EDUCATIA INTERCULTURALA

EDUCATIA INTERCULTURALA

I CONCEPT SI PROBLEMATICA

Traim intr-o era a globalizarii economice si culturale. Oamenii din tari si culturi diferite comunica frecvent in diverse ocazii. Ca sa poata lucra impreuna, ei trebuie sa se cunoasca reciproc. Aceast fapt nu se reduce la cunoasterea limbii in care comunica celalalt, ci si la cunoasterea culturii si a traditiilor in care s-a format.

Diferentele culturale impiedica adesea buna intelegere intre oameni. Ei se raporteaza la coduri de comunicare diferite, predeterminate de cultura proprie.

Oamenii pot invata sa se inteleaga unii pe ceilalti, traind impreuna.

Analizand conceptul din perspectiva educatiei sistematice, educatia interculturala se refera la posibilitatea educarii diferitelor grupari etnice, religioase, culturale si traditionale pentru a lucra impreuna in spiritul respectului si al intelegerii reciproce.

Obiectivul principal al educatiei interculturale rezida in pregatirea persoanelor pentru a percepe, accepta, respecta si experimenta alteritatea. Scopul il reprezinta netezirea terenului intalnirii cu celalalt.A face educatie interculturala presupune ca insusi procesul educational sa se realizeze intr-un mediu interactional, prin punerea alaturi sau fata in fata a purtatorilor unor expresii culturale diferite. Alteritatea trebuie sa devina un motiv de bucurie, o ocazie de intarire a sentimentului vietuirii laolalta, o dorinta de simtiri si conlucrari binevenite.

Practicile scolare construiesc si pun in practica variate strategii de marcare a identitatii culturale. Acestea pot fi identificate la nivelul continuturilor stipulate de programe, fiind de cele mai multe ori etno-centriste si culturo-centriste.

Scoala are rolul de a ne invata sa devenim "activizatori", creatori ai culturii, si nu robii ei.

Educatia interculturala constituie o optiune ideologica in societatile democratice si vizeaza pregatirea viitorilor cetateni in asa fel incat ei sa faca cea mai buna alegere si sa se orienteze in contextele multiplicarii sistemelor de valori.

Perspectiva interculturala de concepere a educatiei poate sa conduca la atenuarea conflictelor si la eredicarea violentei in scoala, prin formarea unor comportamente precum (cf. Walker, 1992, p. 8):

aptitudinea de a comunica (a asculta si a vorbi);

cooperarea si instaurarea increderii in sanul unui grup (grupurile de tineri, de munca, de joaca);

respectul de sine si al altora, toleranta fata de opiniile diferite;

luarea de decizii in chip democratic;

acceptarea responsabilitatii altora si a propriului eu;

solutionarea problemelor interpersonale;

stapanirea emotiilor primare;

aptitudinea de a evita altercatiile etc.

O definitie comprehensiva a interculturalului gasim la Micheline Rey, de la Universitatea din Geneva, cercetatoare dedicata problematicii. "Cine spune intercultural spune in mod necesar, plecand de la sensul plenar al prefixului "inter": interactiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectiva. Spune, de asemenea, dand deplinul sens termenului "cultura": recunoasterea valorilor, a modurilor de viata, a reprezentarilor simbolice la care se raporteaza fiintele umane, indivizii sau societatile, in interactiunea lor cu altul si in intelegerea lumii, recunoasterea importantei lor, identificarea actiunilor care intervin simultan intre multiplele registre ale aceleiasi culturi si intre diferite culturi"(Rey, 1984, p. 13).

Educatia interculturala vizeaza o abordare pedagogica a diferentelor culturale, strategie prin care se iau in consideratie specificitatile spirituale sau de alt gen (diferenta de sex, diferenta sociala sau economica etc.), evitandu-se, pe cat posibil, riscurile ce decurg din schimbarile ilegale dintre culturi sau, si mai grav, tendintele de atomizare a culturilor. Abordarea interculturala nu este o noua stiinta, nici o noua disciplina, ci o noua metodologie ce cauta sa integreze in interogatia asupra spatiului educational datele psihologiei, antropologiei, stiintelor socialului, politicii, culturii, istoriei.

Educatia interculturala vizeaza dezvoltarea unei educatii pentru toti in spiritul recunoasterii diferentelor ce exista in interiorul aceleiasi societati si mai putin (sau deloc) o educatie pentru culturi diferite, ceea ce presupune staticism si o izolare a grupurilor culturale. O educatie conceputa in perspectiva interculturala va resemnifica relatiile dintre scoala si alte spatii educative; ea va depasi zidurile scolii, prelungindu-se si insinuandu-se in activitatile informale.

In cazul invatamantului romanesc, abordarea interculturala ar trebui sa genereze o serie de reflectii asupra unor chestiuni cum ar fi:

necesitatea de a fundamenta un sistem si o structura institutionala pentru invatamant care sa fie mult mai flexibile si mai permisive in ceea ce priveste autonomia unitatilor de baza;

capacitatea sistemului scolar de a preveni "ghetoizarea" fenomenelor de segregatie culturala, dar si posibilitatea de a se asigura un invatamant in limba materna pentru comunitatile minoritare. Trebuie analizat pana la ce nivel poate merge cu instructia in limba materna, intr-un stat national si unitar.

necesitatea de a stabili o serie de obiective educationale centrate pe dobandirea autonomiei spirituale, pe autoinstructie si autoeducatie. Trebuie sa se cultive atitudinile si abilitatile de racordare pe cont propriu la fenomenele culturale in continua multiplicitate si diversitate;

cerinta de a se revizui continuturile programelor de educatie, prin imprimarea unor directii interculturale asupra unor materii de invatamant, precum istoria, geografia, literatura, artele si chiar stiintele;

largirea gamei de strategii si metodologii didactice, prin evidentierea de metode si tehnici didactice mai simple si compatibile deschiderii interculturale.

II STRATEGII SI FORME DE REALIZARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE

a) Obiective specifice

Educatia interculturala nu trebuie sa se limiteze in mod exclusiv la transmiterea unor continuturi specifice in cadrul unei discipline particulare, consolidarea abordarii sale interdisciplinare este fundamentala; nu poate fi conceputa doar pentru mediul scolar, ci si in legatura cu extrascolarul (familie, grupuri sociale, institutii, comunitati, mass-media).Se remarca si o schimbare a rolului profesorului, care depaseste functia de a comunica modele si programe, acesta trebuind sa acorde o mai mare atentie spiritului de initiativa si creativitatii, centrarea intregii actiuni fiind pe elev.

Vor fi urmarite obiective specifice, precum:

a) achizitionarea de cunostinte socio-umane (teorii si conceptii despre stereotipuri, prejudecati, etno-centrism, etc, caracteristici ale elevilor din diferite etnii, rase, spatii culturale, grupuri si clase sociale);

b) strategii de predare diferentiata in functie de capitalul cultural al educatorului;

c) clarificarea propriei identitati culturale (sa aiba o intelegere clara a mostenirii sale culturale si sa inteleaga cum experimentele sale pot interactiona cu cele ale unor grupuri de alta provenienta culturala);

d) atitudini intergrupale si interetnice pozitive;

e) aptitudini: de a lua o decizie instructionala pozitiva, de a rezolva conflicte intergrupale, de a formula strategii de predare si activitati care vor facilita reusita scolara a elevilor din diferite etnii, culturi, grupuri si clase sociale.

Educatia interculturala nu este o educatie compensatorie pentru straini si nici o noua disciplina scolara; ea refuza ,,modelul deficientei'' in favoarea ,,modelului diferentei'', nevizand o extindere a programei prin ,,predarea culturala'' sau o ,,folclorizare''.

Impunerea pe plan educativ a unor strategii eficiente de realizare a educatiei interculturale se poate realiza incepand cu nivelul ,,zero'', acela al crearii unui curriculum intercultural. Iata cateva directii pe care acesta se poate axa:

- patrunderea diversitatii etnice si culturale in tot mediul inconjurator;

- pretuirea diversitatii;

- intarirea si afirmarea propriei identitati;

- introducerea continuturilor etnice si a diferentelor culturale in toate formele de invatamant;

- recunoasterea sarbatorilor si a festivitatilor specifice grupurilor etnice ;

- reflectarea variatelor realitati socio-culturale in lecturi, povestiri, compozitii muzicale si plastice;

- folosirea, in invatare, a experientelor diferite;

- recunoasterea succeselor si a contributiilor membrilor unui grup;

- valorificarea in curriculum a resurselor comunitatii locale;

- antrenarea tuturor copiilor in studiul continuu al comunitatii locale;

- interpretarea succeselor si a performantelor unor copii din perspectiva valorilor unui grup;

Realizarea unor activitati interculturale vizeaza formarea unor conduite interculturale:

- deschiderea spre altul, spre strain, spre neobisnuit;

- aptitudinea de a percepe ceea ce ne este strain;

- acceptarea celuilalt ca fiind ,,altul'';

- trairea situatiilor ambigue, ambivalente;

- aptitudinea favorabila de a experimenta;

- alungarea fricii fata de ,,altul'';

- capacitatea de a pune in chestiune propriile norme;

- neacceptarea utopiei ,,discursului comunicational egalitar", discutii pana la proiect comun;

- capacitatea de a recunoaste si de a realiza repere etno si socio-centriste;

- aptitudinea de a asuma conflicte (cu calm, constructiv);

- performanta de a cuceri identitati mai largi.

Strategiile si formele de realizare a educatiei interculturale urmaresc firul dimensiunilor educatiei interculturale:

- miscarea interculturala-egalizarea sanselor, echitate intre grupuri socio-culturale;

- abordarea interculturala a curriculum-ului (cunoasterea, intelegerea diferentelor);

- procesul de educatie interculturala (competenta de a intelege si de a invata sa negociem diversitatea culturala);

- angajamentul intercultural (combaterea rasismului, a formelor de discriminare).

b) UNELE STRATEGII SI FORME DE REALIZARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE IN INVATAMANTUL PRIMAR

In calitate de dascal, incercam sa le cultivam elevilor din clasa respectul de sine, respectul pentru ceilalti, increderea in sine, in ceilalti si, in principal, in valorile aproape utopice precum toleranta, non-discriminare, intelegere, cooperare etc.

Ne straduim ca atat prin discutii libere sa identificam cai optime de cultivare a valorilor interculturale (toleranta, interdependenta, negocierea, cooperarea, empatia, nonviolenta, egalitatea, depasirea prejudecatilor, demnitatea etc), dar si prin diferite activitati curriculare si extracurriculare. Cu cat acestea sunt integrate in procesul instructiv-educativ mai firesc, cu atat mai mult rezultatele sunt mai aproape si mai de calitate.

Exista trei niveluri la care se pot identifica strategii si forme de realizare a educatiei interculturale:

*la nivelul curriculum-ului nucleu;

*la nivelul curriculum-ului la decizia scolii;

*la nivelul activitatilor extracurriculare;

O prima activitate interculturala desfasurata la clasa poate fi confectionarea unor costume traditionale entice, din diverse tipuri de hartie. Se poate continua cu diverse teme precum:

-,,Povestiri de familie''

-,,Ocupatii traditionale etnice''

-,,Cantece traditionale"

-,,Evenimente deosebite in comunitate''

-,,Obiceiuri"

-,,Copil ca tine sunt si eu''

De fiecare data, cand o lectie ne permite, putem aborda probleme de morala interculturala, prin metode atat verbale (expunerea morala, conversatia morala, studiul de caz), cat si prin metode intuitiv active (exercitiul moral, exemplul moral). La disciplina ,,Educatie civica" se iau cel mai mult in discutie unele valori si atitudini.

Am profunda dorinta de a-i invata pe copii sa fie niste oameni civilizati, prin civilizatie intelegand respectul valorilor. In discutiile noastre libere din recreatie sau chiar de la ore, cand ocazia ne permite, eu le spun Indiferent ce suntem:maghiari,romani, rromi sau de orice alta nationalitate, trebuie sa avem bun-simt! ",aceasta a devenit aproape deviza clasei noastre.

In cadrul disciplinei optionale ,,Educatie pentru calitate'' am imbinat, in unele teme prevazute in planificarea materiei, elemente generale cu elemente specifice culturii diferitelor etnii. Elevii trebuie sa inteleaga lumea pornind de la propriul lor univers. Cunoscandu-se pe ei insisi se pot face cunoscuti intregii lumi. De aceea, primul pas catre inlaturarea discriminarii este autocunoasterea, identificarea valorilor care apartin culturii lor.

Organizarea unor activitati in care participantii sa se poata cunoaste mai bine, sa coopereze si sa traiasca impreuna evenimente culturale, poate contribui la realizarea educatiei interculturale. Astfel, se pot organiza activitati extracurriculare de tipul:

- activitati sportive;

- invitarea in scoala sau in mediul educativ a unor persoane avizate din exterior;

- utilizarea bibliotecilor, a centrelor de documentare, audio-vizuale prezente in scoala;

- participarea la evenimente culturale si sarbatori locale;

- antrenarea in activitati muzicale si corale ;

- studiul aportului reciproc al culturilor (in cadrul unor evenimente culturale specifice);

- organizarea de intalniri intre persoane de culturi diferite;

- infratirile dintre clase/scoli din diferite zone si culturi;

- colaborarea cu asociatiile locale sau internationale pe tema educatiei interculturale;

- vizitele, excursiile;

- cursuri/dezbateri centrate pe diverse teme de studiu;

- realizarea unor proiecte la nivelul clasei/scolii pe teme interculturale.

Pentru realizarea educatiei interculturale, alaturi de scoala trebuie sa se implice atat comunitatea cat si familia. In scoala noastra sunt organizate unele parteneriate Scoala-Familie-Comunitate, proiectul-parteneriat "Scoala-Familie"sau proiectului-program ,,Sanse egale tuturor copiilor scolii noastre".

ANEXE

CHESTIONAR PENTRU CADRE  DIDACTICE

(,,CONSTIENTIZAREA DIVERSITATII")

Completarea se va face pornind de la urmatorul tabel in care este inregistrata frecventa repetarii comportamentului investigat:

Intrebarile cuprinse in chestionar se refera la modul cum cadrele didactice gandesc si se comporta fata de minoritari, defavorizati etc, cat si fata de aceia care incurajeaza sau sunt ei insisi xenofobi si antisemiti:

1. Atentionez pe cei care fac comentarii peiorative, defavorabile sub aspect rasial, etnic, cultural?

2. Ma manifest deschis atunci cand cineva umileste o alta persoana sau actioneaza discriminator?

3. Ma gandesc la urmarile comentariilor sau actiunilor mele inainte de a vorbi sau de a actiona?

4. Refuz sa particip la glume care sunt defavorabile unui grup minoritar de orice natura?

5. Ma abtin de la repetarea afirmatiilor sau a zvonurilor care ar putea intari prejudiciul cauzat respectivelor grupuri minoritare vizate?

6. Verific realitatea inainte de a prelua sau de a crede in supozitiile avansate de catre cineva?

7. Constientizez sau ma impotrivesc tendintelor partinitoare, care imi afecteaza gandirea?

8. Evit folosirea unui limbaj care sa intareasca stereotipurile negative?

9. Consider si transmit mesajul dupa care membrii grupurilor protejate sunt la fel de indemanatici si de competitivi precum ceilalti?

10. Cunosc oameni din diferite culturi si grupuri, ca indivizi?

11. Imi dau seama ca membrii altor culturi au nevoie de cunaoastere intre ei si le favorizez intalnirile si contactele corespunzatoare?

12. Accept si sustin ideea conform careia nu toti trebuie sa actioneze in mod absolut favorabil grupului din care fac eu parte?

13. Imi asum responsabilitatea de a-i ajuta pe cei nou veniti in organizatia mea, inclusiv pe cei care apartin altor culturi, varste, niveluri culturale, pentru a se simti primiti si acceptati?

14. Includ membri ai grupurilor defavorizate la evenimente sociale la care particip si unde am un cuvant de spus?

15. Caut eu sa cunosc si sa apreciez bogatia altor culturi, respectand sarbatorile si evenimentele acestora?

16. Cer si planific evenimente socio-culturale la care oricine poate participa?

17. Incurajez membri ai claselor defavorizate sa vorbeasca despre problemele pe care le au?

18. Incurajez membri ai grupurilor defavorizate sa-si asume riscuri?

19. Ascult ideile membrilor claselor protejate/defavorizate si le acord credit, atat la nivel individual, cat si de grup?

20. Includ membrii claselor protejate in procesele de luare a deciziilor care ii afecteaza direct?

21. Acord autoritate membrilor populatiilor defavorizate, oferindu-le aceleasi responsabilitati ca si altora?

22. Ofer un feed-back direct si rapid membrilor grupurilor defavorizate ?

23. Impartasesc regulile scrise sau nescrise ale grupului meu si celor care fac parte din alte grupuri?

24. Nu iau in considerare caracteristicile fizice atunci cand interactionez cu altii sau cand iau decizii privitoare la competenta sau abilitatea lor?

25. Imi asum responsabilitatea de a ajuta grupul meu pentru a respecta cerinte legale?
26. Urmaresc si sprijin politicile organizationale, care privesc tratamentul egal, inclusiv combatandu-i pe aceia care le incalca?

27. Ii iau in considerare pe membrii grupurilor defavorizate pentru orice ocazie sau functie in care eu am influenta?

28. Ii tin pe toti in contact cu toate canalele de informare, atat formale, cat si informale?

29. Ofer tuturor posibilitati ample de pregatire, pentru a le favoriza dezvoltarea?

30. Ofer indrumare celor din grupul meu pentru a-i primi bine pe noii venti?

31. Fac un efort suplimentar pentru a influenta grupul meu sa accepte persoane venite din cadrul altor grupuri?

32. Ii sprijin pe ceilalti pentru a actiona in directia manifestarii diversitatii culturale?

33. Ma opun politicilor si procedurilor organizationale, care duc la excluderea oricui?

34. Fac tot ce pot pentru a contribui la crearea unui mediu de lucru tolerant, in care toti sa fie respectati si valorizati?

35. Fac eforturi suplimentare in ceea ce priveste celelalte culturi?

36. Protestez (telefonic, prin scris sau prin orice alta modalitate) cand in mass-media se perpetueaza sau se intensifica o prejudecata sau o discriminare?

37. Refuz sa ma alatur sau sa mai raman membru al unei asociatii/grup care permite ori promoveaza practici rasiste discriminatorii sau care prejudiciaza in vreun fel identitatea cuiva?

38. Particip la activitatile comunitare sau voluntare care se integreaza eforturilor de schimbare?

39. Intreprind activitati prin care sa vin in contact cu persoane apartinand altor etnii, culturi, orientari de orice fel?

40. Consider ca este nepotrivit sau neindicat atunci cand ceva pare a fi o prejudecata sau o discriminare?

SCOR