Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Copiii invata ceea ce traiesc
Stilurile de predare
Valorile, interesele si atitudinile elevilor din ciclul gimnazial
Continutul procesului de invatamant
ROLUL CATEDREI SI AL CABINETULUI DE SPECIALITATE IN SISTEMUL ACTIVITATII DIDACTICE
STRATEGI I PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASA
Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii si consolidarea cunostintelor lingvistico – literare
CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII - TEHNICI DE PROMOVARE A SERVICIILOR
Finalitatile educatiei
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA

TERMENI importanti pentru acest document

: competenta didactica simbol : metoda cubului : simbol pentru competenta didactica : metoda cadranelor :

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL INVATARII

I  Informatia a devenit in ultimii ani un liant intre individual si social, raportata la tendintele de schimbare ale societatii informationale contemporane.

Managementul informatiilor devine astfel o strategie de corectie, de constientizare, de implicare si initiativa intr-o lume in care echilibrul valoare-nonvaloare-libertate-constrangere (privind informatia) este destul de fragil.

Aceasta perspective determina ca in activitatea de consiliere si orientare, elevii sa-si formeze urmatoarele competente specifice:

         capacitatea de a utiliza diferite surse de informatie;

         abilitatea de selectare a informatiilor corespunzator nevoilor;

         responsabilizarea sociala a informatiei.

Prin urmare, noile tehnologii ale informatiei si comunicatiei in educatie (NTICE) sunt prezente si necesare in scoli generale si licee, informatia fiind din ce in ce mai mult regasita pe suporturi optice si digitale.

Evident, evolutia in acest sens va fi din ce in ce mai accelerata, reteaua de calculatoare cu care sunt dotate unitatile de invatamant fiind utilizata diferentiat, in functie de proiectele de dezvoltare institutionala. Toate acestea trebuie sa creeze un mediu ambiental motivant si confortabil care sa ajute elevii in invatare si integrare socio-profesionala din perspectiva societatii informatizate. Elevii pot folosi in acest sens:

         Baza locala de date; Documente audio, video pe suporturi analogice sau digitale;

         Internetul, CD-uri, DVD-uri.

Elevii pentru a deveni performanti si utili in viitor urmaresc tendinta de evolutie a omenirii catre generalizarea societatii informationale.

Accentul se pune pe INVENTIVITATE, pe CERCETARE si DEZVOLTARE, pe valorificarea gandirii si imaginatiei, in programul UE impunandu-se ca pana in 2010 angajarea a peste 700.000 de cercetatori. Cu alte cuvinte cariera stiintifica va deveni o optiune prioritara. Legea lui Pareto prezinta curiozitati care pot atrage atentia elevilor:

         80% din consecinte sunt provocate de 20% din cauze;

         80%o din activitatile unui proiect se realizeaza in 20% din timpul alocat proiectului;

         80%o din noutatile unui ziar ocupa 20% din spatiul ziarului;

         80%o din decizii se iau in 20%o din timpul unei sedinte;

         80%o   din  valoarea   stocurilor  acopera  doar  20%   din  spatiul   de depozitare;

         80% din venituri sunt generate de 20% dintre clienti;

         80%o din rebuturi sunt cauzate de 20% din erorile de productie.

-          elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala

-          ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu

-          finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice.

I.       CONCEPTUL DE INVA TARE

Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest sens de un anumit numar de modalitati de reactie la sistemul extern.

Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucrurile, cu oamenii, cu sine insasi.

Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu repetitia aceleasi situatii stimulente, iar dupa H.Peron, este o modificare adaptiva a comportamentului in cursul probelor repetate.Exista si alte concepte privind invatarea .Montipellier, defineste invatarea ca fiind o modificare sistematica, relatii permanente de conduita iar pentru W.A.Torpe, invatarea este organizarea comportamentului ca rezultat al experientei individuale.

In acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetarii situatiilor sau exersarii.

Invatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate; in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua achizitie a organismului ca urmare a simularii, a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica  este procesul de asimilare a cunostintelor si de formare a priceperilor si desprinderilor.

Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi legaturi in scoarta cerebrala.

In literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe sensuri si anume:

a)      Ca actiune operationala, independenta sau dirijata pedagogic individuala sau colectiva, caz in care termeni ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare.

b)     Ca un proces,  se face referire mai ales la mecanismele care-l conditioneaza si la desfasurarea insusi a fenomenului exprimat in termeni de: insusire, asimilare, modificare, restructurare.

c)             Ca un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de: cunostinte, pricepere, desprindere, obisnuinte, adaptare, performanta, etc.

Elementele definitorii a invataturii sunt:

II.      TIPURI DE INVA TARE

Prin 'Tipuri de invatare', sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive, pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. Pana in prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare.

1.           Dupa criteriul tipului de invatare

a)      invatarea directa prin experienta personala

b)      invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive

c)              invatarea prin asociere verbala

d)      invatarea prin discriminarea multipla

e)              invatare social-instrumentala si din experienta altora

f)                invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora

2.           In functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii

a)      invatare latenta, neconstietizata imediata

b)      invatare spontana, neintentionata

c)              invatare hipnotica

d)      invatare constienta prin intelegere si anticipare

e)              invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit

f)                invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva

3.           Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa organizarea informatiilor si situatiei stimulatorii se delimiteaza:

a)              invatarea algoritmica pe secvente operationale  

b)      invatare programata

c)      invatare euristica prin rezolvare de probleme

d)      invatare prin modelare si analogie

e)              invatare prin creatie

f)               

4.            Dupa principalele procese si cai psihice angajate in actul invatarii,                                              

 a)invatare senzoriala                                              

b)invatare cognitiv - mintala

c)invatare bazata pe impuls emotional                

d) invatare prin operatii intelectuale formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale                                                                                                                          

5. Dupa scopul urmarit se poate vorbi

a)      invatarea informationala

b)      invatarea formativa

III.    FORMELE INVA TARII

In activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile instructiv - educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si nivelurile invatarii.

Educarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se soldeaza cu efecte pozitive ( efecte compensatorii sau de odihna activa prin alternanta activitatiilor).

Dupa M. Zlate, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt:

a)   dupa continutul lor (ce invatam?)

-         sa percepem - invatare perceptiva

-         sa vorbim - invatare verbala

-         sa actionam - invatare motorie

-         sa gandim - invatare cognitiva

-         sa operam - invatare operationala

-         sa traim anumite stari afective - invatare afectiva

-         sa respectam normele morale - invatare morala

b)   dupa modul de actiune cu stimuli (ce facem cu stimul?)

-         ii legam pe unii de altii - invatare asociativa

-         ii repetam - invatare repetitiva

-         ii extindem asupra unei intregi categorii - invatare prin transfer

-         ii diferentiem - invatare discriminatorie

-         ii recunoastem - invatare prin recunoastere

-         ii reproducem - invatare prin imitatie

c)   dupa modul de organizare a stimulilor (cum organizam stimuli ?)

-     mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta – invatare algoritmica

-         ramificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare -invatare euristica

-         sub forma de program - invatare programata

-         prin organizare logica - invatare inteligenta

-     prin combinare si recombinare - invatare prin descoperire si invatare creativa.

R. Gagne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri de invatare, desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatorie pentru formele superioare:

1.              Invatare semnal - impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la stimulul respectiv

2.              Invatarea de tipul stimul - raspuns intr-un lant de asociatii repetate in timp ce duc la formarea relatiilor specifice desprinderilor

3.              Invatarea in lant - presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli - raspuns

4.      Invatarea verbala prin asociere - apropiata de invatarea in lant implica asocierea unor lanturi de silabe si cuvinte ( specific la invatarea limbilor straine)

5.              Invatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau impiedicarea unor stimuli de alta natura decat cei care compun sarcina de invatare

6.              Invatarea conceptuala - sta la baza formarii notiunilor. Acest tip este specific procesului de invatare propriu-zisa

7.              Invatarea regulilor - strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de invatare in care se opereaza cu concepte abstracte

8.              Rezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui Gagne, conceperea unei noi reguli ce combina regulile invatate.

IV.     CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVA TARII

Invatarea reprezinta o activitate predominant interna (subiectiva) de aceea resursele  ( conditiile interne ) au un rol determinant in desfasurarea ei. Prin resurse interne intelegem totalitatea variabilelor psihologice pe care se bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante:

-          interesul cognitiv

-          capacitatea de invatare

-          desprinderile de munca intelectuala

1. Interesul cognitiv   - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva, activa si perseverenta fata de anumite obiecte ( activitati). Relatia dintre interesul de cunoastere si procesul de invatare este o relatie dialectica de interinfluentare .                                                                                                                                                                                        Interesul de cunoastere invatare

Un prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se exprima in stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a oricarei activitatii. Memoria atat de mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata de interes.

Rolul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un anumit prag de dezvoltare intelectuala.                                                                                                                                         Interes - succes scolar

Multa vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se considera ca elevii cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai ridicat de inteligenta. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un coeficient prea ridicat, dar care au un interes sporit de cunoastere.

Interes - eficienta de invatare

Eficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si scopuri. Castigul in cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin intermediul caruia se va realiza apoi cel material ( performantele profesionale si sociale ale celui instruit).                                                                             

2. Capacitatea de invatare

        In dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de 'capacitate' are si urmatorul sens; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie, pe care o poate acumula un corp, un sistem, etc. Capacitatea de invatare se poate considera ca o instruire a psihicului uman care consta in posibilitatea de a acumula cunostiinte, priceperi si desprinderi. Depinde pe de o parte de proprietatile atomo-fiziologice ale creierului (capacitatea materiala ), iar pe de alta parte de activitatea desfasurata (invatatura) in vederea dezvoltarii acesteia (capacitatea dobandita). Invatarea este o activitate umana, ce consta pe de o parte in imbogatirea tezaurului informational (instruirea ) iar pe de alta parte in sporirea capacitatii de raspuns a organismului, adica a creierului (educarea). Cand vorbim de capacitatea de invatare a unui elev, ne vom referi la posibilitatiile creierului lui de a insusi un volum mai mare sau mai mic de cunostinte de a forma mai rapid sau mai lent niste desprinderi care sa-1 ajute sa dea raspunsuri cat mai adecvate. solicitarilor din lumea ambianta. Aceste posibilitatii difera de la un elev la altul.

Nivelul si calitatea capacitatilor de invatare depind de nivelul si calitatea procentului de invatamant, in speta a invatarii. Nivelul si eficienta capacitatii de invatare sunt influentate si de alti factori extradidactici cum ar fi: ambianta culturala in care traieste si se dezvolta copilul, mediul sau socio-economic, sanatatea lui, atitudinea parintilor fata de scoala si invatatura.                                                                                                                                                                          3. Deprinderile de munca intelectuala

Deprinderile de munca intelectuala care se formeaza la copii inca din clasele primare sunt:

-          deprinderile de citire corecta, curenta, constienta si expresiva

-          deprinderile de scriere corecta si vizibila

-          deprinderile de observare a fenomenului de natura si de consemnare a lor

-          deprinderile de a se orienta in natura si de a citi harta (insusire a limbajului geografiei)

-          deprinderile necesare efectuarii unor experiente si experimente simple

-          deprinderile de a utiliza manuale, dictionare, indreptare.
Procesul de formare a deprinderilor de munca intelectuala incepe din clasa I -a , cand concomitent cu formarea deprinderilor de citire cursiva, corecta si expresiva, se urmareste si dezvoltarea urmatoarelor procese si operatii intelectuale: spiritul de observatie, memoria logica, gandirea si operatiile ei.                                                                  

Reguli ale unei invatarii eficiente:

1.  Stabilirea scopului invatarii: scopurile sa fie clare, realiste, in acord cu idealurile personale despre viata.

2.            Regula pasilor mici si a efectelor mari: cu cat invatarea estc mai efectiva cu atat uitarea este mai masiva; invatarea comasata produce stres, surmenaj cu efecte negative asupra randamentului invatarii.

3.            Regula respectarii pauzelor de refacere a potentialului intelectual. Dupa 40-50 minute de concentrare a atentiei este necesara intreruperea activitatii pentru o pauza de 5-10 minute.

4.            Regula profunzimii intelegerii si a activismului intelectual. Se retin mai bine deosebirile, aspectele contradictorii decat uniformitatile, elementele repetitive. Productivitatea invatarii este mai mare decat planul lectiei, decat noile cunostinte.

5.            Regula varietatii - alternarea cunostintelor din domenii variate si cu grade diferite de varietate.

6.     Regula respectarii unui program constant si eficient de invatare. Performantele cele mai mari obtinute prin asimilare se inregistreaza  intre orele 9-11 si 17-21.                                                                                                                                                                 

 

 

 

 

 

7.    Regula respectarii cromaticii ambientale:                                                                                                                            albul - permite o mai buna concentrare;                                                                                                  rosul - genereaza activismul mintal;                                                                                                 galbenul - calmeaza si intreijne starea de vigilenta;                                                                               verdele - faciliteaza imaginatia;                                                                                                                 albastrul -incetinirea activitatii.

8.     Regula invatarii conventionale: invatarea in grup faciliteaza dialogul, schimbul de experienta, cooperarea.

9.     Regula fondului afectiv adecvat -cea mai ineficienta stare - indiferenta; cea mai eficienta stare - multumirea.

10.     Regula filtrarii personale a cunostintelor, introducerea in text a unor implicatii personale.

11.     Regula repetarii eficiente - uitarea este masiva in primele doua zile de la invatare, fiind necesara repetarea in doua - trei zile.

12.     Regula invatarii pentru sine si nu pentru altii.

13.     Regula asigurarii unor conditii propice invatarii eficiente:

- pozitia sezand pe scaun;

-  alimentajia variata, bogata in proteine si usoara;

-  evitarea alcoolului, tutunului, drogurilor;

-  lumina sa vina din partea stanga                                                                                 

Piramida invatarii: 5%  prin ascultare                                                        urechi

                              10% prin citire                                                              +ochi

                              20% audio-vizual

                              30% prin demonstratie

                              50% prin grupuri de discutie                                        + voce sau scris

                              75% prin exersare prin practica

                              90% prin utilizarea imediata a celor predate                + atingeri

Tehnici de invatare eficienta    :                                                                            

 

Sfaturi utile:

1.             Structurati logic materialul de invatare;

2.      Faceti repetitii in functie de volumul materialului;

3.      Fixati-va scopul precis: ce trebuie sa memorati si pentru cat timp;

4.      Acordati mai multa atentie materialului de la mijlocul seriei care de rcgula se retinc mai greu;

5.      Evitati a memora in ambient nefavorabil;

6.      Evitati a memora cand sunteti obositi sau nu sunteti perfect sanatosi;

7.      Nu fi indiferent fata de materialul pe care il memorezi, incearca sa te implici.

8.      Stabiliti-va repere, scheme (planul de idei, rezumatul lectiei, sublinierea ideilor principale, incadrarea delinitiilor in chenare colorate, sageti);

9.      Sistematizati materialul dc invatat dupa criterii rationale;

10.      Nu va multumiti numai sa cititi, incereati sa vizualizati, spuneti cu voce tare, rezolvati exercitii, puneti-va intrebari, scrieti prin autodictare;

11.      Sa aveti o atitudine serioasa folosindu-va cat mai bine propriul potential, propriilc calitati ale memoriei;

12.  Exersati-va memoria acumuland voluntar noi informatii.                                                                  

Chestionarul abilitatilor de cautare si utilizare a informatiei

Acest chestionar te va ajuta sa identifici abilitatile pe care le ai si cele pe care le poti dezvolta pentru a deveni eficient in cautarea si utilizarea de informatii. Mai jos ai o lista cu abilitatile cele mai importante de cautare si utilizare a informatiei. Marcheaza in dreptui fiecarei abilitati varianta de raspuns care ti se potriveste.

Abilitatile mele

Abilitati pe care le detin

Abilitati pe care doresc sa le dezvolt

Scop

Stiu unde pot gasi raspunsuri la intrebarile pe care le am.

Sunt capabil sa decid ce informatie imi este necesara.

Pot sa imi fac un plan al activitatii de cautare a informatiilor ghidandu-ma pe baza ideilor principale legate de tema data

Stiu cum sa aleg si sa utilizez cuvinte-cheie pentru a cauta informatia de care am nevoie.

Localizare

Cunosc mai multe surse de informatie si pot sa le selectez pe cele care sunt mai potrivite.

Pot sa gasesc ce carte ma intereseaza la o biblioteca, fie cautand in sertarul tematic, fie cautand pe calculator cu ajutorul cuvintelor - cheie.

Reusesc ca dupa ce am obtinut un numar de carte sa o localizez pe raftul corespunzator in biblioteca.

Pot sa decid daca o carte imi este mai utila decat informatia de pe un CD-ROM sau de pe Internet.

Stiu ce gen de informatie e mai probabil sa gasesc pe Internet decat intr-o carte.

Pot sa folosesc unele motoare de cautare si stiu cum sa modific cuvintele de cautare pentru a detalia ceea ce caut.

Stiu sa ma orientez in functie de cuprinsul unor carti pentru a identifica ceea ce caut.

Utilizare

Stiu sa mentionez la bibliografie o carte care mi-a fost utila.

Stiu sa fac o lista de site-uri favorite si sa adaug de cate ori e nevoie cate un site nou.

Pot sa parcurg rapid un text si sa imi dau seama daca este relevant pentru ceea ce caut.

Pot sa parcurg rapid un text si sa selectez fragmentele care imi vor fi utile.

Pot sa reformulez ideile mentionate intr-un text, folosind propriile mele cuvinte.

Pot sa prezint sintetic ideile gasite.

Pot sa sustin cu argumente un anumit punct de vedere.

PLANUL MEU DE DEZVOLTARE pentru: ABILITATEA1,2….:(se vor lucra cit mai multe.)

 

Metode de lucru cu elevii:                                                                                                          

 

Cubul: metoda este  folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii etc.din mai multe perspective . Se ofera astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe si integratoare.                                                                                                                       Etapele metodei:

Realizati un cub pe ale carui fete notati cuvintele: descrie , compara , analizeaza, aplica, argumenteaza.

2. Anuntati tema / subiectul pus in discutie .

3.1mpartiti grupul in sase subgrupuri , fiecare subgrup urmand sa examineze

tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din 'fetele ' cubului, astfel:

a)               Descrie : culorile , formele , marimile etc.

b)              Compara : ce este asemanator si ce este diferit ?

c)               Asociaza : la ce te indeamna sa te gandesti ?

d)              Analizeaza : spune din ce este facut, din ce se compune etc. ?

e)               Aplica : ce poti face cu el ? Cum poate fi folosit ?

f)                 Argumenteaza pro sau contra si enumera o serie de motive , care vin in sprijinul afirmatiei tale .

Prin brainstorming , participantii pot identifica idei novatoare pe care le pot apoi include intr-un paragraf sau doua referitoare la tema respectiva .

4.         Forma finala a scrierii este impartasita intregului grup .

5.         Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla .                                                             

                     

            Brainstorming ( 'brain ' =creier ; 'storm '== furtuna) e un asalt de idei ,o stare de intensa activitate imaginativa . Prin folosirea acestei metode se solicita participarea activa a elevilor , se dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii , de a le analiza, de a lua decizii pentru alegerea solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii . De asemenea, metoda da posibilitate persoanelor sa-si exprime parerile , ideile , punctele de vedere despre un anume subiect , in ideea ca toate pot fi valoroase, importante , bune.                                                                                                                                                           

Etapele metodei:                                                                                                                                                                                                              

1 Se alege tema si se anunta sarcina de lucru ; grupuri de 10 persoane.

2Se solicita exprimarea rapida , in fraze scurte si concrete , fara cenzura , a tuturor ideilor , fie ele chiar traznite , neobisnuite absurde , fanteziste , asa cum vin ele in minte , legate de rezolvarea unei situatii -problema conturate. .Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz , functioneaza principiul ' cantitatea genereaza calitatea '.

3.               Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.

4.       Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru ' asezarea ideilor 'emise si receptionate .

5.               Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii                                                                                                    

6.               Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie .

7                                         Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii ,colaje ,imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .                                                                                  

 

               Ciorchinele  este o varianta de brainstorming neliniar , care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei .                                                                                                                                          

    Etapele metodei:                                                                                                                                                                        1 Se scrie un cuvant /tema (care trebuie cercetat) in mijlocul tablei sau a unei foi de hartie .

2Elevii vor fi solicitati sa-si noteze toate ideile , sintagmele sau cunostintele care le vin in minte , in legatura cu tema respectiva, in jurul cuvantului din centru , tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial.

3In timp ce le vin in minte idei noi ( si le noteaza prin cuvintele respective ), elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate .

4Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a stins limita de timp acordata .

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului , care le noteaza la tabla intr-un ciorchine , fara a le comenta sau judeca . In etapa finala a lectiei ( reflectie ), ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate , gasite de profesor sau elevi. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. In acest caz , functioneaza principiul ' cantitatea genereaza calitatea '.

Totul se inregistreaza in scris , pe tabla , flipchart ,video, reportofon.

Se lasa o pauza de 15 min. , uneori chiar o zi , pentru ' asezarea ideilor 'emise s receptionate .

Se reiau pe rand ideile emise , iar grupul gaseste criterii de grupare a lor pe categorii -simboluri, cuvinte-cheie , imagini care reprezinta posibile criterii. Are loc dezbaterea ideilor , evaluarea , argumentarea , contraargumentarea , analiza critica (in aceasta etapa este posibila).Se selecteaza ideile originale sau cele mai aproape de solutii fezabile pentru problema pusa in discutie .

Se afiseaza ideile fiecarui subgrup , in forme cat mai variate si originale : cuvinte , propozitii colaje, imagini, desene, cantece, joe de rol , pentru a fi cunoscute de ceilalti .

                                                                                            

             Stiu/vreau sa stiu/am invatat este o metoda de realizare a sensului ( de intelegere , comprehensiune ) , care ghideaza lectura sau ascultarea unei prelegeri . Metoda este precedata de regula , de alte metode de evocare , care urmaresc reactualizarea cunostintelor si experientelor anterioare, necesare intelegerii temei respective : de exemplu , brainstorming.Dupa obtinerea unei liste neorganizate de informatii, desenam pe tabla un tabel cu 3 rubrici :

STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

         Elevii vor desena un tabel similar . Se negociaza apoi ideile din lista de cunostinte . Cele care , in urma discutiei cu clasa, au temeiuri pentm a fi considerate sigure , vor fi trecute in rubrica ' stiu ' . Cele controversate sau alte intrebari ,care apar in timpul discutiei , se tree in rubrica ' vreau sa stiu Urmeaza lectura textului (sau ascultarea prelegerii ), timp in care elevii au anumite sarcini de lucru : completarea rubricii 'am invatat '. Ei raspund astfel, la propriile lor intrebari sistematizate in ' vreau sa stiu ' . Pentru a crea o interdependenta pozitiva a elevilor , dupa lectura individuala a textului , se impune compararea in perechi sau grup a insemnarilor . Dupa aceea , rezultatele grupurilor (sau ale elevilor ) vor fi comunicate rand pe rand si trecute in rubrica ' am invatat 'la tabla dupa o prealabila discutie .                                                                                                  

                 Mozaicul este o metoda de invatare , care se bazeaza pe distribuirea sarcinilor de invatare unor grupuri de elevi , astfel ca , in urma colaborarii, fiecare elev sa aiba intreaga schema de invatare . Numararea elevilor si impartirea lor pe grupe dupa un algoritm specific este foarte importanta . Elevii vor fi grupati in 4 grupuri initiale de cate 4 elevi , fiecarui elev din gmp atribuindu-se cate un numar de la 1 la 4. Urmeaza reasezarea elevilor in sala : toti elevii cu numarul 1 , vor forma un grup de experti ; acelasi lucru se intampla pentru elevii cu celelalte numere , obtinandu-se astfel, patru grupuri de experti . Elevii din grupurile de experti au sarcina' de a invata cat mai bine, partea din materialul de studiu, care le-a fost atribuita pentru a o preda colegilor lor din grupurile initiale . Pentru aceasta , elevii vor discuta problemele si informatiile cele mai importante si se vor gandi la o modalitate de a le prezenta , partea pregatita de ei, colegilor din grupul initial. Profesorul poate interveni, oferind consultanta elevilor , in momente de impas . Dupa indeplinirea sarcinilor de lucru , din fiecare grup de experti, elevii specializati fiecare intr-o anumita parte a lectiei, revin in grupurile initiale si predau colegilor lor partea pregatita ( cu ceilalti experti ) . In fiecare grup initial , vom avea 4 elevi specializati , fiecare intr-o parte diferita a lectiei si fiecare dintre acestiaya preda partea lui . Astfel, fiecarui elev li revine responsabilitatea predarii si invatarii de la colegi. Este important, ca evaluarea sau verificarea sa acopere toata lectia .                                                                  

                                       Reteaua de discutie  se utilizeaza la disciplinele umaniste , cu conditia ca tema sa permita abordari contradictorii.                                                                                                                                                           Etapele metodei:

1.               Stabilirea temei puse in discutie (profesorul adreseaza o intrebare , prin care solicita un raspuns pozitiv sau negativ , sustinut de argumente );

2.               Identificarea argumentelor de catre elevi:

-          individual se completeaza o lista cu argumente , care sustin un raspuns afirmativ , apoi, una cu argumente , care sustin un raspuns negativ ;

-          in perechi, se construiesc doua liste mai..lungi cu argumente ' pro ' si 'contra ';

-          fiecare pereche , va lucra cu o alta pereche , aducand argumente , pe ambele liste ;

3.       Alegerea raspunsului pozitiv sau negativ ;

4.       Impartirea grupului mare , in doua grupe, ce se vor afla in contradictie :

-          membrii unei grupe , trec in revista argumentele si le aranjeaza sub forma unui rationament, care sa conduca la o concluzie ;

-          elevii indecisi, pot forma o alta grupa ;

5.                Dezbaterea problemei luate in discutie :

-          o grupa isi exprima pozitia , aducand un argument, cealalta va aduce un contraargument;

cealalta grupa va face acelasi lucru ;dezbaterea continua cu argumente si contraargumente.                                                                                                 Instructiuni : elevii  sunt  incurajati   sa  lase  sa vorbeasca  ,  fiecare  membru al grupului;

oricine este convins de argumentele grupei opuse , poate sa-si schimbe locul, trecand de partea cealalta ; elevii identifica argumente pro si contra ; adera la un grup sau altul , in functie de convingeri.

'Organizatorul grafic ' (OG)       

OG este o metoda de invatare activa, care faciliteaza esentializarea unui material informative, schematizind ideile.

Aceasta metoda ajuta elevii sa coreleze ceea ce stiu cu ceea ce urmeaza sa invete; iar pe profesori ii ajuta sa stabileasca obiectivele lectiei, sa constientizeze mai bine ceea ce vor sa predea si ceea ce vor sa evalueze, sa descopere punctele tari si slabe ale elevilor, pentru a le oferi sprijin. Organizatorul grafic se poate utilize pentru prezentarea structurata a informatiei in

cinci moduri :                                                                                                                                                            

 

1. OG pentru structurile de tip comparativ

elevii trebuie sa gaseasca asemanari si deosebiri intre concepte, notiuni, forme prezentate in textul, secventa audio, si apoi sa completeze un OG. Exemplu schematic:             

Asemanari                                       Deosebiri/diferente                                                                                                 

2. OG pentru structuri de tip descriere

-   elevii   trebuie   sa  noteze,   sa   descrie   caracteristicile,   proprietatile, utilizarile, componentele etc. unui ' ceva '. Exemplu schematic :



3. OG pentru structuri de tip secvential.

- elevii trebuie sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc., in ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential. Exemplu schematic: din istorie;in eel de-al doilea razboi mondial, Germania nazista a atacat si cucerit, in ordine cronologica:

1

Renania

2

Austria

3

Cehia

4

Polonia

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           

 

4. OG pentru structuri de tip cauza – efect : elevii stabilesc legatura dintre cauza si efectul unei actiuni, fenomen, eveniment etc.Exemplu schematic :

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5  OG pentru structuri  de tip solutie elevii sunt solicitati sa detecteze problema / situatia – problema si sunt invitati sa o rezolve, sa gaseasca solutia. Elevii enunta problema si liste

aza una su mai multe solutii la problema enuntata. Exemplu schematic este redat mai sus:        

  Diagrama Venn e ste o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse.In parte comuna se trec asemanarile, iar in cercurile ramase se trec deosebirile .Ex: Stiinte : Sa luam lectia   “ Marul si stejarul”

MODELAREA este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formare deprinderilor de autoinstruire si cercetare.

De exemplu ,poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din lut sau plastilina,dar sa aiba culori diferite.Acestea se fixeaza pe un suport de poliester. Sau cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.                                              

           

       MASA ROTUNDA

Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii grupului si prezentate rand pe rand. Se imparte cate o foaie de hartie ficarui grup.Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee,pe rand, pana se epuizeaza toate, de preferinta, fiecare membru al grupului va folosi o culoare diferita.

Este important ca elevii sa primeasca un feed­back la ideile pe care le-au scris.    

 

          GRAFFITI

Un grup primeste un subiect ,iar celalat alt subiect.Ficare grup noteaza ideile referitoare la subictul primit.Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fieare grup completeaza cunostintele .Foile revin la grupurile initiale.Se analizeaza si sintetizeaza ideile in grup si apoi foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului. Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.

          COPACUL IDEILOR

Este o metoda grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un dreptunghi, la baza paginii,                         in partea

centrala.De la dreptunghi se ramifica asemenea unui copac toate cunostintele evocate.

INFLUENTA OMULUI ASUPRA MEDIULUI    

 

 

 


           

METODA CADRANELOR .Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe.Este o modalitate de rezumare si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in intelegerea acestuia.Cum se procedeaza ? Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane. In fiecare cadran se va scrie , de exemplu,                                        cate un anotimp,dupa cum urmeaza:

1-             primavara;                                    

2-             vara;

3-             toamna;

4-      iarna.                                                                                                                                                                                                                


Se cere elevilor sa completeze in fiecare cadran tot ce stiu despre temperatura,precipitatii,vanturi,durata zilelor si a noptilor,comportamentul animalelor,                                dezvoltarea plantelor etc. Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe.


Matematica

Aceasta metoda poate popate fi folosita si la matematica, in fiecare cadran se va scrie cate o operatie aritmatica :

1-              adunare ;                                        

2-              scadere ;                                                                                                                                                                        3 inmultire ;

4 impartire .

Elevii vor avea de completat tot ce stiu despre fiecare operatie,in cadranul corespunzator(terminologie,proprietati,proba ).                                                                                            

           

            Scaunul intervievatului  Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii ,in locul  traditionalei conversatii sau la sfarsitul lectiei,pentru realizarea feed-back-ului.

In mod practic, se numeste un elev care se asaza pe un scaun in fata clasei si joaca                  rolul intervievatului.Colegii sai ii adreseaza intrebari ,jucand rolul unor mici „reporteri'.

 

 

FISA  DE AUTOEVALUARE                                                                                        Nume si prenume:

Clasa:

Disciplina:

Profesor

1 Mi-am insusit cu usurinta urmatoarele notiuni                                                                    2.Am intampinat dificultati la insusirea urmatoarelor notiuni————

3 Pronunt cu usurinta cu unele dificultati/ cu mare greutate termenii specifici

4.Imi place/nu-mi place sa lucrez individual

S.Imi place/nu-mi place sa lucrez in echipa

6,Acord/nu acord ajutor colegilor de echipa

7.Solicit/nu solicit ajutorul colegilor de echipa

S.Imi plac/nu-mi plac lucrarile practice

9.Solicit/ nu solicit ajutor profesorului

lO.Folosesc ca surse de informare: manualul, atlasele (ex.—), revistele de specialitate (ex.               ), emisiunile radio (ex. ), emisiunile TV. (ex.——— ), Internet-ul etc.

11 .Prefer/ nu prefer ca lectia sa fie predata numai de profesor

12.1mi place /nu-mi place sa particip la predarea - invatarea lectiei noi

13.1mi place/ nu-mi place sa descopar singur unele cunostinte                                              14.Prefer /nu prefer metodele traditionele de evaluare precum probele orale si scrise

15 Prefer sa fiu evaluat dupa metode noi, precum: portofoliul, interogarea reciproca, autoevaluarea etc.                                                                                                              

CHESTIONAR  DE  ADAPTARE  SCOLARA (CAS)                                                                         

 Prezentul chestionar este destinat intelegerii problemelor tale de viata si scolare, in scopul de a te ajuta sa faci mai bine fata sarcinilor scolare.Pentru aceasta este nevoie doar de o singura conditie: sa raspunzi cit se poate de sincer la toate intrebarile, incercuind varianta care ti se potriveste cel mai bine (Da sau Nu).                                                                                                                                           1 Gindesc ca majoritatea activitatilor scolare sunt plictisitoare                                            DaNu

2.       Cel mai adesea la scoala ma simt deposit si neajutorat                                                 DaNu

3.       Intru foarte des in criza de timp si de aceea ramin deseori cu temele nefacute           Da Nu

4.       Nu pot urmari prea mult timp lectiile din clasa, caci imi zboara gindurile aiurea       DaNu                             5 Deseori ma simt coplesit tie multitudinea sarcinilor scolare                                          Da Nu

6Viitorul meu depinde prea putin de ceea invatam la scoala.                                            Da Nu.

7Sarcinile scolare  sunt prea multe si prea grele                                                                Da Nu

8Pentru mine scoala seamana cu o inchisoare                                                                   DaNu

9.       Imi este foarte frica de anumiti profesori                                                                         Da Nu

10.   Exista materii scolare care ma fac sa ma simt incapabil si neajutorat                          Da Nu

11.   Cand trebuie sa fiu ascultat, ma apuca o stare de panica si o neliniste intensa             Da Nu

12.   Aproape niciodata nu am curajul si ies la tabla sa  rezolv o problema in fata clasei, chiar daca stiu ca as putea si fac corect acest lucru                                                                                     DaNu

13.   Cand, pe neasapteptate, ni se da un extemporal, sunt aproape sigur ca nu o sa ma descurc             

                                                                                                                                             DaNu

14.   Tezele sau lucrarile de verificare anuntate dinainte ma pun intr-o stare de tensiune     DaNu                                    15 Deseori ma asez la masa mea de lucru fara  chef, cu gindurile plecate aiurea               DaNu                                                                16Cea mai mare dorinta a mea este aceea de a putea invata mai bine                                 Da Nu

17Ideea de a ma intrece la invatatura  cu ceilalti elevi imi provoaca o stare de indispozitie  Da Nu

18Sunt exagerat de sensibil la critica                                                                                      Da Nu                                           19 Am sentimentul ca sunt programat doar pentru esecuri                                                       Da Nu

20                                                                                                                                             Observatiile si criticile (chiar si cele foarte marunte) ma indispun profund si ma fac nervos

                                                                                                                                                 DaNu                                                                                                                                                                     21Sunt convins ca am o valoare foarte scazuta comparativ cu ceilalti elevi                           DaNu

22Nu stiu sa-mi organizez  timpul, si activitatea scolara                                                         DaNu

23Plang foarte repede, din orice nimic.                                                                                    Da Nu

24Uneori ma simt coplesit de stari de tristete, fara nici un motiv concret                               Da Nu

25.Cand sunt la scoala sunt mult mai nervos si mai agitat decit de obicei.                              Da Nu

26 Cand sunt numit sa raspund  devin palid, ma bilbii sau nu-mi gasesc cu usutinta ideile    DaNu

27Mi se pune un nod in git cind trebuie sa raspund la lectii                                                    DaNu

28.  Din cauza emotiilor am dureri de stomac, respir mai greu sau inima imi bate nebuneste. Da Nu

29.  Adorm foarte greu seara, din canza problemelor si a grijilor scolare, care nu-mi dau pace    DaNu                                                                                                        30 Am  somn agitat si neodihnitor.                                                                                       Da Nu

31Dimineata ma trezesc greu si parca sunt mult mai obosit ca la culcare                            Da Nu

32In timpul scolii imi cam piere cheful de viata                                                                  Da Nu

33    Ma simt  aproape permanent obosit si fara putere                                                       Da Nu                34Cel mai adesea in scoala ma simt trist si abatut.                                                                          DaNu                                                                               35Obosesc repede si imi revin greu, chiar dupa ce dorm.                                                               DaNu                      36De foarte multe ori simt ca viata n-are nici un rost.                                                         DaNu                     37 Pentru mine este tot mai evident ca viata nu merita traita.                                             DaNu                            38. Mi~a trecut de multe ori prin minte ca ar fi fost mai bine s nu ma fi nascut.                   DaNu                      39 Uneori cred ca e mai bine sa nu mai exist.                                                                         DaNu                    40 Mi-a trecut prin minte gindul sinuciderii.                                                                           DaNu                    41 Uneori sunt satul de toate pina perte cap.                                                                           DaNu                  42 Prin comparatie cu ceilalti, e clar ca n-am noroc.                                                              DaNu                                                                                 43 Cind merg la scoala, de multe ori intirzii.                                                                                DaNu                                                                                                  44Trag de timp cind ma scol, cind ma imbrac pentru a merge la scoala.                              DaNu                                                                 45 Acasa amin cit maimult inceperea efectuarii temelor.                                                      DaNu                                                                           46 Ma atrag activitatile ce ma sustrag de la teme.                                                                  DaNu                                                                                   47 Mi-e teama sa arat parintilor carnetul de note, caci ei asteapta mult de la mine.              DaNu                                            48 Cei mai multi profesori au asteptari exagerate de la elevi.                                                DaNu                                                                    49 Din cauza obligatiilor scolare nu am timp si chef sa ma bucur de viata.                          DaNu

50 Am fost pedepsit la scoala pentru ca am produs pagube.                                                DaNu

51 Am tendinta de a copia, pentru care am si fost pedepsit.                                                DaNu

52 Am fost prins deseori mintind, la scoala, ca sa scap de belele.                                      DaNu

53 Mi s-a reprosat ca sunt nepoliticosobraznic cu profesorii                                            DaNu

54Am avut nota scazuta la purtare pentru nerespectarea regulamentului scolar.               DaNu

55 Chiulesc de la oreactivitati scolare.                                                                              DaNu

56 Am avut nota scazuta la purtare pt. absente.                                                                 DaNu

57 Am avut nota scazuta la purtare pt conduita.                                                                DaNu

58 Mi se  reproseaza ca am prieteni rai.                                                                             DaNu

59 Mi se reproseaza ca am inceput sa fumezconsum alcool.                                           DaNu

60Ma atrag lucrurile periculoase.                                                                                      DaNu

61 Fac bani din aproape orice.                                                                                            Danu

62Belelele se tin scai de mine.                                                                                           DaNu

63 Sunt considerat « oaia neagra «  a familiei, dar nu ma afecteaza.                                 DaNu

64Imi place sa cred ca inspir o teama admirativa colegilor.                                               Danu

Nu se inmineaza elevului 

F1  neadaptat scolar: DA: 2,3,4,5,66,8,9,10,12,13,14,15,17,18,19,20,21,22,23,24,24,29,30,31,32,33,34,35,36,37,38,39,40,41,42,44,45,46,47,48,49,52,58,62,63.

F2 rebel DA: 1,6,43,50,51,53,54,55,56,57,58,60,61,62,

               NU: 11,16,23,26,27,28

Nume.

Data nasterii

Clasascoala

Media generala a anului precedent

Studiile parintilor

Ocupatia parintilor

ACTIVITATI PRACTICE:

Activitatea 1: Stiu sa caut informatii?

Obiectiv

Evaluarea abilitatilor de cautare si utilizare de informatii

Desfasurarea activitatii

Sesiunea 1.

1.              Cereti elevilor sa adune pentru ora urmatoare informatii legate de o tema de interes, (aceasta poate sa fie o informatie de ultima ora din ziar sau o tema de interes general cum ar fi: adoptia, pedeapsa cu moartea, dreptul la vot, etc).

2.      Discutati sursele care pot fi utilizate pentru adunarea informatiei.

3.              Specificati ca informatiile adunate trebuie sintetizate intr-un eseu.

Sesiunea 2.

1.              Dati posibilitatea elevilor sa prezinte lucrarile realizate pe tema data si discutati modalitatile prin care au adunat informatiile.

2.      Impartiti elevilor fisa de lucru si cereti-le sa o completeze in functie de modul in care s-a desfasurat procesul de cautare a informatiei pe tema data.

3.      Identificati impreuna cu elevii tipurile de informatii si strategiile de cautare a informatiilor care au fost utilizate si analizati impreuna cu elevii eficienta lor. Sugerati si alte modalitati de cautare. Cereti elevilor sa aleaga doua dintre abilitatile deficitare identificate si dati-le ca tema sa gasesca modalitati prin care le pot imbunatati. Propuneti elevilor sa realizeze un plan de dezvoltare pentru acestea in fisa de lucru.

      Discutati in ora urmatoare planurile de dezvoltare realizate.____

Discutii

Importanta utilizarii mai multor surse diferite de informatii.

Tipuri de informatii si modalitati de informare.

Dificultati intampinate in scrierea eseului.

Cantitatea optima de informatie necesara pentru realizarea unei sarcini.

De urmarit

 Elevii:

sa identifice surse de cautare a informatiei

sa- si identifice abilitatile de cautare a informatiilor sj nevoile de dezvoltare

  sa identifice modalitatile de imbunatatire a abilitatilor de cautare si utilizare a informatiei.

Activitatea 2  Cum sa caut eficient informatii?

Obiectiv

Dezvoltarea strategiilor de cautare a informatiilor

Materiale

Fisa de lucru  „Cum sa caut eficient informatii?'

Desfasurarea activitatii

Sesiunea 1

1.    Spuneti elevilor ca vor primi sarcina de a redacta un eseu de o pagina despre o tema de interes pentru ei.

2.   Alegeti impreuna cu elevii tema (de exemplu o compunere cu titlul „Cel mai frumos
oras din lume', In care sa descrie orasul lor preferat, vizitat sau despre care au auzit doar).

3.    Precizati ca elevii vor avea de consultat mai multe surse de informare (carti, reviste, Internet, televizor, etc.,.) si ca vor avea sarcina de a completa pe
parcursul procesului de cautare a informatiilor fisa de lucru.

Sesiunea 2

1.    Cereti elevilor sa prezinte eseul realizat sj procesul de cautare a informatiilor, pe baza fisei de lucru.

2.   Invitati elevii sa evalueze masura in care „tehnica celor 6 pasi' a fost utila in cautarea informatiilor si realizarea eseului.

3.          Consemnati ideile vehiculate si trageti concluzii referitoare la utilitatea surselor de informare si a unei tehnici de cautare a informatiilor.

Discutii

      varietatea surselor de informare

      strategii de cautare a informatiilor si utilitatea acestora

          dependenta surselor de informare de continutul sarcinii (compunere, prezentare orala ).

De urmarit

Elevii:

 sa identifice surse variate de informatie

sa isi monitorizeze procesul de cautare de informatii

sa gaseasca modalitatea potrivita de mentionare a surselor de informatie atat in comunicarea scrisa cat si in cea orala.

Fisa de lucru :Cum sa caut eficient informatii?

PASUL

DETALIERE A ACTIVITATILOR DE CATRE ELEV

Pasul 1:

Definirea problemei si identificarea in linii rnari a tipului de informatie cautat

Care este sarcina mea propriu-zisa?

Ce tip de informatie imi este utila pentru aceasta sarcina?

Pasul 2:

Identificarea tuturor surselor disponibile, selectarea celor mai potrivite sau mai usor accesibile

Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor in rezolvarea acestei sarcini?

Ce surse sunt disponibile si care ar fi mai potrivite pentru a le folosi?

Aceasta este o lista de carti care mi-ar fi de folos:

Aceasta este o lista cu alte surse de informatie pe care le-as putea utiliza:

Care dintre acestea imi este oare cea mai utiia?

Pasul 3:

Localizarea surselor (atat sursa de informare, cat si a informatei dorite in cadrul acesteia)

Acum ca am decis ce fel de surse sa utilizez, unde le gasesc si cum le folosesc?

Dupa ce am localizat sursele posibile, mi se pare cumva ca am prea multe / putine surse de informafie?

Stiu exact unde sa gasesc informatia care ma intereseaza in cadrul fiecarei surse identificate?

Pasul 4:

Extragerea informatiei relevante dintr-o sursa

Ce pot sa  folosesc din aceste surse?

Cum sa ma asigur ca valorific din plin ceea ce utilizez (iau notite, inregistrez, schematizez, citez sau reformulez)?

Pasul 5:

Organizarea informatiior din multiple surse si prezentarea rezultatelor

In ce forma va trebui sa finalizez sarcina? Sa scriu un referat, sa pregatesc o prezentare, sa gasesc idei esentiale?

Sub ce forma o sa prezint informatia?

Care sunt etapele pe care trebuie sa le parcurg ca sa realizez ceea ce mi-am propus?

Pasul 6:

Evaluarea rezultatelor. Evaluarea eficientei procesului de rezolvare a problemei

Am indeplinit toate cerintele sarcinii?

Am facut o planificare buna Tn vederea prezentarii finale?

Cum as putea imbunatati procesul de cautare pe viitor?

Activitatea 3 Dilema prizonierului

Obiectiv

Identificarea rolului pe care-l au informatiile in rezolvarea de probleme si luarea deciziilor

Materiale

Fisa de lucru : .Dilema prizonierului'

Desfasurarea activitatii

1.    impartiti elevilor fisa de lucru si prezentati in fata clasei situatia pe care trebuie sa o rezolve. Asigurati-va ca toti au inteles sarcina.

2.    Cereti elevilor sa rezolve problema prezentata in mod individual si sa noteze optiunea lor pe fisa de lucru.

3.    Rugati elevii sa formeze perechi si sa isi prezinte reciproc optiunile si argumentele utilizate. Daca apar modificari in optiunea lor, in urma interactiunii, permiteti-le sa modifice pe fisa de lucru.

4.          Invitati elevii sa dea exemple de optiuni si argumentele care au stat la baza lor.
Incurajati-i sa dea exemple  de modificari ale deciziei in urma discutiei cu colegul si sa argumenteze.

Discutii

'      Rolul informatiilor in rezolvarea de probleme si luarea deciziilor

      Surse de informare si consecintele lipsei de informatii in luarea deciziei

      Luarea in calcul a mai multor alternative plauzibile

          Deciziile implica intotdeauna consecinte.

De urmarit

'      sa identifice alternative existente in situatia decizionala

     sa propuna solutii si sa le argumenteze

          sa identifice consecintele solutiei propuse

Fisa de lucru: Dilema prizonierului                                                                                           Situatie: doi presupusi hoti sunt arestati in urma comiterii unei infractiuni. Dovezile nu sunt foarte clare, dar hotii nu stiu acest lucru. Judecatorul ii inchide in doua celule separate, spunand fiecaruia: 'Daca il denuntati pe celalalt fara ca el sa o faca, inseamna ca veti ajuta justitia si prin urmare nu veti fi condamnat decat la cinci luni de inchisoare, iar celalalt, la patruzeci de luni. Daca nici Dvs, nici celalalt detinut nu marturisiti, veti fi achitati amandoi. Insa, daca va denuntati reciproc, veti fi condamnati la cite treizeci de luni de inchisoare.'

Sarcina: Cum credeti ca ar fi mai bine sa procedeze cei doi prizonieri intr-o asemenea situatie? Identificati strategiile pe care le poate alege fiecare detinut, avand in vedere ipotezele care se pot face in legatura cu posibilul comportament al celuilalt.

Activitatea 4 Prelucrarea informatiilor

 

Obiectiv

Identificarea aspectelor care influenteaza prelucrarea informatiei

Desfasura rea activitatii

Sesiunea 1:

1.    Initiati o discutie privind rolul pe care il are informatia in viata unui om si subliniati importanta prelucrarii acesteia inaintea utilizarii ei.

2.     Identificati impreuna cu elevii aspectele care influenteaza prelucrarea informatiei.                                                                                                                          3.     Impartiti elevii in grupe de cate 3-5 persoane si impartiti fisa de lucru. Cereti elevilor sa o evalueze, in grup, prin prisma aspectelor mentionate in fisa de lucru si sa completeze observatiile .

4.   Cititi elevilor o stire prezenta intr-un cotidian de interes national. Alocati 10 minute pentru aceasta activitate.

5.    Solicitati grupelor sa prezinte in fata clasei rezultatul analizei efectuate si discutati influenta diverselor aspecte mentionate in fisa asupra prelucrarii informatiei.

6.          Dati ca tema elevilor sa urmareasca modul in care este prezentata aceeasi stire la radio si televiziune si sa noteze in fisa de lucru observatiile Sesiunea 2:

1.     Comunicati elevilor ca vor continua ACTIVITATEA de analiza a unei informatii.

2.   Cereti-le sa reia gruparea din ora precedenta si solicitati-le sa discute pe marginea observatiior notate in coloanele 'Radio' si Televiziune' ale fisei de lucru.

3.   Analizati comparativ impreuna cu elevii cele trei tipuri de abordare a informatiei (ziar,  radio,  televiziune). 

4.   Formulati impreuna cu elevii concluzii referitoare la rolul factorilor identificati in prelucrarea informatiei.

Fisa de lucru: Prelucrarea informatiei

Aspecte care influienteaza prelucrarea informatiei

Ziar

Radio

Televiziune

Credibilitatea sursei

Atractivitatea sursei

Lungimea mesajului

Este diferit sau nu de parerea noastra initiala

Contine aspecte negative/pozitive

Determina trairi pozitive/negative

Foloseste argumente preferate de noi

Este in concordanta cu valorile noastre

 

Activitatea 5 Test de supravietuire

Obiectiv

Formarea unor deprinderi de luare a deciziilor individuale si de grup

Materiale

Fisa de iucru : „Test de supravietuire'

Desfasura rea activitatii

Comunicati elevilor ca vor face un exercitiu de decizie.

Impartiti fisa de Iucru si prezentati elevilor sarcina: Test de supravietuire.

Cereti elevilor sa ierarhizeze obiectele din rucsacuri in functie de utilitatea lor si sa noteze solutia lor.  Acordati 7 minute pentru aceasta.

Impartiti elevii in grupe de 5 - 7 persoane si cereti-le sa compare solutiile oferite si sa ajunga la o solutie de grup.

Prezentati elevilor solutia sugerata de salvamontist si cereti-le sa compare solutia individuala si cea de grup cu aceasta. Mentionati ca este vorba despre a calcula diferenta dintre pozitia acordata de ei obiectului in ierarhie si pozitia acordata de salvamontist. Sugerati-le sa noteze diferentele in dreptul obiectelor, in coloanele de diferenta I si diferenta II.

Obiecte gasite- solutia (se comunica dupa ce elevii au completat tabelul, coloanele 3, 5.)

1Busola                                                                                                   12

2O cana de 4,5 litri cu sirop de pin                                                            7

3Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)      5

4Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei                                         14

5O bucata mare de pinza rezistenta                                                          8

6.13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila                                   1

7Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg    9

8O lanterna cu patru baterii                                                                      6

9Un litru de rom Baccardi (65 grade)                                                      10

10Set de barbierit cu oglinda                                                                       4

11Ceas desteptator                                                                                     11

      12Topor                                                                                                     3                                                                                                                                                 

      13O camera sparta a unei bicicleta                                                            2                     

      14O carte cu titlul 'Steaua polara ghid de orientare'                                 13

                                                                                                                              Cereti-le sa calculeze suma diferentelor obtinute pe coloane. In acest fel elevii pot identifica solutia cea mai apropiata de solutia salvamontistului. Cu cat suma obtinuta  este  mai mica,  cu atat solutiile lor sunt mai apropiate de solutia salvamontistului

Analizati impreuna cu elevii rezultatele obtinute si decideti care dintre solutii au fost mai eficiente: solutia individuala sau cea de grup?

Explicati-le elevilor ca in astfel de situatii recomandarea salvamontistilor este ca drumetii sa nu se deplaseze pe intuneric pentru ca echipele de salvare sa-i depisteze mai usor. In acest context devine importanta semnalizarea locatiei (foc, fum,  oglinda,  lanterna)  si  asigurarea  minimului  necesar pentru supravietuire (caldura, mancare). Solutia specialistului urmareste rationamentul prezentat mai sus.

Discutii

Importanta luarii in considerare a cat mai multe alternative in vederea stabilirii unei strategii optime.

Cum se aleg criteriile de evaluare a informatiei?

Ce inseamna o decizie optima?

Care este diferent,a dintre decizia individuaia si decizia de grup?

De urmarit

Elevii:

       sa-si sustina cu argumente punctul de vedere

       sa ajunga la consens in luarea deciziei in grup

       sa recunoasca necesitatea considerarii mai multor puncte de vedere in luarea unei decizii

Fisa de lucru: Test de supravietuire

Un grup de turisti a avut un accident  pe un drum de munte. Din masina au fost recuperate putine lucruri, dar toti au scapat teferi . Trebuie sa ia din lucrurile ramase, pe cele strict necesare pentru supravietuire. Acestea sunt:

   1  Busola                                                                                                                                                                                       

   2 O cana de 4,5 litri cu sirop de pin                                                                                                      

   3 Cate un sac de dormit cu puf (pentru fiecare membru al grupului)                    

   4 Tablete de carbon pentru dezinfectarea apei                                                                                                             5O bucata mare de pinza rezistenta                                                                                                                    

   6 13 bucati de chibrituri intr-o cutie impermeabila                                      

   7 Un cablu de 60 m (6 mm diametru) testata sa reziste pana la 150 kg       

   8 O lanterna cu patru baterii                                                                                                                             

   9 Un litru de rom Baccardi (65 grade)                                                                                             

   10 Set de barbierit cu oglinda                                                                                                                           

 11Ceas desteptator                                                                                                                                                            

 12  Topor                                                                                                                                                                                                                                                            

 13   O camera sparta a unei bicicleta                                                                                      

 14  O carte cu titlul 'Steaua polara ghid de orientare'.

Completati urmatorul tabel privind ordinea in care ai lua aceste lucruri, intii individual, apoi in grup.

Nr crt

1

Obiect

2

Ordine in decizia personala

3

Diferenta fata de solutia salvamontis tului   4

Ordine in decizia de grup  5

Diferenta fata de solutia salvamontis tului     6

Solutia

Salva                montis              tului

7

Activitatea 6 Tehnologia informatica si de comunicare. Servicii si produse

Obiectiv

Identificarea rolului tehnologiei informatice si de comunicare in sustinerea activitatilor

Materiale

Desfasurarea activitatii

1.    Identificati   impreuna   cu   elevii   cateva   dintre   produsele   (serviciile)   societatii informationale si stabiliti functiile pe care acestea le indeplinesc.                                                                   2.    Cereti fiecarui elev sa aleaga un produs (serviciu).      Identificati   impreuna   cu   elevii   cateva   dintre   produsele   (serviciile)   societatii informationale si stabiliti functiile pe care acestea le indeplinesc                                                                                            3.  Cereti  grupelor formate sa gaseasca  5  argumente  pentru  care ar apela  la tehnologia informatica si de comunicare in realizarea activitatilor specifice.

4.          Solicitati reprezentantilor fiecarei grupe sa prezinte argumentele si avantajeledezavantajele TIC 

Discutii

     Care este rolul tehnologiei informatice si de comunicare Tn sustinerea activitatilor?

     Care sunt avantajele tehnologiei informatice si de comunicare?

■ Care sunt dezavantajele tehnologiei informatice si de comunicare?

De urmarit

Elevii:

     sa enumere produse (servicii) ale tehnologiei informatice si de comunicare

   sa identifice functiile pe care le indeplineste tehnologia informatica si de comunicare

          sa specifice avantajele / dezavantajele tehnologiei informatice si de comunicare

Obiectiv

ACTIVITATEA 7 Informatii despre TIC

Largirea bazei de cunostinte despre rolul tehnologiei informatice si de comunicare (TIC)

Materiale

-

Desfasurarea activitatii

Sesiunea 1

1.     Comunicati elevilor ca in acesta ora veti aborda tema 'Rolul tehnologiei informatice si de comunicare'

2.     Identificati impreuna cu elevii cateva utilizari ale TIC astfel incat sa poata sustine una dintre afirmatiile: (a) TIC prezinta un pericol pentru evolutia societatii; (b) TIC este 'descoperirea secolului' fara de care nu este posibila evolutia societatii.

3.       Dati tema elevilor sa culeaga informatii despre rolul tehnologiei in evolutia societatii.
Sesiunea 2

1.    Impartiti elevii in 2 grupuri si cereti-le sa aduca argumente in favoarea uneia din cele 2 afirmatii de mai sus.Organizati o dezbatere la nivel de clasa pe aceasta tema, dand posibilitatea cat mai multor elevi sa isi prezinte argumentele.

3.    Extrageti concluzii impreuna cu toti elevii referitor la rolul tehnologiei in evolutia societatii si realizati o lista cu cele mai agreate argumente.

            Grupul 1: TIC prezinta un pericol pentru evolutia societatii.

          Grupul 2: TIC este 'descoperirea secolului' fara de care nu este posibila evolutia societatii.

Discutii

      Prezinta tehnologia informatica si de comunicare un pericol pentru societate?

      Este sau nu tehnologia informatica si de comunicare 'descoperirea secolului'?

          Care este rolul tehnologiei in evolutia societatii?

De urmarit

Elevii:

     sa identifice surse de informare despre rolul tehnologiei in evolutia societatii

          sa formuleze argumente privind rolul pozitiv vs. negativ al tehnologiei in evolutia societatii

ACTIVITATEA 8.      Pe cine sa credem?

Obiectiv

Dezvoltarea abilitatilor de evaluare a credibilitatii surselor informationale

Materiale

Desfasurarea activitatii

Sesinea 1

1.      Identificati impreuna cu elevii 3 teme de discutie asupra carora ar dori sa se informeze in saptamana care urmeaza (ex. pentru ora urmatoare).                        2.          Cereti elevilor sa enumere surse de informare posibile si listati pe tabla         10 dintre sursele accesibile elevilor.

   3 Impartiti elevii in trei grupe aproximativ egale, in functie de tema de interes (cresterea copiilor, alegerea carierei, redactarea unui referat la biologie, etc.)si dati-le ca sarcina culegerea de informal despre aceasta tema
Rugati elevii sa consulte cele 10 surse identificate impreuna in clasa si sa noteze informatiile obtinute.                                                                            

Sesiunea 2                        

1.    Reconstituiti grupele de interes. Cereti elevilor sa discute in grup informatiile culese si sa evalueze sursele de informare in functie de credibilitatea acordata in legatura cu tema aleasa. Sugerati-le sa ierarhizeze sursele propuse sub aspectul acestui criteriu, acordindu-le note de la 1 la 9 , unde 1 inseamna - sursa cu credibilitate scazuta, iar 9 - sursa foarte sigura.

2.   Dezbateti impreuna cu elevii rezultatele obtinute si discutati in ce masura ierarhia surselor difera din punct de vedere al credibilitatii.

3.    Analizati motivele pentru care credibilitatea surselor este dependenta de tipul de informatie cautata.

Discutii

O sursa nu este credibila in toate situatiile, ci in functie de informatia cautata si expertiza pe care consideram ca o are in problema respectiva.       In ce masura credibilitatea sursei ne influenteaza comportamentul de cautare de informatii?

De urmarit

Elevii:

    sa stabileasca credibilitatea unei surse de informare in functie de tipul de informatie dorit.

          sa analizeze relatia dintre credibilitatea sursei si modul de utilizare a informatiei.

ACTIVITATEA 9.     Solutii creative

Obiectiv

Dezvoltarea creativitatii prin utilizarea de intrebari

Materiale

-

Desfasurarea activitatii

1.    Comunicati elevilor ca vor avea sarcina de a gasi modalitati de imbunatatire a unui  produs (de pilda un telefon celular). Impartiti elevii in grupuri de 3 - 5 persoane si cereti-le sa dea solutii luand in considerare urmatoarele intrebari:

            Ce s-ar putea adauga?

            Ce s-ar putea elimina?

            Cum s-ar putea mari / micsora?

'      Ce s-ar intampla daca am extrage ceva si am pune in loc altceva?

            Ce materiale pot fi inlocuite?

            Cu ce se poate asemana?

            Unde s-ar putea tine?                                                                                              Ce alta intrebuintare l-am putea gasi?

            Cu ce am putea sa-l combinam pentru a obtine un produs nou?

2.   Identificati impreuna cu elevii categoriile de solutii pe care le-au propus. Cereti elevilor sa grupeze solutiile in functie de aceste categorii. Exemplu:

*             solutii constructive

            solutii estetice

*             solutii economice

            solutii tehnice etc.

3.            Analizati  activitatea  si  produsele  obtinute  pe  baza  sugestiilor prezentate  la 'Discutii'.

Discutii

     Care este rolul intrebarilor in dezvoltarea creativitatii?

          Ce inseamna solutie creativa?

De urmarit

Elevii:

      sa inteleaga rolul intrebarilor in determinarea actelor creative

          sa gaseasca solutii la intrebarile formulate

ACTIVITATEA 10      Revista noastra

Obiectiv

Stimularea creativitatii elevilor

Desfasurarea activitatii

1.    Comunicati elevilor ca vor avea sarcina sa elaboreze o revista si sa o promoveze prin diferite mijloace.

2.   Impartiti elevii in patru grupe, fiecare din ele avand sarcina de a rezolva una din urmatoarele probleme:

   prima grupa sa gaseasca cat mai multe rubrici, prin care sa creasca interesul cititorilor fata de revista

           grupa a doua sa conceapa o rubrica pentru adolescenti

   a treia echipa sa construiasca in grup o reclama vizuala pentru promovarea revistei

   cea de-a patra grupa sa gaseasca cat mai multe titluri senzationale care sa
atraga atentia cititorilor

3.    Analizati impreuna cu elevii solutiile propuse si realizati un top al celor mai creative solutii.                                                                                                      4.   Discutati modalitati de promovare pe care le pot utiliza.

Discutii

'      Care sunt sursele creativitatii? Ce determina creativitatea?

'      Unde au intampinat greutati: in identificarea solutiilor sau in utilizarea lor?

      Cele mai creative solutii sunt si cele mai eficiente

De urmarit

Elevii:

      sa identifice solutii creative

          sa gaseasca modalitati de aplicare a solutiilor gasite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACTIVITATEA 11     Cum imi utilizez timpul?

Obiectiv

Constientizarea modului in care este utilizat timpul

Desfasura rea active tatii

Sesiunea 1

1.    Discutati cu elevii in ce masura reusesc sa se incadreze in timp sau au dificultati in realizarea activitatilor cotidiene.

2.    Propuneti-le ca pana la urmatoarea intalnire sa tina o agenda in care sa-si noteze ce au facut in fiecare zi. Cereti sa noteze pentru fiecare activitate timpul alocat, inclusiv pentru odihna, somn. Atrageti atentia elevilor sa nu omita activitati, sa redea in detaliu programul lor zilnic si sa treaca in agenda timpul real consumat pentru fiecare.

3.     Puteti propune ca model de agenda o fisa de lucru.

Sesiunea 2

1.    Organizati o discutie despre lucrurile pe care le-au observat elevii tinand acest “jurnal'.

2.    Impartiti elevii in grupe de cate 3 - 5 si solicitati-le sa analizeze modul de utilizare a timpului. Sugerati elevilor sa identifice aspecte pozitive si negative In modul cum este   organizat  programul.   Cereti-le   sa   se gandeasca   ce   anume   se   poate imbunatati.

3.   Identificati impreuna cu elevii cateva dificultati pe care le au in organizarea timpului si cereti exemple de modalitati de imbunatatire a organizarii timpului.

4.   Discutati aceste modalitati si aplicarea lor.

Discutii

     Care sunt avantajele automonitorizarii modului de utilizare a timpului?

     Ce dificultati intalnesc in organizarea activitatilor zilnice?

          Ce rol are stabilirea de prioritati in organizarea activitatilor?

De urma rit

Elevii:

      sa realizeze o monitorizare a propriului program de activitate

      sa identifice posibile probleme in modul de organizare a timpului

          sa genereze solutii pentru problemele identificate in organizarea timpului

Activitatea 12 Programul meu saptaminal

 

Obiectiv

Deprinderea modului de construire al unui program.

Desfasurarea activitatii

1.   Cereti elevilor sa spuna  in  ce  masura isi organizeaza timpul  si sa descrie modalitatile de organizare pe care le utilizeaza.  Retineti si accentuati idei precum: activitati obligatorii, prioritati, timp liber, responsabilitati etc.                                                                                                                       2.   Prezentati alcatuirea unui program saptamanal pe pasi si discutati eficienta unui astfel de plan. Analizati modul in care ei ar putea sa realizeze acest plan.

3.    Cereti elevilor, ca pornind de la pasii descrisi sa-si intocmeasca un program pentru saptamana urmatoare. Oferiti ajutor elevilor in fiecare etapa a elaborarii programului. Dati ca tema de casa continuarea planului si analizati in ora urmatoare eficienta acestei activitati.
 

Discutii

      Care sunt pasii necesari realizarii unui program saptamanal?

          Unde apar dificultati in realizarea unui program saptamanal?

De urmarit

Elevii:

      sa inteleaga rolul planificarii activitatilor

      sa identifice diferite modalitati de planificare a activitatilor

          sa elaboreze un program saptamanal de planificare a activitatilor

ACTIVITATEA 13   Inteleg ce citesc?

Obiectiv

Deprinderea unui mod eficient de citire

Desfasurarea activitatii

Cereti elevilor sa parcurga rapid textul pe care l-ati pregatit. Dati urmatoarea instructiune: „Timp de 5 minute, treceti in revista capitalul X, si incercati sa va formati o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se refera? Cum este stmcturat? Care sunt partile principale si cum se relationeaza unele cu altele?).' Cereti elevilor sa spuna care sunt cunostintele pe care le au deja despre acest su­iject si care sunt intrebarile la care ar vrea sa raspunda referitor la capitolul pe care il vor parcurge. Listati aceste intrebari pe tabla.

Sugerati elevilor sa citeasca textul avand in minte lucrurile pe care deja le stiu si intrebarile formulate. Dati urmatoarea instructiune: „Cititi intregul capitol cu atentie. Va rog sa fiti atenti la urmatoarele 3 lucruri: Care este ideea principala a capitolului? Care este ideea principala a fiecarui paragraf? Sunt clare ideile prezentate?'. Permiteti elevilor sa ia notite atunci cand doresc si simt nevoia. Cereti elevilor clarificarea ideilor si sumarizarea lor: „Revedeti textul. Pentru a-l putea intelege si retine mai bine; incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

       Care dintre idei sunt utile si care sunt mai putin utile?

       Argumentele aduse sunt suficiente? Daca nu de ce nu, si care ar fi alternativele ?

       Mi-a raspuns capitolul la intrebarile pe care le aveam?

       Care sunt asemanarile si care sunt deosebirile dintre aceste argumente si alte idei privitoare la subiectul textului?

       Care este implicatia exemplelor date de autor?

       Pot gasi exemple concrete pentru ideile argumentate in text?

       Unde mai pot gasi informatii privitoare la acest subiect?'

Discutati cu elevii despre experienta de citire pe care au avut-o: in ce masura se deosebeste de modul uzual de citire, daca au retinut mai multe informatii, daca il considera mai eficient etc.

Reluati etapele si rugati elevii sa le descrie pe fisa de lucru pentru a putea face apel la ele si in alte ocazii.

Incurajati elevii sa foloseasca acest mod de lectura pentru a parcurge lectiile pe care le au de invatat; se poate reveni asupra acestui subiect, discutandu-se despre dificultatile pe care elevii le intampina in folosirea acestei modalitati de lectura. Activitatea poate fi repetata .     

Discutii

Comparati modul in care elevii au parcurs textul urmand instructiunile primite in clasa si modul in care citesc de obicei.

Avantajele si dezavantajele noului mod de a citi. Ce etapa considera ca este mai utila?   

De urmarit

Elevii: sa desprinda avantaje si dezavantaje ale monitorizarii invatarii; sa parcurga etapele monitorizarii invatarii

 

 

ACTIVITATEA 14      Interviul

Obiectiv

Analiza relatiei dintre creativitate si succes

Desfasurarea activitatii

1.    Cereti elevilor sa-si imagineze o intalnire cu o persoana de succes (un actor, un artist plastic sau un lider religios).

2.     Impartiti elevii in grupe de cate 5 - 6 si dati-le sarcina sa conceapa un interviu cu persoana de  succes,   care  sa  surprinda   relatia  dintre  abilitatile  creative  ale persoanei si succesul pe care l-a obtinut. Sugerati elevilor sa formuleze eel putin 10 intrebari legate de aceste aspecte si raspunsurile posibile ale acele intrebarile pe care le-au considerat semnificative. Discutati modul in care ar putea fi verificate raspunsurile
sugerate de colegii persoanei.

Discutii

Care este relatia dintre creativitate si succes?                                                     Intrebari care pot fi  adresate intr-un  interviu  pentru a identifica  relatia  dintre creativitate si succes.

Rugati elevii sa prezinte interviurile si sa argumenteze

De urmarit

Elevii:     sa formuleze intrebari care vizeaza manifestarea creativa                            sa analizeze relatia dintre creativitate si succes

ACTIVITATEA15      Reprezentarea grafica a unui text

Obiectiv

Deprinderea modului de schematizare grafica a continutului unui text

Desfasurarea activitatii

1.     Alegeti un text si cereti elevilor sa-l parcurga la inceputul orei.

2.   Impartiti elevii in grupe de cate 3 - 5 si distributi planse pe care fiecare grup va reprezenta   grafic   continutul   textului.    Cereti    elevilor   sa   reprezinte   grafic caracterizarea personajului principal (daca e vorba e o povestire) sau argumentarea unei idei (daca textul are un caracter mai abstract) astfel:

            in centrul paginii intr-un cere se trece numele personajului (sau conceptul)

    In cercuri satelit, asezate in jurul primului cere se scriu diferite cuvinte care caracterizeaza personajul sau ideea respectiva

    in final, se gasesc in text exemple (comportamente, pareri, atitudini) care
ilustreaza fiecare caracteristica si care se trec in cercuri satelit de ordinul II

3.          Comparati reprezentarile obtinute de grupurile de elevi si desprindeti caracteristicile acestui tip de reprezentare grafica. Discutati aplicatiile posibile ale reprezentarilor grafice ale unui text.

Discutii

      Rolul reprezentarii grafice a unui continut pentru intelegerea si memorarea textului

    Care sunt tipurile de texte la care se poate aplica reprezentarea grafica?
'      Reprezentarea grafica a textului se potriveste fiecarui elev?

De urmarit

Elevii:

      sa inteleaga rolul reprezentarii grafice in infelegerea unui material

      sa reprezinte grafic continutul unui text

          sa identifice caracteristicile reprezentarii grafice a unui text

 

 

 

 

ACTIVITATEA16       Ineligente multiple

 

Obiectiv

Identificarea de catre elevi a tipurilor de inteligenta si a strategiilor de invatare utilizate

Desfasurarea activitatii

1.         Impartiti elevilor fisa de lucru

2.   Cereti elevilor sa ierarhizeze tipurile de inteligenta in functie de frecventa observata (personal) si sa verifice prin interactiunea cu colegul de banca veracitatea ei  .                                                                                                                      3 sa realizeze un top al abilitatilor personale/inteligentelor multiple pe care sa o analizeze cu colegii de grupa..

4 Sa argumenteze existenta inteligentelor selectate.

Discutii

      Importanta identificarii si dezvoltarii inteligentelor multiple

      Implicarea diferitelor tipuri de inteligente in alegerea strategiilor de invatare

      De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai bine dezvoltat?

      De ce este importanta determinarea tipului de inteligenta cel mai putin dezvoltat?

      Ce strategii pot fi utilizate pentru dezvoltarea unui tip de inteligenta?

    Care sunt activitatile care pot dezvolta diferitele tipuri de inteligenta?

De urmarit

Elevii:

      sa identifice inteligentele multiple implicate in diferite activitati

      sa inteleaga corespondenta dintre fiecare tip de abilitate si inteligenta specifica

          sa se implice in activitati care sa contribuie la dezvoltarea inteligentelor multiple

Fisa de lucru: Inteligente multiple

Darul cuvintelor. Oamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic inteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise.CaracteristiciLe face placere sa scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte, sunt interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.Cum se manifesta?Ei ii amuza pe altii, ii invata, isi sustin argumentele si sunt persuasivi prin intermediul cuvintelor vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu foarte corect si sunt artisti ai intelegerii tuturor lucrurilor care au legatura cu cuvintele.Cine sunt ei?Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori                                                             

Darul imaginilor Oamenii cu inteligenta a imaginilor inteleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizarii si orientarii spatiale.CaracteristiciLe face placere sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei inteleg foarte bine hartile si planurile desenate.Cum se manifesta?Ei identifica, modifica si transforma diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate extrema fata de detaliile vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, isi reprezinta ideile grafic, prin desene si schite, si se pot orienta foarte usor intr-o lume tridimensionala.Cine sunt ei?Arhitecti, fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici                                                                                                                       

Darul muzicii Oamenii inteligenti din punct de vedere muzical inteleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii.Caracteristici Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si interpreteaza melodii, canta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se aude muzica; le place ritmul poeziilor. Cum se manifesta? Ei percep, apreciaza si creeaza diferite ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, canta bine, pot tine ritmul cu muzica si recunosc usor diferite fragmente muzicale.Cine sunt ei? Compozitori, poeti, pianisti, staruri ale muzicii rock                                                                                                                                                 

Darul trupului Oamenii inteligenti din punct de vedere fizic inteleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).Caracteristici Le plac miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt importante. Le place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la scrierea scrisorilor si le calcule si le place sa proiecteze jocuri noi. Cum se manifesta? Isi pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte indemanatici. Cos sau tes bine, sunt bucatari priceputi, tamplari buni si buni creatori de modele. Le place sa alerge, sa mearga in excursii cu cortul, sa inoate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt oameni activi, cu buna sensibilitate tactila, simt nevoia sa se afle mereu in miscare si reactioneaza fizic la tot ce-i inconjoara.Cine sunt ei? Atleti, mestesugari, mecanici, chirurgi                                                                                           

Darul numerelor si al logicii Oamenii inteligenti din punct de vedere matematic si logic inteleg cel mai bine lumea prin cauze si efecte.Caracteristici Le place ca obiectele sa fie curate si in ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei urmeaza instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea problemelor. Adesea, pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care necesita rationamente. Cum se manifesta? Au inclinatii extraordinare pentru rationament, ordine, gandire in termeni de cauza si efect, crearea ipotezelor, cautarea regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra vietii. Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori                                                                        

Darul oamenilor Oamenii cu inteligenta sociala inteleg cel mai bine lumea daca o privesc prin ochii altora. Caracteristici Invata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la intelegeri, negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt implicati in activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe. Cum se manifesta? Sunt receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot baga “pe sub pielea” altuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai. Cine sunt ei? Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti                                                      

Darul sinelui Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, inteleg cel mai bine lumea din propriul (deci, unicul) lor punct de vedere.Caracteristici Sunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. Isi pot evalua foarte corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile. Cum se manifesta? Isi cunosc bine sentimentele si le pot deosebi intre multele tipuri de stari emotionale interioare. Sunt auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenti, plini de vointa si foarte disciplinati. Cine sunt ei? Avocati, teologi, intreprinzatori                                                                                                                  

Darul naturii Oamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului inteleg cel mai bine lumea prin intermediul mediului lor. Caracteristici Le place sa lucreze si sa-si petreaca timpul in aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca natura, problemele ecologice si animalele sunt importante. Cum se manifesta? invata si recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un “deget verde”. Daca traiesc la oras, isi pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi modele ale masinilor, ale pantofilor de sport (adidasi) sau in copertele albumelor. Cine sunt ei? Naturalisti, fermieri, ecologi ,



 

 

 

 

 

.


DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1517
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved