Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

DEZVOLTAREA CREATIVITATII SCOLARULUI MIC PRIN UTILIZAREA JOCULUI IN CADRUL ORELOR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCURT ISTORIC AL CURRICUMULULUI CA DOMENIUL DE STUDIU
Te pregatesti pentru viata
EDUCATIA/ SOCIALIZAREA CA TERMEN MEDIU INTRE SOCIETATE SI INDIVID
PROIECT DE LECTIE Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi – caracterizarea personajului principal
METODOLOGIA SI TEHNOLOGIA INSTRUIRII. MODURI SI FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATILOR DIDACTICE
PROIECT DIDACTIC CLASA: A V-A LIMBA SI LITERATURA ROMANÃ Scrisoarea
PLANIFICARE CALENDARISTICA Geografie Clasa a III –a A Director,
Fisa de lucru (a,m,u,n,i,e,r,c,o) - Scrie cuvintele corespunzatoare imaginilor
Genul epic Romanul - Limba si literatura romana - PROIECT DIDACTIC
Interactiunea obiective - continuturi - strategii in instruirea scolara

TERMENI importanti pentru acest document

: Dezvoltarea creativitatii prin intermediul mijloacelor artistice la orele de romC3A2na : stimularea creativitatii la scolarul mic : dezvoltarea creativitatii elevilor prin orele limba romana : dezvoltarea creativitatii prin joc :


               UNIVERSITATEA DIN ORADEA

DEZVOLTAREA CREATIVITATII SCOLARULUI MIC PRIN UTILIZAREA JOCULUI IN CADRUL ORELOR

               DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

 

 

 

Cuprins:

 

CAPITOLUL I       Dezvoltarea  creativitatii la scolarul mic in cadrul orelor de limba si literatura romana

CAPITOLUL II     Locul si rolul jocului in dezvoltarea creativitatii la varsta scolara mica

CAPITOLUL III     Obiectivele si metodologia cercetarii

                                3.1 Obiectivele cercetarii

                               

                                3.2 Ipoteza de lucru

                                3.3 Selectia subiectilor

                                3.4 Metode utilizate

                                3.5 Procedura utilizata

3.6    Analiza si interpretarea rezultatelor

CAPITOLUL IV    Rezultate obtinute-concluzii

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

,,pentru ca natiunea sa poata supravietui, individul trebuie sa gandeasca creativ. “-Landau

CAPITOLUL I 

   Dezvoltarea  creativitatii la scolarul mic in cadrul orelor de limba si literatura romana  

 

Conceptul de creativitate

 

          Termenul de creativitate este foarte general si a fost introdus in vocabularul psihologiei americane in deceniul al patrulea al secolului nostru pentru a depasi limitele vechiului termen de talent. Nota comuna este cea de originalitate, deci talentul corespunde creativitatii de nivel superior. Toti oamenii sunt in diverse grade creativi si numai unii din ei sunt talentati. Totodata se considera ca oricare din activitati sau profesiuni poate fi desfasurata la un nivel inalt de creativitate. Talentul a fost conceput ca o dezvoltare superioara a aptitudinilor generale si speciale  si ca o fericita imbinare a lor. Creativitatea insa, precum vom vedea, include structuri mai complexe de personalitate, depasind aptitudinile.

            O perspectiva etimologica a termenului de creativitate conduce la cuvantul latin creare –a fauri. G.W.Allport este cel care a optat pentru folosirea termenului de creativitate in 1937. ,,Creativitatea este un proces ,care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitate sau noutate si prin valoare sau utilitate pentru societate      ( Al. Rosca 1972).

            In psihologie, conceptul de creativitate are urmatoarele trei acceptiuni:

a) de comportament si activitate psihica creativa;

b) de structura a personalitatii sau stil creativ;

c) creativitate de grup, in care interactiunile si comunicarea mijlocesc generarea de noi idei, deci duc la efecte creative.

            In sens larg, creativitatea desemneaza capacitatea indivizilor de a produce idei, solutii, probleme care nu au o valoare sociala deosebita, dar sunt noi pentru individul sau grupul care le-a produs. Atributul de creativ  semnifica nota de originalitate in activitate si in produsele acesteia. Proiectarea tehnica si insasi proiectele la care se ajunge sunt creative. Despre insusi subiectul ce se exprima si intreprinde o activitate se spune ca este mai mult sau mai putin creativ.

            Orice subiect dispune de un potential creativ pentru ca fiecare subiect poseda o experienta pe care o prelucreaza mereu si variabil, uzand de operatii, tehnici si scheme mintale.

            Daca la baza actelor creative de descoperire si inventie se afla potentialul creativ individual sau de grup, atunci inseamna ca toata problema consta in activarea si realizarea sau valorificarea acestui potential. Concret, se pune problema utilizarii experientei in noi situatii, a regindirii prin stabilirea de noi raporturi intre cunostinte si prin restructurari de ansambluri. In genere, se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale datelor cognitive de care subiectul dispune. Prelucrarea informatiilor genereaza noi informatii, favorizeaza producerea unor noi cunostinte ce nu existau la punctul de pornire. In ordinea creativitatii, mai importante si relevante decat rezolvarile de probleme date sunt punerile de noi probleme. Dar pentru aceasta trebuie sa se apeleze la euristica, ca subiectul sa-si puna mereu noi intrebari si sa problematizeze in campul activitatii sale, pe care este inclinat sa o perfectioneze, sa si-o amelioreze.

            Creativitatea constituie tot mai mult una din implicatiile umane esentiale ale culturii si civilizatiei contemporane, ale oricarui progres social. Ea constituie una din cele mai importante valori umane, sociale si educationale. Conceptul nou de creativitate admite o mare contributie a influientelor de mediu si a educatiei in formatia creativa a fiecaruia.

Receptivitatea si curiozitatea copilului, bogatia imaginatiei, tendinta sa spontana catre nou, pasiunea pentru fabulatie, dorinta lui de a realiza ceva constructiv-creativ, etc. pot fi ,,alimentate si implicate efectiv, pot fi puse adecvat in valoare prin solicitari si antrenamente corespunzatoare. In acelasi sens, atmosfera sau climatul psihosocial in care isi desfasoara copilul activitatea constituie aspectul hotarator. Un rol important il are si un climat caracterizat prin deschidere si stil relaxat de munca si creatie, prin asigurarea libertatii de afirmare si expresie independenta, prin recunoastere si apreciere pozitiva, ca si prin incurajarea si promovarea efortului creativ.  

            J. P. Guilford, adoptand drept criteriu de definire a creativitatii procesul dominant al structurii intelectuale care participa la actul creatiei, isi intemeiaza definirea pe functiile intelectului, pe care le delimiteaza in trei categorii si anume:

- in raport cu capacitatea cognitiva de memorie si gandire;

- in raport cu materialul in care este imbracata informatia  ;

- in raport cu produsele informatiei.

 Creativitatea constituie una din problemele majore ale contemporaneitatii, manifestandu-se o ,,foame de creativitate in solutionarea marilor probleme sociale, economice, culturale, educationale ale omenirii. Intr-o acceptiune larga, termenul de creativitate constituie un fenomen general-uman, forma cea mai inalta a activitatii omenesti.

Creativitatea, fiind dimensiunea principala a personalitatii omului contemporan, constituie o problema centrala a scolii de azi. In scoala, nu se poate vorbi de creatii de mare originalitate decat la elevii exceptionali, la ceilalti fiind vorba de un potential creativ ce urmeaza a fi dezvoltat prin diferite modalitati, atat in procesul de invatamant cat si in cadrul activitatilor extrascolare.

Considerandu–ne dascali creativi ii indrumam pe copii sa-si imagineze, sa admita idei, sa orienteze aceste idei in directii noi, sa caute conexiuni intre date, sa asocieze.

Printr–o comunicare generoasa intre invatatori si elevi prin oferta cu care dascalul ii iese in intampinarea copilului, se pot realiza punti trainice care sa conduca la rezultate inedite.

Creativitatea este o capacitate generala, fiecare dispunand, in limitele dezvoltarii intelectuale, de un potential creator intr –o masura mai mare sau mai mica. Scolarii care au un pronuntat nivel creator sunt puternic motivati prin curiozitate, dorinta de a realiza ceva deosebit, tendinta de a se impune, ei dispunand de trasaturi cu caracter cum ar fi: simt de raspundere, tenacitate, capacitate de efort prelungit, independensta in actiune, constiinta responsabilitatii.

            Odata cu patrunderea masiva in invatamantul romanesc a calculatorului, printre primii  cuceriti de mirajul acestuia au fost si copiii. Acesta reprezinta un mijloc de invatare preferat de copii pentru faptul ca le pare animat, viu, activ si interactiv.

            Creativitatea si educarea ei reprezinta azi o mare si frumoasa provocare pentru toate domeniile de activitate ,comportamentul creator fiind cel mai complex comportament.   

            Gandirea logica aduce o anumita contributie la creatie. Mari savanti, cum a fost Einstein, socotesc ca si mai importanta este imaginatia, care poseda un grad mai mare de libertate, nu este incatusata de reguli si norme fixe. De aceea, in creativitatea stiintifica cele mai fecunde domenii sunt acelea unde diverse discipline se intalnesc, alcatuind un teritoriu de interdisciplinaritate.

Nivelurile creativitatii

 

            Fiind o proprietate general-umana, creativitatea se prezinta in diverse forme si se situeaza la diverse niveluri ierarhice. Al. Rosca arata ca trebuie facuta diferenta intre creativitatea generala si modalitatile specifice de creativitate din practica, tehnica, organizare, stiinta, arta, sport, etc.

 Dupa C.W:Taylor se disting urmatoarele niveluri ale creativitatii:

1)creativitatea de expresie-mimico-gesticulatie si vorbire;

2)creativitatea procesuala-modul de gandire si simtire a subiectului;

3)creativitatea de produs;

4)creativitatea inovativa;

5)creativitatea inventiva;

6)creativitatea emergenta-descoperirea si punerea in functiune a unui nou principiu;

            Creativitatea poate fi socotita o expresie a personalitatii, dar aceasta nu exclude, ci presupune activitati indelungate si eforturi deosebite.

            Creativitatea poate avea patru acceptiuni importante, privita dintr-o perspectiva mai ingusta:

- ca produs;

- ca proces;

- ca disponibilitate, potentialitate general-umana;

- ca o capacitate si abilitate creativa, ca dimensiune complexa de personalitate.

            In general cand s-au facut referiri la creativitate, cei mai multi au luat in considerare caracteristicile produsului creator cu doua caracteristici: noutatea si originalitatea lui pe o parte si valoarea, utilitatea sociala si aplicabilitatea vasta.

Creativitatea are planuri diferite:

*unul primar care conduce la noi adevaruri;

*unul secundar care largeste adevarurile existente in univers.

            Cand ne referim la creativitate ca proces ne gandim la cele patru faze ale procesului creator .

Creativitatea ca potentialitate general-umana ofera numeroase raspunsuri. Daca unii considerau creativitatea ca pe un har divin, o capacitate innascuta, transmisa pe cale ereditara, putem spune ca ea este o capacitate general-umana care se gaseste la fiecare individ.

      Abordarea pe verticala a creativitatii permite sesizarea mai multor nivele de structurare a acesteia, dupa cum urmeaza:

- creativitatea expresiva, specifica copilului si centrata pe comportamentul in sine;

- creativitatea productiva, vizeaza dobandirea dobandirea unor indemanari pentru anumite domenii;

- creativitatea inventiva, capacitatea de a realiza conexiuni intre elemente deja cunoscute;

- creativitatea inovativa; exprima gasirea de solutii noi, originale;

- creativitatea emergentiva, specifica geniilor care revolutioneaza un intreg domeniu.

Etapele creativitatii

Psihologul englez G.Wallas stabileste patru stadii ale procesului creatiei:

  1. stadiul premergator in care intervin analize, strangeri de materiale, schitari de planuri, experimente mintale;
  2. stadiul incubatiei in care subiectul nu mai este fixat constient asupra obiectivului dar procesul se desfasoara;
  3. momentul iluminarii cand apare ,,ideea fericita ,, proiectul creativ punandu-se la punct;
  4. stadiul verificarii sau elaborarii finale .

Se poate spune deci ca fara elaborare nu se trece la creativitatea de produs.

            Relatia dintre creativitate si diferitele trasaturi de personalitate preocupa in prezent atat pe cercetatori cat si pe cadrele didactice din invatamantul romanesc care se ocupa de pregatirea copilului scolar pentru viata, pentru a se adapta cerintelor sociale actuale. Ansamblul stocului de informatii si de structuri operationale, procedee de lucru si deprinderi de care dispune un subiect, constituie potentialul sau creativ. Orice subiect dispune de un potential creativ, pentru ca orice subiect poseda o experienta pe care o prelucreaza mereu si variabil, uzand de operatii, tehnici si scheme mintale. Se pune problema utilizarii experientei in noi situatii, a regandirii de noi raporturi intre cunostinte si prin restructurari de ansamblu. De obicei se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale datelor cognitive de care subiectul dispune.  Prelucrarea informatiilor, prin adoptarea unor alte scheme operationale, genereaza noi informatii, favorizeaza producerea unor noi cunostinte ce nu existau la punctul de plecare.

            Exista si alte metode de etapizare in literatura dedicata creatologiei. Ion Moraru (1997) propune urmatoarele etape:

- etapa de acumulare si comprehesiune a informatiei;

- etapa asocierilor, combinarilor multiple si a obtinerii solutiei;

- etapa analizei critice;

- etapa ideal-perceptiva;

- etapa obiectualizarii imaginilor.

            F.Osborn consemneaza urmatoarele etape ale procesului creativ in rezolvarea problemelor:

- gasirea faptelor care intra in definirea problemei si pregatirea;

- gasirea ideilor ce presupune producerea ideii si dezvoltarea ei;

- gasirea solutiei ce include evaluarea si adoptarea .

Aceste etape interactioneaza continuu si complex, se completeaza si se intregesc reciproc. 

Creativitatea devine una dintre dimensiunile cele mai complexe ale personalitatii deoarece integreaza in sine intreaga personalitate si activitate psihica a individului si se integreaza organic in structurile de personalitate.  

Factorii creativitatii

           

Demersurile creative pot fi spontane sau intentionate si voluntare. Indiferent de caz ele trebuie sustinute energetic de trebuinte si motive, de inclinatii, interese si aspiratii.

Aceste resurse interne care actioneaza favorabil sau nefavorabil asupra creativitatii, nu sunt catusi de putin neglijabile si reprezinta, in fapt, o cheie a creativitatii, deoarece sunt factori activatori.

La creativitate contribuie toate procesele psihice, incepand cu senzatiile si perceptiile si incheind cu afectivitatea si vointa. Este deci o proprietate a intregului sistem psihic uman, care se prezinta ca un laborator ce prelucreaza datele informationale si elaboreaza noi modele cognitive si imagistice.

            M. Golu pune creativitatea in raport cu emergenta sistemului psihic uman.

            In psihologia romaneasca se cultiva modelul bifactorial al creativitatii, prin care emergenta S.P.U. este explicata. Cele doua categorii de factori sunt:

  1. vectorii – adica trebuintele, motivele, scopurile, inclinatiile, aspiratiile, convingerile, si, sintetic, atitudinile caracteriale ;
  2. operatiile si sistemele operatorii de orice fel.

Vectorii se divid in creativi  si noncreativi. Favorabile creativitatii sunt trebuintele de crestere, de perfectionare si de performanta, in opozitie cu trebuintele homeostazice, motivatia intrinseca in opozitie cu cea extrinseca, aspiratiile superioare fata de cele cu un nivel scazut. La nivelul personalitatii se dovedesc a fi creative atitudinile nonconformiste fata de atitudinile conformiste si conventionaliste.

            Vectorii sunt cei care declanseaza, selectiv, ciclurile operatorii si le piloteaza intr-un anumit sens.

            Se poate spune despre creativitate ca nu este altceva decat interactiunea optima intre vectorii creativi si operatiile generative. Considerata ca o structura de personalitate, creativitatea este in esenta, interactiunea optima dintre atitudinile predominant creative si aptitudinile generale si speciale de nivel supramediu si superior. In urma experimentelor s-a dovedit ca numai aptitudinile nu sunt suficiente daca nu sunt orientate, strategic, prin motivatie si atitudini, catre descoperirea si generarea noului cu valoare de originalitate. In schimb, prezenta vectorilor creativi este de natura sa produca efecte creative remarcabile si la persoane care nu dispun de aptitudini extraordinare.

            Dintre aptitudinile creative importante se pot aminti:

a) increderea in fortele proprii ;

b) interesele cognitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa;

c) atitudinea antirutiniera ;

d) cutezanta in adoptarea de noi scopuri neobisnuite si indepartate si asumarea riscurilor legate de indeplinirea acestor proiecte;

e) perseverenta in cautare de solutii;

f) simtul valorii si atitudinea valorizatoare;

g) grupul atitudinilor direct creative (simtamantul noului, dragostea si receptivitatea pentru nou, respectul fata de originalitate, cultivarea originalitatii).

            Munteanu A. Porneste de la urmatoarea definitie: ,,creativitatea este procesul prin care se focalizeaza intr-o simetrie de factori ( biologici, psihologici, sociali) intreaga personalitate a individului si care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fara utilitate si valoare sociala (aspect mentionat spre a include in sfera creativitatii si potentialul creativ al copilului). Creativitatea consta in producerea de idei noi, originale si nu trebuie substituit termenul cu cel de creatie care succede procesului creativ.

Al. Rosca defineste creativitatea drept ansamblu unitar al factorilor subiectivi si obiectivi care asigura realizarea de catre indivizi a unui produs original si valoros pentru societate. A crea inseamna a produce ceva nou, in raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Noutatea este si ea evaluata gradual, dupa cote de originalitate. Cota de originalitate corespunde distantei dintre produsul nou si ceea ce preexista ca fapt cunoscut si uzual in domeniul respectiv. In literatura noastra se apreciaza originalitatea culminativa a poeziei lui Eminescu si, dupa el, a poeziei lui Arghezi, Blaga, Nichita Stanescu. In tehnica si arhitectura, masura originalitatii este mai evidenta. Factorii care determina sau pot influenta creativitatea sunt foarte numerosi si variati. Al. Rosca (1972)  propune o modalitate de grupare a acestora in factori subiectivi( care se impart in trei categorii: factori intelectuali, aptitudini speciale si factori non-intelectuali) si factori obiectivi care includ conditiile obiective ale vietii si in special conditiile social-educative.

 Cercetarile actuale au ajuns la concluzia ca relatia creativitate-inteligenta implica un raport de subordonare a celei de-a doua de catre prima, inteligenta fiind ,,un factor esential in cadrul procesului creativ dintr-un registru mai larg de factori implicati            ( Munteanu A. 1994). E. Landau mentioneaza: ,,creativitatea este o completare a inteligentei”. Un coeficient de inteligenta foarte ridicat nu implica un nivel inalt de creativitate. Personalitatea creatoare se distinge prin: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate fata de probleme, capacitate de redefinire. (Guilford-1951). Taylor enumera trasaturi ale personalitatii ca: ingamfare, toleranta fata de situatii ambigue, increderea in propria activitate creatoare, trasaturi care, considera el, sunt definitorii personalitatilor creatoare. Persoanele inalt creatoare se descriu si sunt descrise ca: inventive, independente, neinhibate, versatile, entuziaste. Studiindu-se familiile acestor persoane s-a constatat ca ele au o copilarie lipsita de dragoste paterna, relatii reci si distante cu parintii, bazate pe incurajarea gandirii si actiunii independente. Se poate spune ca pot deveni personalitati creatoare numai cele carora li se acorda o atentie si o instructie speciala.

J.P. Guilford a identificat in cadrul gandirii divergente trei factori: fluiditate, flexibilitate si originalitate, care implica o metoda standard de rezolvare si este orientat in directii diferite, spre o multitudine de solutii.

Fluiditatea este un indicator al bogatiei si usurintei actualizarii asociatiilor si desfasurarii ideilor. Aceasta poate fi ideationala, asociativa si de expresie. La acestea se adauga fluiditatea cuvantului, sau verbala. Flexibilitatea este capacitatea de restructurare a traiectoriei gandirii in functie de noile cerinte. Opusul flexibilitatii este inertia sau rigiditatea, imposibilitatea de a vedea o situatie dintr-un unghi nou de vedere, manifestare a stereotipiei in gandire. Flexibilitatea poate fi spontana sau adaptativa,  aceasta din urma presupune o modificare in modul de a aborda sau interpreta o situatie, in strategia utilizata, fara care nu se poate ajunge la o solutie valabila, la o rezolvare. Originalitatea este aptitudinea subiectului de a da raspunsuri neuzuale, dar care, pe langa a avea un anumit coeficient de inedit, sa fie si relevante, adica sa corespunda exigentelor realitatii . Cotarea originalitatii se poate realiza fie obiectiv, prin prelucrarea statistica, fie subiectiv prin aprecierea unor judecatori. In ambele cazuri trebuie luate in considerare urmatoarele trei categorii de elemente: slaba frecventa a raspunsurilor cotate ca fiind originale, stabilirea gradului de originalitate a unor raspunsuri prin corelarea acestora cu distanta la nivel asociativ pe care o au fata de un cuvant stimul, corelarea gradului de originalitate cu masura in care un raspuns.

La acesti trei factori, Guilford mai adauga elaborarea, senzitivitatea fata de probleme si redefinirea.

In urma cercetarilor (1962) Lowenfeld descopera existenta a patru factori :

- sensibilitatea fata de probleme;

- variabilitatea sau disponibilitatea receptiva;

- mobilitatea;

- originalitatea.

In ceea ce priveste relatia creativitate-inteligenta, Jackson si Getzels au ajuns in urma cercetarilor la concluzia ca elevii cu un grad mai ridicat de creativitate erau mai putin legati de stimuli, manifestau o mai mare doza de umor si gaseau totodata incheieri neasteptate in compunerile lor iar povestirile lor aveau un caracter lucid si o vivacitate agresiva. Spre deosebire de ei, cei care prezentau un grad superior de inteligenta erau mai puternic influientati de stimuli si nu riscau sa fie gresit intelesi. Factorul intelectual deci nu poate constitui o premisa sigura in obtinerea performantelor creative. In obtinerea de performante pe langa un potential creativ general exista si un potential creativ specific care cuprinde totalitatea aptitudinilor speciale. O astfel de aptitudine speciala este considerata a fi formata din patru categorii de elemente :

- elemente senzoriale;

- elemente psihometrice;

- elemente intelectuale;

- elemente fizice.

Categoria factorilor non-intelectuali ai creativitatii implica o gama larga de subcomponente ca: motivatia, caracterul, afectivitatea si temperamentul. Acestia au dobandit un statut deosebit in studiul creativitatii iar rolul decisiv in aceasta le revine acestor factori non-creativi.,, Intelegerea actului creator nu se poate dezvalui  decat din contextul si dinamica motivationala a personalitatii”( V. Pavelcu,1974). Prin motivatie se intelege tot ceea ce dezlantuie, sustine si orienteaza creativitatea. Din cercetarile efectuate in domeniul creativitatii stiintifice reiese ca un element fundamental al motivatiei este curiozitatea. Motivatia puternica a oamenilor creativi se manifesta in domeniul lor favorit de creatie. Caracterul desemneaza un set de atitudini orientate spre propria persoana, spre ceilalti, munca, norme si valori .Rolul afectivitatii in realizarea unei creatii este evident deoarece emotia pune in miscare masina cerebrala si personalizeaza produsul creativ. Afectivitatea sustine procesul creativ atat pe parcursul lui dar si insoteste sfarsitul intregului demers. Si temperamentul are o influenta majora asupra creativitatii. S-a pus chiar problema existentei unui tip temperamental predispus catre creativitate.

Acestor factori de ordin intelectual, Munteanu A mai adauga ,,rezonanta intima ” ca factor stilistic al personalitatii si care exprima fie autocentrismul creatorului fie alocentrismul sau.

Dintre factorii biologici care influenteaza creativitatea se pot aminti: ereditatea, varsta, sanatatea mentala.

Studiul relatiei creativitate-varsta a dus la formularea a doua orientari principale:

- creativitatea coreleaza cu varsta negativ (argumente: scaderea motivatiei, a plasticitatii gandirii, a energiei, starii de sanatate, a acuitatii senzoriale);

- creativitatea prezinta diverse fluctuatii odata cu inaintarea in varsta.

Chiar daca statutul femeii in societate a privat-o de diverse modalitati de manifestare a creativitatii in trecut, studii recente arata ca potentialul creativ al acesteia nu este cu nimic mai prejos decat cele ale barbatului.

S–a constatat ca dezvoltarea potentialului creativ este deseori critic afectata de circumstantele externe ale mediului socio-cultural, in timp ce productivitatea creatoare este virtual imuna la aceste influente. (K. D. Simonton).

Si familia, locul unde se naste copilul si-si petrece primii ani din viata, factor major al socializarii, filtrul prin care recepteaza lumea, are un rol major in dezvoltarea creativitatii in functie de modul in care aceasta incurajeaza sau inhiba potentialul creativ, libertatea lui de exprimare care i se acorda dar si preocuparea parintilor pentru randamentul sau scolar. In ceea ce priveste scoala, un rol important in stimularea creativitatii il are profesorul si atitudinea lui fata de relatia sa cu elevul.       

            Se pot clasifica astfel factorii care actioneaza asupra individului pentru a genera contextul propice functionarii creativitatii:

  1. factori interiori-structurali:  - intelectuali: inteligenta, gandire creatoare;

- afectiv -emotionali: curiozitate, pasiune, nevoia de    nou,cresterea tensiunii motivationale, tendinta de autorealizare;

- de personalitate: atitudinali, aptitudinali,    temperamentali;

  1. factori exterior-conjuncturali sau socioculturali;
  2. factori psihosociali;
  3. factori socio-educationali- familia, colectivul de munca, procesul de invatamant

Ceea ce conteaza in actul creator este nu prezenta tuturor factorilor ci configuratia lor, raporturile dintre ei.

Dezvoltarea creativitatii in cadrul orelor de limba si literatura romana

  

Orele de limba si literatura romana prin continutul lor, ofera diverse posibilitati de stimulare si dezvoltare a creativitatii.  Inca din clasa I, jocurile propuse, imaginile din etapa prealfabetara si alfabetara precum si textele din etapa postalfabetara sunt momente prin care se cultiva creativitatea elevilor. Exercitiile de creare a unor texte literare cu tema, pe baza de imagini, cu ajutorul unor idei sau pe baza de intrebari se pot aplica in cadrul orelor de limba si literatura romana inca din clasa I. Cunostintele de comunicare ofera posibilitatea elevului sa-si exercite autocontrolul asupra propriilor elaborari orale si scrise. La unii elevi se va observa tendinta de copiere a unor texte cunoscute, a ideilor unor colegi, insa altii se vor folosi de propria experienta. Pentru dezvoltarea creativitatii cadrul didactic trebuie sa incurajeze elevii, sa propuna spre rezolvare exercitii care exercita actul creativ cum ar fi: realizarea unui text opus ca si continut; crearea unui personaj cu trasaturi opuse decat cele date in anumite texte; schimbarea finalului unei opere; emiterea unei pareri despre o atitudine, actiune; crearea unei povestiri, versuri pe baza unor cuvinte; exercitii de interpretare; alcatuire de texte cu titlu dat, cu inceput dat, cu final dat, dupa imagini, texte libere, dupa benzi desenate, dupa un plan de idei, pe baza unor cuvinte de sprijin, pe baza unui text incurcat, dupa un proverb sau grup de versuri;  exercitii de creare de cuvinte pornind de la o silaba, schimband pozitia literelor din cuvantul dat, urmarind literele dintr-un careu, schimband o litera cu alta, unind doua cuvinte, sau prin eliminarea unor litere si silabe din cuvintele date; exercitii de rima, de construire de dialoguri intre anumite personaje; povestiri la timpul viitor. Acestea dezvolta gandirea creativa si anticipativa a elevilor, conduc la cultivarea unor insusiri motivationale precum curiozitatea si dorinta de a rezolva sarcini noi. Invatatorul trebuie sa aiba o atitudine incurajatoare fata de elevi, sa-i aprecieze pozitiv stimulandu-le spontaneitatea si initiativa, creand stari pozitive necesare pentru antrenarea acestora in rezolvarea sarcinilor si pentru reusita deplina in activitate. Sezatorile si medalioanele literare cultiva creativitatea, dezvoltand gandirea creativa si capacitatea de exprimare.

Compunerile scolare reprezinta cel mai generos prilej de valorificare a experientei de viata, de manifestare a imaginatiei creatoare a elevilor. Pentru a putea sa realizeze o compunere libera, elevii trebuie sa fie pregatiti si obiectivul poate deveni posibil numai ca rezultat al unei activitati creatoare. In elaborarea unei compuneri, redactarea este actul creativ cel mai semnificativ.

Una din disciplinele prielnice dezvoltarii creativitatii este limba si literatura romana. Deprinderea de a recunoaste faptele de limba in situatii date constituie o treapta catre formarea unei priceperi superioare, aceea de a recunoaste fapte de limba in orice situatie si de a le folosi in consecinta. Priceperea de a identifica faptele de limba si de a le folosi practic in mod constient se capata in deosebi prin exercitii cu caracter creator. Esential in aceste exercitii este intrebuintarea practica a cunostintelor teoretice. In raport cu exercitiile de recunoastere, participarea participarea activa a elevilor creste, ea capata caracter creator: intr-un text dat elevii intervin, modifica, completeaza, construiesc noi forme; in alte situatii ei creeaza propriu-zis, dau exemple, alcatuiesc compuneri cu teme gramaticale.

Limba si literatura romana urmareste, concomitent cu constituirea receptivitatii estetice si dezvoltarea spiritului creator ce presupune formarea receptivitatii creatoare, dezvoltarea capacitatii de a restructura unitar intr-o viziune proprie, elemente decupate din lectura unei opere, dar si dezvoltarea mijloacelor de autoexprimare, cultivarea expresiei artistice.

Actul de creatie este diferit de la elev la elev; el reflecta inteligenta, gandirea creatoare, nivelul de cunostinte al acestora, incercarile, cautarile lor, iar datoria noastra ca dascali este de a-i indruma cu dragoste si intelepciune pe tot parcursul celor patru ani de scoala.

La varsta scolara mica, limba romana se invata cu mare usurinta, iar ei, ca obiect de invatamant ii revin sarcini precise pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare si de creatie. Prin cultivarea capacitatilor creatoare se realizeaza cunoasterea prin inovatie, inventie, creatie. Se dezvolta astfel germenii competitiei, se identifica aptitudini. 

Un rol deosebit in stimularea creativitatii il constituie biblioteca scolara care-l pune pe elev in contact cu cartea.

Educarea creativitatii si a gandirii creatoare a elevilor este o necesitate a timpului actual si presupune formarea si cultivarea unor trasaturi care vor duce la manifestari creatoare cum ar fi: initiativa, originalitate, curiozitate, perseverenta.

Invatatorul este primul chemat sa contribuie, in scoala la, la formare creativitatii la elevi, prin corelarea solicitarilor cu factorii motivationali, aptitudinali si caracteriali implicati. El trebuie sa urmareasca inlaturarea principalelor obstacole din calea creativitatii: timiditatea, teama de greseala, descurajarea, lipsa perseverentei. Ora de limba si literatura romana poate fi considerata, in contextul disciplinelor scolare din clasele primare, ca una din ,, pietrele de incercare pentru stimularea creativitatii elevilor. Este necesara punerea in miscare a creativitatii gandirii, a interesului si dragostei pentru cunoastere, a spiritului de observatie si investigatie. Asemenea insusiri reprezinta premise ale adaptarii dinamice a tanarului scolar la solicitarile noi ale societatii mileniului al III-lea     

Ciclul primar ofera numeroase posibilitati de valorificare a creativitatii in cadrul orelor de limba si literatura romana, dezvoltarea si cultivarea creativitatii devenind astfel o prioritate si o preocupare permanenta a scolii actuale.

,,Creativitate-in ce scop? Pentru a ne putea desavarsi, realiza si actualiza, pentru a trai constient, pentru a putea contribui activ la modelarea lumii.

Creativitate- in ce mod? Prin atitudinea deschisa, receptiva fata de mediul inconjurator, prin acceptarea provocarii ce porneste de la mediu, pentru a ne confrunta cu el- pentru a deveni o parte a acestui mediu .

CAPITOLUL II 

  Locul si rolul jocului in dezvoltarea creativitatii la varsta scolara mica

 

,,Copilul rade:

Intelepciunea si iubirea mea e jocul

Tanarul canta:

Jocul si intelepciunea mea e iubirea

Batranul tace:

Iubirea si jocul meu e intelepciunea.

               Lucian Blaga

 

Una din componentele esentiale ale curriculumului scolar o constituie metodologia didactica, respectiv sistemul de metode si procedee didactice care asigura atingerea obiectivelor informative si formative ale invatamantului. ,,Metoda este drumul, calea care conduce la gasirea adevarului (I. Cerghit). In procesul de invatamant, invatatorul si elevii actioneaza prin intermediul unor metode de predare –invatare. Cadrul didactic isi alege calea cea mai buna si eficienta ce duce la un real progres in plan instructiv-educativ.

Una din metodele cele  mai atractive si indragite de copii este jocul, activitatea care de altfel este specifica varstei, care ne insoteste copilaria. Importanta deosebita a jocului pentru varsta copilariei este astazi un adevar incontestabil. ,,Jocul este cea mai buna introducere in arta de a munci”.(Claparede), ,,Jocul este un pol al exercitiilor functionale in cursul dezvoltarii individului”. (Piaget)

Potrivit definitiei, jocul reprezinta o activitate fizica sau mentala fara finalitate practica si careia i te dedici din pura placere. Specific varstelor copilariei, el are importanta hotaratoare pentru dezvoltarea psihica a copilului. Psihologia si pedagogia secolului trecut au recunoscut faptul ca jocul nu este doar apanajul varstelor mici, ci si modul prin care adultii isi manifesta liber ,,copilul din ei”.

Alaturi de invatare, munca si creatie, jocul reprezinta una din modalitatile esentiale prin care omul se raporteaza la realitatea inconjuratoare. Prin joc copilul invata si se dezvolta, jocul inseamna explorare a universului, a realitatii. Tot prin joc el reproduce, reconstruieste secvente din viata sau creeaza o noua lume, o alta realitate.

Din multiplele modalitati de activitati didactice utilizate la micii scolari, cea mai activa si indragita este jocul. El angajeaza in activitati de cunoastere cele mai intime operatii ale acestora, avand in acelasi timp, un important rol formativ si educativ. Procesele intelectuale declansate de joc, in special cele ale gandirii, au darul de a-l conduce pe copil cu o oarecare usurinta pe fondul angajarii, in descoperirea unor adevaruri noi pentru el, doar in aparenta cu un efort mic, si mai ales in conditiile unor satisfactii evidente.

In joc, elevul se regaseste in situatia de actor, de protagonist si nu de spectator, ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gandirii, imaginatiei si vietii lui afective, unei trebuinte interioare de activitate si afirmare (Ioan Cerghit, Met. de invatare) .

Ca metoda, procedeu si mijloc de formare si dezvoltare a personalitatii copilului, jocurile imbina finalitatile educative cu bucuria copilului.

Jocul este un puternic stimulent cognitiv atat pentru invatarea independenta, cat si pentru invatarea in grup; dincolo de natura prima a experientei, exista feedback-ul, care determina adevaratul progres. Jocul se imbina cu invatarea, dar si cu creatia, astfel ii da posibilitatea copilului de a experimenta rolul creator al realitatii.

In functie de clasificarea metodelor de invatamant, jocul didactic este o metoda bazata pe actiune, o metoda de simulare, o metoda activa de insusire si consolidare a cunostintelor. Prin latura instructiv-educativa, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului creativ si inventiv, a gandirii si imaginatiei, a interesului pentru largirea culturii. Ele se pot realiza individual  pe grupe sau colectiv si constituie o activitate desfasurata dupa reguli benevol acceptate care genereaza atractivitate, placere, destindere, satisfacand  o  cerinta, o trebuinta interioara.

Cel mai important element in educarea creativitatii elevilor il constituie jocul didactic.

Nu trebuie uitat ca jocul devine in mana celor chemati sa formeze spirite creatoare calea cea mai sigura de a comunica deschis, sincer cu elevul, fara limite si fara bariere intre real si imaginar. Copilul este extrem de receptiv si sensibil. Trebuie sa ne aplecam inima si urechea la tot ce doresc sa ne spuna in nevinovatia lor de copil, sa ni-i apropiem mai mult. Manifestand creativitate, invatatorul va determina avantul libertatii si creativitatii elevilor sai.

In joc, copiii invata sa se ajute unii cu altii, sa se bucure de succesele colegilor, sa aprecieze obiectiv succesele altora. Avand dulcea iluzie ca se joaca, elevul participa activ la propria lui formare, achizitionand cunostinte, formandu-si atitudini si comportamente. Prin jocuri reusim sa fim mai aproape de elevi, sa picuram mai multa omenie, mai multa iubire si grija pentru copii si sa formam sufletele lor pe cai rationale si sentimentale incat la fiecare pas sa avem satisfactia de a vedea triumfand bunul simt si superioritatea inimii.

Jocul didactic da un randament sporit fata de celelalte modalitati de lucru folosite in activitatile de invatare deoarece el face parte din preocuparile zilnice preferate ale copiilor. Valoarea principala a jocului rezida in faptul ca face elevii participanti nemijlociti, direrct interesati la propria lor formare. In clasa I jocul reprezinta o modalitate de asigurare a continuitatii intre gradinita si scoala, de usurare a procesului adaptarii copiilor la specificul muncii scolare – invatarea.

Prin joc elevii devin mai volubili iesind din tiparele rigide ale unei activitati impuse, sunt activi, devin curajosi invingand timiditatea si invata de placere. Se inlatura astfel monotonia si plictiseala si se trezeste interesul elevilor. Trecerea de la prescolaritate la scolaritate nu trebuie sa se faca brusc ci imbinand activitatile de invatare cu jocurile, deoarece acesta din urma este principala forma de organizare a activitatii in invatamantul prescolar. Jocul didactic face parte din categoria jocurilor cu reguli si sunt la randul lor de doua feluri: jocuri de miscare si jocuri pentru dezvoltarea psihica, adica senzoriale, intelectuale si de expresie afectiva.

Introducerea jocului in structura lectiei constituie un mijloc de prevenire precum si de inlaturare a oboselii, cunoscuta fiind capacitatea redusa la efort a micilor scolari.

Prin joc se realizeaza , intr-o maniera specifica, numeroase sarcini de invatare, rolul lor nefiind doar ludic. Menirea jocului este de a crea momente de destindere, de relaxare, de odihna, dar pe acelasi fond general de activitate, care este dominanta la fiecare lectie, in functie de obiectivul de referinta urmarit.

Utilizand jocul didactic in procesul de invatare, activitatea didactica devine mai interesanta, mai placuta, mai atractiva. Prin joc elevul isi angajeaza intreg potentialul psihic, iti ascute observatia, isi cultiva initiativa, inventivitatea, flexibilitatea gandirii, isi dezvolta spiritul de cooperare, de echipa.

De –a lungul timpului jocul nu a intrunit opiniile tuturor psihologilor si pedagogilor in favoarea sa ca prezenta in activitatile de invatare. I s-a reprosat ca proclama fantezia si nu ia in serios realitatea, ca se reduce la placerea provocata de actiune. Dar s-a putut observa ca o activitate ca jocul, lipsita de sanctiuni este mai eficienta. In timpul jocului elevul se poate regasi cu placere in ceea ce priveste dorintele si placerile lui, nevoia de miscare si de elaborare. Regasindu-se in joc el va participa activ la acesta. Jocurile au un rol stimulator in procesul instructiv prin ideea de actiune, de competitie cu sine insusi sau cu ceilalti parteneri, jocul atrage elevii de orice varsta. Cu toate ca jocurile presupun disciplina impusa de reguli, participantii o considera naturala. Piaget spune ca jocul este o necesitate organica pentru functionarea in bune conditii a vietii copilului. Activitatea didactica ofera si permite multiple forme de integrare a jocului in lectii. Invatatorul insusi se poate juca cu elevii sai.

Complexitatea vietii sociale actuale, dezvoltarea extraordinara a stiintei si tehnicii, rapiditatea circulatiei informationale impun perspectiva interdisciplinara in toate domeniile de activitate umana. Pentru a raspunde cerintelor sociale, invatamantul trebuie sa se orienteze tot mai hotarat spre o formare interdisciplinara a personalitatii umane. Un astfel de model educational e flexibil, inlesneste adaptari rapide la mutatiile ce intervin in evolutia societatii. Abordarea interdisciplinara permite adancirea conexiunilor reale intre discipline iar o activitate interdisciplinara are pronuntate valente formative.

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate care imbina sarcini didactice din domenii de cunoastere diverse, de obicei 2-3 discipline, intr-o structura unitara, axata pe invatare. Se poate observa ca majoritatea copiilor nu fac bine decat ceea ce le place. Jocurile didactice asigura transferul cunostintelor asimilate la situatii nou create, apropiate de realitatea vietii, consolideaza deprinderi motrice, faciliteaza efortul intelectual, pregatesc scolarii pentru activitati practice, le stimuleaza creativitatea. Jocul didactic implica urmatoarele procese psihice: gandirea, memoria, atentia si spiritul de observatie, vointa, imaginatia, limbajul. Jocul didactic are o componenta informativa si una formativa. Jocul didactica poate fi organizat ca o activitate obligatorie sau ca o metoda in structura altei activitati. Ca activitate dirijata, jocul didactic necesita :

- proiectarea judicioasa, intr-o succesiune de activitati care asigura insusirea cunostintelor ce vizeaza continutul jocului;

- cunoasterea jocului sub toate aspectele;

- preocuparea si confectionarea materialului didactic adecvat.

Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace de dezvoltarea vorbirii si a gandirii logice a elevilor .

In joc, evaluarea ia de cele de mai multe ori forma unei competitii, a unui concurs,

Jocul de rol incurajeaza interactiunea dintre copii, le usureaza sarcina de invatare, asigura accesibilizarea cunostintelor si ancorarea lor intr-o sfera mai larga, patrund in pielea unor personaje si dezvolta capacitatile empatice, le dezvolta mijloacele de expresie, atitudini comunicative, manifestarea originalitatii in exprimarea opiniilor, receptivitate si toleranta fata de interlocutori .

Rebusurile pot constitui, de asemenea, jocuri didactice interdisciplinare, daca in constructia lor vom apela la cunostintele acumulate de elevi la diverse discipline de invatamant.

 Jocul didactic reprezinta cea mai accesibila cale de abordare interdisciplinara, deoarece prin joc se realizeaza importante sarcini formative, care presupun antrenarea operatiilor gandirii, dezvoltarea spiritului de observatie, a atentiei, a disciplinei si a spiritului de ordine, formarea deprinderilor de lucru corect si rapid. Jocul didactic este o activitate dirijata, prin care se consolideaza, se precizeaza si se verifica cunostintele predate elevilor. Esenta jocului didactic consta in faptul ca imbina intr-un tot unitar si armonios atat sarcini si functii jocului cat si sarcini si functii specifice invatarii. Astfel elevii acumuleaza o cantitate mare de cunostinte, impresii, isi cultiva sentimente si interese fara a resimti efortul.

In realizarea jocurilor didactice trebuie pus accentul pe introducerea unor procedee care sa implice in mod creativ elevul in joc, sa-l determine efectiv sa creeze. Pentru a nu inhiba elevul trebuie sa fim uneori doar antrenori, organizatori de joc didactic si de cele mai multe ori sa fim parteneri la joc ai elevilor. Numai asa vom fi dascali intregi si mai ales atunci vom putea constitui acea parte intre copilarie si varsta matura

Pentru copil aproape orice activitate este joc; jocul este munca, este binele, datoria, idealul vietii. Singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa actioneze este jocul. In copilarie jocul duce la antrenarea functiilor fiziologice cat si a celor psihice. Un copil care nu vrea sa se joace este un copil a carui personalitate nu se afirma, care se multumeste sa fie mic si slab, o fiinta fara mandrie, fara viitor.

Imbinarea armonioasa a acestor jocuri in cadrul unor ore, gandita ca o activitate concurs, organizata pe grupe, asigura participarea afectiva a micilor scolari dezvoltandu-le spiritul de echipa, de competitie, presupune incredere reciproca, solidaritate si responsabilitate. Competitia stimuleaza competenta, efortul de autoevaluare si autodepasire, acceptarea succesului sau a esecului.

Jocurile folosite la limba si literatura romana constituie pasi importanti pentru nuantarea vocabularului elevilor, pentru sensibilitatea sufletelor lor, picurand multa sensibilitate si iubire, pe care au folosit-o cu talent la orele de compunere.

Nevoia de actiune a copilului, respectarea unor reguli, implicarea directa in executarea sarcinii, transpunerea in diferite roluri si situatii, sunt tot atatea elemente ce stimuleaza si consolideaza unele trasaturi ale personalitatii: curaj, vointa, hotarare, competitivitate.  

Cultivarea spiritului creativ al elevilor depinde in mare masura de capacitatea dascalului de a crea o atmosfera propice. Cu maiestrie, invatatorul creeaza situatii de joc in care elevul realizeaza cea mai autentica invatare avand impresia ca se joaca. Un dascal creativ va avea cu siguranta elevi creativi. Jocul ,,este binecuvantarea copilariei.

Jocul satisface nevoia fireasca de manifestare in actiune si de afirmare a independentei copilului si are un rol propulsor in procesul dezvoltarii copilului. Prin joc copilul invata sa descifreze lumea reala, se realizeaza anumite tipuri de relatii sociale, copiii deprinzand modele de conduita, fiind un exercitiu pregatitor pentru viata. Putem si citi  creativ punandu-ne intrebari, cautand solutii, in paralel cu autorul cautand alta solutionare a problemelor, diferite de cea a autorului.

Invatarea creativa urmareste sa formeze sentimente si pasiuni pentru nou, pentru descoperirea stiintifica, inovatie tehnica, creatie artistica. Acest tip de desfasurare a lectiei prin joc, pentru a deveni creativi, intentioneaza sa fundamenteze teoretic si metodologic activitatea de asimilare a cunostintelor de catre elevi prin intelegere, asociere si combinare astfel incat, prin jocurile propuse sa rezulte cunostinte originale si valoroase. Invatarea creativa urmareste cultivarea unui stil de munca eceptiv la nou, a unui comportament inovativ, bazat pe incercare- eroare- succes- rezolvare. Aplicand jocuri, metode, tehnici de invatare creativa, observam observam ca activitatea noastra dar si a elevilor nu va mai fi un chin ci se va transforma intr-o adevarata placere. Elevii constientizeaza ca tot timpul exista in jurul lor ceva ce poate deveni interesant si care le poate fi ulterior util.

,,Iubirea mea e jocul, rade copilul. Si dascalul ar trebui sa stie un lucru: capul copilului nu este un vas pe care sa-l umpli, ci o faclie pe care s-o aprinzi astfel, incat, mai tarziu sa lumineze cu lumina proprie. ( Plutarh)

Jocul este o activitate specific-umana, dominanta in copilarie, determinat de celelalte activitati si pe care le determina, este o activitate constienta care il introduce pe cel care il practica in lumea imaginara creata de el cu scopul de a-l satisface dorintele si aspiratiile proprii, restabilind astfel echilibrul vietii psihice.

In concluzie, jocul didactic contribuie la instruirea si educarea copiilor ca si componenta a invatamantului primar. El raspunde in modul cel mai fericit particularitatilor de varsta ale scolarilor mici si prin elementul distractiv pe care il contine stimuleaza interesul si curiozitatea copiilor pentru invatare. El faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor, antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului, influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului. Jocul stimuleaza functiile intelectuale, modeleaza procesele afectiv-emotionale, dezvolta interesele de cunoastere, cultiva functia de comunicare si este mijlocul de asimilare a metodelor comportamentale sociale.

Prin joc ,,copilul imagineaza, rejoaca o lume reala in scopul de a cunoaste mai bine , de a –si largi orizontul de  cunoastere, de a-si forma anumite deprinderi. ( I. Cerghit, Metode de  inv. )

,,Copilul este o fiinta a carei principala trebuinta este jocul .

                             Ed. Claparede

,,Jocul este practica dezvoltarii. ” 

                             D.D.Elkonin

CAPITOLUL III   

   OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII

 

 

3.1 Obiectivele cercetarii

 

Obiectivele cercetarii de fata sunt reprezentate de:

                    * Dezvoltarea creativitatii individuale:

                    * Dezvoltarea creativitatii individuale prin joc, mijloc de participare activa la procesul instructiv-educativ;

                    * Identificarea locului si rolului jocului in dezvoltarea creativitatii in cadrul orelor de limba si literatura romana.

3.2 Ipoteza studiului

 

Pornind de la datele din literatura, se formuleaza urmatoarea ipoteza:

            Daca se utilizeaza jocul didactic in procesul instructiv-educativ ca metoda de predare- invatare- evaluare, metoda indragita de copil si specifica ca activitate in varsta copilariei, se dezvolta abilitati creatoare ale elevilor precum si incercari originale de rezolvare in solutii variate a problemelor.

3.3 Selectia subiectilor 

 

In cadrul experimentelor de aplicare a probelor s-au utilizat doua loturi de copii proveniti din clasa a IV-a de la Scoala cu clasele I-VIII Delureni, localitatea Beznea, comuna Bratca, judetul Bihor, copii cu varste de 9-10 ani.

Media de varsta a copiilor  a fost  de 9.42 ani.

Grupa I a cuprins  7 subiecti  considerati ,,foarte buni “,  cu varste de 9-10 ani.

Grupa II a cuprins 7 subiecti considerati ,,de nivel mediu”,  cu varste de 9-10 ani.

Raportul pe sexe pentru grupa I a fost de 1,84:1 (fete:baieti)

Raportul pe sexe pentru grupa II a fost de 1,12.1 ( fete: baieti)

3.4 Metode utilizate

 

 Metode de cunoastere a individualitatii copilului :

- observatia;

- analiza produselor activitatii;

- analiza psihologica de dezvoltare a abilitatilor creatoare.

1)      Metode de cunoastere a individualitatii copiilor in care se solicita colaborarea persoanei:

-          convorbirea;

-          testele psihologice aplicate folosite in prelucrarea informatiei.

3)  Metode folosite in prelucrarea informatiei:

- metoda interpretativa;

- intercorelatia psihica dintre probe;

- metoda statistica.

2)      Metode si tehnici de organizare a informatiei:

- tabele.

3.5 Procedura utilizata

 

Am elaborat teste de creativitate la invatamantul primar, cercetarea cuprinzand 6 probe, din care 5 aplicate individual si scris iar una dintre probe aplicata colectiv si oral. Continutul probelor a cuprins notiuni din programa scolara de la  limba si literatura romana din invatamantul primar, clasa a IV-a, care au fost date spre rezolvare subiectilor.

Probele aplicate au pornit de la un nivel redus de dificultate pana la un grad ridicat de dificultate.

Proba nr. 1-Jocul silabelor

Subiectul trebuie sa gaseasca cat mai multe exemple de cuvinte care au in  alcatuirea lor silabele date.

-          numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba ma la inceputul lor;

-          numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba re la sfarsitul lor lor;

-          numeste cat mai multe cuvinte care cuprind silaba ca in interiorul  lor;

Prin intermediul acestei probe am urmarit fluiditatea si flexibilitatea gandirii elevilor testati .

Timp de lucru:10 minute

            Proba nr. 2-Litera buclucasa

 

Subiectul trebuie sa alcatuiasca enunturi a caror cuvinte sa aiba ca litera de pornire litera data.

-          alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele incep cu litera A;

-          alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu litera M;

-          alcatuieste o propozitie in care toate cuvintele sa inceapa cu litera T.

Si prin aceasta proba s-a urmarit flexibilitatea si fluiditatea gandiri subiectilor.

Timp de lucru: 10 minute

Proba nr. 3-Jocul culorilor

 

Subiectul trebuie sa completeze enunturile date cu ceea ce simte, cu ceea ce ii dicteaza starea de moment.

-          Rosu imi aminteste de..;

-          Verde imi aminteste de.;

-          Galben imi aminteste de..;

-          Albastru imi aminteste de;

-          Oranj imi aminteste de..;

-          Alb imi aminteste de..;

Aceasta proba a urmarit in special originalitatea in gandire pe langa fluiditate si flexibilitate.

Timp de lucru: 6 minute

Proba nr. 4-Ceva ce nu s-a mai intamplat

 

Subiectul trebuie sa creeze o scurta intamplare despre fiinta sau lucrul numit, creatie care sa cuprinda ceva ce nu s-a mai intamplat si nici nu se poate intampla in viata reala.

- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre urs;

- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre creion;

- spune in cateva enunturi ceva ce nu s-a mai intamplat despre fulgul de zapada.

Aceasta proba urmareste toate cele trei caracteristici ale creativitatii, in special originalitatea dar si fluiditatea in exprimare.

Timp de lucru: 15 minute

Proba nr.5 –Un vis intr-o noapte instelata

 

Subiectul va  primi o coala cu un desen simbolic care semnifica visul unui copil intr-o noapte instelata. El va trebui sa creeze in cateva randuri un text prin care sa redea un posibil vis, pe care l-ar putea avea chiar si ei sau pe care l-au avut urmarind si detaliile din desen.

Aceasta proba urmareste originalitatea, flexibilitatea dar si fluiditatea in gandire.

Timp de lucru: 15 minute

Proba nr. 6-Saculetul fermecat

 

Aceasta proba este una colectiva si se desfasoara oral. Este un joc recreativ si creativ in acelasi timp care are ca scop urmarirea capacitatii de creare a unei parti dintr-o poveste care sa aiba legatura cu cealalta parte spusa .

Dintr-un saculet se vor extrage diverse lucruri (piaptan, papusa, floare, minge, foarfeca, creion, rochita, palarie, catel, cos, oglinda, telefon, iepuras, carte, casuta).

In calitate de conducator al jocului voi incepe povestea cu obiectul extras de mine. Copiii sunt asezati in semicerc si tin in mana obiectul extras. Urmatorul copil, din dreapta mea va continua povestea inceputa de mine, urmarind sirul povestii si introducand ca nou personaj obiectul extras din saculet care va avea de indeplinit o sarcina sau pur si simplu este introdus in poveste cu o noua actiune. Dupa ce va termina ce are de spus despre personajul sau, copilul din dreapta va prelua stafeta.

Proba este una placuta de copii, care le dezvolta capacitatea de exprimare, care urmareste originalitatea lor, flexibilitatea si fluiditatea dar care in acelasi timp le restrange sfera de imaginatie la ceea ce copilul din stanga a povestit.

Timp de lucru: 25-20 minute

3.6 Analiza si interpretarea rezultatelor

La proba nr.1 raspunsurile obtinute reies din urmatorul tabel:

Ex. propuse

Total raspun

suri obtinute

Fluiditate

Nr. subi

ecti

Flexibilitate

Nr. subi

ecti

Originalitate

Nr.

subiecti

slaba

pronuntata

 ver

bala

semantica

da

nu

1

2

3

275

189

128

2

2

5

12

12

9

14

14

14

8

8

6

6

6

8

14

14

14

7

5

4

7

9

10

14

14

14

Analizand psihopedagogic raspunsurile date de subiecti la proba nr. 1 se poate observa ca elevii ,,foarte bunidispun de fluiditate verbala dar si de flexibilitate si originalitate in gandire. Si elevii din a II-a grupa au dat dovada unii de originalitate. Cea mai mare parte a exemplificat insa in majoritatea cazurilor cu acele cuvinte insusite in clasa I atunci cand au lucrat intens cu silabele (mama, masa, macara, care, sare, pere, rare). S-au primit raspunsuri bune in special la primele doua cerinte, ultima presupunand un efort mai mare a totalizat un numar mai scazut de raspunsuri in special din partea subiectilor din a II-a grupa dar si din partea a 2 subiecti din I grupa. Se poate observa ca nu neaparat elevii care dispun de fluiditate dispun si de flexibilitate si originalitate.

La proba nr.2 raspunsurile obtinute se regasesc in urmatorul tabel:

Ex. propuse 

Total raspun

suri obtinute

Fluiditate

Nr. subi

ecti

Flexibilitate

Nr. subi

ecti

Originalitate

Nr. subiecti

slaba

pronun

tata

ver

bala

seman

tica

da

nu

1

2

3

32

29

26

3

2

5

11

12

9

14

14

14

9

7

5

5

7

9

14

14

14

11

12

9

3

2

5

14

14

14

In ceea ce priveste raspunsurile date la cea de-a doua proba, se poate observa ca pentru primele doua exercitii propuse s-au descurcat mai bine chiar si subiectii din a II-a grupa dand dovada de fluiditate in exprimare, de flexibilitate verbala si chiar originalitate. La ultimul exercitiu propus raspunsurile au fost mai putine, putand chiar observa ca subiecti din a II-a grupa au refuzat sa se mai gandeasca la exemple cu toate ca timpul nu expirase data fiind dificultatea de a gasi cuvinte uzuale care sa se lege prin inteles cu litera T. Mai putine exemple s-au regasit la acest exercitiu si la elevii din grupa I, doi dintre elevi limitandu-se la un singur exemplu. Exemplele sunt cele simple in general intalnite mereu in manuale ( Mama mananca mere.; Mara mananca mure.;Ana are alune.; Tata trage tractorul.) .Se poate observa si faptul ca propozitiile au in general trei cuvinte, putine fiind acelea care depasesc acest numar (Aurel ajunge acum acasa., Martin mananca mere mereu miercuri.,Tractorul tatei turuie tare.).

Pentru proba nr.3 se pot urmari in tabelul urmator raspunsurile obtinute:

Ex. propuse

Total raspunsuri obtinute

Fluiditate

Nr. subi

ecti

Flexibilitate

 

Nr. subi

ecti

Originalitate

Nr. subi

ecti

slaba

pronun

tata

ver

bala

seman

tica

 da

nu

1

2

3

4

5

6

42

39

41

35

28

19

5

3

6

5

8

7

9

11

8

9

6

7

14

14

14

14

14

14

9

10

8

9

7

8

5

4

6

5

7

6

14

14

14

14

14

14

8

11

9

12

7

6

6

3

5

2

7

8

14

14

14

14

14

14

In urma analizarii rezultatelor la aceasta proba, se poate observa ca o parte dintre subiecti s-au limitat sa dea un singur raspuns pentru fiecare exercitiu propus. Prea putini sunt cei care au dat mai multe raspunsuri si raspunsuri originale. Unele dintre ele se limiteaza la enumerarea unor obiecte sau lucruri de culoarea data in cerinta si nu de exemplificarea a ceea ce le aminteste acea culoare (sange, mere, inima / rosu; iarba copac, frunza/ verde; apa, cer, nor, ochi/ albastru; soare, floare, stea/galben; portocala, floare, carioca/ orange; lapte, zapada/alb). Raspunsurile mai multe si originale sunt cele care se regasesc la exercitiile cu culorile verde, albastru, rosu (un copil spunea ca rosu ii aminteste de mama, ca verde ii aminteste de primavara, galben de zambet, alb de spitale- ceea ce putem observa este ca a asociat culoarea cu semnificatia ei si in acelasi timp cu persoane sau simboluri specifice).

In general, la aceasta proba, au dat dovada de fluiditate si flexibilitate verbala majoritatea subiectilor insa putini au fost cei care au dovedit originalitate in gandire.

Pentru proba nr.4

 

Ex. propuse

Fluiditate

Nr. subiecti

Flexibilitate

Nr. subiecti

Originalitate

Nr. subiecti

slaba

pronun

tata

verbala

seman

tica

da

nu

1

2

3

8

7

5

6

7

9

14

14

14

9

6

8

5

8

6

14

14

14

8

7

9

6

7

5

14

14

14

Acest exercitiu –joc a fost propus pentru evidentierea originalitatii in principal dar si pentru a se observa prezenta fluiditatii si flexibilitatii. Se poate observa ca si dintre elevii din cea de-a II grupa au dat dovada de originalitate in creatia proprie. Unul dintre acesti elevi arata ca, fulgul de zapada a crescut mare cat o casa si i-a adapostit in el pe toti copiii  fara adapost si fiindca fulgul era fermecat li se indeplineau copiilor trei dorinte”. Dupa cum s-a putut observa in urma analizarii probelor, T.D. din prima grupa este un copil ,,foarte bun dar nu da dovada de creativitate, de originalitate, dovedindu-se un elev sarguincios, constiincios (,,Fulgul de zapada a cazut pe pamant si un copil a venit si l-a luat in palma dar nu s-a topit si impreuna cu alti fulgi a format un om de zapada ).

In textele create s-a putut observa cum elevii au apelat la diverse informatii din povestile cunoscute sau chiar au pastrat personajele dar au modificat actiunea cu una originala si, dupa parerea lor, imposibila (,,Ursul care era cu coada la prins de peste a stat si dupa cateva ore a tras si a prins o multime de peste care i-a ajuns toata iarna si, drept rasplata i-a dat si vulpii cativa. )

Pentru proba nr. 5

 

Nr. subiecti

Fluiditate

Flexibilitate

Originalitate 

slaba

pronuntata

verbala

semantica

da

nu

14

8

6

9

5

5

9

La aceasta proba subiectii au avut de redat pe baza unui desen semnificativ un vis intr-o noapte instelata. Unii dintre ei, dupa cum am putut vedea in urma discutiilor cu ei, s-au gandit sa redea un vis avut de ei intr-o noapte. O mica parte s-au gandit sa creeze un text nou, original, imbinand imaginatia cu creativitatea si folosindu-se de imagine. Analizand o parte dintre lucrari dau dovada de flexibilitate si de originalitate deoarece subiectii isi imagineaza lucruri ireale, specifice visului iesite din comun. M.A. povesteste ca,,urcand scara am ajuns pe un alt taram, intunecat si infiorator. Cand am privit cosul din mana mea, toate stelele de pe bolta cereasca se ascunsesera in el de frica. Se auzeau sunete inspaimantatoare. Dintr-un castel indepartat se vedeau lumini care se stingeau si se aprindeau. Mi-am indreptat pasii spre acel loc. De la geam am putut vedea cum o zana era legata de un scaun imparatesc. Plangea cu lacrimi amare si lacrimile ei se rostogoleau pe podea si se prefaceau in flori frumoase dar triste. M-am grabit s-o ajut dar atunci cand trebuia sa dezleg ultimul fir, am auzit pasii grei ai capcaunului. Usa s-a lovit de perete si am scapat cosul din mana de frica. Atunci stelele au sarit din cos luminand cu putere in ochii capcaunului si eu cu zana am reusit sa fugim. Ne-am grabit sa coboram scara deoarece pasi grei zguduiau pamantul. Cand am ajuns la ultima scara aceasta s-a miscat cu putere dar noi eram salvate. Ochii nostri s-au indreptat spre cer: nu erau stele si totul parea trist. Ne-am intristat si noi dar deodata o lumina puternica a adus bucuria: stelele veneau una dupa alta si se asezau la locul lor, pe bolta cereasca. Becul s-a aprins si vocea mamei m-a trezit usor pentru a pleca la scoala.

Pentru foarte multi, aceasta proba a fost un prilej de a introduce in textele lor personaje din povestile cunoscute. Unii au schimbat activitatea lor din poveste altii au pastrat o parte din continut. Am putut observa cu mirare ca un elev din grupa a II-a pe parcursul acestor probe, chiar daca nu a dovedit fluiditate si flexibilitate in exprimare, a dat insa dovada de creativitate si originalitate in rezolvarea exercitiilor propuse.

Pentru proba nr.6  

 Aceasta proba a fost una care s-a desfasurat colectiv si oral. Subiectii au fost incantati de acest joc si i-a impresionat elementul surpriza. Pe parcursul desfasurarii probei am putut observa urmatoarele:

Numarul de subiecti

Fluiditatea

Flexibilitatea

Originalitatea

slaba

pronuntata

verbala

semantica

da

nu

14

9

5

10

4

9

5

Pe parcursul crearii povestii am putut observa ca subiectii au incercat sa fie originali, personajul propriu prinzand viata  dar le-a fost  mai greu sa faca legatura cu cele spuse de colegul din stanga, necesitand ajutor la partea de inceput. Subiectii din I grupa au dat dovada de originalitate, de fluiditate in exprimare dar si de flexibilitate verbala. Mai putini au fost cei la care s-a putut observa si flexibilitate semantica.

Comparand aceasta proba cu cele scrise se poate observa ca subiectii s-au descurcat mai bine la cea orala, au dat dovada de mai multa seriozitate in rezolvarea sarcinii, s-au straduit mai mult la partea de exprimare si originalitate, vrand parca sa demonstreze capacitatile lor de povestitor-creator.

CAPITOLUL IV   

 REZULTATE OBTINUTE- concluzii

 

 

Daca am face o analiza factoriala a interpretarilor verbale atat din probele individuale si scrise cat si din cea orala colectiva, se pot identifica unii factori direct legati de capacitatea creatoare a subiectilor. Aceasta capacitate este greu de definit din cauza complexitatii sale. Autoexprimarea cognitiva verbala si grafica originala, ne argumenteaza existenta realelor posibilitati de creativitate si inventivitate de care dispun micii scolari, mai ales atunci cand totul se desfasoara sub forma unui joc, activitate recreativa iubita de copii, care ii conduce in lumea cunoasterii fara a depune un efort mare si fara sa constientizeze ca, de fapt, ei invata.

Intentia mea a fost de a surprinde cateva caracteristici, cu precadere cele semnificative pentru educarea creativitatii la scolari prin utilizarea jocului ca metoda , in cadrul orelor de limba si literatura romana, cu scopul de a fi cunoscute de catre invatatoare si cultivate in practica scolara.

Ipoteza propusa de mine-daca se utilizeaza jocul didactic ca metoda in activitatile de limba si literatura romana se dezvolta abilitati creatoare precum si incercari originale de rezolvare in solutii variate a problemelor-a creat o stare de relaxare in randul subiectilor, fiind ei insisi, o atmosfera permisiva, in vederea dezvoltarii abilitatilor creatoare, a incercarilor originale de rezolvare a problemelor propuse in probele aplicate, cu solutii variate, toate generand cunoasterea trasaturilor de personalitate innascute ale subiectilor.

Psihologia ne demonstreaza ca insusi copilul este participant activ la propria formare si in scoala trebuie directionat pe calea cea buna, cu mijloace atractive, care sa-i atraga atentia. Si ce poate fi mai atractiv de copil decat jocul? Din experienta la clasa, am putut constata cu cata usurinta se manifesta un copil in cadrul unui joc. El considera ca se joaca, este lipsit de griji, de reguli, de teme, este liber. Dar in acelasi timp respecta niste reguli, are de rezolvat niste sarcini care le face cu placere pentru ca se joaca. Rezultatele cele mai bune le-am obtinut atunci cand o lectie a fost proiectata sub forma unui joc sau o secventa a cuprins un joc. Imediat randamentul a fost unul satisfacator si am putut sa-mi ating obiectivele propuse.  E normal ca nu intotdeauna ne putem permite sa apelam la joc, dar tocmai din acest motiv am dorit ca in acest proiect de cercetare psihopedagogica sa dezbat aceasta tema deoarece in cadrul orelor de limba si literatura romana exista si alte exercitii de dezvoltare a creativitatii, ca si compunerile, exercitii de completare, etc . Dar nu stimuleaza atat de intens aptitudinile creatoare ca si jocul didactic. Am avut compuneri frumoase in activitatea la clasa dar prin probele propuse in acest proiect copiii au creat compuneri, texte dar ei cred ca s-au jucat, au dat frau liber imaginatiei si exprimarii. Elevi din grupa cu un nivel mediu de cunostinte s-au descurcat mai bine ca la orice activitate dirijata scolara la clasa, dovedind la proba orala dorinta de afirmare si straduindu-se sa apeleze la toate cunostintele lui pentru a solutiona problema.

Cunoasterea cat mai completa a copilului, a capacitatii lui generale de dezvoltare, greutatilor  pe care le intampina in insusirea cunostintelor si formarea abilitatilor, precum si organizarea de activitati diferentiate, bazate pe specificul varstei, si independente sunt sarcini si indicatii ale Ministerului Educatiei si Cercetarii, de care cadrele didactice, ca si formatori, care contribuie la formarea unei personalitati, trebuie sa tina seama in activitatea lor.

Unul din factorii care contribuie la obtinerea competentelor si performantelor scolare este motivarea elevilor pentru scoala, pentru invatare. Rezultatele unor studii arata ca tocmai aceasta scade din ce in ce mai mult, sau chiar lipseste elevilor, care considera scoala mai degraba ca pe o obligatie impovaratoare, decat ca pe un centru de atractie si interes.

Pentru a gasi solutii care sa aduca ceva nou, mai aproape de interesele elevilor, este necesara, mai mult ca oricand, creativitatea, calitate asociata, de obicei, cadrelor didactice, dar care trebuie dezvoltata si cultivata deopotriva elevilor, parintilor si tuturor factorilor implicati in procesul de instructie si educatie.

Anatole France afirma: ,,Dibacia invatatorului nu este decat aceea de a trezi curiozitatea mintilor tinere, ca sa le potoleasca apoi aceasta curiozitate, pe care numai fiintele fericite o au vie si sanatoasa. Cunostintele varate cu de-a sila in minte, o astupa si o inabusa. Ca sa mistui stiinta trebuie s-o fi inghitit cu pofta.  

BIBLIOGRAFIE

Agrigoroaie, D., Educatie pentru gandire creatoare, Ed. Alfa, Piatra-Neamt,  2005;

Amabile, T.M., Creativitatea ca mod de viata, Educatia Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996;

Antonovici , S., Nicu ,G.:Jocuri interdisciplinare, Ed. Aramis, 2004;

Bejat ,M.:Creativitatea in stiinta,Tehnica si invatamant, E.D.P., Bucuresti, 1991;

Beveridge ,W. I..:Arta cercetarii stiintifice, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968;

Bonchis, E.,Copilul si copilaria, Ed. Imprimeriei de Vest ,Oradea ,1998 ;       

Craciun ,C.:Metodica predarii limbii romane in invatamantul primar, Ed. Emia, Deva, 2001;

Cucos, C., Psihopedagogie, Ed.Polirom, Iasi, 1998;

Damsa,I.,Toma-Damsa, M., Ivanus, Z., Dezvoltarea vorbirii in gradinita de copii si in clasele I si a II-a, E.D.P. , Bucuresti, !996;

Debresse ,M.:Psihologia copilului de la nastere la adolescenta, E.D.P., Bucuresti,1970;

Didactica. Manual pentru liceele pedagogice , E.D.P.,1993;

Dragan, Ion, Nicola, Ioan: Cercetarea psihopedagogica ,Ed. Tipomur, Tg. Mures, 1993;

Guilford,I.P.,Educatie si limbaj, E.D.P., Bucuresti,1972;

Hayes,N.,Orrell, S., Introducere in psihologie, Ed. All Educational S.A., Bucuresti,1997;

Hristu B., Mateias, Al., Rafaila, E., Popescu, E., Serban, F.: Pedagogie prescolara-Didactica, E.D.P., Bucuresti, 1995;

Ionescu,M.., Radu ,I.:Didactica moderna, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001;

Invatamantul primar, Revista dedicata cadrelor didactice,Ed. Discipol, nr.1/2002;

Invatamantul primar, Revista dedicata cadrelor didactice, Ed. Discipol, nr.1/2000;

Invatamantul primar, Revista dedicata cadrelor didactice, Ed. Miniped, nr. 2-4/2002;

Invatamantul primar, Revista dedicata cadrelor didactice, Ed.Miniped, nr.2-3/2004;

Landau,E., Psihologia creativitatii, E.D.P., Bucuresti, 1979;

Matei, C., educarea capacitatilor creatoare in procesul de invatamant, E.D.P:, Bucuresti, 1982;

Mihaescu ,M.,Dulman, A.,Mihai, C., Activitati transdisciplinare,Ed. Radical,Dolj, 2003;

Moraru,I., Creativitatea sociala, Ed Politica, Bucuresti, 1981;

Moraru, I., Psihologia creativitatii, Ed.Victor, Bucuresti, 1997;

Munteanu, A.,Incursiuni in creatologie, Ed. Augusta, Timisoara, 1994;

Muster, Dumitru:Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Ed. Litera, Bucuresti;

Neculau, Adrian: Problemele de ontologie ale cercetarii in stiintele socio-umane in ,,Revista de Pedagogie” nr.1/1990;

Nicola, Ioan,: Tratat de pedagogie scolara,Ed. Aramis,Cercetarea in pedagogie, 2003;

Nicola, Gr., Stimularea creativitatii elevilor in procesul de invatamant, E.D.P., Bucuresti, 1981;

Planchard, Emile: Cercetarea in pedagogie, E.D.P.,Bucuresti, 1972;

Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Cretu, T.,: Psihologie-manual pentru clasa a x-a, E.D.P., Bucuresti, 1993,  Creativitatea;

Radu ,I., Ionescu, M., Experienta didactica si creativitate, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1987;

Rawilson, J.G.,Gandire creativa si brainstorming, Ed. Codecs, Bucuresti, 1998;

Roco,M., Probleme ale stimularii creativitatii individuale, in Revista de psihologie, nr. 12, 1991;

Rosca,A., Creativitatea generala si specifica, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1981;

Rosca ,A.,Creativitatea, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti, !972;

Stanciu, St., Cercetarea pedagogica, E.D.P. ,Bucuresti, 1969;

Stoica, A., Creativitatea elevilor, E.D.P., Bucuresti, 1983;

Stoian ,Stanciu:Cercetarea pedagogica, Bucuresti,1969;

Szamoskozi,St., Evaluarea diferentelor individuale in functionarea unor aptitudini cognitive de baza prin probe de diagnostic alternative, Studia, 1-2

Vlasceanu, L., Ipoteza in cercetare, in Revista de pedagogie, nr. 2, 1989.

PROBA NUMARUL 1-JOCUL SILABELOR

NUME SI PRENUME:----------------------------------------------------------------

Numeste cat mai multe cuvinte care sa :

-inceapa cu silaba ma-------------------     -sa se termine cu silaba re------------------------

                                   -------------------                                              -------------------------

                                   -------------------                                    -------------------------                                         -------------------                                               -------------------------

                                   -------------------                                               --------------------------

                                   -------------------                                               --------------------------

                                   -------------------                                               --------------------------                                         -------------------                                                --------------------------

                                   --------------------                                               --------------------------

                                   --------------------                                               --------------------------

-sa cuprinda silaba ca in mijlocul cuvantului------------------------------

                                                                        -----------------------------

                                                                        ------------------------------

                                                                        -------------------------------

                                                                         ------------------------------

                                                                         ------------------------------

                                                                         -------------------------------

                                                                         -------------------------------

                                                                         -------------------------------

                                                                         -------------------------------

                                                                      

PROBA NUMARUL 2-LITERA BUCLUCASA

NUME SI PRENUME-------------------------------------------------

Alcatuiti propozitii a caror cuvinte sa inceapa cu litera data:

A---------------------------------------------------------------------------------------

      ----------------------------------------------------------------------------------------

      ----------------------------------------------------------------------------------------

      -----------------------------------------------------------------------------------------

      -----------------------------------------------------------------------------------------

M---------------------------------------------------------------------------------------

         ----------------------------------------------------------------------------------------

         -----------------------------------------------------------------------------------------

         -----------------------------------------------------------------------------------------

         -----------------------------------------------------------------------------------------

T -------------------------------------------------------------------------------------------

        -------------------------------------------------------------------------------------------

        --------------------------------------------------------------------------------------------

        --------------------------------------------------------------------------------------------

        ---------------------------------------------------------------------------------------------

PROBA NUMARUL 3-JOCUL CULORILOR

NUME SI PRENUME--------------------------------------------

Completeaza enunturile cu ceea ce simti in acest moment:

-Rosu imi aminteste de-------------------------------------------

-Verde imi aminteste de------------------------------------------

-Galben imi aminteste de-----------------------------------------

-Albastru imi aminteste de----------------------------------------

-Orange imi aminteste de------------------------------------------

-Alb imi aminteste de-----------------------------------------------

PROBA NUMARUL 4-CEVA CE NU S-A MAI INTAMPLAT

NUME SI PRENUME----------------------------------------------------------

Creeaza o scurta povestioara despre personajul dat, care sa nu se poate intampla in realitate:

URS------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------             

CREION------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

FULGUL DE ZAPADA-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3688
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved