PROIECT DIDACTIC Biologie Clasa: a XII-a Modelarea structurii dublu-catenara a ADN-ului

PROIECT DIDACTIC

Profesor

Data

Disciplina: Biologie

Clasa: a XII-a E

Tema: Modelarea structurii dublu-catenara a ADN-ului

Nr. de ore: 1

Tipul lectiei: Consolidare de cunostinte bazata pe modelare,descoperire dirijata si algoritmizare

Scopul lectiei: Cunoasterea structurii ADN-ului in vederea intelegerii rolului sau ca purtator al informatiei genetice.

Obiective operationale: - pe parcursul lectiei si la sfarsitul acesteia elevii trebuie:

sa recunoasca, cu ajutorul modelelor, substratul biochimic al informatiei genetice,

sa construiasca (cu ajutorul modelelor) un segment dintr-o molecula de ADN;

sa inteleaga cum se poate stabili inrudirea dintre doua specii diferite;

Metode si procedee: modelarea, descoperirea dirijata, problematizarea, algoritmizarea, explicatia, conversatia, demonstratia, observatia, lucrul cu manualul,

Mijloace de invatamant: carton, rigla, coli A4 de patru culori diferite, sarma de cupru sau aluminiu de diferite grosimi, program informatic corespunzator.

Organizarea activitatii

colectiv, pe grupe si individual

MODELAREA STRUCTURII DUBLU-CATENARE A ADN-ULUI

Materiale necesare: carton sau placaj, trusa de traforaj, echer, compas, patru culori diferite, sarma de cupru sau aluminiu de diferite grosimi, ace cu gamalie.

Mod de lucru:

Desenarea pe carton sau pe placaj a modelului adeninei, guaninei, timinei si citozinei - dimensiunea 5-10 cm (5 cm pt. pirimidine si 10 cm pentru. purine). -fig. 1

Decuparea modelului fiecarei baze azotate si colorarea modelelor: A-galben, T-negru, G-rosu, C-albastru. Se realizeaza circa 30-40 de copii pentru fiecare baza azotata.

Desenarea modelului dezoxiribozei sub forma unui hexagon ca cel din figura, cu stabilirea pozitiei carbonului 3' si 5' (care apare ca o prelungire a hexagonului la unul din capetele sale ascutite). Efectuarea a 30-40 de copii.

Desenarea unui patrat cu latura de 3-4 cm, reprezentand radicalul fosforic. Efectuarea a 30-40 de copii.

Folosind fig. 1, stabiliti o succesiune de baze azotate pentru una din catenele dublei elice ( de exemplu A,G,C,T,T,A,A,G,C,T,T,A,A,T,A,T,T,A,G,G,G,C,C,A,A).

Pe principiul complementaritatii, stabiliti cu ajutorul decupajelor bazelor azotate succesiunea de pe catena complementara ( in cazul de mai sus ea va fi: T,C,G,A,A,T,T,C,G,A,A,T,T,A,T,A,A,T,C,C,C,G,G,T,T).

Legati bazele azotate la cele doua catene complementare prin punti de hidrogen (duble intre A si T si triple intre C si G), folosindu-va de sarme mai groase decat cele folosite la legaturile dintre celelalte componente. Sarmele le prindeti in modelul bazelor azotate la locul potrivit, asa cum se vede in fig. 2

Stabiliti legatura dintre modelul bazei azotate si acela al dezoxiribozei cu ajutorul sarmei, facand un orificiu in cele doua modele la locul potrivit conform Fig.2

Stabiliti legatura dintre modelul dezoxiribozei si acela al radicalului fosforic, urmarind regula ca la o catena aceasta legatura sa fie de la carbonul 5' la carbonul 3', iar la catena complementara de la 3' la 5', sugerand sensul opus al celor doua catene complementare.

Toate materialele indicate, ca si solutiile tehnice folosite sunt variabile in functie de ingeniozitatea si posibilitatile fiecarui experimentator.