Forme de organizare si proiectare didactica

Forme de organizare si proiectare didactica

1. Proiectarea didactica-conditie a unei activitati didactice de calitate

Procesul de instructie si educatie-ca activitate constienta, organizata si intreprinsa sistematic, orientata in directia atingerii unor finalitati-presupune o temeinica organizare a actiunilor si proceselor prin care se realizeaza. Complexitatea sa deosebita, multitudinea si varietatea proceselor si actiunilor pe care le cuprinde, ca si realizare treptata a scopurilor sale, fac necesara programarea acestei activitati. Ca urmare, in ansamblul actiunilor menite sa asigure cresterea eficientei procesului de instructie si educatie, pregatirea si proiectarea desfasurarii acestui proces reprezinta o conditie necesara. Rolul si valoarea operatiilor pe care le implica, pentru realizarea unei activitati didactice reusite, sunt confirmate de practica scolara. Interesul deosebit manifestat de teoria pedagogica si de educatori pentru proiectarea activitatii de instructie este stimulat, in primul rand, de cerinta cresterii calitatii si eficientei pedagogice, economice si sociale a acestei activitati, dominanta in epoca noastra. In legatura cu acest fapt, poate fi mentionata viziunea noua asupra organizarii activitatii instructiv-educative, pe care o promoveaza tehnologia didactica moderna, ca proces vizand proiectarea, organizarea mijloacelor, tehnicilor si formelor de desfasurare in vederea realizarii continuturilor obiectivelor stabilite. Prin urmare, in ansamblul proceselor si operatiilor pe care le implica tehnologia didactica, un loc distinct si un rol important il detine prefigurarea cat mai precisa a demersului ce urmeaza a fi intreprins, definindu-se scopurile, organizarea, procesele ce se vor desfasura, mijloacele folosite. Este o trasatura generala a actiunilor umane intreprinse deliberat si cu finalitate, de a se desfasura prin actiuni si demersuri cu functii de proiectare, organizare si realizare a activitatii, de evaluare a rezultatelor obtinute si a modului cum s-a derulat activitatea.Dupa cum remarca unii autori, analiza actiunilor si operatiilor pe care le includee activitatea de concentrare si realizare a procesului instructiv-educativ permite ordonarea lor in trei etape.Realizarea fiecarei grupe de actiuni implica solicitari de competenta de natura diferita, din partea educatorului. Daca proiectarea activitatii presupune o activitate precumpanitor teoretica, intelectuala, in care se exprima etosul pedagogic, cunostintele si viziunea educatorului privind desfasurarea procesului didactic, organizarea si desfasurarea solicita capacitati de actiune si de creatie, inclusiv de recunoastere a proiectului pe parcursul realizarii lui, iar procesele evaluative implica atitudini si actiuni teretico-analizatoare si autoevaluatoare a procesului efectuat, capacitatea de a sesiza ceea ce este izbutit, precum si punctele critice care se cer ameliorate in etapele urmatoare.

Orientarea ce se degaja din tehnologia didactica se conjuga cu concluziile desprinse de teoria pedagogica in urma analizei de sistem a actului didactic. Una din principalele constatari pune in evidenta faptul ca activitatea instructiv-educativa consta in interactiunea mai multor componente, se realizeaza cu participarea a numerosi factori si presupune anumite conditii, resurse si restrictii. Cele mai multe din acestea pot fi pregatite, anticipate, in timp ce altele sunt mai putin controlabile, lasand deschisa posibilitatea aparitiei, in desfasurarea procesului didactic, a unor situatii si evenimente neprevazute. Rezulta ca activitatea instructiv-educativa, cu tot caracterul sau problematic ofera largi posibilitati de desfasurare ca activitate programata. Ca urmare, nivelul la care se realizeaza depinde, in masura insemnata, de gradul de precizie cu care sunt stabilite intentiile urmarite, determinate conditiile de realizare si prevazuta folosirea resurselor; anticipate desfasurarea procesului si interactiunea componentelor; eliminate actiunile inutile; prevenite fenomene cu efecte perturbatorii.Pornind de la aceste date, se poate considera ca activitatea didactica devine cu atat mai rodnica cu cat este mai temeinic si minutios pregatita, anticipata.Proiectarea activitatii didactice se constituie ca ansamblu de procese si operatii de anticipare a acesteia, asigurandu-i un caracter mai sistematic, rational si, in consecinta, o eficienta sporita.

2. Functiile proiectarii didactice

Definirea rolului si functiilor proiectarii didactice este corelata cu 2 moduri de abordare a procesului instructiv-educativ:

1. considerarea acestui proces ca un act de creatie

2. abordarea procesului didactic ca un ansamblu de actiuni si operatii structurale.

-orientarile genereaza atitudini diferite fata de proiectarea pedagogica;

-prima-conduce la minimalizarea actiunii de anticipare , desfasurarea intamplatoare a procesului

-cea de-a doua -presupune rigoare in proiectare in toate aspectele procesului.

In concluzie a pregati un demers didactic inseamna:

-a prevedea ( a anticipa desfasurarea procesului0

-crearea situatiilor educative

-succesiunea secventelor si structura acestora

-mijloacele de realizare

Componente :

-obiectivele activitatii

-continutul activitatii

-strategii de predare -invatare a continutului si de realizare a obiectivelor

-actiunea de evaluare a rezultatelor.

Proiectarea demersului didactic se realizeaza pe etape

Pentru indeplinirea functiilor proiectarea didactica trebuie sa respecte o serie de conditii:

1. Proiectarea didactica priveste intreaga activitate de educatie , indiferent de amploare , de cadrul de desfasurare.

2. Proiectarea didactica reprezinta o activitate permanenta, continua, premergatoare demersului instructiv-educativ.

3. Proiectarea didactica se concretizeaza intr-o suita de decizii anticipative-presupune o anumita succesiune cu valoare de algoritm.

4. raportarea actiunilor de proiectare la 3 cadre de referinta :

a) activitatea anterioara momentului , in care este anticipat un anumit demers( presupune evaluare diagnostica ) vizand relevarea aspectelor eficiente, dar si anumite puncte critice.

b) situatia existenta =cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea a resurselor, mijloacelor, potentialului de invatare al elevilor.

c) stabilirea modului de organizare si desfasurare a activitatii viitoare, predictia rezultatelor ce urmeaza sa fie obtinute.

3. Continutul si nivelul proiectarii didactice in invatamantul special

Principalele procese si situatii componente ale actului didactic care antreneaza o actiune de anticipare intr-o succesiune relativ stabila pot fi structurate astfel:

Cunoasterea RESURSELOR si a CONDITIILOR DE DESFASURARE a procesului didactic.

Referitor la :

-conditiile didactico-materiale

-timpul de instruire -invatare disponibil

-nivelul de pregatire si potentialul elevilor ( pentru cunoasterea acestora este utila aplicarea unor prob in legatura cu problemele esentiale care constituie premisele invatarii noilor cunostinte).

- informatii referitoare la :

- ritmul de parcurgere a materiei

-gradul de aprofundare

-metode folosite-adecvate situatiei constatate

PRECIZAREA SCOPURILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

-constituie punctul de plecare in conceperea procesului didactic

-toate componentele demersului didactic:continuturi, forme de organizare, metode, mijloace de invatamant sau formulate in legatura cu obiectivele vizate

-identificarea scopurilor si obiectivelor permite organizarea rationala a procesului de predare , constituie ghid pentru activitatea de invatare a elevilor, contureaza secventele procesului didactic, structura, succesiunea acestora, favorizeaza o evaluare mai obiectiva a rezultatelor scolare si a calitatii procesului.

Intentiile urmarite in activitatea instructiv-educativa la un obiect de studiu pot fi stabilite in cel putin 2 niveluri a;le proiectarii didactice :

-pe o perioada mai lunga ( an scolar, semestru)-obiective specifice -generale

-.sau la o lectie ( activitate )-obiective concrete operationale

ORGANIZAREA SI PREGATIREA CONTINUTULUI PROCESULUI DE INSTRUIRE -EDUCATIE

Referire la :

sistematizarea continuturilor (capitole, subcapitole,teme0

- accesibilitatea continuturilor

-ordonarea logica a continuturilor-ierarhizarea actiunilor, stabilirea secventelor, posibilitatea invatarii lor.

IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR PEDAGOGICE CONCRETE

a tipurilor de comportamente ce urmeaza a fi realizate prin invatare.

STABILIREA ACTIVITATILOR DE PREDARE-INVATARE -pentru realizarea obiectivelor propuse

-este important ca activitatile de predare -invatare sa fie adecvate obiectivelor si continuturilor

Stabilirea proceselor de predare-invatare presupune precizarea:

1. Tipuri de invatare

-sunt dependente de obiectivele pedagogice ordonate in clase comportamentale

-in legatura cu tipurile de invatare sunt anticipate -tipurile de interactiune didactica = tipuri de invatare , acestea sunt actiuni ale profesorului in legatura cu prezentarea continuturilor instruirii, cu organizarea si indrumarea activitatii de invatare a elevilor.

Exemple de tipuri interactionale:

-expozitiv

-dialogat

-bazat pe activitatea personala a elevilor -sunt indicate in formarea unor abilitati , pe langa insusirea temeinica a informatiilor.

2. Tipurile interactionale induc folosirea anumitor metode si procedee didactice

exemple : -optiunea pentru o interactiune dialogata face necesara folosirea unor metode ca :

-convorbirea

-dezbaterea

-problematizarea

-activitatea personala a elevilor presupune folosirea :

-observatieie

-exercitiului

-experimentului

-lucrarea practica

In legatura cu metodele si procedeele alese si mijloacele de invatamant ce vor fi folosite.

MODALIATTI DE EVALUARE A REZULTATELOR OBTINUTE SI A ACTIVITATII CARE LE-A PROPUS

-este importanta stabilirea continutului probelor in concordanta cu obiectivele pedagogice vizate in actul didactic

Concluzie:

-primele 4 reprezinta elementele pregatitoare ale activitatii didactice

-urmatoarele 2 privesc modul de realizare si evaluare a rezultatelor obtinute ( activitate de invatare = evaluare ).

-2 niveluri ale activitatii didactice

-pregatirea elementelor necesare desfasurarii ei

-organizarea mijloacelor de realizare.

Niveluri ale proiectarii didactice - forme de organizare

1. Proiectarea activitatii anuale

Presupune :

-Definirea scopurilor instructiv-educativ urmarite in predarea disciplinei

-Analiza continuturilor si delimitarea temelor, capitolelor, succesiunea acestora

-Precizarea numarului de ore pentru fiecare contiunut

-Distributia timpului de instruire pe activitati de :- predare a materiei; recapitulare si sinteza; evaluare a rezultatelor

Proiectarea anuala se poate prezenta sub forma unui plan cu urmatoarele rubrici:

SEMESTRU/ CAPITOLUL/ NR. DE ORE ATRIBUITE

2. Proiectarea activitatii semestriale

- precizarea obiectivelor de referinta ( terminale ale fiecarui capitol)

-repartizarea materiei pe lectii

-stabilirea lectiilor de recapitulare si sistematizare

selectarea mijloacelor

3. Proiectarea sistemului de lectii

scopul capitolului , elementele esentiale de continut, obiectivele pedagogice concrete corespunzatoare continuturilor, delimitarea lectiilor, nijloacelor.

4. Proiectarea lectiei

-precizarea obiectivelor

-analiza resurselor

-elaborarea strategiilor de atingere a obiectivelor

-stabilirea unui sistem de evaluare a activitatilor

1. ordonarea logica a continuturilor

2.identificarea obiectivelor intermediare in raport cu cele terminale

3. prefigurarea structurii lectiei:

-obiective

-continut

-sarcina didactica( introducerea in tema, recapitularea unor cunostinte)

-modul de lucru cu elevii

-metode, procedee, mijloace

4. alcatuirea materialului pentru activitatea personala a elvilor si probe de evaluare

SCHEMA UNUI PROIECT DIDACTIC CALENDARISTIC(LA INCEPUT AN/SEM)

An scolar_________

Clasa ____________

Disciplina________

Numele propunatorului___

Observatii :

In scoala speciala -numarul de ore la dispozitia profesorului ( 3-4 ore pe sem)

Obiectivele specifice -se refera la disciplina

-se trec in proiectul calendaristic

obiectivele operationale -la fiecare lectie

-se trec in procesul didactic

in functie de perioada de timp pentru care se realizeaza proiectarea , putem identifica :

-proiectare globala-are ca referinta un ciclu de instruire sau un an scolar, opereaza cu obiective, continuturi si criterii de evaluare mai largi si se concretizeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor analitice ( pentru fiecare disciplina /obiect de studiu) ;creeaza cadrul, limitele si posibilitatile proiectarii esalonate;

- proiectare esalonata -consta in elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline pe trei plani temporale : anul scolar, trimestru/ semestrul scolar si ora scolara.

PROIECTAREA DIDACTICA

In activitatea de proiectare au fost indentificate 4 etape fundamentale:

1. Prima etapa - Ce voi face ?

= reprezinta etapa de identificare a obiectivelor educationale ale lectiei;

la definirea obiectivelor unei lectii este necesara respectarea urmatoarelor cerinte:

-un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea asteptata sa se produca in urma instruirii elevului.

-Obiectivul trebuie formulat in termeni comportamentali expliciti, prin utilizarea unor verbe de actiune.

-Fiecare obiectiv operational trebuie sa vizeze o operatie singulara pentru a facilita masurarea si evaluarea

-In elaborarea unui obiectiv se vor utiliza cat mai putine cuvinte pentru a usura referirea la continutul sau specific.

2. A doua etapa- Cu ce voi face?

-vizeaza delimitarea continutului - conditii materiale , data, locul desfasurarii, dotare, gradul de pregatire al elevilor.

3. A treia etapa- Cum voi face?

-conturarea strategiei didactice optime : metode, forme de organizare, mijloace

4. Etapa finala -Cum voi sti daca ceea ce mi-am planificat a fost realizat?

-metode, tehnici de evaluare.

Proiect didactic

Strategia didactica

Data

Clasa

Denumirea activitatii

Tipul activitatii

Metode de lucru

Material didactic

Resurse umane

Mijloace tehnice

Bibliografie

Scenariu didactic

LECTIA CA FORMA DE BAZA A ACTIVITATII DIDACTICE IN SCOALA

Definitie :

Lectia este principala forma de predare -invatare, evaluare , inclusiv in scoala speciala.

Lectia este activitatea elevilor sub indrumarea profesorului in vederea asimilarii cunostintelor si formarii deprinderilor prevazute de o tema din programa scolara intr-un timp determinat.

In cadrul lectiei se realizeaza interactiunea optima intre factorii si resursele de invatamant.

Scopuri-obiective-continut-profesor-elev-metodica didactica( la d.m. + obiectivele corectiv- formativ)

Lectia in scoala speciala reprezinta forma de baza a organizarii muncii instructiv-educative cu durata de 45 minute pauza 15 minute.

Reprezentand forma de baza a organizarii muncii instructiv-educativ, lectia in scoala speciala nu exclude alte forme, ci se imbina cu ele:

1. activitati TTl, exersarea senzoriala, de pregatirea pentru munca.

Lectiile pot fi, la randul lor, de mai multe tipuri:

- lectie mixta

- lectie de comunicare / insusire de noi cunostinte

- lectie de recapitulare, sistematizare si aprofundare

- lectie de formare de priceperi si deprinderi specifice unor domenii

- lectie de apreciere si evaluare a rezultatelor scolare

- lectie de tip vizite sau excursii

- activitati educativ-terapeutice

Fiecare lectie se desfasoara in baza unui proiect didactic care cuprinde in structura sa urmatoarele elemente:

A)disciplina / obiectul , data, clasa, subiectul lectiei, tipul lectiei, obiectivul fundamental;

b) obiective operationale: informativ-formative si compensator-recuperatorii

c) strategii didactice : metode, materiale si mijloace de invatamant.

d) desfasurarea lectiei -cuprinde:

-secventele lectiei

-momentul organizatoric si captarea atentiei;

-informarea cu privire la obiectivele de atins;

-verificarea cunostintelor insusite anterior;

-prezentarea elementelor de continut;

-obtinerea performantei;

-asigurarea feedbackului;

-evaluarea performantelor obtinute;

-consolidarea retentiei si a capacitatii de transfer;

-obiectivelee propuse;

-continutul si timpul corespunzator;

-activitatea educatorului;

-activitatea elevilor;

-metode si mijloace de invatamant utilizate;

-observatii.

1) Lectia mixta :

In scoala de masa, de regula se desfasoara sub forma lectiei combinate, mixte care imbina 3 momente fundamentale:

a.comunicarea de cunostinte-insusirea

b.repetarea-consolidarea

c.verificarea-evaluarea

Etape:

-momentul organizatoric;

-verificarea cunostintelor insusite anterior;

-pregatirea elevilor pentru dobandirea noilor cunostinte;

-anuntarea noii teme si a obiectivelor

-comunicarea si insusirea noilor cunostintelor;

-fixarea si sistematizarea continuturilor predate;

-explicatii pentru continuarea invatarii acasa si pentru realizarea temei.

In scoala specila , datorita ritmului mai lent de lucru, a marilor dificultati intre elevi, care face necesara insistenta pe ajutorul individual este ncesara .

-optarea pentru alte tipuri de lectii

-imbinarea mai multor lectii pe parcursul aceleasi zile de preferinta una dupa alta , sau intercalate cu activitati practice, de desen

2. Lectia de formare de priceperi si deprinderi specifice unor domenii de activitate diverse

Se organizeaza sub forme diferite :

-lectii de activitati practice;

-lectii de deprinderi motrice.

-lectii de formare a unor activitati intelectuale

-lectii de formare a unor deprinderi tehnice

-lectia de laborator

-lectia excursie

-lectia de activitate independenta

Etape :

-momentul organizatoric;

-precizarea temei si a obiectivelor;

-actualizarea sau insusirea unor cunostinte necesare desfasurarii activitatii;

-demonstratia sau executia-model (realizata ,de obicei ,de catre educator)

-antrenarea elevilor in realizarea activitatii ( cu ajutorul educatorului0;

-realizarea independenta a activitatii de catre fiecare elev ( lucrare, exercitiu);

-aprecierea performantelor si precizari privind modul de continuare a activitatii.

3. Lectia de comunicare/ insusirea de noi cunostinte

-are un obiectiv didactic fundamental (insusirea de noi cunostinte) , dar prezinta o structura mixta, mai ales la clasele mici ( ponderea celorlalte etape corespunzatoare tipului au o pondere mult mai mica):

-momentul organizatoric;

-verificarea cunostintelor insusite anterior ( pe scurt0 si pregatirea elevilor pentru dobandirea noilor cunostinte ( stabilirea legaturii cu vechile cunostinte);

-anuntarea noii teme si captarea interesului / trezirea motivatieie pentru noua tema;

-comunicarea si insusirea noilor cunostinte ( ocupa cea mai mare parte din structura lectiei);

-fixarea si sistematizarea continuturilor predate;

-momentul de incheiere si anuntarea temei pentru acasa.

4.Lectia de fixare, sistematizre, aprofundare sau recapitulare-vizeaza in principal consolidarea cunotintelor insusite pe baza redimensionarii continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitiva relevanta, astfel incat elevii sa poata realiza conexiuni si aplicatii in contexte din ce in ce mai largi ale cunoasterii.

1. lectii de repetare curenta ( la fiecare unitate didactica)

2. lectii de recapitulare ( la fiecare capitol)

3. lectii de sinteza

Etape :

-anuntarea continutului / temei , a obiectivelor si a unui plan de recapitulare ( acesta se realizeaza / propune in lectia anterioara si se reaminteste la inceputul noii lectii);

-recapitularea continutului pe baza planului stabilit;

-realizarea de catre elevi a unor lucrari sau activitati individuale pe baza cunostintelor recapitulative;

-aprecierea activitatii elevilor;

-anuntarea si explicarea temei.

Cerinta fundamentala:

-lectia de recapitulare curenta trebuie organizata inainte ca uitarea sa fi intervenit masiv.

-la deficientii mintal, recapitularea trebuie sa se faca cand se constata ca majoritatea elevilor nu mai au cunostinte temeinice.

5. Lectia de evaluare , de apreciere

-se realizeaza la sfarsit de capitol, dupa un ciclu de lectii

Etape :

-se stabileste impreuna cu clasa continutul de verificat;

-se verifica nivelul de pregatire a elevilor in functie de continutul stabilit;

-aprecierea rezultatelor;

-explicatii in vederea inlaturarea lacunelor, corectarea greselilor.

Exemplu :

Lectia de recapitulare

Disciplina citire: tema "Vara"

1. se da elevilor sa citeasca 2-3 texte cu tema Vara apoi sa raspunsa la intrebari.
2. Un plan de intrebari:

1. Care sunt lunile de vara?
2. Activitatea oamenilor in timpul verii?
3. Care sunt lunile de vara?
4. Ce fac copiii vara?

Ce poate observa profesorul prin acest tip de lectii:

1. performantele elevilor
2. golurile din cunostintele elevilor
3. golurile din activitatea proprie, a profesorului.

6. Forme de organizare a activitatii de instruire si educatie a scolarilor cu h.m

1. Vizitele si excursiile

-pregatirea temeinica inainte, sarcini bine stabilite

-sa se finalizeze cu concluzii, colectii-valoare compensatorie-sa se autocontroleze pe o durata mai lunga;

-se mentine atentia.

2. Activitati de munca individuala dirijata de educator;

-activitati de socializare

-activitati de autoservire

3. Lucrari practice la atelier contribuie la:

-corectarea tulburarilor de psimotricitate

-antreneaza atentia

-dezvoltarea vorbirii ( il pui sa-ti spuna ce a facut).

4. Activitati de corectare desfasurate in cabinetele TTL, CFM.

7. Activitati de terapie ocupationala , indeletniciri practice-in aceste situatii intalnim urmatoarele secvente principle

-anuntarea obiectului activitatii si instruirea globala a unui model;

-prezentarea instrumentelor si a materialelor d lucru ; in acest caz se va acorda atentie vocabularului utilizat care trebuie sa fie insusit, inteles si corect folosit de catre elevi;

-intuirea modelului pe parti componente;

-modalitati de asamblare;

-activitatea independenta propriu-zisa cu ponderea ca timp si ajutor individual;

-analiza si aprecierea activitatii elevilor

In anumite situatii, pentru lucrari sau activitati mai ample , activitatea poate extinsa pe parcursul mai multor ore/lectii.