Proces complex si unitar, ce se desfasoara stadial, educatia muzicala are drept scop dezvoltarea sensibilitatii estetice a elevilor, a capacitatilor de exprimare si receptare muzi-cala, prin activitati practice de cantare (vocala si instrumentala) si prin auditii muzicale.

Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integranta a parcursurilor de invatare oferite elevilor in contextul scolaritatii obligatorii.

Optiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele urmatoare:

imperativele reformei invatamantului, racordate la traditiile invatamantului muzical romanesc;

proiectarea curriculum-ului pornind de la finalitatile si obiectivele invatamantului;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati si atitudini esentiale in formarea personalitatii;

necesitatea proiectarii concentrice a continuturilor, asigurand continuitatea si progresia de la o clasa la alta.

In acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmarite pe parcursul intregii etape de scolaritate obligatorie, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi, sugestii pentru repertoriul de cantece, sugestii pentru auditii muzicale proiectate pentru fiecare clasa, standarde curriculare de performanta.

Sugestiile privind repertoriul de cantece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cantece populare apartinand zonei folclorice respective.

Data fiind plaja orara prevazuta in planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a si 1/2-1 ora pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul contine atat obiective de referinta si con-tinuturi obligatorii, care apartin curriculum-ului nucleu, cat si altele, la decizia scolii, care devin obligatorii atunci cand se opteaza pentru curriculum extins (2 ore pe saptamana la clasele a V-a - a VII-a si 1 ora pe saptmana la clasa a VIII-a). Acestea din urma sunt marcate cu asterisc.

In ceea ce priveste distributia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfasura fie in alternanta cu orele de educatie plastica, fie grupate intr-un singur semestru.

NOTA Prezenta programa este valabila si pentru scolile in care predarea se face in limbi ale minoritatilor nationale. In lectii se poate include material vocal si instru-mental (exemple: reproduceri de cantece si auditii) conform specificului national.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale)

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical

Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale

Clasa a V-a

Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze vocal, individual sau in grup, cantece la unison sau in aranjamen-te armonico-polifonice simple, respectand indicatiile de interpretare si gestica diri-jorala	exercitii de respiratie, emisie, dictie; exercitii de intonatie; exercitii de frazare; interpretare vocala la unison; cantare alternativa, cu ison, in canon; cantare vocala pe 2 voci; cantare expresiva, reliefand valentele poetice ale textului;
	sa acompanieze ritmic cantecele interpre-tate	acompaniere ritmica, folosind corpul sau diferite obiecte sonore si instrumente de percutie;
	sa foloseasca in mod corect tehnica instrumentala specifica anumitor instru-mente[1]	exercitii de tehnica instrumentala (stabi-lirea tehnicii de manuire a claviaturii si de emisie sonora la diferite instrumente: orga electronica, fluier, chitara, block fltte etc.).

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa audieze cu atentie lucrarile muzicale, recunoscand elementele de limbaj inva-tate	exercitii de reproducere, comparare si recunoastere a inaltimii si duratei sunete-lor muzicale; auditii muzicale; prezentarea familiilor de instrumente muzicale; identificarea timbrului, a tempoului si a nuantelor;
	sa compare fragmentele audiate, sesizand anumite diferente sau similitudini	identificarea lucrarii muzicale sau a fragmentului audiat;
	sa-si exprime propriile impresii privind muzica audiata	dezbatere pe baza biografiei marilor compozitori; pregatire si participare la concerte; comentarea impresiilor dobandite in ur-ma participarii la concerte.

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa descifreze cantece scrise in tonalitatile Do major si la minor, utilizand elemen-tele de limbaj invatate	exercitii de intonatie; exercitii de citire si scriere a notelor muzicale;
	sa identifice in lucrarile interpretate sau audiate elementele de limbaj muzical	citire ritmica; solfegiere; exercitii de recunoastere a inaltimii si duratei sunetelor; recunoasterea tempoului si a nuantelor; exercitii de sesizare a expresivitatii intervalelor muzicale; analiza gamelor Do Major si la minor; auditii muzicale; concurs: "Recunoaste instrumentul!"; identificarea structurii cantecelor.

Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa cante cu participare afectiva	interpretare muzicala; jocuri muzicale;
	sa improvizeze ritmic pe o tema data	improvizatii muzicale utilizand inter-valele si formulele ritmice invatate; organizare de momente artistice, meda-lioane muzicale, serbari;
	sa gaseasca un ison la o melodie data	auditii muzicale; participare la spectacole muzicale; concursuri cu teme muzicale;
	sa reprezinte prin miscare, vers, culoa-re, desen, continutul sugerat de muzica	improvizatii de miscari adecvate unui cantec; realizare de desene reprezentative pentru lucrarile muzicale studiate.

Continuturi

Practica muzicala

Practica vocala:

deprinderi specifice de cant: tinuta corporala, respiratia, emisia, dictia, articulatia

modalitati de cantare: individuala si in grup, in dialog, monodica si *polifonica (cu ison, in canon pe doua voci)

repertoriu de cantece[2]

*Practica instrumentala:[3]

deprinderi de tehnica instrumentala

repertoriu de lucrari instrumentale

Elemente de limbaj muzical[4]

Melodia:

sunetele si notele muzicale cuprinse intre sol (octava mica) si sol 2 (octava a II-a)

intervale muzicale

organizari sonore: tonalitatile Do Major si la minor natural; *scari modale

Ritmul:

duratele sunetelor si ale pauzelor muzicale si valorile corespunzatoare (patrimea, optimea, doimea, nota intreaga, saisprezecimea)

punctul de prelungire (doimea, patrimea si optimea cu punct)

combinatii ritmice cu duratele invatate, in masurile de 2/4. 3/4, 4/4

anacruza

Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante

Nuantele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano

Timbrul vocal (voci de copii, femei, barbati) si instrumental (familii de instrumente muzicale)

Structura muzicala a cantecului: strofa, refren, rand melodic

Elemente de cultura muzicala

Date despre lucrarile muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

Mari compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac

Auditii muzicale[5]

Sugestii pentru repertoriul de cantece[6]

Desteapta-te, romane!

Tricolorul

Marsul lui Iancu

Barbu Lautarul

Bardul din Mircesti

Revedere

La oglinda

Limba romaneasca

Sfinte Dumnezeule

Prohodul Domnului

Hristos a Inviat

Fie numele Domnului binecuvantat

Colinde

Hora mare (Frunza verde de cicoare)

Mandru-i jocul Hategana

Fata de pastor

Moara

A ruginit frunza din vii

Rasuna codrul

Cucule, pasare sura

Cantec de primavara

Copilul si floarea

Cantecul gamei

A. Pann

C. Porumbescu

T. Popovici

P. Mezetti

D.G. Kiriac

T. Popovici

I. Cartu

melodie traditionala

Al. Podoleanu

populare

popular

T. Teodorescu

T. Popovici

D.G. Kiriac

I.D. Chirescu

W.A. Mozart

J. Brahms

R. Rogers

Sugestii pentru auditiile muzicale[7]

Antologie de folclor (Cantece si jocuri populare)

Trompetele rasuna

La oglinda

Morarul

Pe carare sub un brad

Imnul eroilor

Mama

Rugaciune

Doruletul

Marsul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu

Dans taranesc

Balada pentru vioara si pian

Trei jocuri romanesti

Dansuri romanesti

Cantec de leagan

Repetitie de concert

Mica serenada

Alla Turca din Sonata pentru pian in La major nr. 11

Anotimpurile

T. Alexandru

G. Musicescu

T. Popovici

D.G. Kiriac

I.C. Bratianu

I.D. Chirescu

Gh. Dumitrescu

C. Dimitrescu

C. Porumbescu

P. Constantinescu

B. Bartok

W.A. Mozart

A. Vivaldi

Clasa a VI-a

Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze vocal, fluent si expresiv, la unison si in diferite aranjamente armonico-polifonice, cantece apartinand diferitelor tipuri de muzica	exercitii de cultura vocala (respiratie, emisie, frazare, dictie); interpretare vocala la unison, indivi-duala sau in grup; interpretare vocala pe doua voci (in canon sau armonica);
	sa imbogateasca cantarea vocala cu inter-ventii instrumentale	concursuri de interpretare; interventii instrumentale cu caracter de improvizatie;
	sa interpreteze instrumental melodiile invatate vocal[8]	exercitii de tehnica instrumentala.

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa asculte cu interes lucrari muzicale de diferite genuri, sesizand expresivitatea elementelor de limbaj muzical	auditii muzicale; comentarea lucrarilor audiate; dezbateri pe tema lucrarilor muzicale audiate;
	sa sesizeze aparitia temelor caracteristice in discursul muzical si sa le fredoneze	concursuri de recunoastere a temelor muzicale caracteristice;
	sa recunoasca lucrari muzicale, identi-ficand tipul de muzica si autorul lor	exercitii si concursuri de recunoastere a lucrarilor muzicale; identificarea tipului de muzica;
	sa-si exprime preferintele muzicale, argu-mentandu-le	audiere de emisiuni muzicale radio; vizionarea de emisiuni sau filme muzi-cale TV; participare la concerte; comentarea lucrarilor muzicale audiate.

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa descifreze cantece scrise in tonalitati majore si minore cu o alteratie la cheie	exercitii de citire ritmica si melodica; solfegiere; construire dupa model a gamelor ma-jore si minore cu o alteratie la cheie;
		extragerea scarilor muzicale din can-tece;
	sa identifice si *sa redea formulele ritmi-ce invatate	dictee muzicale; exercitii de recunoastere (dictee muzi-cale);
	sa diferentieze in auditie caracterul major sau minor al tonalitatilor invatate	auditii muzicale;
	sa identifice in lucrarile audiate temele muzicale si sa analizeze structura lor	exercitii de delimitare a temei muzicale si de determinare a elementelor ei compo-nente; identificarea temelor muzicale in lucrarile audiate.

Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa cante nuantat, coreland interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis	interpretare muzicala; exercitii si jocuri muzicale;
	sa diversifice si sa imbogateasca interpre-tarea muzicala	exercitii de continuare a unei linii melo-dice incepute pe un text dat; construire de teme muzicale pornind de la un motiv dat; concepere de programe artistice;
	sa sesizeze momentele de interventie instrumentala in cadrul unei cantari vocale	auditii muzicale; jocuri muzicale;
	sa-si valorifice aptitudinile muzicale ca interpret	participarea la pregatirea si sustinerea unor serbari muzicale, serate sau momente muzicale.

Continuturi

Practica muzicala

Practica vocala

deprinderi specifice de cant

cantarea monodica si *polifonica (cu ison, in canon pe doua voci, armonica pe doua voci)

repertoriu de cantece[9]

Practica instrumentala:

deprinderi de tehnica instrumentala

repertoriu de lucrari instrumentale

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

modificarea inaltimilor sunetelor prin semnele de alteratie

organizari sonore: tonalitatile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor

Ritmul:

combinatii ritmice in masurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare)

sincopa

contratimpul

Tempoul: accelerarea si rarirea miscarii (accelerando si rallentando)

Nuantele: crescendo si descrescendo

Timbrul:

formatii vocale: corul de voci egale si mixt

formatii instrumentale: orchestra de muzica simfonica

Elemente de structura:

tema muzicala

forma mono-, bi- si tripartita

Elemente de cultura muzicala

Tipuri de muzica si genuri reprezentative:

muzica populara: cantecul propriu-zis, cantecul de joc si melodia instrumentala de joc

*muzica bisericeasca[10]

muzica clasica: miniatura instrumentala, suita, rapsodia

muzica usoara: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk

Mari compozitori: G.F. Hndel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss, Gh. Cucu, G. Enescu

Auditii muzicale[11]

Sugestii pentru repertoriul de cantece

Desteapta-te, romane!

Pe-al nostru steag

Hora Unirii

Biruitorii

Trompetele rasuna

Ca o zi de primavara

Stejarul

Plaiuri parintesti

S-a dus cucul de pe-aici

Pitpalacul

Pe langa plopii fara sot

Ciobanas cu trei sute de oi

Pe carare sub un brad

Primavara

Coborai din deal in vale

Veniti sa ne inchinam

Hristos a inviat

Cu noi este Dumnezeu

Colinde

Oda bucuriei

Teiul

Cantec de leagan

Pastravul

Ave Maria

dupa A. Pann

C. Porumbescu

Al. Flechtenmacher

G. Musicescu

L. Profeta

popular

N. Oancea

G. Serban

popular

D.G. Kiriac

P. Ciorogariu

popular

cantare bisericeasca

G. Musicescu

cantare bisericeasca

populare

L. van Beethoven

Fr. Schubert

Sugestii pentru auditiile muzicale

Miluieste-ma, Dumnezeule

Haz de necaz

Miniaturi pentru pian

Braul amestecat

Menuet

Cantece fara cuvinte

Fr Elise

Contradansuri

Valsuri

Dansuri ungare

Vals brillant

Humoreska

Valsuri

Impromptu-uri

Momente muzicale

Pastravul

Lacul lebedelor (fragmente)

Spargatorul de nuci

Bolero

Dans spaniol

Badinerie din Suita 2 in si minor pentru orchestra

Visare

Suita Muzica apelor (fragmente)

Rapsodia albastra

Suita I, partea I, Imaginile diminetii

Suita a II-a Peer Gynt (fragment)

Tablouri dintr-o expozitie

Messias

Rapsodia romana nr. 1 si nr. 2

Suita Impresii din copilarie

Poema romana

Suita La seceris

Suita In Muntii Apuseni

Gh. Cucu

S. Dragoi

Pr. Vlaiculescu

L. Boccherini

F.M. Bartholdy

L. van Beethoven

J. Brahms

Fr. Chopin

A. Dvorak

J. Strauss

Fr. Schubert

P.I. Ceaikovski

M. Ravel

E. Granados

J.S. Bach

R. Schumann

G.Fr. Hndel

G. Gershwin

E. Grieg

M. Mussorgski

G.Fr. Hndel

G. Enescu

T. Brediceanu

M. Negrea

Clasa a VII-a

Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

Dezvoltarea capacitatilor interpretative, vocale si instrumentale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze vocal cantece de diferite tipuri si genuri, controland schimbarile de dinamica, timbru si tempo	exercitii de cultura vocala, relaxare, respiratie, articulatie, intonatie, dictie interpretare vocala, individuala sau in grup;
	sa utilizeze diferite procedee armonico-po-lifonice (cantari in canon pe doua sau trei voci)	cantare in canon pe doua sau trei voci; cantare armonica pe doua voci;
	sa interpreteze teme muzicale accesibile din lucrari celebre	interpretare de teme muzicale celebre;
	sa interpreteze instrumental cantece fo-losind tehnici specifice	exercitii de tehnica instrumentala; interpretare instrumentala.

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa asculte diferite lucrari muzicale, identificand tipul si genul de muzica	auditii muzicale; pregatire si participare la concerte, spectacole muzicale; audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de emisiuni TV sau casete video cu inregistrari muzicale;
	sa aprecieze bogatia si varietatea folclo-rului muzical romanesc, *recunoscand in lucrarile audiate specificul zonal	discutarea si analizarea lucrarilor au-diate;
	sa sesizeze specificul diferitelor tipuri de muzica (populara, usoara, de opera)	concursuri "Recunoasteti auditia", "Re-cunoasteti interpretul"; povestirea actiunii unor opere, operete, balete;
	sa coreleze informatiile privind activi-tatea marilor compozitori cu contextul socio-cultural in care au creat	documentare independenta (carti, reviste, programe de concert).

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa descifreze cantece si teme muzicale in tonalitatile si in modurile populare inva-tate	exercitii melodice si ritmice; solfegiere; exercitii de intonare si recunoastere a intervalelor caracteristice din tonalitatile si modurile invatate; dictee muzicale; construirea gamelor si a modurilor populare;
		extragerea scarilor muzicale din can-tece;
		extragerea scarilor muzicale din can-tece;
	sa identifice forma fixa sau libera a genurilor muzicii populare	recunoasterea formei cantecelor popu-lare;
	sa cunoasca si sa diferentieze elementele componente ale genurilor muzicale sce-nice	auditii muzicale.

Cultivarea sensibilitatii, imaginatiei si creativitatii muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze cu sensibilitate si ex-presivitate piesele muzicale abordate	interpretare; exercitii de realizare a unor variatii pe o tema data;
	sa sesizeze aportul elementelor de limbaj in planul expresivitatii muzicale	auditii muzicale;
	sa realizeze variatii muzicale pe anumite teme ritmice sau melodice	exercitii muzicale de tip "intrebare-raspuns";
	sa gaseasca anumite formule de acom-paniament ritmic sau instrumental	acompaniamente instrumentale folosind treptele principale ale tonalitatii;
	sa asocieze mesajul muzical receptat imaginii vizuale	schitarea de decoruri si costume pentru genurile scenice; comentarea unor lucrari muzicale au-diate sau vizionate, descrierea unor deta-lii de ordin regizoral cu rol in sporirea expresivitatii; imaginarea portretului fizic si moral al unui personaj dintr-o opera celebra pornind de la expresia muzicala.

Continuturi

Practica muzicala

Practica vocala:

deprinderi specifice de cant

cantarea monodica si *polifonica (pe doua si trei voci)

repertoriu de cantece[14]

*Practica instrumentala:

deprinderi de tehnica instrumentala

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrari instrumentale

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizari sonore tonale (actualizare)

organizari sonore modale: scari si moduri specifice folclorului romanesc

Ritmul:

masuri simple si compuse: 2/8, 3/8. 5/8

*diviziuni exceptionale: trioletul

*ritmul masurat si nemasurat

Tempoul si nuantele si rolul lor expresiv (actualizare)

Timbrul:

formatii instrumentale: taraful si orchestra de muzica populara, formatiile de muzica usoara, fanfara

interpreti celebri: solisti vocali si instrumentali de muzica populara, culta, usoara

Elemente de structura:

*forma fixa (strofica) si libera (improvizatorica) in muzica populara romaneasca

elemente componente ale operei, operetei si baletului: uvertura, arie, cor, duet, act, tablou, numar

Elemente de cultura muzicala

Tipuri de muzica si genuri reprezentative:

muzica populara; genuri ale folclorului ocazional: colinda si cantecul de stea, cantecul de nunta; *genuri ale folclorului neocazional: doina si balada

*muzica bisericeasca

muzica clasica: opera, opereta, baletul

muzica usoara: muzica pop si disco

mari compozitori: G. Rossini, G. Verdi, *K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, A. Pann, I. Vidu, M. Jora, *S. Dragoi

auditii muzicale[15]

Sugestii pentru repertoriul de cantece[16]

Imnul eroilor

Romanul

Trompetele rasuna

Cea de pe urma noapte a lui Mihai Viteazul

Vantulet de primavara

Trandafir de la Moldova

M-a facut mama oltean

Fata dobrogeana

Tatal nostru

Aparatoarei Doamne

Unul sfant

Mantuieste Doamne, poporul tau

Mergi la cer

Colinde

O, lume, ce frumoasa esti!

Cantari de veselie

Cantec de leagan

Barcarola

Corul vanatorilor din opera "Freischtz"

I.G. Bratianu

C. Porumbescu

G. Musicescu

din colectia G. Musicescu

popular

A. Pann

cantare bisericeasca

A. Flechtenmacher

L. van Beethoven

G. Donizetti

J. Brahms

C.M. von Weber

Sugestii pentru auditiile muzicale[17]

Rasunetul Ardealului

Rasunet de la Crisana

Granele vara se coc

Negruta

Trandafir de pe razoare

Opera Napasta (fragmente)

Divertisment rustic

Tatal nostru

Poloneze

Valsuri

Mazurci

Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra

Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii)

Opera Oberon (uvertura)

Opera Freischtz (fragmente)

Opera Barbierul din Sevilla (uvertura, arii)

Opera Wilhelm Tell (uvertura)

Opera Cotofana hoata (uvertura)

Opera Traviata (arii, duete, coruri)

Opera Aida (arii, duete, coruri)

Opera Nabucco (arii, duete, coruri)

Opera Trubadurul (arii, duete, coruri)

Opera Ernani (arii, duete, coruri)

Baletul Lacul lebedelor (fragmente)

Baletul Spargatorul de nuci (fragmente)

Baletul Frumoasa din padurea adormita (fragmente)

Baletul La piata" (fragmente)

Opera Carmen (fragmente)

I. Vidu

S. Dragoi

A. Pann

Fr. Chopin

W.A. Mozart

K.M. von Weber

G. Rossini

G. Verdi

P.I. Ceaikovski

M. Jora

G. Bizet

Clasa a VIII-a

Obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale)

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze cu acuratete un repertoriu divers de cantece si teme muzicale	exercitii de cultura vocala; interpretare de cantece sau teme mu-zicale; cantare in canon; cantare armonica;
	sa interpreteze instrumental un reper-toriu de cantece si teme muzicale respec-tand indicatiile de frazare, nuantare, tempo	exercitii de tehnica instrumentala; interpretare instrumentala; interpretare vocala de cantece;
	sa realizeze acompaniamente instrumen-tale simple la cantecele invatate	acompaniament instrumental.

Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa asculte o varietate de lucrari muzicale, identificand anumite elemente de limbaj muzical	auditii muzicale; participare la concerte sau alte mani-festari muzicale;
	sa recunoasca lucrari muzicale repre-zentative din creatia universala	recunoasterea lucrarilor audiate; identificarea genului; discutarea si analizarea lucrarilor audiate;
	sa emita judecati estetice personale asupra operelor muzicale audiate	utilizare de resurse variate pentru o mai buna intelegere a lucrarilor muzicale au-diate (programe de concert, reviste de specialitate, carti, emisiuni radio, TV).

Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa descifreze cantece in tonalitatile in-vatate	exercitii de citire ritmica si melodica; solfegiere de motive sau teme muzicale; extragerea si analiza scarilor muzicale;
	sa analizeze elementele de limbaj muzical din lucrarile invatate sau audiate	auditii muzicale;
	sa diferentieze caracteristicile genurilor muzicale	analiza lucrarilor audiate.

Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze cu expresivitate piesele muzicale abordate	interpretare muzicala; concursuri de interpretare;
	sa intervina cu idei personale in comen-tariul lucrarilor muzicale audiate	dezbateri, schimburi de opinii;
	sa realizeze scurte improvizatii si compozitii muzicale	creare de formule de acompaniament; exercitii de transformare a unei teme muzicale; crearea unor contramelodii la o tema data; crearea unor combinatii simple de acorduri instrumentale la o melodie data;
	sa identifice relatii intre creatii apartinand diferitelor arte	utilizarea de surse bibliografice;
	sa elaboreze proiecte artistice	realizarea unor ilustratii sonore la tablouri, desene animate, texte, scenarii; proiectarea si organizarea de programe artistice.

Continuturi

Practica muzicala

Practica vocala:

deprinderi specifice de cant

cantarea monodica, *polifonica (canon pe doua si trei voci) si armonica (pe doua voci)

repertoriu de cantece[18]

*Practica instrumentala:

deprinderi de tehnica instrumentala

deprinderi de acompaniament

repertoriu de lucrari instrumentale

Elemente de limbaj muzical

Melodia:

organizari sonore tonale: tonalitatile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *tonalitatile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor

Ritmul:

combinatii ritmice binare si ternare

rolul expresiv al ritmului

*Polifonia si armonia

orchestra de muzica simfonica

Elemente de cultura muzicala

Auditii muzicale[19]

Genuri muzicale:

muzica clasica: liedul, sonata, concertul, simfonia

muzica de jazz

Mari compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, L.v. Beethoven, J. Brahms

Sugestii pentru repertoriul de cantece

Desteapta-te, romane!

Gaudeamus igitur

Pui de lei

Limba noastra

Graiul neamului

Sfanta zi de liberate

Iancu la Turda

Mars de 1 Mai

Doruletule

Eu ma duc, codrul ramane

Colinde

Corul sclavilor din opera Nabucco

Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat

Cantecul lui Solveig din suita Peer Gynt

Trandafirul

Arii din opereta Liliacul

A, Pann

I. Bratianu

Al. Cristea

T. Cerne

Al. Flechtenmacher

T. Popovici

C. Porumbescu

I. Chirescu

T. Teodorescu

Chiril Popescu

G. Verdi

W.A. Mozart

E. Grieg

F. Schubert

J. Strauss

Sugestii pentru auditiile muzicale[21]

Tocata si fuga in re minor

Suita nr. 2 in si minor (fragmente)

Concertul pentru doua viori si orchestra in re minor (partea I)

Concertul italian (pentru pian)

Concerte brandenburgice (fragmente)

Missa in si minor (fragmente)

Ave Maria

Stabat mater

Concertul pentru vioara in la minor

Simfonia nr. 101 (Ceasornicul)

Simfonia nr. 94 (Surpriza)

Concertul pentru pian si orchestra nr. 21 in Do

Major (partea a II-a)

Mica serenada

Concertul pentru vioara si orchestra in La Major (partea I)

Simfonia nr. 40 in sol minor (partea I)

Sonata pentru pian op. 13 "Patetica"

Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii)

Concertul pentru vioara si orchestra in Re Major (partea I)

Concertul pentru pian si orchestra nr. 5 (fragmente)

Simfonia a V-a (fragmente)

Simfonia a IX-a in re minor (fragmente)

Simfonia a IX-a Din Lumea Noua

Un american la Paris

West Side Story

Summertime

J.S. Bach

J.S. Bach - Ch. Gounod

S. Pergolesi

A. Vivaldi

J. Haydn

W.A. Mozart

L. van Beethoven

A. Dvorak

G. Gershwin

L. Bernstein

L. Armstrong

STANDARDE curriculare DE PERFORMANTA

	Obiective cadru	Standarde
	Dezvoltarea capacitatilor interpretative (vocale si instrumentale)	S1. Respectarea regulilor de cant vocal si a indicatiilor de interpretare a muzicii vo-cale si/sau instrumentale S2. Sustinerea vocala a unei linii melo-dice concomitent cu un acompaniament instrumental sau cu cantarea altor voci
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a muzicii si formarea unei culturi muzicale	S3. Recunoasterea apartenentei lucrarilor muzicale audiate la anumite tipuri si ge-nuri de muzica S4. Identificarea lucrarilor muzicale stu-diate dupa temele sau motivele muzicale caracteristice acestora
	Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical	S5. Identificarea elementelor de limbaj muzical in cantecele invatate (formulele ritmice, masurile, scarile sonore etc.)
	Cultivarea sensibilitatii, a imaginatiei si a creativitatii muzicale	S6. Realizarea unor aranjamente muzi-cale, improvizatii sau compozitii muzicale simple

Obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile marcate prin asterisc sunt integrate in segmentul "Curriculum la decizia scolii". Celelalte obiective de referinta, activitati de invatare si continuturi constituie segmentul "Curriculum nucleu" definit in calitate de "Curriculum de baza".

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Acest continut va deveni obligatoriu pe masura ce scolile vor asigura baza materiala necesara. Se recomanda utilizarea instrumentelor de percutie, a celor de suflat (block fltte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce invata instrumente in scolile de arta, cluburi etc.

Continuturile incluse in acest capitol nu vor constitui subiectul unor lectii teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrarilor muzicale interpretate-audiate.

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.

La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile marcate prin asterisc sunt integrate in segmentul "Curriculum la decizia scolii".

Acest continut va fi abordat sub aspect practic, prin cantari specifice.

A se consulta repertoriul de auditii muzicale.

La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de auditii muzicale.

La clasele, sectiile, scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, repertoriul de cantece si auditiile muzicale pot fi completate cu creatii muzicale apartinand minoritatii respective.

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 4304
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/EDUCATIE-MUZICALA-PROGRAMA-SCO65612.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/EDUCATIE-MUZICALA-PROGRAMA-SCO65612.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/EDUCATIE-MUZICALA-PROGRAMA-SCO65612.php">EDUCATIE MUZICALA - PROGRAMA SCOLARA DE EDUCATIE MUZICALA</a>