Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

PORTOFOLIU PSIHOLOGIA COPILULUI

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic





ARGUMENTE PRO SI CONTRA CU

PRIVIRE LA GRADINITA OBLIGATORIE

In noul proiect al legii invatamantului se preconizeaza ca gradinita sa fie obligatorie, iar copiii sa inceape cursurile acesteia de la varsta de 3 ani.

Cea mai mare parte dintre parinti sunt de acord cu gradinita obligatorie, caci educatia timpurie este o necesitate deoarece pana la varsta de 3 ani copilul poseda disponibilitatea unor progrese enorme in ceea ce priveste capacitatea mentala, sociala si emotionala.

Spre 3 ani incepe lunga serie a intrebarilor "De ce.?" , copilul incepe se observe lumea , vrea sa inteleaga tot ce se petrece in jurul lui, iar spre sfarsitul acestei perioade devine mai pregatit sa se joace cu alti copii si sa-si dezvolte intr-un mod deosebit aptitudinile sociale.

Ca o concluzie a necesitatii educatiei timpurii amintim, ca perioada cuprinsa intre 0 si 6 ani este perioada in care copiii se dezvolta rapid .

Argumente PRO gradinita obligatorie:

-copilul se socializeaza mai usor;

- se obisnuieste sa respecte un program;

-este asigurata permanent supravegherea si educatia;

-multi parinti nu au cu cine sa isi lase copilul;

Argumente CONTRA gradinitei obligatorii:

-parintele trebuie sa decinda asupra varstei la care trebuie sa mearga la gradinita, in functie de dezvoltarea acestuia;

-copiii au inca nevoie de parinti si de afectiunea lor;

-educatia din punct de vedere al valorilor morale se face acasa;

-nu exista suficiente spatii;

-un copil de 3 ani , aflat intr-un grup mai mare se inbolnaveste mult mai repede;

-copilul de tre ani isi controleaza mai greu nevoile fiziologice;

Tinand cont de argumentele de mai sus consider ca parintii sunt cei care hotarasc ce trebuie sa faca cu copilul, iar cei care nu au alternative isi vor da oricum copiii la gradinita.

DEZVOLTAREA FIZICA SI PSIHICA A

PRESCOLARULUI

Psihologia copilului este disciplina care cerceteaza conditiile si legile de aparitie si evolutie a vietii psihice de-a lungul copilariei.

Despre prescolaritate se spune ca este varsta de aur a copilariei pentru ca e inregistreaza progrese mari in dezvoltarea fizica si psihica ce permit adaptari foarte bune la diverse situatii si asigura coplilui o anumita eficienta in activitati, fara ca sa existe presiunile grijilor si obligatiilor.

Dominantele din acest proces de dezvoltare sunt: cresterea capacitatilor senzoriale si motrice ; sporirea autonomiei in plan practice; dezvoltarea proceselor psihice complexe ; curiozitatea si setae de cunoastere;

Constituirea constiintei morale si cresterea capacitatilor de adaptare la mediul scolar; dezvoltarea bazelor personalitatii.

Regimul de viata si dezvoltare fizica a prescolarului

Copilul are nevoie de 10 / 12 ore in timpul noptii si de 1-2 ore dupa amiaza , dar din ce in ce mai multi prescolari nu accepta acest program. Mesele principale trebuiesc respectate cu strictete , acestea presupunand un comportament adecvat. Aici un rol important il are si gradinita care ajuta la dezvoltare copilului prescolar , pe langa aceasta o importanta deosebita o are si parintele care desfasoara diferite activitati cu acestia, ii ajuta sa-si dobandeasca reglaje mai complexe. O componenta importanta in continuare este jocul in programul zilnic al copilului, devine mai complex, cu durata mai mare, cu efecte formative puternice si se desfasoara impreuna cu cei de aceeasi varsta.

Aspectele importante ale cresteri fizice se realizeaza intre varsta de 3 - 6 ani sunt:

-inaltimea medie la finalul statiului atinge aproximativ 116 cm, iar greutatea medie este de 22kg;

-osificarile cele mai importante se produc la nivelul oaselor lungi ale membrelor, in zona claviculelor, ale toracelui;

-sistemul muscular este mai bine dezvoltat, este capabil de tonus mai crescut si de reglaje fine;

-in sistemul neohormonal, cele mai importante schimbari sunt : a) intensificarea activitatii tiroidei; b)scaderea activitatii timusului , numit si glanda copilariei;

-cresterea in greutate a creierului pana la 1200gr.

Toate aceste transformari organice se exprima in imaginea generala a copilului care se apropie de incheierea acestui stadiu.

Dezvoltarea capacitatilor perceptive

Se afirma despre prescolar ca are o deschidere perceptive speciala asupra spectacolului lumii, ca este avid a cunoaste, ceea ce stimuleaza un grad inalt de dezvoltare a tuturor capacitatilor sale senzoriale.

Perceptiile tactile devin mai fine pentru ce dezvoltarea motricitatii permite nu doar manipularea obiectelor , ci pipairea lor, iar diferentie functionala a celor doua maini ajuta la identificarea mai usoara a rigurozitatii, moliciunii, netezimii suprafetelor obiectelor.

Perceptiile vizuale devin cele mai importante componente ale cunoasterii senzoriale. Vazul integreaza toate celelalte informatii de la alti analizatori. Copiii disting mai multe culori si le diferentiaza foarte corect, diferentiaza mai clar particularitatile de forma mai fine, percep corect relatiile spatiale.

Perceptiile auditive progreseaza pe cele trei planuri principale: auz fizic , muzical, fonematic. Auzul muzical este mai fin , iar copiii pot audia si interpreta cantece mai simple pemtru ei. Cel mai mult se dezvolta auzul fonematic, ei putand receptiona corect mesajele verbale care vin de la altii, iar pronuntia cuvintelor si frazelor este vizibil inbunatatita.

Pe baza acestor progrese inregistrate la principalele capacitate perceptive , apare si observatia ca forma superioara de explorare a mediului ambient.

Reprezentarile care abia apar la anteprescolari devin acum componente de baza a planului intern mental.

Particularitatile gandirii prescolarului

Marea curiozitate, explorarile perceptive ample, insusirea tot mai buna a limbajului, desfasurarea de jocuri tot mai complexe, si integrarea in activitati sistematice in gradinita reprezinta factorii de baza ai dezvoltarii gandirii din acest stadiu.

O caracteristica principala a gandirii prescolarului este intuitivitatea. Gandirea lui este preoperatorie pentru ca nu dispune de veritabile operatii ci doar de un fel de "actiuni executate in gand".

Dezvoltarea limbajului la prescolari

In cursul stadiului prescolaritatii se petrece o spectaculoasa dezvoltare a limbajului . La 5 ani unii prescolari ne uimesc prin felul cum vorbesc corect fonematic si gramatical. Vocabularul pasiv creste la sfarsitul stadiului pana la 3000-3500 de cuvinte, cel pasiv cuprinde 700-800 de cuvinte. Semnificatiile cuvintelor sunt mai clare si mai corecte, dar sensurile figurate ale cuvintelor inca nu sunt intelese. Au o mare preferinta pentru cuvintele diminutive. Insusirea structurilor verbale se face prin imitarea parintilor si apoi prin respectarea modelelor propuse de gradinita.

Un alt eveniment important in acest stadium este aparitia limbajului interior. El este precedat de asa numitul limbaj egocentric. Copilul e poate afla in preajma unui adult sau copil, vorbeste dar fara a avea intentia de a-i comunica acestuia , fara a se preocupa daca aceste intelege ceva sau daca il asculta.

Memoria si imaginatia

Memoria contribuie la functionarea buna a celorlalte procese psihice iar in scolaritate dobandesta cateva caracteristici noi: crste volumul memoriei, memoria verbala este in evident progres, creste timpul de pastrare, recunoasterea se face din ce in ce mai mult prin reproducere, la 4-5 ani apare memoria voluntara.

Imaginatia prescolarului apare in contrast cu stadiul anterior.

Imaginatia reproductive este antrenata in asculatarea povestilor si legendelor si insusirea unor cunostinte.

Imaginatia creatoare se manifesta la copilul prescolar in desen , modelaj, constructii, colaje. Placerea pentru aceste activitati stimuleaza combinatiile imaginative. Construieste cu pasiune intrecandu-se cu cel de alaturi. Desenele sunt pline de spontaneitate.

Particulariatile atentiei prescolarului

Ca o conditie energizatoare de baza, mai ales pentru procesele cognitive, atentia dobandeste la prescolari cateva proprietati: la inceputul stadiului se dezvolta numai atentia involuntara, creste volumul, stabilitatea ajunge pana la 25 de minute la grupa mare, gradul de concentrare este mai crescut, apare atentia voluntara.

Transformari semnificative ale afectivitatii intre 3 si 6 ani

In comparatie cu anteprescolarul trairile afective al prescolarului sunt mai bogate si mai diversificate pe masura ce capacitatile lui cresc de interactionare mai complex cu ambianta. Mai buna adaptare la mediu face sa creasca pozitivitatea emotiilor si dispozitiilor afective si prescolarul poate ramane ore intregi cu o tonalitate afectiva favorabila.

Emotiile si sentimentele copilului de 3-6 ani au un mecanism mai complex de realizare incluzand si elemente de memoria afectiva.

Prescolaritatea este stadiul cristalizarii sentimentelor pentru parinti si chiar a dobandirii unei maturitatii in trairea lor.

Catre sfarsitul stadiului copii reusesc sa-si regleze intr-o anumita masura comportamentele emotional expresive.

Motricitate, vointa , motivatie

In cursul acestui stadiu, al motricitatii, se formeaza un mare numar de deprinderi ce pot fi considerate de baza pentru fiecare plan al manifestarii copilului: deprinderi igienice, cele ce tin de alimentatie, de manipulare a numeroaselor instrumente si obiecte, de desene, modelare, constructii etc.

Premisele vointei cele mai importante sunt reprezentate de dezvoltarea functiei reglatorii a limbajului si de dezvoltarea ariilor cerebrale cu roluri integratoare.

Motivatia biologica trece intr-un plan secund si devin mai active trebuintele sociale si spirituale.

Prescolaritatea si construirea bazelor personalitatii

O componenta importanta a personalitatii este temperamentul si se manifesta inca din primul an de viata dar semnificative si care au caracteristica umana apar in prescolaritate. Factorii care o importanta destulde mare in formarea personlitatii sunt: etapa maturizarii neurofunctionala, stimulari bogate si relatii mai complexe cu familia, apogeul desfasurarii jocului, influentele sistematice, atractia si interrelationarea cu cei de aceeasi varsta. Sub influenta acesto factori apar si se manifesta urmatoarele componente ale personalitatii:

-manifestarea initiala a aptitudinilor;

-dezvoltarea bazelor caracterului;

-cristalizare constiintei morale primare;

-intensificarea constiintei de sine si cristalizarea imaginii de sine.

Chiar daca structura personalitatii se afla in fazele de inceput, ea da noi caracteristici comportamentelor copilului, adica le orienteaza mai bine, le regleaza adecvat cu imprejurarile, le face mai eficiente, le sustine mai bine din punct de vedere energetic.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2617
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved