configurari  complexe, prin ordonari si recontextualizari


        2.Elevul foloseste mijloacele de expresie plastica    , demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta :

ITEM 2  ( I2 )

 Nota 1 - 5

Nota 6 – 8

Nota 9 - 10

 foloseste cu dificultate  mijloacele de expresie plastica , utilizand o paleta restransa de configurari, indrumat de profesor

 foloseste fara dificultate ritmul, repetitia, alternanta, motivul unic, ca mijloace de expresie plastica , fara a obtine relatii complexe de configurare a spatiului plastic

 foloseste cu usurinta  ritmul, repetitia, alternanta, motivul unic, ca mijloace de expresie plastica , obtinand   configurari  complexe, prin ordonari si recontextualizari

Obtine expresivitati ale punctului prin repetare, densificare sau rarefiere, grupare , alternare, ale liniei prin miscare, tensiune, contrast , ale culorii prin evidentierea unui centru de interes /    centri de interes compozitional

        3.Elevul foloseste valoarea si / sau culoarea ca elemente de limbaj plastic, cu rol constructiv , demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta :

ITEM 3  ( I3 )

 Nota 1 - 5

Nota 6 – 8

Nota 9 - 10

 foloseste cu dificultate culoarea si /sau valoarea ca elemente de limbaj plastic, utilizand un numar redus de trepte valorice si /sau cromatice . Raporturile cromatice/ valorice sunt dizarmonice

 foloseste fara dificultate culoarea si / sau valoarea ca elemente de limbaj plastic, fara a obtine relatii complexe de configurare prin utilizarea unor contraste sau game cromatice

 realizeaza cu usurinta echilibrul cromatic si / sau valoric,  prin obtinerea unei armonii cromatice . Foloseste un numar mare de trepte valorice , configureaza spatiul plastic prin utilizarea unor game cromatice compuse , game cu doua sau trei perechi de complementare

4.Elevul  obtine expresivitati ale spatiului plastic , demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta :

ITEM 4  ( I4 )

 Nota 1 - 5

Nota 6 – 8

Nota 9 - 10

 foloseste in mod inexpresiv elementele plastice cu rol constructiv, nu se foloseste de stilizare ca element  specific compozitiei decorative, preluand in mod neselectiv datele oferite de natura. Dovedeste un nivel redus de exprimare artistica

 configureaza echilibrat spatiul compozitional, fara a obtine expresivitati ale imaginii.

Dovedeste un nivel mediu de exprimare artistica

 elaboreaza elementele de limbaj plastic si mijloacele de expresie, preocupandu-se de evidentierea raportului continut – forma.

Dovedeste un inalt nivel de exprimare artistica , observand caracteristicile artei decorative, identificand elementele specifice stilurilor si tehnicilor studiate, realizand o selectie a continutului informational-vizual

5.Elevul  obtine performante de ordin tehnic folosind  instrumente, tehnici si materialele de lucru  , demonstrand stadiul de formare a acestei competente prin urmatoarele niveluri de performanta :

ITEM 5  ( I5 )

 Nota 1 - 5

Nota 6 – 8

Nota 9 - 10

 nu finalizeaza compozitia , nu este capabil sa foloseasca   instrumentele de lucru, tehnica si materialele

 finalizeaza partial compozitia, se  foloseste in mod inadecvat  de tehnica , materiale si instrumente de lucru

 finalizeaza compozitia, este preocupat in elaborarea echilibrata a suprafetei pe ansamblu si detaliu , stapaneste tehnica si materialele de lucru, dovedind maiestrie tehnica    

B. Exemplu de elaborare a criteriilor de notare – clasa a VIII-a  

Obiectiv de referinta :

1.     Sa reprezinte punctul , dreapta si suprafata in spatiu si in epura , pe cele trei plane de proiectie :

Nota 5

Nota 6  -7

 Nota 8 - 9

 Nota 10

- sa construiasca un triedru de referinta si sa identifice fiecare dintre planurile acestuia

- sa identifice coordonatele unui punct dat intr-un spatiu tridimensional

- sa proiecteze pe cele trei plane de proiectie in perspectiva un punct si o dreapta de coordonate date

- sa identifice pozitia dreptei fata de cele trei planuri de proiectie

- sa reprezinte in perspectiva si in epura , pe cele trei plane de proiectie o figura bidimensionala si / sau tridimensionala

- sa analizeze pozitia unor corpuri geometrice fata de cele trei plane de proiectie

- sa execute cu exactitate si acuratete in perspectiva si in epura pe cele trei plane de proiectie puncte , drepte , figuri geometrice , corpuri geometrice

- sa identifice corpurile geometrice cand se dau coordonatele acestora pe planurile de proiectie

Obiectiv de referinta :

    2.  Sa organizeze un spatiu decorativ , cu efect cinetic, pe baza unei retele :

Nota 5

Nota 6  -7

 Nota 8 - 9

 Nota 10

-sa identifice in natura si pe imagini modificarea succesiva a unor elemente din spatiu

- sa realizeze schite cu retele de linii care sa sugereze modificarea succesiva a spatiului

- sa descifreze pe imagini diferite tipuri de retele

- sa realizeze schite de retele cu un algoritm de lucru si sa le transpuna in compozitii

- sa realizeze compozitii decorative cu efect cinetic pe baza unei retele

-sa sugereze cromatic transformarea spatiului, folosind diferite mijloace de expresie plastica (contrast , acord , gradatie)

- sa organizeze original si cu acuratete un spatiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unei retele

- sa sugereze cromatic transformarea spatiului folosind mijloace de expresie adecvate

- sa analizeze si sa compare diferite compozitii decorative

     

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1752
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved