Ce ar trebui sa stie elevul la inceputul clasei a V-a

Ce ar trebui sa stie elevul la inceputul clasei a V-a

Predarea - invatarea limbii romane in invatamantul primar, ca si in cel gimnazial, se intemeiaza pe modelul functional comunicativ, adaptat particularitatilor de varsta a elevilor. La sfarsitul ciclului primar si inceputul celui gimnazial, fiecare elev ar urma sa foloseasca optim cunostintele sale lingvistice, deprinderile de comunicare si reprezentarile culturale asimilate, care sa-i permita sa-nteleaga si sa se faca inteles in diverse acte de comunicare, orala sau scrisa. Stapanirea rationala si functionala a limbii determina in continuare succesul scolar, favorizeaza reusita in viata sociala si profesionala, fiind astfel primul instrument al libertatii individuale.

Dobandind capacitati performante de receptare si de exprimare, elevul ar trebui sa ajunga pana in clasa a V-a la cunoasterea normelor fundamentale si a modelelor de structurare a formelor de comunicare, orala si scrisa, sa discearna diferite situatii de interactiune, sa inteleaga structura si functionarea limbii literare, ca ansamblu al elementelor de constructie a comunicarii.

In ceea ce priveste nivelul gramatical, la inceputul clasei a V-a elevul ar trebui sa constientizeze rolul partilor de vorbire studiate si functia acestora in propozitie:

recunoasterea si folosirea verbului ca nucleu al comunicarii;

folosirea adjectivului in imbogatirea si nuantarea exprimarii;

identificarea diferitelor categorii gramaticale fundamentale ale partilor de vorbire

flexibile (gen, numar, persoana, timp);

construirea unor propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical;

imbinarea corecta a propozitiilor intr-un text oral sau scris simplu;

scrierea corecta a grupurilor pronume verb;

folosirea pronumelui ca inlocuitor al substantivului pentru evitarea repetarilor suparatoare.

Referitor la recunoasterea si folosirea verbului ca nucleu al comunicarii, se impun urmatoarele precizari:

1. Elevii ar trebui sa identifice verbele, nu doar pornind de la definitia (incompleta ):'.. arata o actiune, o stare sau o existenta', ci de la faptul ca verbul arata ca in propozitie se petrece, se intampla ceva, sau ca cineva face o actiune.

Elevii ar trebui sa fie familiarizati, inca din ciclul primar, cu acea clasificare veche si cunoscuta a verbelor:

a. verbe de existenta si de stare: a exista, a sedea, a se afla;

b. verbe de miscare: a alerga, a sari, a dansa;

c. verbe de declaratie: a discuta, a intreba, a dialoga;

d. verbe care exprima sentimente, acte de vointa sau de afectiune: a
dori, a ironiza, a durea, a iubi.

Avand in vedere faptul ca, din punct de vedere sintactic, verbul poate deveni
nucleul comunicarii intr-o propozitie, fie in propozitie de predicat verbal, fie
cea de copula intr-un predicat nominal, elevii ar trebui in clasa a V-a sa stie
ca unele verbe ('a fi', in mod special) nu au calitatea de a forma
intotdeauna singure predicat, ci nu fac altceva decat sa lege subiectul cu un
substantiv, adjectiv, numeral sau pronume adica sunt 'verbe de legatura,
verbe copula'.

Consideram ca inca din clasa a IV-a ar trebui introduse notiunile de verb copulativ si nume predicativ.

Chiar daca in ciclul primar clasa a IV-a nu se studiaza categoria gramaticala
de mod a verbului, consider necesar ca elevii, la inceputul clasei a V-a,
sa stie ca exista verbe care:

a. au in flexiunea lor categoria de persoana si numar si pot forma
predicatul unei propozitii (deci sunt la moduri personale);

b. nu au in flexiunea lor categoria de persoana si de numar si nu pot
forma predicatul unei propozitii (modurile nepersonaleV indeplinind
alte functii sintactice

La inceputul clasei a V-a elevii ar trebui sa stapaneasca notiunile
elementare referitoare la ortografia si ortoepia verbelor, insistandu-se
asupra urmatoarelor posibile aspecte:

a. a nu se confunda terminatia '-ti' a verbelor la indicativ prezent, persoana
a ll-a plural, cu pronumele personal '-ti', forma neaccentuata, persoana
a ll-a singular: 'cititi', fata de 'citeste-ti'. A se preciza
faptul ca pronumele '-ti' nu poate fi asezat dupa un verb la persoana a II-
a plural;

b. A se insista asupra scrierii corecte a grupurilor pronume - verb. In acest
scop se vor compara structuri ca: 'ia cartea' (verb) cu 'i-a spus'
(pronume +verb);

c. A se stabili radacina verbelor a crea -> 'ere -' si a agrea -'agre -',
precizandu-se ca atunci cand li se adauga terminatiile '-ez', '-ezi', '-
eaza', se scriu cu doi 'e':

eu creez noi creem

tu creezi voi creati

el creeaza ei creeaza

d. A se preciza variantele lexicale corecte ale unor verbe frecvente folosite in vorbire: a placea /a place; a aparea/a apare; a incapea/a incape; a prevedea/a prevede; a ramane/a ramanea; asaza /aseaza; insala /inseala, sade/ seade; precum si a unor forme verbale diferentiate semantic: concura/concureaza; acorda/acordeaza; ordona/ordoneaza; reflecta/reflecteaza; a investi/a investi; a emigra/a imigra/a migra.