Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

Consecinte nedorite ale folosirii jocurilor

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE EDUCATIEI TEHNOLOGICE
Proiect de lectie CLASA: a IV-a A Educatie pentru sanatate
Proiect didactic Clasa: a VI-a Comunicare de noi cunostinte
CARACTERISTICI PSIHOLOGICE ALE PRESCOLARULUI DEFICIENT DE AUZ
PLANIFICAREA ORELOR DE LIMBA ENGLEZA SEMESTRUL II CLASA A V-A
SISTEMUL EDUCATIONAL INSTITUTIONALIZAT
PROIECT DIDACTIC - Stejarul din Borzesti dupa Eusebiu Camilar (Limba si literatura romana)
Obiectivul major (scopul) si obiectivele secundare (operationale) ale lectiei ,,Alcatuirea si rolul sangelui in organism’’
CURRICULUM SCOLAR pentru SCOALA DE ARTE SI MESERII - MECANICA, MARINAR
Strategia de evaluare interna a calitatii Grup Scolar″Anghel Saligny

Consecinte nedorite ale folosirii jocurilor

Ca orice alta activitate, activitatea didactica, alaturi de urmarile planificate, are si consecinte neintentionate. Vom analiza consecintele negative care pot sa apara in cursul jocului, deoarece in multe cazuri institutorul le poate preveni. Trebuie numai de stiut ce asteptam si cand anume, precum si cum pot fi evitate fenomenele nedorite. Efectele negative sunt legate mai ales de comportarea nesatisfacatoare a elevilor, si prin urmare, sunt legate de procesul educativ.




In cursul jocului se poate intampla ca participantii, incitati de desfasurarea intrecerii, sa se manifeste prea zgomotos, stanjenind activitatea celor din clasele vecine. Institutorul trebuie sa se straduiasca sa nu ajunga la o situatie in care comportarea elevilor sa scape de sub control. Chiar in cazul cand nu conduce jocul, institutorul trebuie sa intervina hotarat si chiar sa intrerupa partida. Cerinta unui comportament corespunzator trebuie sa fie inchisa in regulile de joc si atunci incalcarea ei poate fi pedepsita cu puncte de penalizare, descalificarea jucatorului etc.

Se poate intampla ca in cursul jocului sa se ajunga la un conflict al partilor concurente. In acest caz, institutorul trebuie sa ii depisteze sursele. Cel mai des conflictul este generat de nerespectarea, intentionata sau din greseala, a regulilor de joc de catre una din parti. Incalcarea intentionata a regulilor de joc este provocata de dorinta de a castiga cu orice pret. Este indicat ca institutorul sa solicite jucatorilor respectarea stricta a regulilor jocului, chiar daca acestia ii iarta pe cei care le incalca. Indulgenta nu este potrivita intr-un asemenea caz deoarece ar insemna acceptarea necinstei. Trebuie incurajata comportarea fair play. Chiar daca se admite doar o singura data incalcarea regulilor de joc, aceasta va constitui un precedent periculos care poate duce, in consecinta, la un conflict si mai puternic intre elevi.

Incalcarea din greseala a regulilor, are, de cele mai multe ori, cauze care pot fi eliminate. Se intampla ca nu toti participantii sa inteleaga bine de la inceput regulile unui joc. Pentru a evita erorile de acest tip este suficienta desfasurarea a una sau doua partide de proba, inainte de a incepe calcularea punctelor. Acest fapt permite elevilor mai putin rapizi sa deprinda regulile jocului. O alta cauza a erorilor o constituie neatentia jucatorilor din pricina emotiilor. De obicei un conflict de acest fel este rezolvat de jucatorii insisi, institutorul trebuind rareori sa intervina ca arbitru.

Uneori, conflictul poate lua forma unei dispute fara cauze evidente. Acest tip de conflict este cel mai adesea provocat de elevii buni si foarte buni care pierd partida respectiva. Obisnuiti cu succesele, acestia accepta cu greu infrangerile, ceea ce duce la o frustrare evidenta. Chiar daca asemenea situatii sunt dezagreabile, ele nu trebuie evitate cu orice pret, caci sunt importante din punct de vedere educativ. Obligatia scolii este pregatirea elevului pentru activitatea independenta ulterioara, care nu consta numai din succese. Elevul trebuie sa se obisnuiasca sa faca fata insucceselor in diverse imprejurari. Desigur, institutorul nu poate minimaliza sau ignora situatiile existente. El trebuie sa conduca jocul in asa fel incat sa stapaneasca emotiile crescande, caci jocul se poate repeta, dand celor invinsi sansa revansei. In general nu se intampla ca elevii, de teama unei noi infrangeri, sa refuze participarea la o alta runda a jocului. Neplacerea infrangerii poate fi atenuata printr-un cuvant de consolare, referirea la spiritul sportiv al jucatorului etc.

Dorinta puternica de a castiga poate fi si ea o cauza a comportamentelor antisociale, de exemplu refuzul de a explica regulile jocului sau a imprumuta recuzita necesara pentru joc. Cercetarile dovedesc ca o asemenea comportare ii caracterizeaza mai ales pe elevii buni. Acest lucru rezulta din dorinta lor de a si apara prestigiul si teama fata de cresterea prestigiului altor colegi. Institutorul are posibilitatea sa reactioneze fata de o asemenea atitudine, sa atraga atentia asupra superioritatii morale a comportamentului social; o asemenea atentionare nu este insa totdeauna convingatoare, in special pentru cei foarte tineri, care nu stiu inca sa-si stapaneasca emotiile.

Situatiile in care se ajunge la o intensa concurenta individuala intre jucatori pot fi totusi limitate prin folosirea frecventa a jocurilor colective. Infrangerea, ca si victoria, se imparte in acest caz la un numar mai mare de elevi si de aceea nu este perceputa atat de puternic. Deosebit de utile din punct de vedere educativ sunt jocurile de cooperare, care-i obisnuiesc pe participanti sa colaboreze si sa fie apropiati, formandu-le simtul de solidaritate. O metoda ce stimuleaza comportamentul corect al elevilor buni, care accepta greu esecul, o constituie gruparea lor in echipe de experti. Acestia nu participa direct la joc, dar supravegheaza desfasurarea lui, pot acorda ajutor, explicatii etc.

Jocurile colective creeaza uneori situatii potential conflictuale. Acest lucru se produce atunci cand colectivele sunt diferentiate sub aspectul nivelului de cunostinte sau de deprinderi ale membrilor lor. De aceea, elevii din grupele mai slabe nu vor avea niciodata ocazia sa castige. Ei isi pierd interesul pentru joc, nu mai vor sa participe si chiar trateaza aceasta activitate la fel ca altele efectuate in scoala, din obligatie. Intr-o asemenea situatie jocul isi pierde sensul din punct de vedere didactic, caci meritul sau consta, intre altele, in faptul ca ofera fiecarui elev constiinta succesului. Institutorul trebuie sa aleaga participantii in grupe in asa fel incat acestia sa se completeze reciproc. Grupele pot fi create inca de la inceputul anului. Acest lucru permite membrilor grupelor sa-si cunoasca mai bine slabiciunile si meritele, predispozitiile si talentele specifice, favorizeaza, de asemenea, formarea simtului de loialitate si responsabilitate reciproca la fiecare membru al grupei.

Unele jocuri nu sunt apte pentru a se desfasura in grupe mari sau cu intrega clasa. De exemplu jocurile eliminatorii in care, invinsul este inlaturat din joc nu sunt potrivite pentru grupele mari deoarece elevii care vor fi exclusi primii din intrecere isi pierd interesul si pot sa deranjeze prin comportarea lor pe ceilalti. Este mai bine ca in locul eliminarii jucatorilor sa li se atribuie acestora puncte de penalizare. In felul acesta ei sunt motivati pentru o activitate mai eficienta in timpul rundei urmatoare si sunt, in acelasi timp, stimulati sa observe strategiile folosite de cei care castiga. Deosebit de critici trebuie sa fim cu folosirea jocurilor eliminatorii in grupele de varsta mica deoarece copilul se poate simti parasit de institutor si colegi. Esecul care provoaca eliminarea sa din joc rezulta din insuficienta stapanire a deprinderilor in etapa de inceput a invatarii. Acest lucru poate duce la crearea unei atitudini nefavorabile fata de intregul proces didactic si a fricii de noi esecuri.



Jocurile care necesita o mare mobilitate, de exemplu alergarea sau aruncarea mingii, pot scapa cu usurinta de sub controlul institutorului. Aceste jocuri pretind respectarea stricta a regulilor si a disciplinei, impunand folosirea punctelor de penalizare. Se poate chiar intampla ca in unele grupe sa nu fie posibila folosirea jocurilor la lectiile desfasurate in clasa.

Este posibil ca elevul sa nu vrea sa participe la joc. Desi aceste cazuri sunt rare, institutorul trebuie sa fie pregatit si pentru o asemenea eventualitate. Cauzele aversiunii fata de joc sunt diferite si nu intotdeauna pe deplin intelese. Poate fi vorba de teama copilului fata de esec, de experienta anterioara negativa legata de participarea la jocuri, de lipsa de identificare cu grupa etc.

Din experienta cadrelor didactice, rezulta ca un asemenea copil nu trebuie silit sa aiba o participare activa. Jocul trebuie sa produca placere, caci in caz contrar isi pierde majoritatea valorilor sale (functia motivationala, activizarea etc.). Copilului i se poate propune sa urmareasca jocurile la care participa colegii. Daca rolul de observator il multumeste si institutorul nu observa pierderea interesului pentru desfasurarea activitatii, nu mai exista nici o problema. Se poate invata si pe baza observatiei, astfel se dezvolta deprinderile receptive. Se poate intampla ca dupa o perioada de observare elevul sa-si exprime dorinta de a intra in joc, dar la fel de bine se poate intampla ca el sa-si piarda complet orice interes fata de activitatile desfasurate de colegi. Deoarece se urmareste un anumit scop (in cazul jocurilor lingvistice el este reprezentat de exersarea unui fragment al segmentului limbii sau a unor deprinderi de vorbire), lui i se poate intotdeauna recomanda rezolvarea altor teme care vizeaza acelasi scop. In aceasta consta, de altfel, individualizarea instruirii, care gaseste un sprijin din ce in ce mai larg in randul pedagogilor.

Se intampla de asemenea ca elevii sa se plictiseasca de un anumit joc sau tip de joc, folosit prea des. Trebuie retinut faptul ca aceleasi scopuri pot fi realizate in mod diferit, prin folosirea unor jocuri diferite. De aceea este nevoie ca institutorul sa cunoasca un numar mare de jocuri si sa le schimbe frecvent. Dupa un anumit timp ne putem intoarce la jocurile deja stiute si trezi din nou interesul elevilor.

Sporadic pot aparea situatii cand grupe intregi nu vor sa participe la jocuri. O astfel de problema se refera mai ales la elevii din ultimii ani de scoala care se tem sa nu devina „copilarosi”, dupa ce in forumul scolar au dobandit deja statutul de „adulti”. In asemenea circumstante jocurile nu mai sunt numite „joc”, ci „tema”, „experiment” sau „simulare”, pastrand toate regulile prevazute pentru acestea. Modificarea este suficienta pentru ca elevii sa participe la joc cu acelasi entuziasm ca si colegii lor mai mici sau la fel ca cei ai scolilor superioare, care nu dau prea mare importanta statutului lor.

Un ultim motiv care poate provoca perturbari in desfasurarea jocului este atitudinea superficiala a institutorului fata de acest gen de activitate. Intre institutor si elev apare un climat emotional specific.

Nu numai institutorul observa actiunile elevului, ci si invers. Daca pentru institutor jocurile vor fi numai un mod de a umple timpul liber si daca el nu va manifesta interes pentru desfasurarea si rezultatele lor, nici elevii nu vor fi preocupati, tratandu-le ca pe o activitate mai putin importanta.

Diferentierea rolurilor institutorului si elevului

in functie de tipul de jocuri lingvistice.

Scopul instruirii

Rolul institutorului

Rolul elevului

Tipul de jocuri

Aspecte  ale




sistemului limbii

Ofera un model lingvistic,

conduce jocul controleaza si evalueaza, corecteaza greselile

Executa ordinele, con-

struieste enunturi corec-

te din punct de vedere al formei, urmareste enun-

turile altor jucatori.

Colective cu caracter de intrecere individua-la sau pe echipe struc- turate cu si fara simu- lare.

Deprinderi de 

vorbire/comunicare

Initiaza jocul, da explicatii si sfaturi, observa solutio- neaza disputele, pastreaza disciplina.

Intra in interactiune cu alti participanti, face schimb de informatii, cauta date in texte, pune intrebari, negociaza, ex-

plica.

Pe grupe cu caracter de colaborare sau de gasire a unui compro-

mis (tot felul de simu-

lari). 



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 681
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site