Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

INVATAREA PRIN DESCOPERIRE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tipologia obiectivelor educationale
PLAN DE LECTIE CLASA a XII a Planuri de viitor- Cu sau fara… influenta parintilor?”
Subramurile didacticii
METODA - LOCUL SI ROLUL EI IN ACTIUNEA DE INSTRUIRE/EDUCARE
Cum sa devi un parinte mai bun - Disciplina
Principiul constructiei componentiaie si ierarhice a structurilor intelectuale
Stadiile de dezvoltare ale metodologiei didactice - directii de cercetare si perfectionare
PROIECT DIDACTIC Informatica - Utilizarea serviciilor de comunicatii din Internet
Sisteme de C-D si transferul de tehnologie
Pedagogia - teorie si stiinta a educatiei

TERMENI importanti pentru acest document

: invatarea prin descoperire : invatare prin descoperire : invatarea prin descoperire la matematica : metoda invatarea prin descoperire :

INVATAREA PRIN DESCOPERIRE

Invatarea prin descoperire este inteleasa ca modalitate de lucru gratie careia elevii sunt pusi sa descopere singuri adevarul stiintific, refacand drumul elaborarii cunostintelor prin activitate proprie. Aceasta forma de organizare a activitatii didactice a aparut din necesitatea de a-l situa pe elev in ipostaza de subiect al cunoasterii stiintifice.

In activitatea de descoperire elevul se foloseste mult de principiul incercarii si erorii, precum si de rationamentul prin analogie. Insa finalizarea cu succes a acestei forme de invatare necesita indeplinirea de catre elevi a trei operatii de cunoastere premergatoare : sa perceapa si sa memoreze date, fapte, informatii; sa prelucreze si sa asimileze rational materialul faptic si informational adunat; sa formuleze generalizari, extrase sau deduse din analiza fenomenelor, pe care apoi sa le integreze intr-un sistem de idei, in ipostaze operatorii.

In instructia scolara are loc de fapt un proces care se poate numi invatare prin descoperire dirijata. Este vorba de indrumarea de catre profesor a procesului de descoperire efectuat de elevi, sub forma unor sugestii sau precizari.

Dar pentru a intelege bine sensul  invatarii prin descoperire trebuie sa-l deosebim de ceea ce se numeste a invata sa descoperi. Prima se refera la predarea anumitor cunostinte prin utilizarea metodei prin descoperire, iar cea de-a doua se refera la predarea care are drept scop final dezvoltarea capacitatii de a face descoperiri.

In cadrul acestei metode se utilizeaza inductia, deductia si analogia care sunt caracteristice inventiei, numai ca in invatamant acestea sunt orientate spre obiectivele lectiei .. De aceea vom avea tipuri diferite de descoperiri. Clasificarea lor se face in functie de esenta epistemologica a diverselor tipuri de cercetare. C. Moise (1993, p. 68) prezinta urmatoarele tipuri de descoperire:

1. Descoperirea inductiva are la baza rationamentul inductiv. Ea cuprinde analiza, clasificarea, ordonarea si ierarhizarea unor date, unor cunostinte. In acest context elevul reuseste ca pe baza de lectura, de date materiale, fapte, sa se ridice la notiuni, reguli, definitii, generalizari, principii sau legi.

2. Descoperirea deductiva este bazata pe rationamentul deductiv. Ea consta din trecerea de la general la fapte particulare, de la concretul logic la concretul sensibil si are drept scop obisnuirea elevilor de a opera cu abstractiuni stiintifice si filozofice. De aceea este proprie elevilor din clasele gimnaziale.

3. Descoperirea transductiva sau prin analogie

Aceasta se bazeaza pe stabilirea de relatii intre diverse serii de date. Ea este specifica predarii literaturii, muzicii, artelor plastice, acolo unde elevul are libertatea sa realizeze compuneri creatoare.  Nu este o comparatie intre obiecte, fenomene sau partile acestora, ci pe baza asemanarilor unor obiecte sau fenomene se presupune descoperirea asemanarii altor elemente necunoscute pana atunci. Aceasta forma de descoperire se foloseste in special la clarificarea unor notiuni noi formate cu ajutorul notiunilor deja cunoscute de elevi. De exemplu, pe baza notiunilor de schita si nuvela si cunoasterea continuturilor si structurilor acestora, se poate ajunge mai usor la notiunea de roman. Acest tip de descoperire nu este o metoda de demonstrare riguroasa, deoarece concluziile se bazeaza numai pe asemanarea partiala a obiectelor si fenomenelor.

Valoarea pedagogica a invatarii prin descoperire este deosebit de importanta pentru educarea elevului, realizandu-se cu aportul tuturor metodelor de invatamant, orientate euristic, fiind determinate de scopul pe care scoala-l urmareste de a pregati tineretul in cele mai bune conditii pentru a fi cat mai util societatii de azi si de maine. Caracterul informativ reiese din cel putin urmatoarele avantaje pe care le aduce cu sine invatarea prin descoperire si care au fost prezentate in lucrarile lor de mai multi autori: A Gavenea (1975), V. Tarcovnicu (1975), C. Moise (1993).

1. In cursul descoperirii se realizeaza o cunoastere si o intelegere profunda. Cine nu capata o privire de ansamblu a lucrurilor si fenomenelor considerate initial izolat, nu  poate ajunge la patrunderea substraturilor lor interne, nu le poate intelege suficient. Numai prin cercetare si descoperire, numai prin construirea adevarului cunoasterea atinge performantele ei cele mai inalte. Datorita intelegerii profunde cunoasterea devine mai eficienta, evolueaza mult mai rapid in construirea altor adevaruri, pe baza celor vechi.

2. In activitatea de descoperire poate fi angajat intregul potential al elevilor si mai ales functiile superioare. In activitatile de receptare si in cele dirijate riguros sunt solicitate functiile receptive, reproductive, mnemice, precum si cele referitoare la aplicarea unor modele si prescriptii date, in timp ce in actul descoperirii este angajata intreaga capacitate cognitiva a copilului: ingeniozitatea, originalitatea, imaginatia, gandirea inductiva, divergenta si convergenta, spontaneitatea si spiritul critic. Nu se pot depasi obstacolele cunoasterii fara o intensificare a tuturor energiilor personale si fara efort, tensiune psihica mai intensa, care influenteaza in sens pozitiv dezvoltarea intelectuala.

3. In procesul descoperirii se formeaza o multime de capacitati si abilitati care contribuie la formarea personalitatii elevilor. Astfel se formeaza capacitatea de a sesiza si rezolva probleme, spiritul independent, sensibilitatea pentru nou, capacitatea de a se adapta la nou, spiritul independent, capacitatea de a analiza si sintetiza, spiritul stiintific, indrazneala ideatica, capacitatea de a gandi probabilist etc. Elevii capata placere pentru studiu si cercetare, curiozitate stiintifica, aspirand spre perfectibilitate, pentru ca descoperirea realizeaza o apropiere continua de adevar, prin eliminarea erorilor si schimbarea punctelor de vedere.

4. Elevii dobandesc o imagine adecvata despre stiinta, tehnica si arta, acestea fiind privite in ipotezele devenirii lor si nu numai ca niste produse. Invata ca ele se transforma, se adapteaza noilor cerinte, lucru ce reiese chiar din activitatea de parcurgere a unor astfel de procesualitati in lupta pentru dobandirea adevarului.

5. La acestea se adauga influentele de ordin moral - curajul de a iesi din rutina si de a aborda situatiile de risc, perseverenta in urmarirea solutiilor, dragostea de adevar, spiritul de cooperare, increderea in sine etc. - precum si posibilitatea de a se autocunoaste si autocontrola a elevilor. Luptand cu necunoscutul si cu diferite dificultati, personalitatea elevului se cladeste pe multe planuri. Descoperirea este deopotriva act de ordin cognitiv cat si de natura etica.

Invatarea prin descoperire trebuie utilizata cu multa atentie pentru a constitui un sistem sigur de dobandire a informatiilor. Profesorul este acela care pregateste elevii pana la un anumit nivel cand acestia sa aiba posibilitatea, dar si satisfactia de a redescoperi ceea ce stiinta si tehnica au clarificat deja inainte.

Pentru a asigura eficienta maxima in procesul de invatamant se impune folosirea unei strategii didactice care presupune un anumit mod de abordare a instruirii, de organizare (combinare) optima a metodelor, mijloacelor si formelor de grupare a elevi lor in vederea atingerii obiectivelor propuse.

Inainte de a trece la alegerea si combinarea metodelor, este necesara o examinare cu multa atentie a functiilor instructiv-educative ce pot sa le indeplineasca la un moment dat, raportate la obiective, la personalitatea profesorului, la caracteristicile clasei de elevi cu care se lucreaza si la timpul de invatare propus elevilor.

Aplicarea cumulativa a mai multor metode si mijloace a devenit astazi o necesitate, dar si o caracteristica a invatamantului modern, acesta avand largi posibilitati sa beneficieze de pe urma unui arsenal cuprinzator si variat de resurse didactice si tenhico-materiale puse la dispozitie de progresele tehnicii si stiintei contemporane.

Strategiile didactice cele mai solicitate sunt acelea care rezulta din imbinarea unui complex de metode, procedee si mijloace bine selectate si armonizate, avand la baza actualele teorii ale invatarii si orientarile noi ale instruirii, ale didacticii.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1814
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved