Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Gradinita

Functiile si formele evaluarii – perspectiva didactica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FISA DE LUCRU - uneltele de lucru necesare lucrului in parc
INDIVIDUALIZAREA TIPURILOR DE DEFICIENTE IN FUNCTIE DE FACTORII ETIOLOGICI, SOCIALI SI CULTURALI
Activitate practica - Albina
SISTEMUL DE INVATAMANT - RETEAUA SCOLARA
Proiect didactic Clasa: a VII-a A, Chimie, Calcule pe baza formulelor chimice
PROIECT DE LECTIE FINALA - Chimie, - Clasa: a-XI-a A - Aminoacizi definire, nomenclatura si clasificare
PLANIFICARE CALENDARISTICA Geografie Clasa a III –a A Director,
PROIECT DIDACTIC Clasa: a X-a Contabilitate - Analiza contabila si articolul contabil pentru principalele evenimente si tranzactii privind conturile d
PRINCIPIILE DIDACTICE
Radiografia procesului de invatare

TERMENI importanti pentru acest document

: functiile evaluarii : formele evaluarii : perspectiva didactica : Explicati functiile si formele evaluarii :

Functiile si formele evaluarii – perspectiva didactica

 

              Functiile evaluarii privesc atat invatamantul in intregul sau,in relatie  cu celelalte subsisteme sociale, cat si componenetele activitatii de invatamant , interactiunea elementelor interne ale acestuia. „Relevarea functiilor sociale si pedagogice ale actului de evaluare subliniaza nu numai necesitatea acestui proces in contextul organizarii si conducerii invatamantului, precum si in cel al tehnologiei propriu-zise, dar si rolul acestuia in transformarile sistemului si in perfectionarea activitatii.”

                Functiile se refera la sarcinile, obiectivele, rolul si destinatiile evaluarii. Evaluarea realizeaza urmatoarele functii:

1.      Functia selectiva  - este functia de competitie care asigura ierarhizarea si clasificarea elevilor sub raport valoric si ale performantelor in cadrul grupului de elevi.

2.      Functia diagnostica – pe baza de testare evidentiaza valoarea, nivelul si performantele pregatirii elevului la un moment dat (semestru, an scolar,terminarea unui ciclu de studii etc). Ea explica situatia existenta. „Simpla cunoastere a starii fenomenului in momentul in care este evaluat, fara sa puna in evidenta factorii care au generat-o nu permite o ameliorare autentica a acestuia.”

3.      Functia prognostica si de ameliorare – pe baza rezultatelor oferite de diagnoza, in comparatie cu obiectivele si cerintele documentelor scolare (plan de invatamant, programa scolara), prevede probabilistic valoarea, nivelul si performantele ce ar putea sa le obtina elevul in etapa urmatoare de pregatire. Se concretizeaza in deciziile de ameliorare pe care le sugereaza si le fundamenteaza, precum si in predictia evolutiei activitatii si a rezultatelor evaluate. „Menirea evaluarii nu este numai de a constata si de a demonstra, ci de a favoriza perfectionarea activitatii pe care o are in vedere.”

4.       In ceea ce priveste evaluarea randamentului scolar, functiilor constatativa si diagnostica li se adauga si functia predictiva. Evaluarea performantelor dobandite la fiecare nivel al formarii elevilor trebuie sa constituie o sursa de informare menita sa contribuie la prevederea rezultatelor ulterioare. „Pentru conducerea procesului de formare, este necesar ca educatorul sa dezvolte un demers si o atitudine de anticipare.” Se impune evaluarea prealabila a performantelor subiectilor, precum si factorii legati de mediul scolar, care exercita o influenta asupra acestora. S-a demonstrat experimental ca predictiile optimiste asupra performantelor scolare ale elevilor au un efect pozitiv, de angajare a celor in cauza la confirmarea lor.    

        Prin aceste functii ( diagnostica, prognostica, de ameliorare) evaluarea deschide un demers in  spirala, prin care se realizeaza ameliorarea permanenta a activitatii evaluate.

5.      Functia cibernetica sau de feed-back (de reglaj si autoreglaj).        Analizand  finalitatile invatamantului, rezultatele pregatirii elevului evidentiate de apreciere si notare, deci a iesirilor, din care se stabileste marimea de corectare a intrarilor, se stimuleaza optimizarea procesului de predare-invatare, aplicandu-se principiul feed-back-ului;

6.      Functia social- economica. Aceasta functie se refera si evidentiaza eficienta invatamantului in planul macro-socio-economic, care influenteaza hotararile factorilor de decizie privind dezvoltarea si perfectionarea invatamantului, in functie de valoarea si calitatea „produsului” scolii – „omul pregatit prin studii”, omul nou de care societatea are nevoie. „Este firesc ca societatea, facand investitii considerabile, materiale si umane, pentru educatie, sa se intereseze prin organismele sale de eficienta acestor investitii, sa ceara sa fie evaluat produsul rezultat, sa cunoasca efectele sociale ale acestor cheltuieli.”

7.       Functia educativa este functia specifica cea mai importanta a evaluarii, care urmareste stimularea (dinamizarea) obtinerii de performante superioare in pregatirea elevilor, ca urmare a influentelor psiho-motivationale si sociale ale rezultatelor ce le obtin prin evaluare. Indeplinirea functiei educative necesita constientizarea rezultatelor evaluarii in situatiile succesului, insucccesului si mediocritatii scolare; este cunoscut ca succesul scolar ofera satisfactie, dinamizand sporirea rezultatelor la invatatura; de asemenea, insuccesul scolar supara, determina insatisfactie, dar  daca este constientizat ca fiind corect si obiectiv, si acesta poate dinamiza inlaturarea nereusitei la invatatura. „Pe ansamblu, ea indepliniste un rol de reglare a procesului, atat a actului de predare, cat si a activitatii de invatare.” Ambii parteneri ai procesului (profesorii si elevii) au nevoie sa cunoasca  in ce masura activitatea lor corespunde exigentelor scolare: primul pentru a determina nivelul de pregatire al elevilor si, in consecinta, calitatea predarii; celalalt pentru a sti daca rezultatele obtinute sunt pe masura expectatiilor. Deci functia evaluarii in procesul didactic este de a permite controlul si reglarea predarii si invatarii din partea participantilor la acest proces.

             a) Din perspectiva profesorului, evaluarea rezultatelor scolare este necesara in toate fazele desfasurarii procesului, reprezentand un mijloc de control asupra activitatii didactice realizate. Masura in care elevii au asimilat ceea ce s-a predat ofera o imagine asupra activitatii, cu indicatii pentru reglarea acesteia in etapa urmatoare. De aceea, din perspectiva profesorului, evaluarea este necesara:

          • la inceputul activitatii, in scopul cunoasterii nivelului de pregatire al elevilor, pentru  a sti in ce masura acestia stapanesc cunostintele si au capacitatile cerute ca premise pentru asimilarea cunostintelor care urmeaza si pentru a adapta demersul de instruire la posibilitatile de invatare ale elevilor;

           • pe parcursul programului pentru o apreciere cat mai exacta a calitatii demersului intreprins si in scopul reglarii activitatii;

           • in finalul activitatii, pentru estimarea globala a modului in care a fost realizata.

           De asemenea, evaluarea rezultatelor ofera educatorului informatii cu privire la masura in care au fost realizate obiectivele stabilite, permitand cunoasterea calitatii propriilor prestatii.

            Evaluarea randamentului scolar reprezinta modalitatea principala de reglare a actului pedagogic, permitand identificarea activitatilor didactice realizate la parametri convenabili, dar si a zonelor in care s-au  produs disfunctii si in care se impun ameliorari. Deci, „evaluarea randamentului scolar constituie, cel putin indirect, un control / autocontrol asupra activitatii desfasurate, practicile de evaluare indeplinind un rol de declansatori ai transformarii practicilor pedagogice.”

             b) Din perspectiva elevului, in relatie cu invatarea, evaluarea exercita un impact in mai multe planuri. Maniera de verificare a pregatirii elevilor promivata de profesor orienteaza si dirijeaza activitatea de invatare a acestora, evidentiaza ce trebuie invatat si cum trebuie invatat, formulandu-le un stil de invatare.

           Aceasta functie a evaluarii asigura eliminarea caracterului de surpriza pentru elevi, depasind simpla „sanctionare”, transformandu-l pe elev in participant direct al propriei lui formari inclusiv in ceea ce priveste evaluarea / autoevaluarea rezultatelor obtinute.

Functiile evaluarii in relatie cu invatarea sunt urmatoarele:

             • Ofera elevilor posibilitatea de a cunoaste gradul de indeplinire a sarcinilor scolare, de atingere a obiectivelor activitatii. Prin verificarea sistematica a progreselor lor, elevii sunt stimulati sa determine daca si in ce masura activitatea lor de invatare corespunde scopurilor si cerintelor stabilite. Ei constientizeaza distanta la care sunt de performantele asteptate, precum si eforturile ce trebuie intreprinse pentru atingerea lor. Se asigura formarea unei imagini de sine cat mai corecta.

           • Are efecte pozitive asupra insusirii temeinice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor prin repetarea, sistematizarea si intarirea pe care le prilejuieste.    

          In timpul verificarilor notiunile se precizeaza, se clarifica, cunostintele se completeaza, abilitatile devin mai temeinice, iar eventualele erori sunt corectate.

            • Produce efecte globale pozitive in plan formativ-educativ. Impactul „stilului de evaluare” practicat de educatori asupra „stilului de invatare” format elevilor este cunoscut. Elevul adopta un mod de invatare determinat de maniera in care fiecare profesor verifica pregatirea lui.

           • Constituie un mijloc de stimulare a activitatii de invatare, de anagajare a elevilor intr-o activitate sustinuta. Evaluarea sistematica intretine tonusul activitatii elevului pe parcusul programului, in concordanta cu nivelul solicitarilor.

           • Procesele evaluative prezinta reale valente formativ-educative, exercitand influenta asupra dezvoltarii psihice a elevilor  in multiple planuri ale personalitatii lor: stimuleaza activitatea elevilor cu efecte pozitive in planul dezvoltarii personalitatii ; contribuie la formarea unei motivatii puternice fata de invatare, exercita influenta asupra dezvoltarii intelectuale a elevilor, are efect pozitiv in plan volitional si afectiv( avand o contributie evidenta la formarea unor trasaturi – perseverenta, tenacitate, lucrul sistematic) cu rol decisiv pentru randamentul muncii scolare.

            Exercita influenta in directia formarii capacitatii si atitudinii de autoevaluare. Judecatile de valoare formulate de catre educator, mai cu seama atunci cand sunt motivate astfel incat elevii sa perceapa criteriile pe care se intemeiaza aprecierea rezultatelor scolare, devin modele pentru elevii cu valente reale in directia cultivarii capacitatii autoevaluative si in formarea unei corecte imagini de sine. Atitudinea fata de sine este, in masura insemnata, produsul actiunilor evaluative si puternic corelata cu capacitatea de autoevaluare.

          • Evaluarea progreselor scolare contribuie la precizarea intereselor, aptitudinilor elevilor, ca si la depistarea dificultatilor in invatare.

          • Produce efecte in planul relatiilor interpersonale din cadrul grupului ( stima, respect sau desconsiderare, compasiune, propulsare sau pozitia de leader sau marginalizare).

          • Contribuie la intarirea relatiilor scolii cu familia,la convergenta actiunii educative a acestora in vederea cresterii randamentului scolar.

          Functiile evaluarii apar si se actualizeaza diferentiat, prin prevalenta unei  fata de alta la un moment dat. Toate functiile invocate se pot intrezari, mai mult sau mai putin.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 676
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved