PROIECT DIDACTIC - Dunarea

PROIECT DIDACTIC

DATA: 22.X

CLASA: a VI a

UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala cu cl I-VIII Valea Moldovei

PROFESOR:

LOCUL DE DESFASURARE: cabinetul de geografie

ARIA CURRICULARA: Om si Societate

DISCIPLINA: Geografie

TEMA: Hidrografia Europei

LECTIA: Raurile. Dunarea

TIPUL LECTIEI: dobandirea de noi cunostinte

TIMP:50'

NIVELUL CLASEI: mediu

SCOPUL LECTIEI: dezvoltarea capacitatilor cognitive, de intelegere, analiza, sinteza, comparatie, generalizare si evaluare prin integrarea cunostintelor despre Dunare in sistemul cunostintelor despre Hidrografie;

OBIECTIVE:

sa localizeze pe harta principalele fluvii ale Europei;

sa identifice asemanari si deosebiri intre elementele retelei hidrografice;

sa analizeze fluviul Dunarea;

sa utilizeze adecvat terminologia geografica;

sa compare fluviul Dunarea cu alte fluvii ale Europei;

sa stabileasca relatii intre treptele de relief si traseele principalelor rauri;

sa explice relatiile dintre formele de relief, clima si hidrografie;

- sa selecteze informatiile esentiale pentru argumentarea unor situatii geografice propuse;

STRTEGIA DIDACTICA:

METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, analiza, observatia, explicatia, comparatia, problematizarea, exercitiul, jocul, lucrul cu harta, MIJLOACE MATERIALE: - Harta fizica a Europei

Atlase

Portofolii

Manuale

FORME E ORGANIZARE A ACTIVITATII ELEVILOR_: frontala, individuala, pe grupe;

DESFASURAREA LECTIEI

Organizarea colectivului si a activitatii (salutul, apelul, aspectul clasei, pregatirea materialelor utile activitatii).

Anuntarea temei "Raurile. Dunarea".

Discutii cu elevii cu privire la principalele rauri din Europa. Identificarea lor pe harta.

Predarea lectiei cu ajutorul elevilor. Elevii vor fi impartiti in trei grupe, cu ajutorul unor fise de lucru elevii vor identifica principalele caracteristici ale Dunarii. Fiecare grupa are o sarcina de lucru: prima grupa va identifica aspectele ce privesc izvoarele Dunarii si sectorul superior, a doua grupa elementele ce fac referire la sectorul mijlociu, a treia grupa sectorul inferior.

Elevii, cu ajutorul fiselor de lucru, vor dezbate in grupa lor aspectele referitoare la sectoarele mentionate.

Profesorul mediaza dezbaterile. Elevii vor avea drep sarcini finale prezentarea aspectelor principale, identificarea sectoarelor pe harta, notarea ideilor principale in caiete sub indrumarea profesorului.

Asigurarea feed-bak-ului

Prin conversatie euristica elevii vor prezenta trei caracteristici ale Dunarii in sectorul romanesc.

Precizarea activitatilor pe care elevii le vor desfasura acasa.

Comunica sugestiile ce vor fi parcurse spre studiu. Realizarea unor referate cu titlul "Dunarea".

Fisa 1

Dunarea - izvoare

Dunarea este al 2-lea fluviu din Europa si al 24-lea din lume. Isi trage numele de la radacina "dun" sau "don" care inseamna "apa, riulet". Se formeaza in Muntii Padurea Neagra, din apropierea virfului Kandel (1241 m), prin doua piraie (Brege si Brigach) ce se unesc la Donaueschingen sub denumirea de Dunare (Donau). In drumul sau catre Mrea Neagra, lung de 2857 km, scalda 4 capitale Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad si tarile Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Yugoslavia, Romania, Bulgaria, Ucraina.

Sectorul superior, 1060 km, se desfasoara de la izvoare si pana la Poarta Devin , albia fluviului are o panta lina, iar viteza apelor este redusa. Afluentii cei mai mari coboara din flancul nordic al Alpilor:Gunz, Mindel, Riss, Iller, Isar, Wurm, Inn, s.a. Cel mai important dintre acestia este Innul care detine la varsare un debit mediu cu mult mai mare decat al Dunarii in aceasta sectiune. Dunarea incepe a fi navigabila in aval de localitatea Ulm .

Fisa 2

Dunarea - sectorul mijlociu

Cursul mijlociu se desfasoara intre Poarta Devin si localitatea Bazias pe o lungime de numai 725 Km.

Fta de cursul superior, Dunarea, in cadrul Campiei Panonice are un curs diferit: viituri mari ca intensitate adancimi mari, panta redusa. In acest sector primeste cei mai mari afluenti: Drava, Sava, Tisa.

Regimul hidrologic al cursului mijlociu, datorita situarii sale, cunoaste o intrepatrundere a zonelor depresionare cu cele muntoase, fiind puternic influentat de climatul continental avand o mare variabilitate si afluenti intr-un numar foarte mic. Regimul devine complex doar in sud-estul Campiei Panonice datorita raurilor ce vin din zonele montane, afluentii fiind deci cei care schimba caracterul hidrologic al Dunarii.

Fisa 3

Dunarea - cursul inferior

Cursul inferior -1075 km- denumit si sectorul pontic sau valah al Dunarii, tine de la Bazias pina la Marea Neagra, unde se varsa prin trei brate.

Defileul Dunarii, lung de 144 km, desparte Carpatii romanesti de Muntii Balcani.La Portile de Fier I a fost construit lacul de acumulare cu acelasi nume, in anul 1971.

Apoi, Dunarea traverseaza pa la sudul tarii noastre sectorul pontic, este un sector in care lunca ajunge la o latime foarte mare, uneori pana la 13 km.

Intre Calarasi si Braila, Dunarea formeaza cea mai mare despletire, cuprinzand intre bartele sale doua mari insule cunoscute sub numele de Balta Ialomitei si Balta Brailei.

Ultimul sector din cursul inferior il constituie Dunarea maritima si Delta Dunarii. Sectorul deltaic este un sector nou, cuprinde mai intii bratele Chilia si Tulcea, acesta din urma despartindu-se mai apoi in Sulina si Sf. Gheorghe. Delta este o consecinta a cantitatii mari de aluviuni transportate anual de Dunare.