Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

DECIZIA EDUCATIONALA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI - AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PLAN DE LECTIE CLASA a XII a Planuri de viitor- Cu sau fara… influenta parintilor?”
METODOLOGIA SI TEHNOLOGIA INSTRUIRII
PROIECTAREA DIDACTICA ANUALA Clasa : a VII –a Biologie
STUDIUL DOCUMENTELOR, TERMINOLOGIA Sl METODELE DE ANALIZA INFORMATICA DOCUMENTARA - TEHNICILE DOCUMENTARII
PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE STIINTE ALE NATURIII
Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolare
METODE BAZATE PE ACTIUNE (OPERATIONALE)
Educatia psihomotrica a prescolarilor
SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE. CLASIFICAREA METODELOR DE INVATAMANT CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR GRUPE DE METODE

DECIZIA EDUCATIONALA

Din punct de vedere managerial , decizia este un proces de alegere in mod deliberat a unei linii de actiune pentru a ajunge la un anumit rezultat , obiectiv . Ea reprezinta selectarea unui anumit curs al actiunii dintr-un numar de alternative , hotarand astfel declansarea anumitor actiuni care conduc la realizarea obiectivelor stabilite . Din perspectiva personala , deciziile sunt o expresie a asumarii responsabilitatii managerilor si de suportare a consecintelor datorate optiunilor initiale facute .




O definitie operationala a deciziei , data de profesorul Ioan Jinga in Jinga , Ioan , “Conducerea invatamantului” , EDP , Bucuresti , 1993 o prezinta ca “activitate constienta de alegere a unei modalitati de actiune , de mai multe alternative posibile , in vederea realizarii obiectivelor propuse”. La nivelul invatamantului , decizia are un caracter mai complex decat in alte domenii , deoarece procesul condus vizeaza omul in formare . Consecintele deciziilor au influenta directa asupra personalitatii viitorului adult , elevul in formare .

Actele de decizie au un rol reglator , ele nefiind un produs al unei hotarari arbitrare ci al unui proces logic care trebuie sa parcurga o serie de etape cum ar fi :

OBIECTIVE -> VARIANTE -> CRITERII -> DECIZIE -> AC{IUNE

Alternative selectie

Rezultat  Rezultat

actual dorit

CONTROL

Semnificatiile generale ale deciziei educationale sunt urmatoarele : din punct de vedere social , indivizii pregatiti de scoala vor activa dupa absolvire intr-o colectivitate in care se vor integra in maniera in care au fost socializati ; din punct de vedere moral , decizia educationala poate schimba in bine sau in rau un destin scolar si uman pentru o lunga perioada a existentei .

Clasificarea deciziilor poate fi realizata dupa unele criterii astfel :

A. Dupa gradul de cunoasterea efectelor

a.      decizii de rutina :

luate in baza unor algoritmi cunoscuti ;

exista cateva principii pedagogice ale luarii unor decizii ;

poate fi inregistrata , chiar si in aceste conditii o infuzie de originalitate ;

b. decizii creatoare :

decizii fara suport existent ;

implica incertitudinea

La acest ultim nivel al incertitudinii implicate de actul decizional , profesorul Catalin Zamfir arata ca dupa gradul de incertitudine implicat , deciziile sunt :

certe ;

incerte ;

in stare de risc ;

Totodata , dupa opinia aceluiasi specialist , incertitudinea decizionala vizeaza definirea notiunii de risc , stabilirea locului si timpului aparitiei si exprimarea sa numerica , matematica . Geneza riscurilor in invatamant este mult mai mare decat in oricare alt domeniu , majoritatea deciziilor din sala de clasa fiind luate in atare conditii specifice . Diminuarea riscului trebuie sa reprezinte un deziderat al oricarui manager acadru didactic) in clasa , iar decizia ar trebui luata intr-o confortabila “stare de certitudine”.

B. Dupa campul de actiune , nivel ierarhic implicat :

a.      decizii strategice :

afecteaza cel mai profund viata institutionala a scolii adecizii de politica scolara) ;

b.      tactice :

decizii care privesc actul educational din grupul scolar / universitar si care vor constitui preocuparea de studiu in acest capitol .

Fundamentarea stiintifica a deciziei are in vedere un mare grad de certitudine si o minimizare a erorii . Ea este implicata in fiecare functie a conducerii , fiind elementul calitativ cel mai dinamic , cel care declanseaza practica .

Notiunea de proces decizional , arata N.Vorobyev , “La thorie des jeux” , in volumul colectiv “La pensee scientifique” , Mouton , UNESCO , Paris , 1988 , este luata in cel mai simplu ca alegere de catre subiectul de referinta a unei decizii arbitrare , dintr-o multime de decizii posibile date dinainte .



Dupa opinia lui Kutschera , Fr. Von , “Einfurung in die Logik der Normen , Werte und Entscheidungen”, Verlag Alber , Freiburg , 1983 , problema centrala a teoriei deciziilor consta in propunerea unor criterii rationale cu ajutorul carora intr-o situatie data , sa alegem o actiune din mai multe posibile .

Perspectivele actionale asupra deciziei ne prezinta cateva puncte de vedere privitoare la principalele etape ale actului decizional . Iata in ce constau elementele particulare ale fiecarei etape :

a.     Pregatirea deciziei :

Identificarea problemelor acceptate ca un enunt ce consemneaza o diferenta , o neconcordanta intre rezultatele obtinute si cele preconizate intr-o anumita situatie educationala data ;

Nu trebuie ca managerul scolar acadrul didactic) sa astepte aparitia problemei si identificarea ei de catre alta persoana , ci trebuie sa dirijeze identificarea avand ca linii de perspectiva obiectivele si ponderea cu care intervin in atingerea lor , problemelor .

Mijloacele de identificare ale problemei sunt :

controlul curent al activitatilor din grupul educational ;

sondajele psiho-sociale permanente ;

sesizarea problemelor de catre alti factori exteriori , alte cadre didactice , parinti , etc.

Controlul sistematic si planificat al activitatilor educationale este un factor determinant al cunoasterii relatiilor interpersonale .

Obtinerea informatiilor : face referire la cunoasterea cauzelor care au generat abaterea de la linia programata . Stabilirea cauzelor : analiza logicoteoretica si analiza practica ; pe calea celor doua formule analitice poate face apel la o eventuala banca de date alcatuita pentru o argumentare solida .

Volumul de informatii cules trebuie sa depaseasca de regula pe cel strict util luarii deciziei , deoarece argumentatia este cu atat mai necesara cu cat in invatamant se lucreaza cu personalitati , cu sentimente , etc.

Principalele metode de obtinere a informatiilor sunt observarea , testul , studiul de caz , convorbirea , etc.

Selectionarea , organizarea si prelucrarea informatiilor presupune existenta unor “filtre” pentru trierea informatiilor . Astfel , se cauta o anumita evitare a redundantei prin comparatii si legaturi corelative cu problema studiata . Se recomanda o anumita organizare pe baza de grupare pe categorii dupa semnificatia pe care o au sau dupa corelarea cu abaterile .

Un rol important la acest nivel il are personalitatea cadrului didactic , pregatirea lui profesionala , posibilitatile de discriminare , gandirea lui analitica .

Elaborarea variantelor de activitate si a proiectelor de masuri astfel incat se ajunge la situatia in care nu se mai poate vorbi de decizie fara posibilitatea optiunii intre doua sau mai multe variante .

Existenta variantelor ca posibilitatea decidentului sa compare avantajele si dezavantajele fiecaruia astfel incat decizia sa capete un posibil caracter rational . Pe baza unor asemenea demersuri se construiesc proiectele planurilor de masuri pentru aplicarea viitoarei decizii .

b.     Adoptarea deciziei si masurile de aplicare :

Decizia , la nivel personal sau la nivel de grup , este chemata sa raspunda la intrebarile : ce obiectiv aclaritatea scopului) si cu ce resurse aresursele disponibile) , si sa compare astfel , avantajele si dezavantajele alternativelor – variante .

Variantele cele mai performante sunt cele care pot oferi cele mai bune rezultate , intr-un termen foarte scurt si cu cheltuielile de resurse materiale si financiare minime . La acest nivel , calitatile celui care decide , experientele , intentiile , cunostintele sale sunt determinante .

Mihaela Vlasceanu aibidem) propune cateva variante de strategii coparticipative : negocierea colectiva , sisteme legate de participare , sistemele consultative . Cele mai eficiente forme de adoptare a deciziei sunt prin cooptarea elevilor in activitatea de selectie a alternativelor , contribuind astfel la educatia pentru participare si la dezvoltarea unei culturi participative in planul personalitatii elevilor / studentilor .

c.     Aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii :

O decizie oricat de buna ar fi nu poate sa conduca de la sine , prin ea insasi la atingerea obiectivelor propuse , fiind necesara o succesiune de activitati organizatorice si motivationale .

Aplicarea vizeaza :

comunicarea deciziei ;

explicarea si motivarea ei in fata elevilor / studentilor ;

organizarea actiunii practice ;

controlul indeplinirii deciziei ;

reglarea optimala a actiunii ;

adoptarea unor decizii de corectie a deciziei initiale ;




evaluarea rezultatelor finale .

1. Comunicarea deciziei :

La nivelul acestei subetape se urmareste ca decizia sa ajunga la timp la elevi / studenti si fara deformari . De claritatea deciziei depinde in buna masura si calitatea actiunii , ba chiar si a deciziei secundare , derivate .

2. Explicarea si motivarea pentru elevi / studenti a deciziei este o etapa foarte importanta a procesului , deoarece odata cu comunicarea se prezinta argumente si pentru : scopul deciziei , obiectivele urmarite , etapele actiunii , punctele slabe , punctele cheie , etc. . Desi uneori cadrul didactic apreciaza ca nu are nevoie de adeziunea elevilor / studentilor pentru anumite decizii educationale , acest acord este de o maxima importanta pentru motivarea si stabilitatea colectivului educational .

Organizarea actiunii practice presupune stabilirea :

termenelor ;

responsabilitatilor ;

colaborarea intre elevi / studenti .

Se are in vedere periodicitatea informatiilor pe cale de feed-back .

Controlul indeplinirii deciziei

Sistemul informational pe care cadrul didactic trebuie sa-l organizeze , poate permite controlul prin :

canale de comunicare ;

natura informationala ;

locul de unde se primesc ;

intervalele de timp .

Informatiile trebuie sa fie selectionate dupa relevanta si semnificativitate . Ar fi bine ca o eventuala inaderenta a unor elevi / studenti la decizie sa fie cunoscuta inca din fazele incipiente si astfel evitata . Cauzele ar fi : insuficienta intelegere a continutului deciziei sau o eventuala obtuzitate ori reavointa a elevilor / studentilor “problema” .

Din acest punct de vedere participarea directa a cadrului didactic la controlul apreventiv sau corectiv) este definitorie .

Reglarea optimala a actiunii se realizeaza prin suporturi motivationale repetate , exercitate de catre managerul scolar aspijin , incurajari) . Aceste metode trebuiesc folosite si epuizate inainte de a folosi constrangerea .

Decizii de corectare a actiunii reprezinta calitatea intrinseca a oricarei decizii eficiente acu atat este mai performanta o decizie cu cat lasa spatiu si pentru deciziile secundare , partiale) .

Evaluarea rezultatelor obtinute presupune analiza partiala ori globala la nivelul diferitelor compartimente ori subgrupuri a grupului educational . In acest plan rolul deosebit al managerului este crucial , alaturi de tactul si nobletea sa . O alta regula de aur a deciziei este organizarea riguroasa a controlului .

In urma trecerii in revista a pasilor anterior analizati , se poate constata rolul deosebit al personalitatii cadrului didactic , care in calitate de manager trebuie sa dea dovada de un tact , de o responsabilitate si de o pricepere maxima .

Vroom stabileste trei atribute vitale ale deciziei :

a.        Nivelul de calitate : are in vedere , dupa opinia specialistului anterior nuanta autoritaristica sau centralista a deciziei, fundamentata pe informatia relevanta si cu consultarea personalului Acceptarea si apropierea de catre personal a deciziei : impune adeziune intregului colectiv de decizie ;

b.        Alegerea deciziei care ia cel mai putin timp .

Ullich a1995) , arata ca principalele modele si strategii ale deciziei sunt :

modelul clasic ade tip rational comprehensiv) ;

modelul planificarii formale ausor anticipativ si proiectiv) ;

modelul antreprenorial aimpune charisma si risc) ;

modelul adaptativ aincrementativ , cu decizii succesive , limitate) .



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1892
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site