Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Gradinita

PROIECT DE ACTIVITATE - Limba si literatura romana, CLASA: a VIII-a , Dorinta – de Mihai Eminescu (receptarea unui text liric la prima vedere)

didactica pedagogie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DIDACTICA SPECIALITATII - CALCULATORUL,INSTRUMENTUL DE LUCRU AL ELEVILOR MILENIULUI III
Construirea si dezvoltarea echipei in organizatia scolara. Dezvoltarea organizatiei scolare
STRATEGII DE INTERVENTIE A CADRULUI DIDACTIC
Metode manageriale
PREZENTAREA PROGRAMULUI CUM SA DEVENIM PARINTI MAI BUNI
Delimitari conceptuale: curriculum si evaluare
PLANIFICAREA ORELOR DE LIMBA ENGLEZA SEMESTRUL II CLASA A V-A
Evaluarea initiala, evaluarea formativa, evaluarea sumativa
Proiect didactic Clasa: a VII-a A, Chimie, Calcule pe baza formulelor chimice
Så cunoastem elevii si familiile lor

TERMENI importanti pentru acest document

: text liric la prima vedere mihai eminescu : semnificatia titlului emotie de toamna : iubirea si natura clasa a 8 : ce semnificatie are substa ntivul umbra din emotie de toamna de nstanescu :

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 15 octombrie 2009

SCOALA: Colegiul National „Arany Janos”, Salonta

CLASA: a VIII-a C – sectia maghiara

PROFESORUL:

OBIECTUL: Limba si literatura romana

SUBIECTUL: Dorinta – de Mihai Eminescu (receptarea unui text liric la prima vedere)

TIPUL LECTIEI: fixare si consolidare

COMPETENTE GENERALE:

  1. Receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare;
  2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare dialogata si monologata;
  3. Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse.
  4. Utlizarea corecta si adecvata  a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENTE SPECIFICE:

-          sa incadreze textul in lirica eminesciana si sa explice semnificatia titlului;

-          sa precizeze structura, tema si motivele poeziei;

-          sa evidentieze si sa explice  mijloacele artistice care sustin temele si motivele poeziei;

-          sa argumenteze apartenenta textului la genul liric;

-          sa evidentieze notiunile de versificatie.

METODE DIDACTICE: conversatia euristica, exercitiul, analiza lexicala, demonstratia, munca pe grupe, prezentare power point.

RESURSE UMANE: 19 de elevi

POTENTIAL:  6 -  bine

                        9 -  mediu

                        4 - slab

MATERIAL DIDACTIC SI BIBLIOGRAFIC: videoproiector, flipchard, volumul, manualul, fisa de citate.

  1. Eminescu, Mihai, Poezii, 1986,  Editura Minerva, Bucuresti;

  1. Chevalier, Jean, Gheerbrant,Alain, Dictionar de simboluri, vol. 2,3,    Editura Artemis, Bucuresti ;

  1. Dersidan, Ioan, Metodica predarii limbii si literaturii romane,  2003, Casa Cartii de  Stiinta, Cluj-Napoca; 

  1.  Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a VIII-a, 2002,  Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian, Editura Humanitas, Bucuresti;

  1.  G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, 1982, Editura Minerva, Bucuresti;

  1. Pamfil, Alina,  Limba si literatura romana in gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucuresti;

  1. Craciun, Corneliu, Metodica predarii limbii si literaturii in gimnaziu si liceu, 2004, Editura  Emia, Deva;

  1. Toma, Ioana, Dinca, Ioana, Limba  romana – Stilistica  si compozitie (compediu/antologie/exercitii) pentru  elevii  de  gimnaziu, liceu,profesori  si  specialisti, 1998, Editura Niculescu, Bucuresti;

  1. ***Limba romana,  Manual pentru clasa a VIII- a, 2004, Ed. Corint, Bucuresti;

  1. Apetrei, Dorina, Boboc, Elena, Orientari in analiza textului epic, liric si dramatic, 2005, Iasi, Petrodeva;

  1. Negoitescu, I., Poezia lui Mihai Eminescu, 1995, Editia. a IV-a, Cluj-Napoca,  Editura Dacia;

  1. Goia, Vistian, Didactica limbii si literaturii romane pentru  gimnaziu si liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia;

Desfasurarea lectiei:

Momentele lectiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevuului

Evaluare

Momentul organizatoric

2 min.

Notarea absentilor. Pregatirea pentru lectie.

Pregatirea pentru lectie.

Verificarea cunostintelor anterioare

8 min.

Lectia anterioara: Emotie de toamna, de Nichita Stanescu.

In ce volum incadram textul liric Emotie de toamna?

Explicati semnificatia titlului poeziei!

Precizati  ideea de baza a textului!

Evidentiati mijloacele artistice care sustin aceasta idée de baza a textului!

Prezinta structura textului!

Identificati marcile eului liric in text!

Manual: pag 15, ex 7

Se verifica tema de casa: Prezinta trasaturile prozodice ale textului!

Emotie de toamna face parte din volumul O viziune a sentimentelor.

Titlul este o metafora ce exprima teama poetului provocata de indepartarea iubitei. Substantivul “toamna” nu se refera la anotimpul in sine, cat la starea sufleteasca a poetului, motiv pentru care identificam in titlu o metafora.

Ideea de baza a textului e anuntata inca din titlu si evidentiaza teama poetului fata de instrainarea iubitei.

Ideea poetica fundamentala e sustinuta de metafore precum: inima – metafora a sentimentelor poetului; umbra – metafora a protectiei; aripile – metafora a zborului, a inaltarii; ochi strain – metafora a intrainarii.

enumeratii: “Suier luna si o rasar si o prefac” – evidentiind puterea demiurgica a poetului. Epitete: “aripi ascutite”, “ochi strain”.

Textul e structurat in doua strofe inegale, reprezentand cele doua secvente ale textului:  in prima, poetul ii cere iubitei sa-l protejeze, fiindu-i teama de instrainare, iar in cea de a doua, poetul devine o forta demiurgica capabila sa prefaca intregul univers intr-o dragoste mare.

Un elev va identifica si exemplifica verbe si pronume pers la persoana I si a II-a, adjective posesive la persoana a II-a, verbul la imperative.

Cele doua strofe ale textului au un numar inegal de versuri, masura variabila, rima primei strofe e pereche, iar in cea de a doua strofa rima este incrucisata.

Elevii urmaresc si participa activ.

Activitate individuala

Activitate individuala si frontala.

Activitate frontala

Activitate individuala

Captarea atentiei!

2 min

In vederea reactualizarii trasaturilor liricii eminesciene, le voi prezenta elevilor in power point principalele coordonate!

Anuntarea noii lectii.

25 min

Pentru a fixa si consolida cunostintele acumulate pana acum, vizavi de opera lirica, vom interpreta un text la prima vedere din lirica eminesciana, evidentiind asemanarile si deosebirile dintre acesta si un alt text studiat la clasa: Lacul. Este vorba despre poezia Dorinta

Profesorul citeste expresiv textul, urmand apoi ca un elev, dintre cei buni, sa reciteasca textul.

Dupa modelul celorlalte texte lirice analizate la clasa, elevii vor stabili: semnificatia titlului, ideea poetica fundamentala, mijloacele artistice, marcile lexico-gramaticale ale eului liric, notiunile de versificatie.

Semnificatia titlului:

Care sunt temele poeziei?

Identificati motivele subordonate acestor doua teme!

Elevii vor fi impartiti in 4 grupe, fiecare avand cate o sarcina diferita, in functie de nivelul si capacitatile elevilor.

Grupa 1. – are ca sarcina identificarea structurii textului, numarul de strofe, de secvente, dar si nivelul prozodic.

Grupa 2. – va preciza elementele cadrului real si pe cele ale cadrului imaginar. De asemenea va mentiona semnificatia verbelor la conjunctiv sau viitor.

Grupa 3. – va identifica mijloacele artistice care sustin temele si motivele poeziei!

Grupa 4. – va argumenta prezenta eului liric.

Timpul efectiv de munca independenta va fi de 15 minute.

Elevii noteaza in caiete noua lectie.

Elevii primesc pe fisa textul poeziei.

Un elev citeste textul expresiv, ceilalti urmaresc.

Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv derivat de la cuvantul de baza “dor” si sufixul “-inta” si sugereaza ideea de baza a textului: iubirea se implineste in vis, la nivelul dorintei poetului.

Temele poeziei sunt cele specifice liricii eminesciene: iubirea si natura.

Motive: codrul, florile de tei, comuniunea omului cu natura, izvorul.

Grupa 1:

Textul e structurat in sase strofe cuprinzand secventele:

-  chemarea iubitei

-          nerabdarea asteptarii

-          orientarea dorintei exclusiv spre viitor

-          iubirea ramane doar la stadiul de vis.

Nivelul prozodic: se remarca structura clasica a catrenelor. In fiecare catren exista o singura pereche de rime, incat versurile pot fi percepute si ca distihuri ample de 15 silabe. Asadar rima este imperfecta. Masura de 7-8 silabe, iar ritmul trohaic.

Grupa 2:

Elementele cadrului real infatiseaza natura inconjuratoare in care urmeaza sa se desfasoare idila: in codru, la izvor, pe prispa cea de brazde care e ascunsa de crengile plecate. Fiind vorba aici de prezentarea cadrului natural, predomina substantivele.

Nerabdarea asteptarii iubitei, proiectarea iubirii exclusiv in viitor contureaza un cadru imaginar, evidentiat de verbele la conjunctiv (care sugereaza o actiune posibila): „sa desprind”, „sa cazi”, „sa ridic” si de cele la indicativ viitor: „sedea-vei”, „vom fi”, „or sa-ti cada”. Jocul gesturilor tandre e evidentiat de aceleasi verbe la conjunctiv sau viitor, sugerand proiectarea dorintei arzatoare a poetului exclusiv in viitor, in vis, in cadrul imaginar.

Grupa 3:

Identificam in text imagini vizuale ce contureaza cadrul natural: „la izvorul”, „prispa cea de brazde”, „flori de tei”; dar si imagini auditive: „izvorul /Care tremura pe prund”, „blanda batere de vant” sau olfactive: „flori de tei”. Astfel, tema naturii este evidentiata de aceste imagini artistice, dar si de figuri de stil precum: personificarea izvorului „Care tremura pe prund”, „codrul batut de ganduri”; metafore: prispa cea de brazde”, „armonia codrului batut de ganduri”, epitete metaforizante: „crengi plecate”, inversiuni: „ blanda batere de vant”, „singuratice izvoare”, repetitie: „randuri-randuri”

Tema iubirii este sugerata de gesturile tandre dintre cei doi indragostiti, gesturi ce se realizeaza doar in planul visului. Farmecul naturii e sporit de epitetele cromatice: „Fruntea alba-n parul galben”, epitetul in inversiune: „ale tale buze dulci”. Armonia cuplului intra in rezonanta cu armonia naturii, iar trairea idealului erotic apare ca un flux permanent prin umanizarea naturii care preia intensitatea iubirii. In reliefarea planului oniric, predominante sunt verbele la conjunctiv sau viitor, ceea ce sugereaza posibilitatea realizarii iubirii, faptul ca scenariul erotic are loc doar in imaginatia poetului.

Aliteratiile si asonantele sporesc muzicalitatea textului poetic: „blanda batere de vant”; „Fruntea alba-n parul galben / Pe-al meu brat incet s-o culci,/
Lasand prada gurii mele / Ale tale buze dulci”

Grupa 4:

Prezenta eului liric reise din:

-          verbul la imperativ, marcand chemarea iubitei: „vino”;

-          verbe la persoana a II-a: „sa alergi”, „sedea-vei”;

-          verbe la persoana I: „sa desprind”, „sa ridic”;

-          pronume personal la persoana I si a II-a: „mi”, „ti”;

-          adjective posesive la persoana I si a II-a: „mei”, „ale tale”.

Consolidarea cunostintelor

10 min.

Pentru a face o comparatie intre cele doua texte poetice eminesciene, Lacul si Dorinta,  elevii vor prezenta la tabla raspunsurile cerintelor date!

Evidentiati asemanarile dintre poeziile Dorinta si Lacul,  avand in vedere:

-          cadrul natural

-          temele celor doua texte

-          motivele

-          mijloacele artistice

In ce consta deosebirile dintre cele doua texte?

In cele doua texte poetice e prezentat acelasi cadru natural feeric, de basm. Elementele cadrului natural sunt identice: codrul, izvorul, florile, crengile.

Predomina in cele doua texte aceleasi epitete cromatice, sugerand culorile: alb, galben, verde, albastru.

Temele natura si iubirea se impletesc, evidentiind comuniunea omului cu natura. Motivele subordonate temelor identificate coincid: lacul, izvorul, codrul, luna.

Iubirea se realizeaza in ambele texte la nivel oniric, nu este reala, ci doar posibila, sugerata de verbele la conjunctiv sau viitor. Natura este martor al iubirii indragostitilor.

Inca din titlu putem identifica faptul ca in poezia Lacul, accentul cade asupra prezentarii cadrului natural, titlul desemnand chiar un element al acestuia, in timp ce Dorinta, sugereaza tema iubirii ideale, neimplinite, aflata in stadiul de dorinta. De asemenea, difera numarul strofelor, iar sentimentul tristetii profunde din finalul poeziei Lacul e inlocuit cu armonia comuniunii omului cu natura.

Tema

2 min

Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa evidentiezi particularitatile textului poetic eminescian, pornind de la cele doua texte analizate!

Elevii isi noteaza tema pentru acasa.

Clasa a VIII-a C                                                                                                              Grupa 1

Numele: ……………………………                                                                      

FISA DE LUCRU

Dorinta

                de Mihai Eminescu


Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci

Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cant
Singuratice izvoare,
Blanda batere de vant;

Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.

Timp de lucru: 15 minute

Se acorda 1 p din oficiu!

Cerinte:

 

1.Evidentiaza structura textului, precizand numarul strofelor si al secventelor!  5p                            

2. Precizeaza rima si masura versurilor! 2p     

3. Stabileste ritmul versurilor  2p 

cSt


Clasa a VIII-a C                                                                                                                  Grupa 2                                      

Numele:…………………………

FISA DE LUCRU

Dorinta

                de Mihai Eminescu


Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci

Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cant
Singuratice izvoare,
Blanda batere de vant;


Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.

Timp de lucru: 15 minute

Se acorda 1 p din oficiu!

Cerinte:

  1. Precizeaza elementele cadrului real si cele ale cadrului imaginar       4p
  2.  Evidentiaza elementele comune celor doua texte eminesciene: Lacul si Dorinta!                                   2p
  3. Extrage verbele la conjunctiv si viitor si precizeaza semnificatia acestora!  3p                                       


 Clasa a VIII-a C                                                                                                              Grupa 3

Numele: ……………………………                                                                     

FISA DE LUCRU

Dorinta

                de Mihai Eminescu


Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci

Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cant
Singuratice izvoare,
Blanda batere de vant;

Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.

Cerinte:

1.       Extrage si explica metaforele din text! 3p

2.       Evidentiaza mijloacele artistice care sustin tema naturii!                                          3p

3.       Evidentiaza mijloacele artistice care sustin tema iubirii!                                           3p


Timp de lucru: 15 minute

Se acorda 1p din oficiu!


Clasa a VIII-a C                                                                                                                     Grupa 4                                                                                                              

Numele:..

FISA DE LUCRU

Dorinta

                de Mihai Eminescu


Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci

Vom visa un vis ferice,
Ingana-ne-vor c-un cant
Singuratice izvoare,
Blanda batere de vant;

Adormind de armonia
Codrului batut de ganduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada randuri-randuri.

Cerinte:

1.       Evidentiaza marcile lexico-gramaticale ale eului liric!                                                     5p

2.       Precizeaza ipostaza in care se afla eul liric! 2p

3.       Realizeaza o comparatie intre cele doua texte poetice eminesciene, evidentiind scopul si rolul pronumelor si al verbelor la plural!      2p



Timp de lucru: 15 minute

Se acorda 1p din oficiu!

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1693
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved