Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Gradinita

LIMBA ROMANA CONTEMPORANA - MORFOSINTAXA - Programa analitica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Descentralizarea invatamantului: rol, functii, mecanisme
JOCURI INTERACTIVE DE FIZICA - III
CARACTERISTICI ALE EVOLUTIEI PSIHICE SI FIZICE LA DEFICIENTA MINTALA, SENZORIALA, MOTORIE, COMPORTAMENTALA SI SOCIO – AFECTIVA
Tehnologia instruirii, metodologia instruirii, metoda didactica, procedeu didactic - delimitari terminologice
Orientarea scolara si profesionala. Consilierea psihipedagogica scolara
TIPURI DE STRATEGII
CALENDARUL miscarii personalului didactic din invatamantul preuniversitar
Autistii celebri ne destainue trairile lor
Introducere in teoria si practica evaluarii
PROIECT DE LECTIE CLASA: a IX- a Limba si literatura romana - Enigma Otiliei – caracterizarea personajelor

TERMENI importanti pentru acest document

: ce sunt nou-nascut2C prim-ministru2C prim-solist3F : : construiti doua propozitii in care cuvantul VOI sa fie pronume paarsonal si verb auxiliar : construiti propozitiifolosind partile de vorbire ce denumesc o fiinta o insusire o actiune un lucru :

                          LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

                                          MORFOSINTAXA

Programa analitica

                   Introducere. Paradigmatic si sintagmatic in morfologie

lMorfemul. Clasificarea morfemelor

lClase de cuvinte si clase semantico-functionale

lSubstantivul. Categoriile gramaticale

lFlexiunea substantivului. Clasificarea in declinari. Accentul in flexiunea substantivului

lFlexiunea adjectivala. Clasificarea in declinari. Concluzii in legatura cu flexiunea nominala

lFlexiunea nominala - sinteza

lProbleme de gramatica normativa. Substantivul, articolul si adjectivul

lPronumele. Clasificare. Descrierea claselor

lPronumele personal, posesiv si reflexiv

lPronumele relative si interogative

lDificultati in analiza gramaticala a pronumelui

lProbleme de gramatica normativa

lSinteza cursului

                                            Bibliografie obligatorie

lGALR, vol. I, Ed. Academieie Romane, 2005

lAvram, Mioara – Gramatica pentru toti, Ed. Academiei, 1986, ed. a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Humanitas, 1997.

lCoteanu, I. ( coord.) – Limba romana contemporana. Fonetica, Fonologia, Morfologia, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,1985

lGruita, Gligor – Gramatica normativa. 77 de intrebari. 77 de raspunsuri, Ed. Dacia, 1993, ed. a III-a, Iasi, Polirom, 1999

lGutu Romalo, Valeria – Morfologia structurala a limbii romane, Bucuresti, Ed.Academiei, 1968

lNica, Dumitru, Teoria partilor de vorbire. Aplicatii la adverb, Iasi, Junimea, 1988.

lPana-Dindelegan, Gabriela, Teorie si analiza gramaticala, Bucuresti, Editura Coresi, 1992

lPana-Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatica. Dificultati, controverse, noi interpretari, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003

Bibliografie facultativa

lAvram, Mioara, Probleme ale exprimarii corecte, Bucuresti, Editura Academiei, 1987

lCoteanu, Ion (red. resp.) – Elemente de lingvistica structurala, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1967

lDiaconescu, Paula – Structura si evolutie in morfologia substantivului romanesc, Bucuresti, Ed. Academiei, 1970

lDimitriu, Corneliu, Tratat de gramatica a limbii romane, vol.I: Morfologia, Iasi, Institutul European, 1999

lGutu Romalo, Valeria – Corectitudine si greseala, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000

lIordan, Iorgu si Vladimir Robu, Limba romana contemporana, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,1978

lIrimia, Dumitru, Gramatica limbii romane, Iasi, Polirom, 1997

lManoliu-Manea, Maria, Sistematica substitutelor din romana contemporana standard, Bucuresti, Editura Academiei, 1968

lNeamtu, G.G., Teoria si practica analizei gramaticale, Cluj-Napoca, Excelsior, 1999.

lNica, Dumitru, Teoria partilor de vorbire. Aplicatii la adverb, Iasi, Junimea, 1988.

lPana-Dindelegan, Gabriela, Teorie si analiza gramaticala, Bucuresti, Editura Coresi, 1992

lPana-Dindelegan, Gabriela, Sintaxa si semantica. Clase de cuvinte si forme gramaticale cu dubla natura, Bucuresti, TUB, 1992

 

                                             Idiolect si varianta standard

lLimba naturala

lVarianta standard

lVariante dialectale si sociale

lIdiolect

                                                          Gramatica

lgramatica traditionala (notionala)

–descriptiva si normativa

–uneori si perspectiva diacronica

–viziune atomista

–notionala

lgramatica moderna (formala)

–sincronica  / pancronica (corpus de texte: secvente atestate, accent pe limba vorbita)

–descriptiva

–viziune holista

–formala

                                              gramatica cuvantului

lCuvintele

–componente ale sistemului

–modalitatile de implicare in discurs a cuvintelor:

lunitatile lexicale descrise sub aspectul particularitatilor

–flexionare

–combinatorii

–semantice

                                      clasificarea de ansamblu a cuvintelor

lclasele lexico-gramaticale

–partile de vorbire

lclasele semantico-functionale

Partile de vorbire

lclase lexico-gramaticale organizate in functie de flexiune:

lFlexibile                                                       

Øsubstantiv

Øpronume

Ønumeral

Øverb

Øadjectiv

lNeflexibile

Øadverb

Øconjunctie

Øprepozitie

Øinterjectie

Flexiune sintetica

lprin afixe gramaticale

ex: revazuseram

lprin mijloace fonetice

q alternante fonetice:

q consonantice: brad / brazi

q vocalice: fata / fete

q accent:

q canta vs canta

q intonatie:

q Ioana vs Ioana!

Flexiune analitica

lprepozitii

– Plecarea a trei dintre ei

– Datorita a ceea ce mi-ai spus

lverbe auxiliare

– a fi, a avea, a vrea: va fi citit, ar fi trebuit, voi veni

lconjunctii

– Sa veniti repede!

ladv / loc. adverbiale

–Cel mai harnic, tot atat de pregatit

lArticol

– ai nostri, cel mai bun

                                              Categoria gramaticala

lnotiune morfologica exprimata prin flexiune:

–GEN

–NUMAR

–CAZ

–GRAD DE COMPARATIE

–PERSOANA

–DIATEZA

–MOD

–TIMP

Locutiunea

lgrup de cuvinte sudate si stabile, cu inteles unitar si comportamentul unei parti de vorbire unice;

lcaracteristici:

–unitate semantica realizata prin pierderea individualitatii cuvintelor alcatuitoare

–ordinea (de obicei) fixa a componentelor

–posibilitati reduse de disociere

–dificultatea analizei interioare a grupului (organizare sintactica neclara)

                                     Concepte operationale in morfologie

Morfemul

Principiul stratificarii

uprincipiu afirmat de structuralism ca principiu general de organizare a limbii;

ulimba se prezinta sub forma de etaje si niveluri, organizate de la simplu la complex

                                    E                                  nivel sintagmatic

                                                                                    (al enuntului)

                        L1            L2       Ln                                          nivel lexematic

                                                                                    (al cuvintelor)

                                    M1    M2  Mn                 nivel morfematic

                         F1   F2 … Fn                                       nivel fonematic

IV                                Fetele sosisera                        

III                    Fetele               sosisera

II                      Fet-e-le                        sos-i-se-ra-Æ

I               [f][e][t] [e] [l][e]

I - caracter monoplan (la niv. E)

II-IV - caracter biplan (semn lingvistic)

                                                       Morfemul

uunitate minimala de expresie, purtatoare a unui sens gramatical;

ucf. Martinet:

monem = lexem + morfem

ucf. Hjelmslev: morfemul este o unitate apartinand planului continutului, care implica expresia ca mijloc de a pune in evidenta prin comutare unitatile de continut.

plerematem = plerem + morfem

Morfemul
- acceptii -

uunitate minimala de expresie purtand un anumit sens si fiind alcatuit    dintr-una sau mai multe unitati fonice;

uclasa de alomorfe

Clasificarea morfemelor

udupa structura:

¨continue

¨discontinue

udupa relatii, posibilitati de combinare:

¨dependente (gramaticale sau lexicale)

¨independente

udupa pozitie:

¨antepuse

¨postpuse

Alomorf

uunitatea morfematica considerata din perspectiva apartenentei la o clasa

ucategorii de alomorfe:

–alomorfe fonetice

–alomorfe lexicale

–alomorfe morfologice

Segmentarea

udepartajarea intre unitati morfematice

udificultati de segmentare

–alternantele fonetice

–flexiune neregulata

Cuvantul

uunitatea de baza a morfologiei, pentru ca morfemele nu apar izolat;

umorfemul - termen apartinand metalimbajului

udificultati de definire a cuvantului:

–raporturi diferite in cadrul sintagmelor - simple, compuse, locutiuni, expresii, combinatii libere.

uasocieri stabile:

–acasa

–cuminte

–bunastare

ucuvinte compuse in diferite grade:

–bine-crescut / bine-crescuti / ?crescuti bine

–buna-credinta / bunei credinte / *credintei bune

ugrupare libera:

–buna purtare / bunei purtari / purtare buna

Descrierea claselor
lexico-gramaticale

                                                 SUBSTANTIVUL

Substantivul

4Caracterizare morfologica

–flexiune dupa: numar, caz, determinare

–flexiunea fara det.: 2-3 forme

–flexiunea cu det.: 6-7 forme

–

4Caracterizare sintactica

–V+Subst; Subst+Adj

Categoriile gramaticale ale substantivului

4GENUL

4NUMARUL

4CAZUL

4DETERMINAREA

GENUL

Contexte diagnostic pentru gen:

a) acest            … … / … … bun

b) aceasta … … / … … buna

c) acesti           … … / … … buni

d) aceste          … … / … … bune

ÆMASCULIN:       a&c

ÆFEMININ:            b&d

ÆNEUTRU:            a&d

Contexte specifice: b) & c)

Contexte comune: a) & d)

Substantive mobile

4heteronime:

–gaina - cocos; mama - tata etc.

4derivate:

–fem. < masc.: doctorita, functionara, ursoaica

–masc. < fem.: curcan, vulpoi …

4realizarea distinctiei cu determinant:

–camila femela / camila mascul

4folosirea masc. pentru fem. la unele nume de profesiuni:

– doamna decan / profesor / director / ministru

Substantive epicene

4forma unica:

–feminine: maimuta, puma, soparla

–masculine: fluture, elefant, ornitorinc

Arhigenul

4Substantive care satisfac un singur context din cele patru (paradigma incompleta):

–a) acest lapte

–b) aceasta mazare

–c) acesti ochelari

–d) aceste icre

Genul comun

4Satisfac toate cele patru contexte:

–a) acest taraie-brau / zgarie-branza

–b) aceasta taraie-brau / zgarie-branza

–c) acesti taraie-brau / zgarie-branza

–d) aceste taraie-brau / zgarie-branza

Genul natural

4incadrare dificil de facut; contraexemple:

–s. animate, gen neutru:  stol, card, popor

–s. animate, gen feminin: cireada, turma

–s. animate, gen masc.: parinte, ministru

4opozitia de gen este utila in distinctiile semantice:

animat: masc.               zmeu - zmei

                                                            contrabas - contrabasi

inanimat: neutru           zmeu - zmee

                                                            contrabas – contrabasuri

Genul personal

4procliza articolului: lui Mircea

4constructia C.d. cu prepozitia pe

4vocativ cu desinente specifice: -o, (u)le

4genitiv-dativ cu desinente specifice: Ancai, Floarei vs florii

4conservarea vocalismului si a consonantismului

Oscilatii intre doua genuri

4rulment - rulmenti / rulmente

4robinet - robineti / robinete

4virus - virusi / virusuri

–specializare semantica:

4calcul - calculi / calcule

NUMARUL

4doua valori:

–singular: a&b

–plural: c&d

4pentru o rafinare semantica a numarului: contextul adj. mult:

mult aer / vant / pamant / lapte / aur / soare…

multa vointa / caldura / cerneala…

*mult copil / om; vs multi copii / oameni

*multa masa / floare vs multe mese / flori

Substantive:

4numarabile

4nonnumarabile (numai sg.: substantive masive si abstracte)

Substantive defective de numar
(arhigenurile)

4defective de plural: sete, unt, lapte

4defective de singular: tarate, zori, plete

4tendinta de a completa paradigma:

–treaba - trebi / treburi;

–carne - carni / carnuri

–marfa - marfi / marfuri

Forme duble de plural

4ezitari:

–capsune / capsuni; chibrituri / chibrite; cratite / cratiti; coperti / coperte etc.

4specializari semantice sau omonimii partiale:

–bande / benzi                         subiecte / subiecti

–nivele / niveluri                     arce / arcuri

–rapoarte / raporturi              elani / elanuri

–curente / curenti                    coarne / cornuri

Forme duble de singular

4ezitari:

–caramela / caramea

–sandala / sanda

–franj / franjure

4omonimii partiale:

–corn / coarna

–program / programa

–fascicul / fascicula

Cazul

4NOMINATIV

4ACUZATIV

4GENITIV

4DATIV

4VOCATIV

Caracterizare dupa relatia sintactica specifica

DETERMINAREA

4determinat definit: prietenul / prietenii

4determinat nedef.: un prieten / niste prieteni

4nedeterminat: prieten / prieteni

FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI

4cea mai redusa flexiune: max 3 forme;

4nr. mare de alomorfe

4accentul afecteaza intotdeauna radicalul

4accentul este fix in flexiune:

–carte - cartii

4exceptie:

–radio-radiouri           sora-surori

–zero-zerouri              nora-nurori

–studio-studiouri         mijloc-mijloace

Clasificarea substantivelor in declinari

4substantive variabile

–doua forme distincte: organizate dupa omonimii

–trei forme distincte: cearta, carne, treaba, tata

4substantive invariabile

–pui, ochi, unchi, invatatoare etc.

OMONIMII

K1 = Nsg = Acsg

K2 = Gsg = Dsg

Kpl = Npl = Acpl = Gpl = Dpl

Seria A
Subst. feminine cu omonimia K2=Kpl

Seria B1
Subst. masculine cu omonimia K1=K2

Seria B2
Subst. neutre cu omonimia K1=K2

Stabilirea unor tipuri de omonimii

4a) (N = Ac)sg

4b) (G = D)sg = (N = Ac = G = D)pl

4c) (N = Ac = G = D)sg

4d) (N = Ac = G = D)pl

4e) (G = D)sg

4f) (N = Ac = G = D)sg = (N = Ac = G = D)pl

Tipuri

Substantive de tip A

–a) (N = Ac)sg

–b) (G = D)sg = (N = Ac = G = D)pl

4Substantive de tip B

–c) (N = Ac = G = D)sg

–d) (N = Ac = G = D)pl

Tipuri

4Substantive de tip C

–a) (N = Ac)sg

–d) (N = Ac = G = D)pl

–e) (G = D)sg

4Substantive de tip D (sincretism total)

–f) (N = Ac = G = D)sg = (N = Ac = G = D)pl

–

Declinari
(in functie de alomorfe morfologice)

4Declinarea I (A):   K1:                        [a/f]

                                                            K2= Kpl:     [e/le]

Exemple A1,6: casa, stea

4Declinarea a II-a (A):K1:                   [a/f]

                                                                K2= Kpl:            [i/-i]

Exemple A2: poarta

4Declinarea a III-a (A): K1:

                                                                   K2= Kpl: [i/-i/j]

Exemple: A4,5 floare, idee, baie

4Declinarea a IV-a (B): K1= K2 : [-u/-w]

                                                                  Kpl: [i/-i/j]

Exemple B1,2,3: codru, leu, pom

4Declinarea a V-a (B): K1= K2 :

                                                               Kpl: [-i]

Exemplu B14: caine

4Declinarea a VI-a (B):K1= K2 : [-w, f]

                                                               Kpl: [-e, je, j, wa]

Exemple B21,2,3,4,6: teatru, frau, bici, creion, ou

4Declinarea a VII-a (B): K1= K2 : [-u,-w, f]

                                                                     Kpl: [-uri]

Exemple B28,9,10,12: lucru, birou, meci, tren

4Declinarea a VIII-a (C): K1 ¹ K2 ¹ Kpl

            K1 = ; K2 = ; Kpl = ;

Exemplu: lipsa

4Declinarea a IX-a (C): K1 ¹ K2 ¹ Kpl

            K1 = ; K2 = ; Kpl = ;

Exemplu: treaba

4Declinarea a X-a (C): K1 ¹ K2 ¹ Kpl

            K1 = ; K2 = ; Kpl = ;

Exemplu: vreme

4Declinarea a XI-a (D): K1= K2 = Kpl = f

Exemplu: invatatoare, nume, luni, marti

Functii sintactice ale substantivului in cazurile

 

lNominativ

lsubiect :                                            Copilul ei are patru ani. 

lnume predicativ:                               Mihai este un copil.

lelement pred. suplimentar     Au ales-o directoare.

lapozitie:                    Ionescu, profesorul, va veni maine.

 

lAcuzativ

lcomplement direct                Si-a anuntat prietenii.

                                                                        Am vazut - o pe Ana.

 

lGenitiv

latribut substantival    Sosirea prietenilor ne-a bucurat.

 

lDativ

lcomplement indirect I-am dat Mariei cartea.

lcircumstantial de loc Stai locului!

latribut substantival    El este parinte filozofiei.

lObservatie!

lCand regentul unui substantiv este un substantiv nearticulat, cazul celui dintai nu este genitivul, ci dativul!

lConstructiile de acest tip au un caracter arhaic.

lExista insa si constructii neologice in care un substantiv in dativ, fara prepozitie, poate fi atribut; regentii acestor dative trebuie sa fie substantive articulate, de origine verbala (provenite din verb):

–decernarea de premii castigatorilor (atribut in dativ).

lConstructia are, asadar, structura: acordarea / conferirea / trimiterea / atribuirea de ceva cuiva.

 

 

lVocativ (cazul adresarii)

lfara functie sintactica          

                                                            Ioane! Vino, baiete!

lapozitie                                Jupane Damiene!    

lAcuzativ cu prepozitie

latribut substantival prepozitional

                                                            Teama de consecinte l-a speriat.

lnume predicativ                    Prajitura este cu fructe.

lelement predicativ suplimentar

                                                            L-au chemat ca director.

lapozitie                                 A vorbit despre ea, despre Ana.

lcomplement prep.     Se teme de consecinte .

lcomplement de agent            Pachetul a fost trimis de Ana.

lcircumstantial de loc Pleaca la scoala.

lcircumstantial de timp           A telefonat la plecare.

lcircumstantial de mod           Lucreaza cu grija.

lcircumstantial de cauza         N-a venit de frica.

lcircumstantial consecutiv      Se descurca de minune.

lcircumstantial concesiv                     Fara ajutorul lui si tot a reusit.

lcircumstantial conditional     Fara ajutorul tau, nu reuseam.

lcircumstantial instrumental   Scrie cu creionul.

lcircumstantial de relatie                    E bun la matematica.

lcircumstantial  de exceptie   

                                                In afara de mere, n-a mai adus nimic

lcircumstantial cumulativ

                                                Pe langa mere a adus si gutui.

lcircumstantial opozitional

                                                In loc de mere a adus gutui.

lcircumstantial sociativ                                   A plecat cu sora ta.

lcircumstantial de scop           Invata pentru examen

lGenitiv cu prepozitie

lObservatie! Prepozitiile si locutiunile prepozitionale care impun cazul genitiv sunt: asupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, in fata, in spatele, in privinta, din cauza, in jurul etc. Remarcati ca ele au aspect articulat, adica seamana cu substantivele articulate (se termina in –a sau –l)!

latribut substantival prepozitional      Lupta contra hotiei e obiectivul lor.

lnume predicativ                                Obiectiile lor sunt asupra datei.

lcomplement prepozitional                Luptau contra coruptiei.

lcircumstantial de loc              S-au asezat in fata Mariei.

lcircumstantial de timp                       A sosit inaintea mamei.

lcircumstantial de mod                       El inoata contra curentului.

lcircumstantial de scop                       Invata in vederea examenului.

lcircumstantial de cauza                     Din cauza vremii rele, n-am plecat.

lcircumstantial concesiv                     In ciuda insistentelor, tot n-a reusit.               

lcircumstantial instrumental   Prin intermediul acestui serviciu am reusit sa…         

lcircumstantial de relatie                     In privinta matematicii, stam bine.

lcircumstantial  de exceptie    In afara merelor n-a mai adus nimic

lcircumstantial cumulativ                    In afara merelor a adus si gutui.

lcircumstantial opozitional                  In locul merelor a preferat pere.

lDativ cu prepozitie

lObservatie! Prepozitiile care impun cazul dativ sunt: datorita, gratie, multumita, potrivit, conform, contrar

lcircumstantial de mod                      A rezolvat totul conform cerintelor.

lcircumstantial instrumental               Datorita efortului sau, am reusit.

lcircumstantial concesiv                    Contrar asteptarilor voastre, am ajuns la timp.

latribut substantival prepozitional      Rezolvarea problemelor conform graficului ne-a uimit.

SUBSTANTIVUL

continuare

Functii semantice asociate cazurilor

Vocativul

- cazul adresarii, indicarea explicita de catre locutor a alocutorului, ca destinatar al mesajului imperativ, asertiv sau interogativ.

- caracteristic substantivelor animate personale, comune sau proprii, folosite ca forme de adresare.

Vocative

•nume comune de persoana generice: barbat, femeie, baiat, fata, domn, doamna, domnisoara etc

•nume de rudenie sau de relatii interpersonale: tata, mama, frate, sora prieten, amic etc.

•nume de profesii sau de functii: doctor, profesor, ministru, presedinte, director etc.

• nume etnice: roman, turc, moldovean etc.

• nume mitologice sau religioase: zeu, zeita, zmeu, drac, diavol, inger etc.

•nume proprii de persoana

•Substantivele animate nonpersonale realizeaza cazul vocativ prin personificare: „Ce te legeni, codrule, / Fara ploaie, fara vant…” (M. Eminescu, Ce te legeni… ), „Cat de frumoasa te-ai gatit, Naturo, tu, ca o virgina. (G. Cosbuc, Vara).

•Numele comune in cazul vocativ pot avea valori denominative (referentiale) sau metaforice.

Nominativul

•Exprima diferite specii de actanti (persoanele sau lucrurile care participa la actiune);

la verbele de actiune:

•agentul (cel care face actiunea): Elevul scrie.

•pacientul (cel care sufera actiunea, obiectul care rezulta din actiune): Bolnavul este ingrijit de medic., Mancarea este gatita de mama.

•instrumentul (mijlocul  folosit de agent): Biciul il loveste puternic.

 

la verbele de stare

•experimentatorul (fiinta la care se manifesta o stare):

                                    Omul se teme de fulgere.

                                    Ion se supara.

•locativul

                                    Ma doare piciorul.

Acuzativul

la verbele de actiune

•pacient:             El construieste o casa.

•beneficiar:   Invatatoarea ii invata pe copii alfabetul.

•tinta (persoana sau obiectul spre este orientata actiunea):

                                       El se indreapta spre casa.

la verbele de stare (psihologice)

•experimentator

                                      Pe copil il dor picioarele.

                                      Pe profesor il uimeste raspunsul elevului.

Genitivul

•are semnificatia generala de caz al posesiei, exprimand posesorul unui obiect: cartea elevului, gradina mamei etc.

la numele de actiune / stare

•agentul (genitivul subiectiv):

                                    plecarea copiilor in tabara

•pacientul (genitivul obiectiv):

                                    realizatorul emisiunii etc.

Dativul

•beneficiarul:

                        Mama pregateste copiilor o surpriza.

•experimentatorul (la vb. de stare):                              Copilului ii place jocul.

•tinta:

                        I-a trimis mamei un pachet.

•locativul:

                        Stai locului!

functii suplimentare functiei de individualizare

(a) determinant anaforic cu referire la un antecedent:

                        Am cumparat legume. Rosiile erau foarte scumpe.

(b) deictic cu referinta la situatia de comunicare:

                        Priveste fotografia.

(c) indice al flexiunii de numar si caz la substantiv:

                        cartea colegului si a colegelor

             de gen, numar si caz la adjectivul antepus:

                        povestea harnicului coleg si a leneselor colege

(d) marca a substantivizarii

                        bogatul, eul, sinele, doiul, binele, intrandul,                           aproapele, oful etc.

Asocierea substantivului cu afixele specifice determinarii nedefinite / definite depinde de:

•(a) pozitia (functia) sintactica a substantivului;

•(b) topica in cadrul enuntului, in raport cu regentul;

•(c) conditionarile contextuale

- toate cele trei tipuri de opozitii de determinare:

Vine furtuna / o furtuna / furtuna.

Copii / niste copii / copiii rad.

•distributia substantivului nedeterminat subiect variaza in functie de calitatea predicatului si de topica subiectului:

Un copil / Copilul plange.

Viata (nu) exista pe alte planete. (rar)

Fulgi cad din cer.

Copii merg la scoala.

•S. nedeterminat asociat unor det. adj. antepusi

Bietul / acest / al meu copil plange.

• S. nedeterminat / determinat cand se combina cu adjunctii nominali prepozitionali postpusi

Valuri de lacrimi au curs.

•S. subiect in postpozitie

•semnificatie generala, privitoare la clasa de obiecte denumite, specifica substantivului neindividualizat

Se cere carte.

Cade zapada, ceata, burnita etc.

Se lasa frig, seara, ceata. Vine furtuna etc.

•subst. nedet. corespunde calificarii subiectului:

                        El este profesor.

                        Ea este mama.

•subst. det. hot. coresp. identificarii / individualizarii subiectului:

            Acesta este profesorul.

            Aceasta este mama.

•articularea subst. in poz. subiect si nume predicativ - criteriu de diferentiere a functiilor sintactice:

            Profesorul este el.       (Sb)

            Profesor este acela.     (Np)

•restrange referinta substantivala:

            El este un profesor.

            Aceasta inseamna un efort.

•variatie libera:

            El este doctor bun. / El este un doctor bun.

Complement direct

•poz. compatibila cu toate cele trei afixe de determinare:

El vede fotografii / niste fotografii / fotografiile.

•substantiv Ac, sg. incompatibil cu nedeterminarea:

            *El vede oras. vs. El vede un oras / orasul.

•exceptie:

            El bea apa.,  El a donat sange., Acesta are curaj.                                          (subst. nonnumarabile)

            El cauta slujba., Cumpar casa.

                                                            (val. nominala absoluta)

Poz. sintactice realizate prin subst. in G si in D

•numai determinarea cu articol nehotarat sau hotarat:

            Eu dau unui elev / elevului o carte.

            * Eu dau elev o carte.

            caietul unui elev / caietul elevului

            * caiet elev.

•forma neart. - det. prin adjectiv pronominal antepus / articol enclitic + adjunct adjectival antepus:

            Raspunde acestui / fiecarui / obraznicului  elev. caietul acestui elev  etc.

N.B.

•Indiferent de pozitia sintactica a substantivului determinat definit, asocierea cu un adjectiv propriu-zis antepus, se caracterizeaza prin schimbarea pozitiei articolului definit, care se ataseaza la forma adjectivala, desi determinarea definita a substantivului ramane aceeasi:

–bunul elev / elevul bun, bunului elev  / elevului bun.

•Subst. det. nehot. + adj. calificativ antepus  un bun elev / un elev bun (art. realizeaza det. GN)

            cf. bunul elev.

in grupurile prepozitionale:

•cu regim de acuzativ

            subst. nedeterminat:

                        vaza cu floare (flori)

            subst. determinat cu articol nedefinit:

                        vaza cu o floare (niste flori)

            subst. determinat cu articol def. (rar):

                        vaza cu floarea

•cu regim cazual de genitiv sau dativ

            subst. determinat cu articol nedefinit / definit:

                        lupta impotriva unui dusman / dusmanului              datorita unui talent / talentului

            subst. nedeterminat:

                        lupta impotriva acestui / marelui dusman                  datorita acestui / marelui talent

In structuri frazeologice

•locutiuni:

a avea grija, a da porunca, a da sfat etc.

•expresii:

a-i fi foame, frica, sete, dor etc.

•proverbe:

Corb la corb nu-si scoate ochii.

Cui pe cui se scoate.

             Munte cu munte se intalneste, dar om cu om. etc.

Comp.: Are carte in depozit., Are o carte.,  Are cartea in sertar.  vs.  Are carte [„este instruit”].

Subst. determinate definit
in constructii frazeologice

            a lua seama, a bate campii, a bate pasul etc.

•ambele ipostaze:

            a tine seama / a tine seama

• loc. diferentiate semantic si sintactic:

a lua seama la

a tine seama de

Substantive neregulate

Substantive neregulate

•sub aspectul:

(1) afixelor prin care se realizeaza flexiunea (desinentele si articolele definite);

(2) sistemului de omonimii;

(3) variatiei radicalului;

(4) pozitiei accentului.

(1) S. neregulate sub aspect afixal

•neregularitatea se manifesta prin:

            (a) desinente specifice fata de sistemul de afixe al flexiunii regulate a substantivelor;

            (b) asocierea cu desinente atipice (tipice flexiunii altor clase);

            (c) selectarea atipica a afixelor de determinare.

(a) Substantive neregulate cu desinente specifice

•masculine:

om / oameni    (desinente -f   /-eni)

oaspe / oaspeti             (desinente -f  / -eti) (var. actuala reg.)

frate / fratani   (desinente -e / -ani) (var. arhaica reg.)

tata / tatani      (desinente -a / -ani)

•feminine:

sora / surori     (desinente -a / -ori)

nora / nurori   

•neutre:

cap / capete     (desinente -f  / -ete)

ras / rasete

ou / oua                       (desinente -f  / -a)

•paradigme hibride:

            randunica / randunici

            randunea / randunele

            ___________________

            randunica  / randunele

           

•tiparul se extinde:

                        floricica / floricele

                        surcica / surcele

                        ulcica / ulcele

(b) Substantive neregulate cu desinente atipice

•subst. fem. cu desinenta -uri

            marfa / marfuri            (desinente -a / -uri),

            lipsa / lipsuri

            vreme / vremuri           (desinente -e / -uri)

            comp. paradigma regulata: marfa /marfi, lipsa / lipse, vreme / vremi etc.

•subst. neutre cu desinenta -le (-ále)

            atu /atale                     (desinente -ú / -ale)

            caro / carale                (desinente -ó / -ále)

comp. paradigma regulata, atu / atuuri, caro / carouri (desinente - f  / -uri)

•subst. fem. cu desinenta -ĭ:

            sa / sei                                     (desinente - f / -j)

            manta / mantai           

            comp. paradigma regulata:

            manta / mantale (des. - f  / -le)

•substantive cu desinente ale propriilor variante: seminar / seminarii             (desinente - f / -iĭ)

            comp. paradigmele regulate:

            (arhaica) seminariu / seminarii (desinente -ĭu / -iĭ)

            (actuala) seminar / seminare (desinente - f  / -e);

•subst. masc. tata - paradigma cu 2 desinente caracteristice flexiunii subst. feminine

-a         (tata)

-e         (tatei)

•alte substantive masculine cu aceeasi terminatie -a, au des. pl. -i, comuna masculinelor si femininelor:

papa - papii

popa - popii

pasa - pasii

sau variante (populare) cu desinenta: -e:

papei, popei, pasei.

(c) Selectarea unor afixe de det. specifice altei clase de gen

•substantive masc.: tata, papa, popa, pasa, vladica etc., care accepta, in determinarea definita, forma feminina a articolului:

tata / tatei,                               pasa / pasii

papa papii                               vladica / vladicii

popa / popii

•substantivul tata - posibilitatea selectarii atat a formei masculine, cat si a formei feminine a articolului definit:  tatal / tatalui si tata / tatei.

(2) S. neregulate sub aspectul sistemului de omonimii

(a) substantivul tata:

nedet.:

            (un) tata, (unui) tata (cf. subst. masc.)

det. def.:

            N-Ac tata, G-D: tatei (cf.  subst.  fem.)

–acelasi sistem de omonimii la subst. papa, popa, pasa (desinenta -e, a doua desinenta de singular: papei, popei, pasei).

            Obs.: tata -  sistemul de omonimii diferentiat si dupa forma de masculin sau feminin a afixului de determinare: tatal, tatalui, respectiv, tata, tatei.

            (b) Substantivul feminin piele:

            forme de G-D diferite:

            o piele / unei piei         unei piei  / niste piei

            pielea /  pielei /pielii

            piele(i)    /        piei(le).

(c) Subst. fem. defective de numar - flexiune neregulata (forma unica de sg pentru toate cazurile):

sete(a), sete(i) onoare(a), onoare(i) etc.

v. si subst. neologice:

 favoare(a), favoare(i),

grandoare(a) grandoare(i),

amploare(a), amploare(i)

var. favori(i), grandori(i), amplori(i) etc.

(3) S. neregulate sub aspectul variatiei radicalului

•alternante neobisnuite i / ii:

(o) mana, (unei) maini

•silaba neaccentuata in poz. atipica:

míjloc, mijloáce

•vezi varianta de accentuare: mijlóc (variatia o / oa se realizeaza in silaba accentuata, ca la substantivele cu flexiune regulata).

(4) S. neregulate sub aspectul pozitiei accentului

(a) Substantivele feminine

sóra     suróri   sore(i) „infirmiera”

nóra     nuróri

(b) Substantivele neutre in -o

rádio    radióuri

zéro     zeróuri

Substantivele proprii

Declinarea substantivelor proprii

•trasaturi ale sistemului onomastic

–defectivitatea de numar

–posibilitatea de exprimare a cazurilor prin indici sintetici si analitici (uneori in variatie libera)

–neparticiparea la opozitia de determinare

–utilizarea formelor articolului definit ca afixe flexionare

•sub raportul numarului de afixe - substantive invariabile:

–cazul G-D cu afixul proclitic lui, specific masculinelor: lui Ion, lui Croitoru, lui Grivei, lui Jupiter, lui Saturn etc., extins si la substantivele feminine: lui Carmen, lui Popeasca, lui Fifi, lui Astarte, lui 1907 etc.

–la numele de persoana masculine variabile, morfemul lui concureaza indicii enclitici ai G-D: lui Toma / Tomei, lui Luca / Lucai respectiv,  lui Alexandru / Alexandrului, lui Ionescu / Ionescului, lui Matei / Mateiului etc.

•Substantivele proprii variabile

doua tipuri de omonimii (partial similare cu ale subst. comune):

            K1: (sg., N = Ac);  K2 : (sg., G = D).

•(a) substantivele proprii feminine, care prezinta  urmatoarele tipuri de afixe:

K1: -a (Ioana, Craiova); -ea (Salomeea), -(j)a (Maria, Sinaia);

K2: -ej (Ioanei, Craiovei, Salomeei, Mariei, Sinaiei), realizate uneori ca -ij (Ioanii, Craiovii, Salomeii, Mariii, Sinaii).

Kpl: afixe distincte -e (Ioane, Craiove), -j (Salomei, Sinai), -i(j) (Marii)

•(b) substantivele masculine care prezinta urmatoarele afixe:

K1: -u (Alexandru); -j (Matei), -w (Bartolomeu);

K2: -lui (Marcului,  Mateiului, Bartolomeului).

Kpl (rare) - afixe distincte: -i (Alexandri),-j(Bartolomei)

Obs. In cazul formarii pluralului numelor proprii, formele de plural sunt omonime cu forma de genitiv-dativ, singular

•(c) substantivelor proprii (nume de locuri) neutre

K1 - f (consoana) (Cluj); -u (Lotru); - w (Bacau); - ju (Streiu);

K2 -uri (Clujuri, Lotruri, Bacauri, Streiuri).

SUBSTANTIVUL

1.  Sintagma du-te-vino este:

       a)   propozitie; b) substantiv compus ; c) locutiune substantivala

2.  Substantivele nobilime , tineret , stol , card , armata  sunt :

       a)   heteronimice ; b) colective; c) mobile.

3.  Antonimul substantivului frig  este:

       a)    rece ; b) cald; c) caldura

4.  Substantivele: rinocer, elefant, veverita, lebada, morsa, crocodil  sunt:

       a)    mobile; b) epicene; c) heteronimice

5.  Substantivele mobile sunt cele care:

       a)    formeaza femininul de la masculin si invers; b) au forma diferita pentru genurile masculin si feminin; c) au aceeasi forma pentru feminin si masculin

6.  Genul substantivelor ce denumesc litere, cifre, simturi se stabileste dupa:

       a)    genul natural; b) genul gramatical; c) genul dupa inteles

7.  Substantivul genunchi  are forma:

       a)   de singular; b) de plural; c) are aceeasi forma pentru sg. si pl.

8.  Substantivul cap are la plural:

       a)   o forma pentru toate sensurile; b) doua forme cu acelasi inteles; c) trei forme cu intelesuri diferite

9.  Numele predicativ exprimat prin substantiv nu poate sta in cazul:

       a)   D; b) V; c) N

10. In propozitia: L-au vrut domn tarii, cuvantul subliniat este:

       a)   in cazul G; b) in N; c) in alt caz

11. In propozitia: Au venit la oameni! substantivul subliniat este:

       a)   in Ac; b) in N; c) in D

12. In propozitia: Am reusit datorita efortului depus, substantivul in D este:

       a)   complement indirect; b) c. c. instrumental; c) c. c. de cauza

13.In propozitia: Garla a trecut-o alaiul  substantivul subliniat este:

       a)   subiect; b) complement direct; c) c. c. loc

14.Forma corecta de D a substantivului Lili  este:

       a)   lui Lili; b) Liliei; c) al lui Lili

15.Forma corecta este:

       a)   taisul sabiei; b) taisul sabiei; c) taisul sabiii

16.Forma corecta este:

       a)   badei Ion; b) lui badea Ion; c) badiii Ion

17.In propozitia: Priveam doar inaintea noastra  cuvantul subliniat este:

       a)   adverb; b) prepozitie; c) substantiv

18.Complementul de agent este exprimat prin substantiv in cazul:

       a)   nominativ; b) acuzativ; c) dativ

19.In propozitia: El a iesit inginer, cuvantul subliniat este:

       a)   complement direct; b) nume predicativ; c) c. c. mod

20.In propozitia: Stai locului ! substantivul subliniat este in cazul:

       a)   genitiv; b) dativ; c) acuzativ

21.In propozitia: Asterne-te drumului! substantivul subliniat  este:

       a)   complement indirect; b) c. c. mod; c) c. c. loc

22.Apozitia poate sta

       a)   numai in N; b) numai in V; c) in orice caz , daca se acorda cu cuvantul – baza

23.In sintagma: padure de argint, substantivul argint  este:

       a)   epitet metaforic; b) comparatie; c) metafora

24.In enuntul: Cartile sunt a doi dintre premianti, cuvantul  a  este:

       a)   articol posesiv – genitival; b) verb auxiliar; c) prepozitie

25.Articolul hotarat pentru G-D ,la substantivele proprii masculine este:

       a)   enclitic; b) proclitic

26.In enuntul: Am cumparat  doar un stilou cuvantul subliniat este:

       a)   articol nehotarat; b) numeral

27.In enuntul: Fiii mosneagului au venit sa-l vada, al treilea i al cuvantului subliniat  este:

       a)   articol hotarat; b) desinenta de plural; c) vocala tematica

28.Alegeti varianta corecta:

a)   mama-sa , mamei-sale , mama-si , mama-sai b) mama-sa, mamei sale, mama-si; c)  mama sa, mamei sale, mama-sii, mamei-sei

29.Marcati grupa care contine cuvinte invariabile dupa numar:

       a)   colibri, invatatoare, volei;  b)arici, nume, bebe; c) paria, picolo, dulceata

30.Marcati grupa care contine  substantive cu forme duble de plural :

       a)   ciubuc, brau, rod; b) camin, ghiveci, banda; c) minut, desaga, ibric

                                                             ADJECTIVUL

Identitatea adjectivului

¢relatia obligatorie cu substantivul

lcalifica sau identifica obiectul desemnat de substantiv

ladjunct adnominal.

¢legatura sintactica cu substantivul -  prin acord

•adjectivul repeta informatia de gen, numar si caz a substantivului, limba romana caracterizandu-se prin exprimarea recurenta a acestor indici.

Opozitia de gen

¢se realizeaza prin desinente care marcheaza simultan si opozitia de numar si caz.

¢se marcheaza prin:

lAdjonctiune

•adaugarea indicelui de feminin la forma de masculin –alb / alba;

•adaugarea indicelui de plural la forma de singular – alb / albi

lSubstitutie

•inlocuirea desinentei de masculin cu cea de feminin – tandru / tandra -u/-a;

•inlocuirea desinentei de singular cu cea de plural – tandru / tandri  -u/-i

¢alternantele fonetice consolideaza opozitiile:

•frumos / frumoasa.

exercitiu

¢ Cum este marcata opozitia de gen in cazul urmatoarelor adjective?

lacra buna, mica, satula, frumoasa, neagra, desarta, deasa.

¢ Cum este marcata opozitia de numar in cazul urmatoarelor adjective?

lviteji, tepeni, proaspeti, subtiri, negri, tristi, micsti, goi, vinete, goi.

Clasificare formala traditionala

¢Adjective

lprimare

•albastru

lobtinute prin conversiune

•(om) fericit     adjectiv participial

•acest (copil)

•nici un (copil)             adjective pronominale

•(copilul) sau

lderivate

•barbatos

Clasificare flexionara

¢Adjective

linvariabile - cu o singura forma

•precoce

lcu doua forme flexionare

•verde

lcu trei forme flexionare

•nou

lcu patru forme flexionare

•cald      

                     

Caracterizare morfologica traditionala

¢genul, numarul si cazul

•exprima informatia gramaticala copiata de la substantiv

¢gradul de comparatie

•categoria gramaticala specifica adjectivului.

lpozitiv                                                           slab

lcomparativ de superioritate                       mai slab

lcomparativ de egalitate                   tot atat de slab

lcomparativ de inferioritate             mai putin slab

lsuperlativ relativ de superioritate  cel mai slab

lsuperlativ relativ de inferioritate   cel mai putin slab

lsuperlativ absolut                            foarte / tare / prea slab

Sintaxa adjectivului


Functii sintactice

¢atribut adjectival

lVremea capricioasa ne-a incurcat.

¢nume predicativ

lVremea este foarte capricioasa.

¢predicativ suplimentar

lEa venea vesela pe strada.

¢complement prepozitional

lDin alba s-a facut verde.

Functii sintactice

¢circumstantial de timp

lTe stiu de mica.

¢circumstantial de cauza       

lDe fricoasa ce era, nu iesea din casa.

¢circumstantial de mod

lEra mai mult obosita decat plictisita.

¢circumstantial de relatie

lDe frumoasa, e frumoasa fata…

l

Grupul adjectival
secventa de constituenti organizata in jurul unui adjectiv, in calitate de centru de grup, precedat sau nu de un determinant cantitativ / gradual (prea curios) si urmat de determinantii lui.

¢Structura GAj

ladjectiv + prepozitie + nominal:

•capabil de asemenea lucruri, apt de munca, constient de calitatile sale etc.;

ladjectiv + nominal in dativ:

•gest adecvat situatiei, perioada premergatoare cutremurului, situatie favorabila reclamantului etc.;

ladjectiv + verb la infinitiv:

•bucuros de a fi numit, capabil de a ma impresiona;

ladjectiv + verb la supin:

•bun de mancat, demn de invidiat;

ladjectiv + propozitie conjunctionala:

•interesat daca plec, curios daca a reusit, vinovat ca nu mi-a spus, incantat sa reusesc.

adjectivele guverneaza complemente:

¢de agent : casa construita de tata;

¢prepozitionale: copil apropiat de parinti;

¢circumstantiale:

lde relatie: bun la desen;

lde timp: trist acum;

lde loc: nemultumit aici;

lde mod: oarecum rautacios;

lde cauza: bolnav de invidie;

lconsecutiv: frumoasa de nerecunoscut;

linstrumental: durere inexprimabila prin cuvinte;

lconditional: echipament utilizabil in caz de incendiu;

lconcesiv: femeie saraca in ciuda muncii asidue;

lopozitional: fata lenesa in loc de harnica.

Locutiuni adjectivale

¢grupuri de cuvinte cu caracter stabil si inteles unitar, avand comportamentul sintactic al unui adjectiv:

lde seama, cu dare de mana, cu stare, de treaba etc.

Clase semantice de adjective

A. Adjective calificative

lexprima caracteristici: prost, curajos, frumos etc.

B. Adjective relationale

lindica relatii intre substantive: obiect metalic (obiect din metal), rasa canina (rasa de caini) etc.

C. Adjective determinative

lau ca rol actualizarea unui substantiv (functie asemanatoare cu a articolului):

•adjectivele demonstrative (aceasta carte), posesive (casa mea) si unele adjective nehotarate (fiecare om)

lsau cuantificarea:

•unele adjective nehotarate (multi oameni), adjectivele negative (nici un om) si cele provenite din numeral (doi copii).

Adjectivele calificative

¢sunt singurele care accepta gradarea

¢apar atat in pozitie de atribut, cat si in pozitie de nume predicativ.

Adjectivele relationale si determinative

lnu admit gradarea

lnu apar in pozitie de nume predicativ

¢Adjectivele relationale

lsunt intotdeauna postpuse fata de termenul

lnu pot fi coordonate cu adjectivele calificative:

•*parc frumos si national

lpot fi nume predicative numai cand sunt utilizate contrastiv:

•Parcul nu este national, ci regional.

Interferenta Adj. cu alte parti de vorbire


Conversiuni la clasa adjectivului

¢Adjectivele pronominale

ldemonstrative (aceasta fata, acel baiat), posesive (copilul meu, fetei mele), nehotarate (toate elevele, unii oameni), negative (nici o carte, nici un om), relative (stiu ce carte ai cumparat), interogative (ce carte ai cumparat?).

¢Adjectivele participiale

lparticipii acordate: avere mostenita, om invatat.

lschimbare de sens: om ajuns (=instarit), copil infipt (=indraznet), barbat legat (=voinic) etc.

Conversiuni la clasa adjectivului

¢Adjectivele gerunziale

lfete plangande, femeie suferinda, cosuri fumegande.

¢Numerale adjectivale

lnumerale cardinale propriu-zise (doua apartamente), numerale cardinale multiplicative (castigul intreit), numeralele cardinale distributive (cate doi copii), numeralele cardinale colective (amandoi/ambii elevi) si numeralele ordinale propriu-zise (al doilea candidat)

¢Substantive (rar)

lEx.: neam calau, prunca-ti mangaiere, femeie barbata

Conversiuni ale adjectivului

¢substantivare

lom batran > batranul/un batran).

¢adverbializare

lfrumos > (scrie) frumos.

¢ambiguitati: un tanar muncitor.

Gradarea si modalizarea adjectivului

¢Gradarea / Intensitatea

levaluarea cantitativa a gradului in care un obiect poseda insusirea sau in care se manifesta caracteristica unei actiuni.

laprecierea subiectiva a vorbitorului.

¢intensitatea comparativa

¢intensitatea noncomparativa.

Intensitatea comparativa

¢aprecierea raportului dintre doua sau mai multe obiecte din perspectiva manifestarii unei insusiri comune sau din aprecierea aceleiasi insusiri a aceluiasi obiect, dar manifestata in coordonate temporale si spatiale diferite.

¢Gradul pozitiv

lunitatea de baza fata de care se stabileste raportul exprimat de comparativ si superlativ.

lexprima insusirea unui obiect, fara stabilirea vreunui raport comparativ: inteligent, frumos, inalt etc.

¢Gradul comparativ

larata ca insusirea unui obiect se manifesta intr-un grad diferit (comparativ de superioritate / comparativ de inferioritate) fata de aceeasi insusire a altui obiect (Ion este mai inalt decat Mihai) sau a aceluiasi obiect in imprejurari diferite (Ion este mai cuminte azi decat ieri)

larata ca insusirea unui obiect se manifesta in acelasi grad (comparativ de egalitate) fata de aceeasi insusire a altui obiect (Ion este la fel de cuminte ca Mihai) sau fata de aceeasi insusire a aceluiasi obiect, manifestata in imprejurari diferite (Ion este tot asa de cuminte azi ca ieri).

¢Comparativul de egalitate

lse formeaza cu locutiunile la fel de, tot asa de, tot atat de: tot asa de/tot atat de/la fel de inteligent, tot asa de/tot atat de/la fel de frumos, tot asa de/tot atat de/la fel de inalt.

¢Comparativul de superioritate

lmarcat prin semiadverbul mai: mai inteligent, mai frumos, mai inalt.

¢Comparativul de inferioritate

lse exprima prin morfemul complex mai putin: mai putin inteligent, mai putin frumos, mai putin inalt.

lal doilea termen al comparatiei este introdus prin decat, ca, de:

•o fata mai mare decat tine / un covor mai lung de doi metri .

lsau prin locutiunile prepozitionale fata de, in comparatie cu, in raport cu:

•mai inalt fata de / in comparatie cu / in raport cu tine.

¢Gradul superlativ

lexprima manifestarea insusirii intr-un grad maxim sau minim de intensitate a unui obiect in raport cu altele sau cu el insusi in locuri sau momente diferite.

¢Superlativul relativ

lpresupune raportarea la alte obiecte

lde superioritate

•marcat prin formantul adverbial cel mai (cel mai frumos)

lde inferioritate

•marcat prin cel mai putin (cel mai putin frumos).

lal doilea termen al comparatiei este introdus prin conectivele dintre (+substantiv sau substitut la plural): cel mai silitor dintre voi si din (+substantiv colectiv): cel mai silitor din clasa.

¢Obs! Atat la comparativ, cat si la superlativul relativ, al doilea termen al comparatiei poate lipsi: Elevul cel mai silitor (din clasa) este Ion.

Superlativul absolut

¢exprima gradul cel mai inalt de manifestare a unei insusiri, fara stabilirea unei relatii.

¢mijloace variate de expresie:

ladverbe: foarte, prea, tare, rau:

•foarte destept, frumos rau, tare cuminte

llocutiuni adverbiale construite dupa tiparul adverb + de + adjectiv:

•extraordinar de, nemaipomenit de, inimaginabil de, deosebit de etc.

a) adverbe care implica fie seme cantitative, fie seme calitative care exprima un grad maxim sau depasirea unei limite:

lenorm de, deosebit de, extraordinar de, formidabil de etc.

b) adverbe de provenienta verbala, care presupun implicarea afectiva a subiectului vorbitor:

ldezgustator de, ingrozitor de, enervant de, derutant de etc.

c) adverbe de provenienta verbala construite cu prefix negativ:

lneinchipuit de, nepermis de, nemaiintalnit de, incredibil de, insuportabil de, inexplicabil de etc.

d) adverbe cantitative nedefinite:

latat de, asa de, cat de.

Mijloace stilistice de exprimare a superlativului

¢Mijloace fonetice

lrepetarea vocalelor: maaaare, buuun

lgerminarea consoanelor: rrrau

¢Mijloace lexicale

lprefixare: arhi-, extra-, stra-, ultra-, supra- etc: extrafin, stravechi, supraincarcat

lSufixare: -isim: rarisim, simplisim.

Mijloace stilistice de exprimare a superlativului

¢Mijloace morfologice

lrepetarea adjectivului: frumos, frumos!

lconstructii exclamative: Ce frumos!

lcomparatii stereotipe:

•mari cat cepele, lunga cat o zi de post, curat ca lacrima, mai urat decat dracu, mai catolic decat papa etc.

lGrupari fixe adj. + adverb de origine substantivala:

•indragostit lulea, beat crita, sarat ocna etc.

Mijloace stilistice de exprimare a superlativului

¢Mijloace sintactice

linversiunea sintactica

•o fata mandra

•o mandra fata

•o mandrete de fata

Adjective fara grade de comparatie

¢adjectivele relationale

¢adjectivele determinative

¢unele adjective calificative care exprima insusiri care nu pot fi supuse gradarii: mort, etern, desavarsit, perfect, principal etc.

¢adjective neologice provenite din latina (etimologic comparative / superlative): inferior, superior, anterior, posterior, maxim, minim, optim etc.

Intensitatea non-comparativa

¢presupune o operatie subiectiva de evaluare a unei insusiri

¢intensitatea implica si atitudinea vorbitorului fata de cele exprimate, ducand la modalizarea enuntului.

¢Modalizare = introducerea unei semnificatii de modalitate.

¢Modalitatea = categoria semantica, partial gramaticalizata, care exprima raportarea vorbitorului la un continut propozitional, atitudinea sa fata de starea de lucruri reprezentata.

Gradele de intensitate

¢Gradul intensitatii minime

ladv. putin + adverbe cantitative / calitative

•foarte putin, extrem de putin, grozav de putin etc. (extrem de putin cuminte)

¢Gradul intensitatii reduse , insuficiente

ladverbele putin, slab, oarecum (vag / oarecum / putin neatent)

lsufixele diminutivale: frumusica.

¢Gradul intensitatii suficiente

ladverbele destul de, suficient de, indeajuns de (destul de / suficient de / indeajuns de inteligent).

Gradele de intensitate

¢Gradul intensitatii mobile

lexpresiile din ce in ce mai, tot mai, si mai (actualizare progresiva)

ldin ce in ce mai putin, tot mai putin, si mai putin (actualizare regresiva)

¢Gradul intensitatii maxime

llocutiuni adverbiale construite dupa tiparul adverb + de

•nemaipomenit de, deosebit de, extraordinar de etc.

¢Gradul intensitatii depasite (excesive)

lprefixe si prefixoide ( super-, extra-, arhi-, ultra- etc.)

ladverbe / locutiuni: prea, peste masura de, peste poate de:

•extraplat, arhiplin, prea lung, peste poate de frumoasa

Topica adjectivului

¢Adjectivele calificative

lde regula dupa substantivul determinat: copil inteligent, eleva silitoare.

¢Adjectivele relationale

lintotdeauna postpuse: dans romanesc (*romanesc dans).

¢Adjectivul relational

lintotdeauna preceda adjectivul calificativ: dans romanesc frumos (*dans frumos romanesc).

¢Adjectivele pronominale

lau topica mobila

•adj. demonstrative (acest copil / copilul acesta)

•adj. de intarire (unchiul insusi / insusi unchiul)

•adj. posesive (a mea carte / cartea mea).

lintotdeauna antepuse

•adj. negative: nici o carte; (*carte nici o)

•adj. relative si interogative: ce carte; (*carte ce)

¢Numeralele cardinale cu valoare adjectivala

lintotdeauna antepuse: trei copii; (*copii trei).

ADJECTIVUL -2

flexiunea adjectivala

¢Adjective

lflexibile / variabile

•radical + flective (desinente, articol)

lneflexibile / invariabile

¢paradigma adjectivului

lmai bogata decat a substantivului

Radicalul adjectivelor flexibile

¢simplu

¢dezvoltat

¢variabil

¢invariabil

lun singur cuvant

•sudat: gri / cumsecade

•compus nesudat: pajiste verde-crud

•locutiune adjectivala raspuns in doi peri

Dupa posibilitatile de atasare a flectivelor gramaticale la radical

¢flectiv la sfarsitul cuvantului

lsimple: bun, cordial, frumusel, telegenic

lcompuse: alb-imaculata, instructiv-educativa, romano-franceze

¢flective gramaticale (si) in interiorul cuvantului

lcompuse nesudate alcatuite / provenite din

•[adjectiv + adjectiv] brazi verzi-intunecati

•[adjectiv + substantiv]: rochie galbena-chihlimbar.

¢compuse din doua adjective (invariabile):

lrochie / rochii albastru-deschis, galben-pal, rosu-aprins, verde-crud

¢la unele adjective compuse noi se prefera flexiunea ultimului termen:

lactivitate instructiv-educativa

lrelatii romano-franceze

lrochie alb-imaculata

Adjectivele variabile

¢forme specifice pentru categoriile de

lgen

lnumar

lcaz

¢genul, numarul si cazul, manifestate prin acordul cu substantivul, se inscriu numai in planul expresiei.

¢din punctul de vedere al continutului, aceste categorii privesc substantivul.

genul - categorie flexionara

¢forme distincte

lalb / alba, albi / albe
fragil / fragila
, fragili / fragile

¢paradigma adjectivului este mai extinsa decat cea substantivala:

l(cal) alb / (cai) albi;

l(pisica) alba / (unei/ unor pisici) albe.

Sistemul de omonimii

¢din flexiunea adjectivului este identic cu cel din flexiunea substantivului

¢se realizeaza cu aceleasi desinente

¢Deosebire:

llipsa desinentei de plural -uri din flexiunea adjectivala

¢formele flexionare ale adjectivelor asociate cu substantive neutre sunt omonime la singular cu masculinul si la plural cu femininul.

Articolul

¢apare in structura adjectivului in conditii determinate de topica

lnumai la adjectivele care admit antepunerea

¢ informatia adusa de articol se refera la substantiv

lare functie de determinare numai in relatie cu substantivul

lstudiul ilustrului profesor

•-lui, atasat adjectivului

•marca pentru determinarea substantivului profesor

•marca flexionara indicand genitivul masculin singular pentru adjectivul ilustru si pentru substantiv

lCf. intreg pamantul

Flexiunea adjectivului

¢opozitiile de gen, numar si caz se realizeaza mai ales sintetic

lprin desinente si alternante fonetice

¢foarte rar, analitic

lprin prepozitii

•cererile a numerosi cetateni

Clase flexionare

¢Adjectivele variabile nearticulate

lse repartizeaza in clase flexionare dupa numarul de forme distincte

adjective cu patru forme flexionare

¢m. sg. (toate cazurile)

lØ       bun, scump

l-u      acru, continuu

¢f. sg. N-Ac

l-a       buna

¢m. pl.(toate cazurile)

l-i (asilabic, silabic si semivocalic)     buni

¢f. sg. G-D si pl. (toate cazurile)

l-e       bune

Situatii atipice de flexiune

¢adjectivele terminate in -u semivocalic

l[ŭ] greu, rau (pl. m. grei, rai)

¢adjectivul invechit misel / pl. m. misei

lse comporta la feminin dupa modelul substantivelor terminate in -ea [ĕa] (tipul saltea), grea – grele, rea – rele, misea − misele.

Situatii atipice de flexiune

¢adjectivele formate cu sufixul diminutival -el (la masculin):

lfrumusel, curatel, mititel

•la  feminin singular prezinta variantele cu sufixul -ica sau -ea [ĕa] (singurica / singurea, tinerica / tinerea, preferata fiind prima varianta), dar pluralul feminin dupa modelul -ea [ĕa]: frumusel, frumusei, frumusica,  frumusele.

Adjective cu trei forme flexionare

¢omonimii suplimentare repartizate dupa gen si numar

¢adjectivele care nu disting genul la plural

ladanc / adanca / adanci

lromanesc / romaneasca / romanesti

llarg / larga / largi

lcastaniu, pustiu

largintiu / argintie / argintii, straniu / stranie /stranii;

¢forme neregulate: nou / noua / noi, rosu / rosie / rosii;

¢adjectivele care nu disting numarul la feminin

l-tor (fumator – fumatori, f. sg. si pl. fumatoare

l-au [iŭ], -eu [eŭ]: lalau / lalai / lalaie; instantaneu / instantanei / instantanee.

¢term. -ar si -ariu

larbitrar, contrar        flexiunea cu patru forme

l-ariu (invechita)        flexiunea cu trei forme

•contrariu – contrarie – contrarii

•paradigme hibride: contrar – contrarie – contrarii

¢-tor si –toriu

londulator m. sg. – ondulatori m.pl. – ondulatoare  f. sg . si pl. − ondulatoriu m. sg. – ondulatorie f. sg. – ondulatorii m. si f. pl.

lgresit: obligator – obligatorie – obligatorii.

lgresit: ros – rosie – rosii

¢finala in –uu ( pronuntat adesea monosilabic –u) la m. si n. sg. (tipul ambiguu, asiduu, continuu) cu patru forme flexionare in limba literara

ltendinta de a trece la clasa cu trei forme prin folosirea unei forme unice de plural: ambigui, continui (codri continui, discutii continui, contexte ambigui), in loc de ambigue, continue, pentru feminin si neutru.

¢lalau, molau

ldoua subclase diferite ca distributie a formelor omonime

lcate doua forme, in variatie libera, pentru f.pl.:  fete lalaie / lalai, molaie / molai.

¢june

lo singura forma pentru m. sg. si f. pl.: june ; f. sg. juna – m. pl. juni.

adjective cu doua forme flexionare

lnumar redus de adjective

¢care nu disting genul:

ldulce, limpede, mare (m.,f. sg. N = Ac)

ldulci, limpezi, mari (pl. ambelor genuri si G = D sg.);

¢care nu disting numarul:

lgalbui, greoi, rotofei (m. sg. si pl.)

lgalbuie, greoaie, rotofeie (f. sg. si pl.)

¢care nu disting genul, iar la feminin nici numarul:

lrapace, sagace, tenace, m. pl. rapaci, sagaci, tenaci. 

¢care au o singura forma pentru m. sg si pl. si f. pl.:

lvechi, f. sg. veche.

adjective cu cinci forme flexionare

¢desinenta -or, (proprie flexiunii pronominale), la G-D plural nearticulat s-a extins si la cateva adjective propriu-zise creand asa-numita clasa a adjectivelor cu cinci forme: anumit, destul, diferit, felurit etc.

lAm dat buna seara anumitor / destulor / feluritor persoane.

¢adj. numeros

lnu foloseste desinenta -or la G / D  pl. neart.

¢ pot exprima genitivul si dativul analitic cu prepozitiile a, respectiv la:

lopiniile a destui / diversi / feluriti / numerosi cetateni

lDrumul s-a reparat gratie a destui / numerosi cetateni.

lAm dat buna ziua la destui / diversi / feluriti / numerosi cetateni.

Adjective defective

¢adjective numai cu forma de m. / n. sg. (determina substantive masive)

llapte covasit

lzahar farin

lhidrogen sulfurat etc.

¢adjective numai cu forme de m. sg. si pl.:

ltantar anofel / tantari anofeli

lan bisect / ani bisecti etc.

¢adjective numai cu forme de f. sg. si pl:

lurna cinerara / urne cinerare

llira sterlina / lire sterline

lglanda sudoripara / glande sudoripare etc.

¢adjective numai cu forme de neutru (sg. si pl.):

lbarometru aneroid / barometre aneroide,

lfoc bengal / focuri bengale

laccent circumflex / accente circumflexe,

lsubstantiv epicen / substantive epicene etc.

¢extinderea distributiei la unele adjective

lcombinatii – stabile sau ocazionale:

lgravida (femeie)

lgravid (uter) / (barbat gravid – barbati gravizi) (glumet)

Radicalul adjectivului

¢monomorfematic

lalb, bun, mare

¢dezvoltat prin derivare sau compunere

lfrumusel, cuminte, stramosesc

¢invariabil

lbun, buna, buni, bune

¢variabil datorita alternantelor fonetice

lfrumos, frumosi, frumoasa, frumoase

Flexiunea adjectivala

¢se caracterizeaza, ca si cea substantivala, in general, prin pozitia fixa a accentului, care face parte totdeauna din structura fonica a radicalului

¢radicalul variaza ca lungime 1-6 silabe

¢silaba accentuata preceda de regula direct flectivul

lfrumos, adevarat

¢sau este situata la interval de o silaba

lager, agricol

Alternante fonetice

•Alternantele vocalice

•afecteaza mai ales silaba accentuata a radicalului:

l e / ĕa

•drept – dreapta

•fratesc – frateasca;

•indrazneata – indraznete;

•beat, beata – beti, bete

•treaz ,treaza – treji, treze

lo / ŏa

•domol – domoala

•trecator – trecatoare

•moale – moi

•goale – goi

le / a

•biet – biata / biete

•desert – desarta / deserte

•italian – italieni)

la / i

•tanar, tanara – tineri, tinere

•vanat, vanata – vineti, vinete

¢silaba atona este afectata numai de alternanta a / e

lgeaman, geamana – gemeni, gemene

lproaspat, proaspata – proaspeti, proaspete

¢sporadic in silaba accentuata a / e si a / a

lrau − rea

lcalare – calari

¢doua alternante vocalice (una dintre ele este obligatoriu a / e in silaba atona)

lgeaman – gemeni

ltanar – tineri

lteapan - tepeni

lvanat - vineti

¢Alternantele consonantice

lc / č

•adanc, adanca / adanci; flasc, flasca / flasci; puternic, puternica / puternici; sarac, saraca / saraci

lg / ğ

•natang, natanga / natangi; stang, stanga /stangi; vitreg, vitrega / vitregi, vitrege

lt / t

•bogat / bogati, cuminte / cuminti, plat / plati

ld / z

•cald / calzi, crud / cruzi, verde / verzi

ls / s, s(t), s(tr) / s(t), s(tr)

•des / desi, ales / alesi, fix / ficsi, capitalist / capitalisti, albastru / albastri; z / j (breaz / breji, treaz / treji)

ll / Ø

•gol / goi, moale / moi, satul / satui

lsc / st

•brusc / brusti, orasenesc / orasenesti

Adjective vechi si neologice

¢des / deasa               dens / densa

¢intreg / intreaga       integru / integra

¢sec / seaca                intrinsec / intrinseca

¢stramosesc / stramoseasca

¢carnavalesca, dantesca, romanesca (exc. pitoreasca).

¢*groteasca, *livreasca pentru grotesca, livresca

¢o / ŏa (frumos / frumoasa)

lanaloaga, omoloaga (si analoga, omologa), snoaba,

ldar baroca, ipohondra, majora

¢z / j (darz, treaz, viteaz / darji, treji, viteji)

lursuz / ursuzi, mofluz / mofluzi si mofluji

lconfuz, obez

ldanez, francez

¢l / Ø (gol / goi, moale / moi, frumusel / frumusei, dar si domol / domoli, fudul / fuduli)

lfidel, industrial, memorabil / fideli, industriali, memorabili

¢sc / st (romanesc / romanesti)

lbrusc, brusca / brusti, bruste, fantasc, fantasca / fantasti, fantaste

lbasc, etrusc, flasc (pl. basci / basce)

Adjectivele invariabile

¢adjective simple

lbleu, maro, otova

¢compuse

lalb-vanilie, grena-lucios, roz-oranj

¢locutiunile adjectivale

lca vai de lume, fel de fel de, cum trebuie

¢pot avea grade de intensitate sau modalizatori de evaluare:

leste foarte / cel mai / misto

leste cam prea cumsecade etc.

¢in vecinatatea adjectivelor invariabile antepuse, substantivul centru poate fi numai nearticulat

lasa om / *asa omul, asemenea fata / *asemenea fata)

lsau in variatie libera articulat / nearticulat: coscogea vlajgan(ul).

Adjectivele simple

¢terminate in consoana, i semivocalic, [ĭ], sau e

lantisoc, corai, atroce

lstructura fonetica analoga adjectivelor variabile (adanc, greoi, tenace);

¢finale cu vocale accentuate (-a, -ea, -e, -i, -o , [ö], [ü] )

lgrena, sadea, pane, uni, misto, bleu, ecru

¢finale cu vocale neaccentuate -a, -ea, -i vocalic [i] si semivocalic [ĭ], -o:

lsepia, asemenea, sexy, ditai, stereo

¢adjective invariabile provenite din adverbe

lasemenea, asa, atare

¢adjective invariabile provenite din grupari locutionale care s-au sudat

lanume, cumsecade

¢prefixoide, abrevieri si trunchieri folosite adjectival in limba actuala

lmuzica latino, program tele, coafura afro etc.;

lprofesoara O.K. sau super O.K.;

lcuplu lesbi, studenta simpa etc.

¢adjective formate cu prefixe de la substantive

lpasta anticarie, vesta antiglont, masuri anticomunism, etapa postconflict / postprivatizare, program preaderare etc.

ADJECTIVUL

Test grila

                                               

1. Adjectivele : obosit, citit, rupt, stins sunt:

            a) propriu-zise;

            b) provenite din alte parti de vorbire;

            c) imprumuturi lexicale

2.  Sufixele cu ajutorul carora s-au derivat adjectivele: incantator, imbatator, frumusica, draguta, tinerel sunt:

            a) adjectivale;

            b) substantivale;

            c) si adjectivale si substantivale.

3. Adjectivele : mare, verde, cuminte au:

            a) trei forme flexionare;

            b) doua forme flexionare;

            c) patru forme flexionare

4. Cuvintele urmatoare (formate cu un adjectiv si o alta parte de vorbire) : nou-nascut, prim-ministru, prim-solist  sunt:

            a) substantive compuse;

            b) adjective compuse;

            c) o alta parte de vorbire

5. In enuntul: Fata era desteapta foc, adjectivul este la gradul de comparatie :

            a) pozitiv;

            b) comparativ;

            c) superlativ absolut

6. In enuntul: Copiii aveau conditii superioare de viata, adjectivul este la gradul de comparatie :

            a) pozitiv;

            b) superlativ absolut;

            c) nu are grad de comparatie

7.  In propozitia: Era un cadou destul de frumos, adjectivul este la gradul de comparatie:

            a) pozitiv;

            b) comparativ de egalitate;

            c) superlativ absolut

8. In enuntul: Ce albastri sunt ochii fetei! adjectivul este la gradul:

            a) pozitiv;

            b) superlativ relativ de superioritate;

            c) superlativ absolut

9. Adjectivul poate fi termen regent pentru:

            a) atribut;

            b) complement direct;

            c) complement indirect

10. Prin conversiune, adjectivul poate deveni:

            a) substantiv;

            b) verb;

            c) numeral

11. Adjectivul roz  este:

            a) variabil cu doua forme flexionare;

            b) variabil cu trei forme;

            c) invariabil

12. Sensul adjectivului atroce  este:

            a) cumplit;

            b) violent;

            c) acut

 

13. Sinonimul adjectivului rapace  este:

            a) zgarcit;

            b) lacom;

            c) crud

14. Adjectivul vindicativ este sinonim cu :

            a) vindecator;

            b) de vanzare;

            c) razbunator

15. Adjectivul drept este mostenit din :

            a) limba latina;

            b) limba slava;

            c) din substrat

16. Adjectivul becisnic :

            a) apartine fam. lexicale a cuv. bici;

            b)   este mostenit din latina;

            c) este de origine slava

17. Locutiunea adjectivala poate indeplini:

            a) orice functie sintactica;

            b) anumite functii sintactice;

            c) nici o functie sintactica

18. Adjectivul poate avea functia sintactica de:

            a) complement de agent;

            b) c. c. sociativ;

            c) c. c. de cauza

19. In enuntul: De atenta, e atenta, nu poti sa-i reprosezi nimic, adjectivul subliniat are functia sintactica de:

            a) nume predicativ;

            b) complement direct;

            c) c. c. relatie

20. Sinonimul neologic pentru adjectivul obosit este:

            a) istovit;

            b) vlaguit;

            c) epuizat

21. Aflandu-se in cazul vocativ, adjectivul poate fi:

            a) apozitie;

            b) atribut adjectival;

            c) fara functie sintactica

22. Indeplinind functia sintactica de nume predicativ, adjectivul poate sta in cazul:

            a) genitiv;

            b) acuzativ;

            c) nominativ

23. In exemplul: Curajos in timpul luptei, soldatul a fost decorat, adjectivul are functia sintactica de:

            a) c. c. conditional;

            b) atribut adjectival ( atribut circumstantial);

            c) c. c. de cauza

24. In exemplul: S-ar fi ales ceva de tine, ciung? , adjectivul indeplineste functia sintactica de:

            a) c. c. de mod;

            b) predicativ suplimentar;

            c) c. c. conditional

25. Adjectivul poate indeplini functia sintactica de subiect?

            a) da;

            b) nu;

            c) in unele situatii

26. In enuntul: Codrii se zvarcoleau ca niste vreascuri netrebnice, adjectivul are valoare stilistica de:

            a) epitet personificator;

            b) personificare;

            c) metafora

 

exercitii

1.  Dati exemple de adjective care isi modifica sensul in functie de topica

2.  Dati cinci exemple de locutiuni adjectivale

3.  Din seria de mai jos extrageti adjectivele variabile: bun, negru, roz, rapace, precoce, sagace, tenace,      perspicace, lila, verde, asa, asemenea, gata, gri si aratati cate forme flexionare au.

4.  Formati derivate de la adjectivele: alb, albastru, negru, rosu, galben; derivatele lor vor fi adjective si vor exprima aproximatia culorilor

5.  Dati cinci exemple de adjective compuse

6. Formati adjective de la prefixele:

anti-, arhi-, co-, in-, ne-, post-, pre-

7.  Formati adjective cu sufixele:

-esc, -iu, -as, -ea, -uc, -isor, -ut.

8.  Ce mijloace expresive de formare a superlativului cunoasteti?

9.  Formati adjective de la substantivele: creatie, idee, iluzie

10. Indicati cate un sinonim neologic pentru adjectivele:

            cinstit, lacom, vestit, ingaduitor, fatarnic, darnic, ingeresc, intreg, nesigur, obisnuit, nechibzuit, graitor

11. Dati exemple de expresii cu adjectivul alb

12. Indicati cate un sinonim pentru locutiunile adjectivale:

            cu judecata, cu stare, tot unul si unul, de seama, de isprava, cu dare de mana, cu cap, de nimic

13. Indicati pluralul (feminin si masculin) adjectivelor:

            fix, complex, prolix

14.Subliniati adjectivele fara grad de comparatie:

            gri, extrem, mare, negru, anterior, viu, autentic, proxim, esential, suprem, optim, unic, inferior, excelent, cumsecade, inspaimantator, bun

15. Construiti cate un exemplu in care sa aveti un adjectiv cu urmatoarele functii sintactice:

§          nume predicativ

§          atribut adjectival

§          complement prepozitional

§          c. c. timp

§          c. c. mod

§          c. c. cauza

§          c. c. de relatie

§          predicativ suplimentar

16. Construiti cate un exemplu pentru cerintele de mai jos in care adjectivul este regent:

§c. indirect – substantiv in D sa determine un adjectiv

§c. c. de cauza – substantiv in Ac sa determine un adjectiv

§c. c. de loc – substantiv in Ac sa determine un adjectiv

§c. c. de mod – adverb care sa determine un adjectiv

§c. indirect – substantiv in G fara prep. care sa determine un adjectiv

17. Analizati morfologic si sintactic substantivele si adjectivele din textele:

§E nevoie sa vii si tu.

§Mi-am spus in sinea mea ca nu merita sa iau decizii contrare indicatiilor lor.

§Descrierea lor era conforma cu realitatea, dar eu ma saturasem deja de-atata privit.

§Harap-Alb, daca vede reaua, i-arunca pielea cea de urs…

§18. Formati superlativele stilistice  - bazate pe comparatii stereotipe de la adjectivele:

                        alb, rosu, prost, lung, negru, slab, limpede,    clar, simplu, inalt.

                                                            model: galben ca lamaia

                                             Numeralul

1.1.  Aspecte definitorii

nface parte din clasa semantica a cantitativelor

nreuneste, in calitatea lui de „expresie a numarului”, cuvinte si grupari de cuvinte cu trasaturi morfologice si sintactice specifice.

nCantitativele asociate „ideii de numar”, numeralele, se organizeaza in categorii diferentiate prin modul particular de a introduce aceasta idee in organizarea discursului.

nReferirea la un numar precis se realizeaza lingvistic foarte variat, ceea ce explica eterogenitatea gramaticala a clasei numeralului.

nCategoria centrala o constituie numeralul cardinal.

neste implicat in formarea tuturor subclaselor de numerale care indica, in diverse ipostaze, o cantitate numerica (numeralul colectiv, multiplicativ, fractionar, distributiv, adverbial), dar si a celor care indica, prin referire la un anumit numar, pozitia in interiorul unei succesiuni numeric organizate (numeralul ordinal);

naceasta particularitate situeaza numeralul ordinal in afara cantitativelor.

nNumeralul cardinal reprezinta baza de derivare / compunere (patrime, impatrit, al patrulea, catesipatru etc.) sau este component al unor structuri fixate (cate trei, de trei ori, trei cincimi, trei pe / supra cinci etc.).

nNumeralele se organizeaza in serii paralele ca sinonime ale unor unitati neologice (ambii, prim, secund, tert, dublu, triplu etc.) sau colocviale (jumatate, sfert).

1.2. Caracterizare morfologica

nClasa numeralelor este lipsita de omogenitate, cuprinzand atat unitati flexionare invariabile, cat si unitati cu flexiune de tip nominal.

nProfund eterogena flexionar este seria cardinalelor, din care fac parte numeroase unitati invariabile (trei, cinci), dar si unitati cu forme distincte de gen (doi, doua); cazul este exprimat cel mai adesea prepozitional.

nPrin particularitati morfologice specifice se caracterizeaza si numeralul ordinal, variabil in gen (al doilea / a doua).

nNumeralele fractionare (doime, treime, zecime) nu se deosebesc flexionar de substantiv, iar cele multiplicative (intreit, insutit) au flexiunea prototipica a adjectivului.

1.3. Caracterizare sintactica

nDiversele serii de numerale se deosebesc si in ce priveste posibilitatile de asociere.

nin organizarea enunturilor, numeralele functioneaza ca:

nadjectiv

nsubstitut (pronume)

nSubstantiv

nadverb.         

nComportamentul sintactic difera de la o serie la alta:

nAdjectiv

ndoua carti

nSubstitut

nAre de cumparat mai multe carti. Doua sunt de matematica.

nSubstantiv

nDoi si cu trei fac cinci

nsi numeralul colectiv poate avea valoare de:

nAdjectiv

namindoi copiii

nSubstitut

nAre doi copii; amandoi sunt elevi.

nnumeralul multiplicativ functioneaza preponderent ca:

nAdjectiv

neforturi inzecite) sau

nAdverb

nCheltuiesc inzecit.

nNumeralul fractionar

nsubstantiv

nO treime erau copii.

nNumeralul adverbial

nAdverb

nA refacut textul de trei ori.

nAcest comportament face ca diversele (sub)clase de numerale sa nu poata fi atribuite unei „parti de vorbire” decat in legatura cu un context dat.

nStatutul gramatical propriu numeralului consta in faptul ca numeralul cu valoare adjectivala, pronominala (de substitut), substantivala sau adverbiala prezinta unele trasaturi specifice.

nEterogenitatea gramaticala, variabilitatea (in functie de context) a clasei numeralului explica de ce i se contesta calitatea de „parte de vorbire”.

NUMERALUL CARDINAL

nForme:

nsimple: unu, doi, trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece, suta, mie, milion etc.

ncompuse: unsprezece, doisprezece, o suta trei, patru sute de mii etc.

nValori morfologice:

nvaloare de susbstitut:

nDoi intra.

nAm intalnit trei dintre ei.

nCategorii gramaticale:

nGenul

nnumai la formele unu si doi si la compusele lor: o / un; doi / doua; doisprezece / douasprezece etc.

nNumarul

nun / unu si o / una sunt la singular, celelalte sunt forme de plural

nCazul

nau flexiune dupa caz numai formele: un / unu; o / una; la celelalte numerale, cazurile genitiv si dativ se construiesc cu prepozitiile a, respectiv la:

§Dorintele a doi dintre ei s-au implinit.

§Le-a scris la trei dintre ei.

NUMERALUL COLECTIV

1.Forme:

n2 – amandoi / amandoua // ambii / ambele

n3 – tustrei / tustrele // catestrei // toti trei

n4 – tuspatru // catesipatru // toti patru etc.

nValori morfologice

nvaloare de susbstitut: Amandoi au plecat.

nvaloare adjectivala: Ambii copii au avut pojar.

nCategorii gramaticale: au forme diferite dupa gen si dupa caz; dupa numar sunt invariabil al plural

NUMERALUL FRACTIONAR

nForme:

nun sfert, o jumatate, trei sferturi, o doime, o treime, o cincime, o zecime, o miime, cinci la suta, a zecea parte etc.

nValori morfologice:

nvaloare de substantiv: Doua treimi dintre elevi au promovat.

nvaloare adverbiala: Au lucrat pe din doua.

nCategorii gramaticale:

ngen (stabilit in functie de componenta substantivala a numeralului: sfert, jumatate etc.)

nnumar (plural, avand in vedere felul in care se face acordul: O jumatate dintre ei au plecat.)

ncaz realizat analitic, cu prepozitiile a si la.

NUMERALUL MULTIPLICATIV

nForme:

nindoit, intreit, inzecit, inmiit etc. si neologismele: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu

nValori morfologice:

nvaloare adjectivala – Efortul lui a fost dublu.

nvaloare adverbiala – A muncit dublu.

nCategorii gramaticale:

navand comportamentul flexionar al adjectivelor cu patru forme, au gen, numar si caz

NUMERALUL DISTRIBUTIV

nForme:

ncate unu, cate doi, cate trei etc. si unu cate unu, trei cate trei etc.

nValori morfologice:

nvaloare de substitut – Cate doi intrau in clasa.

nvaloare adjectivala – Au venit cate trei copii.

nvaloare adverbiala – Mergeau cate doi.

nCategorii gramaticale:

ngen (numai la compusele cu unu si doi), numar (singular si plural), caz (flexiune analitica cu prepozitiile a si la)

NUMERALUL ADVERBIAL

nForme:

no data, de doua ori, de o suta de ori, de cate trei ori, bis (nr. 12 bis)

nValori morfologice:

nnumai valoare adverbiala

nCategorii gramaticale:

nnumeralul adverbial este invariabil

NUMERALUL ORDINAL

nForme:

nsimple: intai / intaiul / intaia / intaii / intaiile // primul / prima / primii / primele

ncompuse: dintai, al doilea, al treilea, al treizeci si doilea  etc.

nValori morfologice:

nvaloare de substitut – Au venit primii dintre invitati.

nvaloare adjectivala – Primii invitati au sosit.

nvaloare adverbiala – Intai mergem la scoala, apoi la teatru.

nCategorii gramaticale:

ngen, numar, caz; se declina cu articol hotarat: primul, prima, primele, primii sau cu articol demonstrativ: cel dintai, cea de-a doua, cel de-al optulea etc.

Functii sintactice ale numeralului

cu valoare de substitut

 

nNominativ

nsubiect:

nAu venit cei trei.

nnume predicativ:

nPrietena mea este a doua din rand.

napozitie

nCopilul tau este exceptional, adica primul dintre ei.

nAcuzativ

natribut:

nAcesta este un joc de trei.

nnume predicativ:

nMasa rezervata este pentru patru.

napozitie:

nCina era pentru prietenii tai, adica pentru cei doi.

ncomplement direct:

nL-am vazut pe al patrulea din grup.

ncomplement prep.:

nSe bizuie pe o jumatate dintre ei.

ncomplement de agent:

nProblemele au fost rezolvate doar de un sfert din elevi.

ncircumstantial de loc

nNe indreptam spre cei trei.

ncircumstantial de timp

nVom ajunge pe la doua.

ncircumstantial de mod

nSe comporta ca al doilea care a intrat azi.

ncircumstantial de cauza

nVa fi pedepsit si el pentru cei patru.

ncircumstantial de scop

nLucreaza pentru cele doua.

nGenitiv

natribut genitival:       Dorinta amandurora era sa plece in excursie.

nnume predicativ:       Dorinta era a amandurora.

napozitie:                    Dorinta era a fetelor, a amandurora.

 

nGenitiv cu prepozitie

natribut prepozitional:            Discutia asupra celor doi a fost amanata.

nnume predicativ:       Discutia a fost asupra celor doi.

ncomplement prep.:    Au luptat impotriva a tustrei.

ncircumstantial de loc:           Mergeau in urma celor doi.

ncircumstantial de timp: Au ajuns inaintea a doua treimi dintre concurenti.

ncircumstantial de cauza: Din cauza celui de-al doilea am pierdut concursul.

ncircumstantial de scop: Lucreaza temeinic in vederea celei de-a doua dintre probe.

 

nDativ

natribut: Trimiterea de invitatii celor doi i-a multumit pe parinti.

ncomplement indirect: I-au telefonat primului dintre client

 

nDativ cu prepozitie

ncircumstantial de mod: Au lucrat conform celei de-a doua dintre teoreme.

cu valoare adjectivala

natribut adjectival:     Au aparut cate doua scaune in fiecare colt.

cu valoare adverbiala

ncircumstantial de mod:         Au lucrat pe jumatate.

ncircumstantial de timp:         Au trecut intai pe la noi.

Aplicatii

•Ce numerale cardinale functioneaza exclusiv cu valoare de substitut?

•Ce f. sint. poate indeplini numeralul cu valoare de substitut? Exemplificati

•Ce functii sintactice poate indeplini numeralul cu valoare adjectivala? Dati exemple.

•Formulati enunturi in care o doime si o treime sunt numerale cu valoare substantivala, respectiv substantive

•Alegeti un numar si construiti enunturi cu numeralul corespunzator acelui numar in toate ipostazele posibile (toate variantele numeralului cardinal si ordinal)

•Dati zece exemple de expresii care sa contina numerale (consultati Dictionarul explicativ al limbii romane sau un dictionar de expresii si locutiuni romanesti)

nAnalizati morfologic si sintactic cuvintele subliniate din enunturile:

nA castigat de trei ori pe-atat.

nCei trei copii vor ajunge in acelasi timp la Bucuresti.

nDorinta a doi dintre ei era sa te intalneasca azi.

nVinovati erau amandoi.

nAbia a treia oara a raspuns corect.

nAu impartit totul pe din doua.

nAm ajuns deja la etajul doi.

nDoua sute de elevi erau acolo.

nIon era barbatul ei de-al doilea.

nA primit un milion sapte sute saizeci si cinci de mii de lei.

nConstruiti cate un exemplu pentru cerintele de mai jos:

ncomplement indirect – numeral colectiv in D

natribut numeral – numeral cardinal cu valoare de substitut in G prepozitional

ncomplement direct – numeral ordinal

nnume predicativ – numeral distributiv

ncircumstantial de scop – numeral ordinal

napozitie – numeral

ncircumstantial de loc – numeral colectiv

nConstruiti propozitii in care numeralul sa fie regent pentru atribute exprimate prin:

nsubstantiv

npronume

nadverb

                                                   Pronumele-1

Clasificare

nPronume

tpersonal

tde politete

treflexiv

tposesiv

tdemonstrativ

tde intarire

tnehotarat

tnegativ

tinterogativ

trelativ

tsemiindependent

PRONUMELE PERSONAL

nCategorii gramaticale:

tgenul

tnumarul

tcazul

tpersoana

ndoua serii de forme la Ac si D: accentuate si neaccentuate

Formele pronumelui personal
SG

Formele pronumelui personal
PL

Observatii!

nPronumele personal nu are forme pentru genitiv la persoanele I si a II-a, iar forme neaccentuate exista numai la cazurile acuzativ si dativ!

nAlaturi de formele pronominale din tabel, functioneaza si pronumele dansul, pronume personal de persoana a III-a, avand flexiune cazuala si dupa gen: dansa, dansei, dansul, dansului, dansele, danselor, dansii, dansilor

Situatii speciale

nDativul posesiv 

tadnominal (in vecinatatea unui nume):

nhaina-mi, mainile-i

tadverbal (in vecinatatea unui verb):

nti-am citit articolul

nDativul etic:

tPe unde mi-ai umblat ?

nDativul neutru:

tDa-i bice! Zi-i una mai vesela!

nAcuzativ neutru:

tA luat-o la fuga.

Functii sintactice ale pronumelui personal

nNominativ:

tsubiect: El este aici.

tnume predicativ: Prietenii mei sunt ei.

tapozitie: Ion, adica el, doreste sa vii.

Functii sintactice ale pronumelui personal

nAcuzativ:

tcomplement direct: Il vad mereu pe el.

nObservatie! In limba romana, dublarea printr-o forma neaccentuata de pronume personal a complementului direct este obligatorie!

tcomplement prepozitional: Se teme de voi.

tnume predicativ: Darurile sunt pentru ei.

tatribut pronominal prepozitional: Vestile de la ea ma bucura.

tapozitie: Vorbeau cu Ana, cu ea.

Functii sintactice ale pronumelui personal

nAcuzativ:

tcircumstantial de loc: N-au ajuns la noi inca.

tcircumstantial de mod: Vorbeste ca tine.

tcircumstantial de scop: S-au pregatit pentru voi.

tcircumstantial de cauza: Nu avea loc de ei.

tcircumstantial instrumental: A scris deja cu el.

tcircumstantial sociativ: A plecat cu noi.

tcircumstantial de relatie: Relativ la ea nu ma pot pronunta.

tcircumstantial de exceptie: In afara de el n-a mai venit nimeni.

Functii sintactice ale pronumelui personal

nGenitiv

tatribut pronominal genitival: Cartea lui este noua.

tnume predicativ: Cartea este a lui.

nGenitiv cu prepozitie

tcomplement prepozitional: S-au napustit asupra lor.

tapozitie: Au ajuns inaintea Anei, inaintea ei.

tatribut pronominal prepozitional: Atacul contra lui  a esuat.

tcircumstantial de loc: Stateau inaintea lui.

tcircumstantial de timp: Au sosit inaintea ei.

tcircumstantial de mod: Au actionat contra lui.

tcircumstantial de relatie: In privinta lor nu ma pot pronunta.

tcircumstantial conditional: In locul lor as fi facut la fel.

tcircumstantial opozitional: In locul lui au adus pe altcineva.

tcircumstantial cumulativ: In afara ei au mai venit si altii.

Functii sintactice ale pronumelui personal

nDativ

tcomplement indirect: I-am trimis si ei o carte.

nObservatie! Complementul indirect in dativ se dubleaza obligatoriu printr-o forma neaccentuata a pronumelui personal.

tatribut pronominal: I-am admirat minunata lucrare.

Trimiterea de invitatii lor, adica copiilor, ne-a bucurat

nDativ cu prepozitie

tcircumstantial de mod: Au actionat contrar voua.

tcircumstantial instrumental: A reusit datorita lor.

tapozitie: Gratie lui Ion, adica gratie lui a venit ea.

nVocativ

tfara functie sintactica: Hei , voi ! Unde mergeti ?

PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE

nFormele pronumelui de politete

t+ cel mai inalt grad de reverenta

Maria-sa, Maiestatea–sa, Excelenta-sa

dumneavoastra

dumneata, dumneaei, dumnealui, dumnealor

mata , matalica , talica , matale

t- cel mai scazut grad de reverenta

nFunctiile sintactice ale pronumelui de politete

tPronumele de politete poate indeplini aceleasi functii sintactice ca pronumele personal.

PRONUMELE REFLEXIV

nFormele pronumelui reflexiv

nPentru celelalte persoane, se folosesc formele pronumelui personal, acesta suferind o schimbare a valorii gramaticale (o conversiune la clasa pronumelui reflexiv).

nAtentie !

tPronumele personal la persoanele I si a II-a devine reflexiv cand insoteste un verb la diateza reflexiva, adica atunci cand are rol de morfem: ma tem, te bucuri etc. sau in situatiile in care are functie sintactica de complement direct sau de complement indirect si persoana lui coincide cu persoana verbului: iti cumperi palarii, ne spalam etc.

Comparati:

nEl se teme de serpi.

t(pron. refl., morfem) – clitic non-sintactic

nEl se vede in oglinda.

t(pron. refl., c.d.) – clitic sintactic

nEl te vede.

t(pron. pers., c.d.) – clitic sintactic

nEu ma tem de serpi.

t(pron. refl., morfem) – clitic non-sintactic

nEu ma vad in oglinda.

t(pron. refl., c.d.) – clitic sintactic

nEu il vad.

t(pron. pers., c.d.) – clitic sintactic

Functii sintactice ale pronumelui reflexiv

nAcuzativ      

tcomplement direct: El se compara mereu cu voi.

tcomplement prepozitional: Se bizuie mereu pe sine.

tatribut pronominal prepozitional: Lauda de sine nu miroase a bine.

tnume predicativ: Hainele sunt pentru sine.

tapozitie: Cartea e pentru copii, adica pentru sine.

tcircumstantial de scop: Lupta pentru sine. 

tcircumstantial de mod: Totul a decurs de la sine.

tcircumstantial de loc: Avea in sine o mare neliniste.

nDativ

tcomplement indirect: Si-au cumparat fructe.

t“dativ posesiv”: Si-a pierdut palaria.

 

Atentie!

nVerificati valoarea reflexivului prin dublarea cu o forma accentuata, cu un pronume posesiv, sau prin inlocuirea cu un pronume personal in acelasi caz:

tEl se compara pe sine cu voi.® complement direct

tSi-au cumparat siesi fructe. ® complement indirect

tSi-a pierdut palaria sa.® dativ posesiv

tEl se teme *pe sine.  ® morfem

tEl se bizuie pe sine / pe mine / pe ea. ® morfem

PRONUMELE POSESIV

nCategorii gramaticale: persoana , numar  (al posesorilor si al obiectelor posedate), gen, caz (frecvente sunt formele de N-Ac, cele de G-D folosindu-se doar pentru mai multi posesori: alor mei, alor tai, alor sai, alor nostri , alor vostri).

Formele pronumelui posesiv

Comparati:

nCaii sunt ai sai.

t® pronume posesiv in nominativ, nume predicativ

nCaii sunt ai lui.

t® pronume personal in genitiv, nume predicativ

nCaii sunt ai lor .

t® pronume personal in genitiv, nume predicativ

Functii sintactice ale pronumelui posesiv

nNominativ

tsubiect

nAi mei ma asteapta la aeroport.

tnume predicativ

nBagajele acestea sunt ale mele.

tapozitie

nVor veni si ei, ai tai?

Functii sintactice ale pronumelui posesiv

nAcuzativ

tcomplement direct

nI-am vazut pe ai sai.

tcomplement prepozitional

nSe teme de ai vostri.

tcomplement de agent

nPachetul e trimis de ai tai.

tcircumstantial de loc

nMergem la ai sai.

tcircumstantial de scop

nA luptat mult pentru ai sai.

tnume predicativ

nFlorile sunt de la ai tai.

tatribut pronominal

nFlorile de la ai tai sunt minunate.    

tapozitie

nAm plecat cu ei , cu ai tai.

Functii sintactice ale pronumelui posesiv

nGenitiv

tatribut pronominal

nCasa alor tai este spatioasa.

tnume predicativ

nCasa este a alor tai.

nGenitiv cu prepozitie

tcomplement prepozitional

nS-au napustit asupra alor sai.

tcircumstantial de loc

nS-au oprit in fata alor tai.

tcircumstantial de timp

nAm ajuns inaintea alor nostri.

tcircumstantial de cauza

nN-au venit din pricina alor tai.

nDativ

tcomplement indirect

nLe-am trimis alor tai o felicitare.

nDativ cu prepozitie

tatribut pronominal prepozitional

nReusita gratie alor sai e evidenta.

ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV

nFormele adjectivului posesiv si pozitia lui fata de substantiv:

ndupa substantiv:

tsg. masc. – copilul meu / tau / sau / nostru / vostru;

tsg. fem. – fiica mea / ta / sa / noastra / voastra;

tsg. neutru – caietul meu / tau / sau / nostru / vostru.

tpl. masc. – copiii mei / tai / sai / nostri / vostri;

tpl. fem. – fiicele mele / tale / sale / noastre / voastre;

tpl. neutru – caietele mele / tale / sale / noastre / voastre

ninaintea substantivului:

tsg. masc. – al meu / al tau / al sau / al nostru / al vostru fiu;

tsg. fem. – a mea /a ta / a sa / a noastra / a voastra fiica;

tsg. neutru – al meu / al tau / al sau / al nostru / al vostru proiect.

tpl. masc. – ai mei / ai tai / ai sai / ai nostri / ai vostri fii;

tpl. fem. – ale mele / ale tale / ale sale / ale noastre / ale voastre fiice;

tpl. neutru – ale mele / ale tale / ale sale / ale noastre / ale voastre proiecte

Observatie!

nAdjectivul posesiv poate fi insotit de articol si in pozitie post-substantivala, daca substantivul respectiv mai are un determinant: fiecare prieten al meu / acesti oaspeti ai sai etc.

Functia sintactica a adjectivului posesiv

nindiferent de cazul regentului:

tatribut adjectival

nIeri i-a telefonat prietenei sale.

nA vorbit cu prietena sa.

Exercitii

nCartea lui Radu e aici.

nCartea lui e aici.

nCartea i-am dat-o lui.

nCartea a fost gasita gratie lui.

nReusita gratie lui a fost deplina.

nLuptam impotriva lui.

nLupta impotriva lui este acerba.

nPriveste atent in jurul lui.

nPriveste atent in jurul sau.

nPriveste atent in juru-i.

nEl o intalneste.

nO sa merg acolo astazi.

nO, ai venit?

nDoi baieti vin, o fata pleaca.

nA rupt-o la fuga.

nAu dat vina asupra mea.

nAu votat contra mea.

nLuptau impotriva-i.

nLuptau impotriva-i.

nAu votat contrar mie.

nPe ai sai nu i-a intrebat nimic.

nPe ai lui nu i-a chemat.

nCartea sa e mai buna.

nCasa alor sai e mereu primitoare.

nNu si-a ascultat parintii.

nVezi-ti de treaba.

nVazandu-le copiii, ne-am bucurat.

nMa intreb eu insumi daca nu-i asa.

                                    Pronumele-2

PRONUMELE DE INTARIRE

nFormele adjectivului de intarire

ninsumi / insami         insine  / insene

ninsuti  / insati            insiva  / inseva

ninsusi  / insasi           insisi  / insesi  / insele

Observatie!

nAdjectivul de intarire se acorda cu numele determinat, asadar la feminin prezinta forme diferite de cele de mai sus, pentru cazul D: insemi, inseti, insesi

Functii sintactice ale adjectivului de intarire

natribut adjectival

tInvatand, ne-am facut un bine noua insine.

nObservatie! In stadiile mai vechi ale limbii romane, se folosea si pronumele de intarire, de obicei la persoana I, cu functie de subiect:

tAm vazut insine despre ce vorbeati.

 

PRONUMELE INTEROGATIV

nCategorii gramaticale

tgenul

tnumarul

tcazul

Formele pronumelui interogativ

nCARE

nCINE

nCE

nCAT / CATA / CATI / CATE

nAL CATELEA / A CATA

Functiile sintactice ale pronumelui interogativ

in Nominativ

nsubiect:

tCine vine?

tCe se aude?

nnume predicativ:

tCine este el?

tCe a devenit Ion?

tCate sunt ele?

in Acuzativ

ncomplement direct:

tPe cine ai chemat? / Pe care il cunosti?

ncomplement indirect:

tDespre care ai citit? / La cat lasi merele?

ncomplement de agent:

tDe cine a fost spart geamul?

nnume predicativ:

tCu ce era prajitura?

in Acuzativ (2)

nc. circumstantial de loc:

tSpre cine te duci? /  Langa care te-ai asezat?

nc. circumstantial de timp:

tDupa cine intri? / La cat incepi cursurile?

nc. circumstantial de mod:

tDecat cine esti mai mare?

nc. circumstantial de cauza:

tPentru cine ai fost pedepsit? / Pentru ce plangi?

nc. circumstantial de scop:

tPentru ce te pregatesti?

in Genitiv

natribut pronominal genitival:

tAl cui copil te-a cautat?

nnume predicativ:

tAl careia dintre ele este caietul?

in Genitiv cu prepozitie

nnume predicativ:

tImpotriva caruia a fost atacul?

ncomplement indirect:

tContra cui s-a revoltat?

nc. circumstantial de loc:

tInaintea cui ai stat? /  In fata caruia te-ai asezat?

nc. circumstantial de timp:

tIn urma cui intri? / Inaintea cator ai ajuns?

nc. circumstantial de cauza:

tDin cauza cui ai fost pedepsit?

nc. circumstantial de scop:

tIn vederea a ce te pregatesti?

in Dativ

ncomplement indirect:

tCui i-ai telefonat ieri?

tCatora le-ai lasat mesaje?

nc. circumstantial de mod:

tConform caruia dintre planuri au actionat?

ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

ncand determina un nume, pronumele interogativ devine adjectiv si se acorda cu numele determinat.

nObservatie!

tinterogativul cine nu devine niciodata adjectiv

nFunctia sintactica a adjectivului interogativ:

tatribut adjectival:

nCe cantece cunosti?

nPe care copil il vei invita?

PRONUMELE RELATIV

nObservatie!

tpronumele relativ leaga propozitii subordonate de regentele lor, avand in subordonata statutul unor substitute (inlocuiesc substantive);

nin cazul in care subordonata este o atributiva, pronumele relativ inlocuieste substantivul, pronumele sau numeralul din regenta:

nCei doi pe care i-am intalnit…

nOmul cu care a vorbit…

nCasa sub acoperisul careia a crescut…

ncand subordonata are alta functie, relativul este dublu substitut: al unui nume din regenta si al unui nume din subordonata:

tNu stiu pe cine voi chema la noi.

t(Nu stiu persoana / Voi chema o persoana)

tAm aflat ce a cautat.

t(Am aflat faptul / A cautat faptul)

 

Formele pronumelui relativ

nCARE

nCINE

nCE

nCAT

nCEEA CE (pronume relativ compus)

Observatie!

nDesi in unele manuale scolare apar formele: cel ce, (cea ce), cei ce, cele ce, prezentate ca forme compuse ale relativului, consideram ca respectarea adevarului stiintific este mai presus decat orice ratiune si recomandam tratarea lor ca unitati analizabile.

nSa se compare:

tcel ce intra / cel care intra / cel de acolo

tcei ce vorbesc / cei care vorbesc / cei din banca

tcea ce intra / cea care intra / cea de acolo

tdar: ceea ce ti-am spus / *ceea care ti-am spus

nEste lesne de remarcat ca toate formele, cu exceptia lui ceea ce, sunt analizabile, admitand disocierea si substitutia cu un alt component.

nFormele flexionare ale pronumelui relativ sunt identice cu cele ale pronumelui interogativ, deosebite sunt doar intrebuintarile in context.

Functii sintactice ale pronumelui relativ

nin Nominativ

nsubiect:

tMa intreb cine vine. / Nu stiu ce se aude.

nnume predicativ:

tNu stiu cine este el. /  As vrea sa stiu cate sunt ele

in Acuzativ

ncomplement direct:

nAm aflat pe cine ai chemat / pe care il cunosti.

ncomplement indirect:

nSpune-mi despre care ai citit.

ncomplement de agent:

nNimeni nu spune de cine a fost adus motanul.

nnume predicativ:

nMi-a spus cu ce era prajitura.

in Acuzativ

nc. circumstantial de loc:

nPriveste spre cine te duci /  langa care te-ai asezat!

nc. circumstantial de timp:

nAfla dupa cine intri / la cat incepi cursurile!

nc. circumstantial de mod:

nNu stiu decat cine esti mai mare.

nc. circumstantial de cauza:

nMa intreb pentru ce plangi.

nc. circumstantial de scop:

nTe-a intrebat pentru ce te pregatesti.

in Genitiv

natribut pronominal genitival:

tNu stiu al cui copil te-a cautat.

nnume predicativ:

tAu aflat al careia dintre ele este caietul.

in Genitiv cu prepozitie

nnume predicativ

tOrasul impotriva caruia a fost atacul era distrus.

ncomplement indirect

tNu spune contra cui s-a revoltat.

nc. circumstantial de loc

tBaiatul in fata caruia te-ai asezat e fratele meu.

nc. circumstantial de timp

tFii atent in urma cui intri!

nc. circumstantial de cauza

tTe-a intrebat din cauza cui ai fost pedepsit?

nc. circumstantial de scop

tN-a aflat in vederea a ce te pregatesti

in Dativ

ncomplement indirect

tAm aflat cui i-ai telefonat ieri.

nc. circumstantial de mod

tPlanul conform caruia au actionat  s-a dovedit bun

ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

nFunctia sintactica a adjectivelor relative:

tatribut adjectival

nNu stiu care fetita este sora ta.

nNu l-am intrebat carui grup ii apartine.

nAm aflat in ce statiune vor pleca.

Observatii!

nRelativele cine si ceea ce nu devin niciodata adjective pronominale.

nRelativul ce poate fi folosit si cu valoare adverbiala:

nCe frumos ninge!

PRONUMELE DEMONSTRATIV

nPronume demonstrativ

tde apropiere:

nacesta, aceasta, acestia, acestea, (asta, asta, astia, astea – forme populare)

tde departare:

nacela, aceea, aceia, acelea / cel, cea, cei, cele, (ala, aia, aia, alea – forme populare)

tde identitate:

nacelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

tde diferentiere:

nde apropiere: cestalalt, ceastalalta, cestilalti, cestelalte, (astalalt, astalalta, astilalti, astelalte – forme populare)

nde departare: celalalt, cealalta, ceilalti, celelalte, (alalalt, ailalta, ailalti, alelalte – forme populare)

Categorii gramaticale

ngen, numar, caz

nFunctii sintactice ale pronumelui demonstrativ:

nNominativ

nsubiect

tAcesta vine de obicei pe la noi.

nnume predicativ

tEl este acela cu care ai vorbit?

nApozitie

tMaine vine Ion, acela despre care ti-am vorbit.

Acuzativ

natribut pronominal:

tFlorile pentru ceilalti sunt la tine?

napozitie:

tVei scrie cu creionul, cu acesta, foarte ordonat.

ncomplement direct:

tO cunosc doar pe cealalta.

ncomplement indirect:

tI-a telefonat si celuilalt.

ncomplement de agent:

tPachetul a fost trimis de acestia.

Acuzativ

ncircumstantial de loc:

tAm fost in vizita la ceilalti.

ncircumstantial de timp

tAu ajuns dupa aceasta.

ncircumstantial de mod:

tAu procedat ca si ceilalti.

ncircumstantial de cauza:

tPentru acestia au fost pedepsiti toti.

ncircumstantial de scop:

tSe straduieste pentru cealalta.

Genitiv

nnume predicativ:

tScrisorile sunt ale acestora.

natribut pronominal:

tScrisorile acestora n-au ajuns la timp.

 

Genitiv cu prepozitie

nnume predicativ:

tToate datele sunt impotriva celuilalt.

natribut pronominal:

tZvonurile impotriva acestuia nu s-au confirmat.

ncomplement indirect:

tS-au napustit asupra celorlalti.

ncircumstantial de loc:

tSe vor aseza in fata acesteia.

ncircumstantial de timp:

tAm plecat inaintea celuilalt.

ncircumstantial de cauza:

tN-am reusit din cauza aceluiasi.

ncircumstantial de scop

tVom actiona in vederea aceleia dintre propuneri care se va dovedi mai utila.

 

Dativ

ncomplement indirect:

tI-au scris aceluiasi caruia i-ai scris si tu.

nDativ cu prepozitie

natribut pronominal:

tSuntem de acord ca este o reusita datorita celuilalt.

ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

nFunctia sintactica a adjectivului pronominal demonstrativ

natribut adjectival:

tAceluiasi copil i-am corectat tema.

tAu procedat conform celorlalte dispozitii.

tIl vad mereu pe acelasi baiat aici.

PRONUMELE NEHOTARAT

nCategorii gramaticale: gen, numar, caz

nForme ale pronumelui nehotarat:

tsimple: unul, altul, mult, putin, tot, destul, atat, cutare

tcompuse: vreunul, oricat, catva, fiecare, fiecine, careva, cineva, ceva, altceva, altcineva

Observatie!

nPronumele nehotarate: mult, putin, tot, atata, oricat pot fi folosite si adverbial; sa se compare:

nPronume____________________________

nEi consuma mult / putin / tot / atata

nSe multumeste cu putin / cu atata

nIti aduce oricat.

 

nAdverb______________________________

nEi alearga mult / putin / atata

nVorbeste mult / putin mai bine

nPoti vorbi oricat de mult.

Locutiuni pronominale

ncine stie ce

ncine stie cine

ncine stie cat / cati / cate;

nte miri cine

nte miri ce

nte miri cat / cati / cate;

nnu stiu cine

nnu stiu ce

nnu stiu cat /  cati / cata

Functii sintactice ale pronumelui nehotarat

nNominativ

nsubiect:

tAltii au fost chemati.

nnume predicativ:

tCartile sunt altele, nu sunt cele cautate.

nApozitie:

tVeti veni si voi, toti.

Acuzativ

natribut pronominal:

tDiscutia cu toate la un loc a fost mai interesanta.

napozitie:

tA vorbit cu copiii, cu altii decat ai tai.

ncomplement direct:

tIi cunosc pe toti din clasa ta.

ncomplement indirect:

tA vorbit  cu fiecare dintre ei.

ncomplement de agent:

tPachetul a fost trimis de cineva necunoscut.

Acuzativ

ncircumstantial de loc:

tAm fost in vizita la toti.

ncircumstantial de timp:

tAu ajuns dupa altii.

ncircumstantial de mod:

tAu procedat ca fiecare din oamenii acelui oras.

ncircumstantial de cauza:

tPentru cativa au fost pedepsiti toti.

ncircumstantial de scop:

tSe straduieste pentru oricare din elevii lui.

Genitiv

nnume predicativ:

tScrisorile sunt ale cuiva din aceasta casa.

natribut pronominal:

tScrisorile tuturor au ajuns la timp.

Genitiv cu prepozitie

nnume predicativ

tDatele sunt impotriva fiecaruia dintre noi.

natribut pronominal:

tAtacurile asupra catorva de aici ne supara.

ncomplement indirect:

tSe napustesc asupra oricui.

ncircumstantial de loc:           

tSe vor aseza in fata alteia.

ncircumstantial de timp:

tM-am trezit inaintea tuturor.

ncircumstantial de cauza:

tN-am reusit din cauza cuiva care m-a grabit.

ncircumstantial de scop:

tVom actiona in vederea unora dintre telurile lui.

Dativ

ncomplement indirect:

tI-au scris cuiva caruia i-ai scris si tu.

nDativ cu prepozitie

natribut pronominal:

tE evidenta reusita gratie fiecaruia din echipa.

tADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTARAT

nForme ale adjectivului nehotarat

:

nforme simple                                    

nun / o / unii / unele;                                                  

nalt / alta / alti / alte;

nmult / multa / multi / multe

                                               

nforme compuse

noricat / oricata / oricati / oricate

nvreun / vreuna / vreunii / vreunele

ncatva / catava / cativa / cateva

Observatii!

nFormele: alde, niscai, niscaiva, fiece functioneaza numai adjectival.

nNu toate pronumele nehotarate pot deveni adjective. Formele: altceva, altcineva, cineva, careva, fiecine, oricine sunt intotdeauna pronume.

nAdjectivul pronominal ceva se foloseste de obicei cu substantive defective de plural: ceva carne, ceva faina, dar se poate intrebuinta si cu substantive la plural: ceva haine, ceva griji.

Observatii!

nAtentie la omonimia lui niste ca articol nehotarat si adjectiv nehotarat; sa se compare:

tAu venit niste prieteni.

tA adus niste lapte

nFunctia sintactica a adjectivului pronominal nehotarat

natribut adjectival:

tA adus cateva imbunatatiri proiectului.

PRONUMELE NEGATIV

nCategorii gramaticale: gen, numar, caz

nFormele pronumelui negativ:

tnimic

n(se foloseste pentru obiecte)

tnimeni

n(se foloseste pentru persoane)

tniciun / nicio/ niciunul / niciuna / niciunii / niciunele

n(pentru persoane si obiecte)

Functii sintactice ale pronumelui negativ

nNominativ

nsubiect

tNimeni nu m-a cautat azi.

nnume predicativ

tEl nu este nimeni.

Acuzativ

natribut pronominal prepozitional

tSe simtea copilul nimanui.

nnume predicativ

tCaietul nu era al nimanui.

ncomplement direct

tN-a gasit nimic din ce i-ai spus.

ncomplement indirect

tN-au discutat despre niciunul.

ncomplement de agent

tRaspunsul n-a fost adus de nimeni.

Acuzativ

ncircumstantial de loc

tDrumul nu duce spre nimic.

ncircumstantial de timp

tAu stat trei zile, dar in niciuna n-a plouat.

ncircumstantial de mod

tEl nu face ca nimeni.

ncircumstantial de cauza

tNu vreau sa fiu pedepsit pentru nimeni.

ncircumstantial de scop

tNu lucreaza pentru nimeni.

Genitiv

natribut pronominal genitival:

tRaspunsul niciuneia n-a fost bun.

nnume predicativ:

tRaspunsul bun n-a fost al nimanui.

Genitiv cu prepozitie

natribut pronominal:

tRaportul asupra niciuneia dintre probleme n-a fost intocmit.

ncomplement indirect:

tNu s-au inteles asupra niciuneia dintre chestiuni.    

ncircumstantial de loc:

tNu s-au asezat in fata niciunuia dintre ei.

ncircumstantial de timp:

tN-au ajuns inaintea nimanui.

ncircumstantial de cauza:

tN-au gresit din cauza nimanui.

ncircumstantial de scop:

tNu lucreaza in vederea a nimic.

Dativ

ncomplement indirect:

tNu da nimanui nimic.

ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV

nfunctioneaza ca adjectiv doar formele niciunul (niciuna, niciunii, niciunele)

nFunctia sintactica a adjectivului pronominal negativ:

natribut adjectival

tNu s-a intalnit cu nicio colega.

tNu i-a telefonat niciunui prieten.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1081
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved