Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Comunicarea didactica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SISTEMUL DE EDUCATIE - Sistemul de invatamant
PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA - Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor
OLIMPIADA DE LIMBA ENGLEZA - CLASA a IX a
Cum sa fiu politicos? - programa de optional - clasa I -
Tipuri de curriculum
CONCURSUL NATIONAL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA „IONEL TEODOREANU”
Interventii educationale in tulburarile pervazive de dezvoltare
Parteneriatul didactic cu elevii – subiecti ai educatiei si colegii –subiecti ai proiectului de predare – formare
CURRICULUM SCOLAR pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII - MECANICA, MARINAR
Lectia de educatie fizica – trunchi comun

TERMENI importanti pentru acest document

comunicarea didactica : disfunctii ale comunicarii profesor-elev : comunicarea verbala paraverbala si nonverbala : comunicarea in lectia de educatie fizica : comunicarea didactica C899i scopurile ei :

Comunicarea didactica

            1. Comunicarea psihopedagogica si psiholingvistica

            Comunicarea este un produs de schimb de informatii, cu o anumita semnificatie,intre emitator si receptor.

            Comunicarea psihopedagogica este procesul de transmitere a mesajului educational, de la profesor la elev,cu scopul de a produce influente si schimbari asupra comportamentului acestuia ,din perspectiva obiectivelor pedagogice.

            Deci, comunicarea psihopedagogica constituie baza procesului de predare-invatare - evaluare a oricarui proces  educational.

            Comunicarea psiholingvistica are in  vedere, pe langa semnificatie, intelegerea mesajului de catre interlocutori si psihologia acestora, adica influentele reciproce exercitate de ei prin personalitatea, prin intentiile si atitudinile lor.

            2. Tipuri de comunicare umana : caracteristice, relatii.

            - Comunicarea verbala sub forma de expunere, dialog, interventie, intervine alocutiune, discurs; lectie etc. In cadrul ei informatia circula unidirectional adica de la emitator la receptor, acesta fiind pasiv;     

            - Comunicarea paraverbala (empatica), de traire afectiva a altei persoane, de identificare si precizare a disponibilitatilor si actelor psihice ale unei alte persoane (J.P. Guilford). Ea se manifesta prin intensitatea vorbirii, pauze, ritm, timbrul vocii, debitul  de cuvinte;

            - Comunicarea nonverbala: gestica, indicatoare sugestive, descriptive, expresive, privirea si distanta care influenteaza continutul mesajului;

            -Comunicarea scrisa (fondul si forma textului);

            - Comunicarea vizuala cu functie informativa de stimulare a gandirii independente, a spiritului de observare si a creativitatii, de formare a capacitatilor intelectuale, de ergonomizare si rationalizare a eforturilor profesorului si elevului, ajutandu-l sa invete in ritmul sau de munca intelectuala.

            Daca avem in vedere scopul urmarit in comunicare putem distinge:

            - comunicarea accidentala, prin care oferim altuia o informatie fara intentia de a-l invata ceva;

            - comunicarea subiectiva, prin care o persoana isi exprima direct starile afective dintr-o necesitate de descarcare;

            - comunicarea instrumentala, prin care intentionat oferim o informatie, urmarind schimbarea comportamentului receptorului.

            Evident, comunicarea pedagogica este instrumentala, scopul ei fiind de a produce, de a produce, de a provoca sau de a induce o schimbare la receptor si ca urmare, ea trebuie sa  se adapteze receptorului. Ea poate fi unidirectionala, bidirectionala si multidirectionala prin dialog.

            In functie de specificul situatiei educationale, comunicarea profesorului poate fi dominant verbala, paraverbala, nonverbala sau combinata. Aceasta ultima forma este cea mai eficienta, intrucat mesajul verbal este sustinut de comunicarea nonverbala si se sprijina pe un fond afectiv, creat de profesor prin comunicarea paraverbala (empatica).

            Comunicarea unidirectionala - atunci cand emitatorul si receptorul au pozitii fixe

            Comunicarea bi/multifunctionala- atunci cand emitatorul (emitatorii) si receptorul (receptorii) isi schimba succesiv rolurile.

            3. Comunicare si interactiune didactica: definire, structura, cadru, mecanisme, caracteristici

            Comunicarea didactica este o forma de interactiune profesor-elev, prin care profesorul transmite mesajul sau didactic, folosind procesul de predare- invatare- evaluare, in scopul realizarii obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta din programele scolare.

            Codurile folosite de profesor in comunicarea didactica sunt cuvantul, gestul, imaginea, sunetul, miscarea, pauzele logice si psihologice, intonatia, starile afective etc.

            Canalele de comunicare sunt analizatorii: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ.

            In situatiile scolare de instruire, sursele comunicarii pot fi  mesajul didactic si educational al profesorului, manualul scolar, reviste carti, atlase, harti, materiale didactice, filme si diafilme didactice etc.

            In cadrul interactiunii profesor elev, comunicarea psihopedagogica indeplineste mai multe functii:

            - functia informativa, de transmitere a mesajului didactic si educativ;

            - functia formativa, de stimulare a gandirii si imaginatiei la elevi;

            - functia educativa, de transmitere a influentelor educationale, de coeziune si afirmare a grupurilor scolare;

            - functia de evaluare si reglare a procesului de predare- invatare;

            - functia de rezolvare a problemelor educationale si a conflictelor scolare.

            Structura cadru a comunicarii didactice este constituita din:

            - emiterea mesajului didactic de catre profesor sau de o alta sursa de informatie, de la o anumita distanta;

            - canalul prin care se transmite mesajul;

            - receptarea mesajului de catre elevi;

            - stocarea si prelucrarea lui in scopul luarii deciziilor (formularea raspunsului de catre elev, a corectarilor sau a completarilor de catre profesor)

            Analizata din perspectiva psihopedagogica, comunicarea didactica prin dialog euristic apare ca un model interactiv, profesorul si elevul fiind in acelasi timp emitator si receptor, creandu-se intre ei o relatie de schimb de idei, de corectari si completari.

            Mecanismul comunicarii didactice bidirectionale, prin dialog euristic poate fi reprezentat grafic astfel:

            Emitator                                                                                          Receptor

            Profesorul emite mesajul didactic ---> canalul de transmitere     Elevul:

                                                                                                                - recepteaza mesajul;

                                                                                                                - stocheaza informatia;

           

                               - prelucreaza;

             Profesorul:                        

                                                                                                            Elevul:

feed – back I

feed – back II


         - recepteaza raspunsul;                                  - emite raspunsurile solicitate de profesor

         - corecteaza, completeaza;                             -recepteaza mesajul ameliorat al                                 - amelioreaza metodele de comunicare;                                  profesorului

         - emite mesaj ameliorat                                 - pune intrebari


             Comunicarea didactica are mai multe  caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicarii interumane;

            - se desfasoara intre doi sau mai multi agenti: profesor si elevi, avand ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbala scrisa, non-verbala, paraverbala si vizuala, dar mai ales forma combinata;

            - mesajul didactic este conceput, selectionat, organizat  si structurat logic de catre profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevazute in programele scolare

            - stilul didactic al comunicarii este determinat de conceptia didactica a profesorului si de structura lui psihica;

            - mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ- demonstrativa si este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltarii intelectuale a acestora si nivelului de cunostinte pentru a fi inteles de elevi;

            - comunicarea se regleaza si autoregleaza cu ajutorul unor retroactiune (feed-back si feed-forward), inlocuind blocajele care pot aparea pe parcurs.                  

4.Relatii de comunicare in actul didactic : tipuri, disfunctii, blocaje

            Comunicarea didactica constituie baza pe care se desfasoara procesul de predare-invatare-evaluare. In cadrul interactiunii didactice se creeaza mai multe tipuri de relatii, care faciliteaza sau pot sa blocheze eficienta comunicarii. Dintre acestea enumeram:

            - relatia de schimb informational (de idei, conceptii, convingeri, atitudini, etc.) cu conditia ca acesta sa fie inteles;

            - relatia de influentare reciproca a comportamentului, pe baza intelegerii si acceptarii mesajului transcris si receptat;

            - relatii socio-afective (intre emitator-profesor si receptor-elev), care la randul lor pot sa fie:

- de preferinta si acceptare a mesajului, care cresc eficienta comunicarii didactice;

- de respingere, care blocheaza comunicarea;

- de indiferenta, care scade eficienta comunicarii;

            - relatiile democratice, de cooperare profesor-elevi si de cooperare intre elevi, in cadrul comunicarii didactice sau educationale.

            Blocaje de comunicare, sau distorsiunea informatiei se pot produce atunci cand:

            - emitatorul (profesorul) nu stapaneste continutul mesajului didactic transcris;

            - acesta nu este expus clar, inteligibil si sistematizat;

            -  nu prezinta la inceput scopul mesajului si nu creeaza motivatii pentru a trezi interesul pentru comunicare;

            - emitatorul nu sincronizeaza diferitele tipuri de comunicare (verbala, paraverbala, nonverbala, vizuala etc.);

            - mesajul transcris nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de rezolvat;

            - mesajul  didactic este prea cunoscut sau prea abstract si nutrezeste interes, producand plictiseala;

            - comunicarea este numai unidirectionala, producand pasivitate;

            - elevii nu sunt angajati in comunicare prin dialog sau prin intrebari retorice;

            - eficienta comunicarii este blocata si de fondul stresant creat de emitator (plictiseala, oboseala,nerabdare,teama de a nu gresi in expunere etc.);

            - elevii nu au cunostinte necesare pentru a intelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic si ca urmare se produc interferentele.

            5. Competenta de comunicare a profesorului. Caracteristici, feedbackul oferit de comunicare in contextul situatiilor didactice.

            Competenta comunicationala a profesorului este intre oarecare masura innascuta, dar mai ales dobandita , prin vointa si efort pedagogic.

            Aceasta competenta are mai multe caracteristici:

            a) inteligenta ca instrument de cunoastere, intelegere, inventie si reusita in  rezolvarea problemelor sau situatiilor de instruiere si educationale;

            b)memorie manifestata in rapiditatea intiparirii si stocarii informatiilor in recunoasterea si reproducerea acestora intr-o forma selectiva;

            c) capacitatea de comunicare manifestata  in :

            - fluenta vorbirii (bogatia vocabularului);

            - fluenta asociativa (asociatia  rapida a ideilor);

            - fluenta ideationala sau curgerea logica a ideilor;

            - fluenta expresiva sau vorbire cu atribute estetice;

            - incarcatura emotionala (mesaj ectosemantic).

            d) gandire logica, sistematizata si divergenta, care ofera posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, gasind mai multe solutii de rezolvare si adoptand-o pe cea mai eficienta;

            e) spirit de observare dezvoltat, curiozitate stiintifica si initiativa;

            f) imaginatie constructiva necesara depasirii tehnicii didactice sau educationale, trebuind sa faca  din lectii si din activitatile educative un act de creatie, cu deschidere spre problemele vietii;

            g) atentie concentrata, dar si distributiva, cel putin in patru directii: continutul comunicarii, forma expunerii, ritmul vorbirii adecvat auditorului si reactia acestuia la mesajul didactic prezentat;

            h) dictie: pronuntarea corecta si clara a cuvintelor, accente logice pe ideile de baza si scurte pauze psihologice, pentru a sublinia esentialul.

Feed-back- modalitate prin care  finalitatea devine cauzalitate.

Feed-forward- modalitatea prin care anticiparea devine cauzalitate.

            Feed-back-ul (retroactiunea, conexiunea inversa) are un caracter logic pentru procesul de invatamant, indeplinind functia de control de reglare si autoreglare a informatiilor transmise, prin eliminarea la timpa unor eventuale perturbari si distorsiuni. Prin feed-back se pot obtine informatii imediate si autentice cu privire la rezultatele comunicarii didactice (predarii) si a procesului de invatare, luandu-se pe locmasurile necesare pentru cresterea eficientei.

Exista mai multe tipuri de feed-back: verbal, non-verbal, paraverbal, mixt, pozitiv, negativ, imediat, intarziat, individual, colectiv, periodic, continuu, direct si indirect, ulterior.(Iacob L.)

Primul tip de feed-back, de la receptor la emitator:

            Elevii (receptorul) ii ofera emitatorului (profesorului) informatii cu privire la modul cum a comunicat si cunoscand rezultatele, el stie ce masuri sa intreprinda pentru a inlatura eventualele perturbatii sau distorsiuni aparute. Prin acest tip de feed-back emitatorul este unformat despre obstacolele comunicarii, personalitatea receptorilor; gradul de adaptare a mesajului sau. Daca se pricepe sa foloseasca aceste informatii, emitatorul (profesorul) va obtine o crestere a eficientei  mesajului sau, o mai mare siguranta ca informatiile lui sunt intelese si o ameliorare a relatiilor sale cu auditorul.

            Al doilea tip de feed-back, de la emitator la receptor poate fi ilustrat prin urmatorul exemplu: profesorul de fizica expune elevilor modul cum trebuie sa desfasoare o experienta de laborator. Acestia pe cale verbala sau nonverbala, il informeaza pe profesor daca au inteles sau nu, profesorul reia explicatia, apoi elevii trec al actiune, incercand sa execute experienta conform indrumarilor primite. Acum are loc cel de-al doilea tip de feed-back (de la emitator la receptor), cand profesorul pe cale verbala sau nonverbala, aproba sau dezaproba ceea ce fac elevii si regleaza din mers comunicarea didactica. Ca sa poata apare acest tip de feed-back, trebuie sa lasam elevilor initiativa actiunii.

            Retroactiunea anticipata (feed-forward) poate fi obtinuta prin inversarea ordinii clasice:informare- exercitii practice. Daca acestea sunt asezate inaintea comunicarii, elevii vor fi pusi  in situatia  sa caute, sa cerceteze, sa experimenteze si vor simti necesitatea informarii. Ei vor formula anumite intrebari emitatorului, care ii va organiza din mers comunicarea, anticipand informatiile de care au nevoie elevii in continuare sau ce dificultati pot sa apara.

            Inaintea oricarei comunicari didactice, profesorul va efectua mai multe operatii: stabilirea obiectivelor si a continutului esential al comunicarii, a unor explicatii, exemple, fapte, date cu valoare motivationala, a intrebarilor- problema, a intrebarilor retorice sau care determina reflectii (Ce se intampla daca?  Din ce cauza?  Ar putea fi si altfel? La ce credeti ca va foloseste aceasta informatie) etc. De asemenea, profesorul va preciza si strategia comunicarii (inductiva, explicativ-demonstrativa, euristica, deductiva, prin analogie sau combinate) precum si mijloacele audio-vizuale a caror folosire sporeste receptivitatea.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 693
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved