Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Predare-invatare citit- scris in viziune integrata la clasa I, utilizand metoda fonetica analitico-sintetica

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DEZVOLTAREA COMUNICATIEI PROFESOR-STUDENT FOLOSIND TEHNOLOGIA WEB
Teoriile invatarii
CALITATEA PERSONALITATII ELEVULUI
PROIECT DIDACTIC - Clasa: a VII-a A Matematica
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
SOCIOLOGIA EDUCATIEI CA DISCIPLINA STIINTIFICA
Principiul si dezvoltarii motivatiei pentru invatare
PROIECT EDUCATIONAL 'PRIETENII NATURII'
CARACTERISTICI GENERALE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT( INTERDEPENDENTA INFORMATIV-FORMATIV INTERACTIUNEA PROFESOR –ELEV). SPECIFICUL ABORDARII SISTEMIC
Cultura Civica Planificarea anuala Clasa a VIII-a

TERMENI importanti pentru acest document

predare integratra la clasa I : : etapele C3AEnvaC89Barii citirii C89Bi : etapele predarii-invatarii unui sunet : :

Predare-invatare citit- scris in viziune integrata la clasa I, utilizand metoda fonetica analitico-sintetica

Predarea limbii romane in invatamantul preuniversitar urmareste intelegerea de catre elevi a bogatiei limbii materne si folosirea corecta a ei in relatiile cu oamenii.

Intelegerea limbii este in functie de cunoasterea compartimentelor principale ale ei: vocabularul, fonetica, ortografia, ortoepia, gramatica.

Studiul limbii romane la clasa I se desfasoara in doua etape:

-         etapa prealfabetara

-         etapa alfabetara

-         (etapa postalfabetara se realizeazain clasa aII-a)

Etapa prealfabetara incepe la inceputul lunii octombrie, cand se incheie evaluarea predictiva si se finalizeaza la inceperea literelor.

In etapa prealfabetara elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. Pentru aceasta invatatorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si sa sesizeze toate sunetele dintr-un cuvant. Pronuntia corecta a cuvintelor asigura formarea deprinderilor de citire corecta si de scriere corecta. In general, elevul citeste un cuvant asa cum este obisnuit sa-l pronunte si scrie un cuvant asa cum si-l dicteaza. Inainte de a face exercitii de corectare a citirii si scrierii, invatatorul trebuie sa verifice pronuntia cuvantului.

In perioada prealfabetara se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care in anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit, cum ar fi: r, l, s, z. Abecedarele ofera pagini intregi cu imagini ce trebuie folosite pentru asigurarea pronuntiei corecte a cuvintelor care contin aceste sunete.

Ca sa se pronunte corect un cuvant, elevul trebuie sa sesizeze toate sunetele care il compun. Acest proces se numeste formarea auzului fonematic.

Exercitiile care se desfasoara pentru formarea auzului fonematic trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

            -sa tina seama de particularitatile fonetice ale limbii

            nu se folosesc cuvinte care se scriu intr-un fel si se pronunta in alt fel (ex: cuvantul oameni se scrie cu oa sa se pronunta cu ua sau cuvinte ce contin sunetul x-cs sau gz)

            -sa se foloseasca metoda fonetica, analitico- sintetica, astfel:

            se porneste de la propozitie, se numara (identifica) cuvintele, se despart cuvintele in silabe si silabele in sunete. Cuvintele folosite trebuie cunoscute de elevi, sa fie formate din 2-3 silabe , fara aglomerari de consoane. Elevii sesiseaza greu sunetele in cuvintele monosilabice.

In perioada prealfabetara nu se rezolva toate problemele referitoare la formarea deprinderilor de pronuntie corecta si a auzului fonematic, asa ca exercitiile de tipul celor mentionate mai sus se desfasoara si in perioada alfabetara.

In etapa dinaintea studierii alfabetului, elevul este pregatit si pentru abordarea scrierii literelor si a cuvintelor. El invata sa manuiasca instrumentul de scris si sa foloseasca suportul pe care scrie. De asemenea, elevul scrie elementele componente ale literelor: linii, bastonase, carlige, etc.

Prin aceste exercitii, elevii invata sa respecte unele reguli care vizeaza scrierea: pozitia corecta la scris, manuirea creionului cu cele trei degete, miscarea mainilor din incheietura, nu cu intreg bratul, evitarea scrierii crispate prin strangerea exagerata a creionului si miscarea intregului corp.

In clasa, preponderenta este activitatea cu diverse materiale si jucarii. Se au in vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gandirii, a creativitatii, formarea deprinderilor de activitate in grup si independent, formarea deprinderilor de a actiona ordonat.

La sfarsitul etapei prealfabetare, invatatorii evalueaza nivelul realizarii urmatoarelor obiective:       

- sa pronunte corect cuvintele uzuale;

- sa sesizeze sunetele din cuvinte cunoscute formate din 2-3 silabe, fara aglomerari de consoane, fara diftongi sau triftongi;

- sa foloseasca corect instrumentul si suportul de scris

- sa scrie semnele grafice care compun litere

- sa formuleze propozitii

- sa sustina un dialog scurt (3-4 replici)

Daca cei mai multi elevi ai clasei realizeaza aceste obiective, se poate trece la perioada alfabetara.

Etapa alfabetara

In aceasta etapa elevul invata sa citeasca, sa scrie litere, cuvinte si propozitii, utilizand exclusiv metoda fonetica, analitico-sintetica.

Metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu citit -scrisul trebuie sa tina seama, pe de o parte, de faptul ca scrierea concorda, aproape exact, cu pronuntarea, deci metoda trebuie sa fie fonetica, iar, pe de alta parte, ca trebuie sa se porneasca de la desprinderea unei propozitii din vorbire, sa se realizeze delimitarea cuvintelor in silabe si apoi fiecare silaba in sunete, dupa care sa se parcurga drumul invers, de la sunet la silaba, cuvant si propozitie, ceea ce denota ca metoda trebuie sa fie si analitico-sintetica.

            A analiza inseamna a imparti un intreg, in cazul nostru propozitia, respectiv cuvintele, in partile lor componente, pana la nivelul sunetelor, iar sinteza este operatia inversa, de imbinare, reunire a acestor parti in intregul lor.

Prin urmare, stabilirea metodei folosite in scopul familiarizarii elevilor cu cititul si scrisul nu se face in mod arbitrar. Alegerea metodei are la baza ratiuni desprinse, in primul rand, din particularitatile limbii romane, precum si din particularitatile psihologice ale copiilor de 6-7 ani, in general din particularitatile psihologice ale incepatorilor in ceea ce priveste cititul si scrisul, prin aceasta dovedind superioritatea fata de vechile metode de predare.

Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o stransa legatura intre procesul insusirii citirii si cel al scrierii. Insusirea literelor de mana si formarea deprinderilor de scriere se face paralel cu insusirea literelor de tipar.

Folosirea metodei fonetice, analitico-sintetice, in vederea familiarizarii elevilor cu cititul si scrisul, permite invingerea unor dificultati si prevenirea unor greseli care constau fie in scriere legata a unor cuvinte, ca urmare a nediferentierii acestora, fie in omisiuni, inversiuni, substituiri sau adaugiri de litere ca urmare a nediferentierii in vorbire, a sunetelor respective. Separarea cuvintelor din vorbire reprezinta un element indispensabil citirii si scrierii.

Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o participare activa si constienta a elevilor la lectie. Analiza si sinteza elementelor fonetice care compun cuvintele si propozitiile cer un efort intelectual din partea elevilor, efort care ii conduce spre constientizarea activitatii de invatare.

Acesta metoda prezinta urmatoarele etape:

- desfasurarea unei conversatii dupa diferite suporturi, ilustratii din manual sau alte surse, fotografii, mulaje, diapozitive, etc.;

- desprinderea propozitiei in care se afla un cuvant ce contine sunetul nou;

- stabilirea locului cuvintelor in propozitie si separarea cuvantului in care se afla sunetul nou

- despartirea cuvantului in silabe si descoperirea sunetelor ce compun fiecare silaba;

- separarea sunetului nou

- exemplificari de cuvinte care contin sunetul nou aflat in pozitii diferite (pronuntia sunetului nou);

-jocuri pentru descoperirea sunetului nou in diferite cuvinte;

- intuirea literei de tipar corespunzatoare sunetului (litera este semnul scris al sunetului)

- recunoasterea literei in abecedar si in diferite surse (ziare, reviste, carti);

- compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului

- convorbiri pe baza ilustratiei din manual, conducerea discutiilor in asa fel incat sa se asigure pronuntia corecta a cuvintelor noi care se vor intalni in coloanele de cuvinte si in text

- citirea coloanelor de cuvinte in soapta si cu voce tare (pe silabe si integral)

- desfasurarea unei scurte convorbiri in vederea intelegerii textului

- citirea textului in soapta si cu voce

- citirea textului de catre elevi

- redarea continutului textului cu ajutorul intrebarilor

- citirea integrala sau povestirea

- citirea selectiva sau pe roluri

-citirea model, de catre invatator, a coloanelor de cuvinte si a textului, in ritmul clasei

- conversatia de incheiere (exercitii de dezvoltare a exprimarii)

            Scrisul se relizeaza ca orice deprindere prin aplicarea in practica a unor cunostinte care constau in reguli tehnice si grafice. Sursele de cunostinte care urmeaza sa fie aplicate in practica scrisului sunt oferite de modelele semnelor grafice respective, insotite de explicatiile invatatorului.

            Etapele lectiei de scriere pot fi:

            - intuirea literei de mana (stabilirea elementelor componente);

            - scrierea model a literei pe tabla, cu explicarea fiecarei miscari a mainii;

            - scrierea literei pe tabla de catre elevi, cu explicarea fiecarei miscari a mainii;

            - scrierea literei in aer, pe banca(cu creion), pe podul palmei;

            - exercitii pregatitoare pentru sriere;

            - scrierea literei de trei ori;

            - verificarea scrierii;

            - elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalti exerseaza impreuna cu invatatoarea;

            - exercitii de scriere a literei un rand intreg, pana la maxim 3 randuri;

            - scrierea cuvintelor;

                        a) copierea cuvintelor dupa modelul scris pe tabla;

                        b) transcrierea cu litere de mana a cuvintelor dupa un model scris cu litere de tipar;

                        c) dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor;

            - scrierea propozitiilor;

            Predarea disciplinei Limba si literatura romana in viziune integrata presupune alternarea etapelor mentionate mai sus, dupa o structura fixa, prezentata la finalul acestui suport de curs! Am considerat necesara si prezentarea etapelor de mai sus din ratiuni de intelegere clara a etapelor obligatorii de parcurs, pentru cele 2 componente: citit si scris!

EXEMPLIFICAREA UTILIZARII METODEI FONETICE ANALITICO-SINTETICE:

Pentru cunoasterea modului concret in care se deruleaza etapele procesului de invatare a unui sunet nou si literei corespunzatoare, vom lua un caz particular : sunetul si literele l (mic de tipar), L (mare de tipar), urmarind etapele procesului invatarii sunetului si literei respective.

- Se prezinta elevilor o plansa care infatisaza un cal si se pune intrebarea: “ Ce este acesta?” , un elev va raspunde: “ Acesta este un cal.”

            I: “ Ce este ce ai spus tu?”

            E: “ Aceasta este o propozitie.”

            Dupa cum se constata , este vorba de separarea propozitiei din vorbire. Aceasta secventa poate fi realizata si pe baza unei scurte povestiri, din care se extrage propozitia care contine cuvantul cu sunetul nou.

            - Se repeta propozitia in cor, apoi de catre cativa elevi, individual, dupa care se analizeaza:

             Cate cuvinte are propozitia? (patru cuvinte)

             Care sunt in ordine: primul, al doilea, al treilea, al patrulea cuvant?( analiza)

            - Se rosteste propozitia in intregime ( sinteza)

            - Se inteaba apoi “ Care este ultimul cuvant?” ( cal)

             “Ce sunet se aude la sfarsitul cuvantului cal?” (l ). In paralel cu analiza verbala se realizeaza si schema grafica, utilizand creioane colorate, creta colorata

            ________________________________________ . (notarea propozitiei)

           

            ______________  _________  _____   _________ . (delimitarea cuvintelor)

                                                                           _________   (delimitarea silabelor din cuvinte)

                                                                              . . .   (delimitarea sunetelor in silaba)

           - Invatatorul il rosteste clar: varful limbii lipit de cerul gurii, in apropierea dintilor, dar nu lipita de acestia, gura usor intredeschisa.

            - Sunt pusi elevii sa-l rosteasca individual si se fac aprecierile de rigoare.

            - Se pronunta cu toata clasa.

            - Se dau exemple de cuvinte care contin sunetul invatat (la inceputul, in interiorul sau la sfarsitul cuvantului): lac, vale, mal etc.

            S-a parcurs deci etapa : separarea si studierea sunetului nou.

            Se comunica elevilor ca vor invata literele de tipar l si L.

            - Se arata literele de l si L de tipar, se intuiesc, se arata din ce elemente sunt formate, se face comparatie intre litera mica si litera mare.

            - Se fac comparatii cu alte litere invatate.

            - Se recunosc noile litere pe o plansa sau pe un afis ( identificarea este insotita de pronuntia lor cu voce tare), se recunosc literele in alfabetar.

            - Se discuta imaginea din abecedar

            - Se compun cuvinte cu ajutorul alfabetarului decupat (ex: Laura- pentru a reaminti scrierea cu majuscule)

            - Se scriu propozitii la lafabetar (ex: Nelu are un cal. - se insista asupra scrierii cu majuscula la inceput de propozitie)

            - Se citesc literele de tipar

- Se citesc independent coloanele de cuvinte din abecedar ( lac, Nelu, Laura ); selectiv ( cuvantul care arata nume de baiat).

- Se citesc propozitiile din manual ( independent, cu voce tare).

- Se citesc propozitiile selectiv (propozitia in care se arata unde se afla Nelu).

- Se poarta o discutie referitoare la continul textului din abecedar ( Cine este Nelu? Ce are el? )

            - Intuirea literei de mana l ( bucla mare, bastonas cu intorsatura in jos)

            - Scriera model pe tabla- litera l mic de mana (se porneste de la jumatatea liniei de jos a randului , facem bucla mare pe jumatatea spatiului dintre liniile oblice pana la linia punctata a suprarandului si ne intoarcem pe linia oblica  continuam cu bastonasul cu intorsatura spre dreapta jos);

            - Scrierea literei l mic de mana de catre elevi pe tabla, in aer, pe banca, in podul palmei cu explicarea fiecarei miscari a mainii;

            - Jocuri de incalzire a mainii (“Misca vantul frunzele”, “Ne jucam cu degetelele” etc.);

            - Scrierea literei l mic de mana pe caiet si verificarea scrierii;

            - Scrierea cuvintelor (legarea literei noi de celelalte litere invatate ex: cal, luna, Nelu);

            - Dictare sau scriere din memorie a cuvintelor (ex:lan, Alin, mal)

            - Scrierea propozitiilor (se insista asupra scrierii cu majuscula la inceput de propozitie, folosirea semnelor de punctuatie si respectarea spatiului dintre cuvinte);

Metoda fonetica, analitico-sintetica, specifica procesului de predare-invatare a limbii romane la clasa I poate fi considerata intr-un fel un complex de metode si procedee, care se intrepatrund si care dau configuratia intregii strategii educationale folosite.

Metodele cele mai frecvent folosite in procesul predarii-invatarii scrisului sunt cele ce se incadreaza in grupa metodelor de comunicare.

In situatia care ne intereseaza indeosebi cu prilejul analizei si sintezei fonetice, conversatia angajeaza un sistem determinat de interactiuni verbale invatator-elevi, in care acestia din urma ajung sa “descopere”, pentru ei, ca vorbirea este alcatuita din cuvinte care la randul lor sunt constituite din unitati mai mici care “se rostesc printr-o singura deschidere a gurii” si in sfarsit se ajunge la sunet. Este cazul sa ne oprim asupra acestui punct, in care fara a renunta total la conversatie, se face apel la un anume fel de demonstratie. Pentru a arata copiilor cum se pronunta un sunet nou, cu ajutorul organului fonator, cum se scoate un sunet, cum trebuie perceput auditiv, cum apare pronuntia si perceptia auditiva a lui in cuvinte diferite este necesara o demonstratie cat se poate de clara.

Drumul inapoi spre cuvantul, respectiv, propozitia de la care s-a pornit, deci sinteza, se parcurge apeland din nou la conversatie, care de data aceasta este limitata la un numar mai mic de intrebari si raspunsuri.

In cazul invatarii unui sunet nou si a literei corespunzatoare, demersul didactic este, in linii mari, similar cu cel prezentat. Dupa “demonstrarea” modului de pronuntie a sunetului respectiv si dupa recunoasterea acestuia “se arata” modelul grafic al sunetului (litera de tipar).

De data aceasta “demonstratia” consta doar in descrierea literei respective, prin marcarea partilor componente, prin compararea cu alte litere, dupa care tot “demonstrativ”se folosesc litere ale alfabetului decupat cu ajutorul carora se compun cuvinte, iar in continuare, in aceeasi maniera se citesc coloanele de cuvinte din abecedar.

Invatarea unei litere de mana implica, conversatia, dar si demonstratia care este mult mai ampla. Se arata modelul literei realizat integral, pe tabla, pe mici planse, demonstratia fiind insotita de explicatii verbale care constau in prezentarea in ansamblu a literei, apoi a fiecarui element grafic in parte cu precizarea tuturor regulilor grafice corespunzatoare.

Exercitiul este la fel de uzitat in procesul invatarii cititului, dar si al scrisului, deoarece acestea se vor constitui, in cele din urma in deprinderi care sunt de neconceput fara efectuarea unor exercitii sistematice.

Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o stransa legatura intre procesul insusirii citirii si cel al scrierii. Insusirea literelor de mana si formarea deprinderilor de scriere se face paralel cu insusirea literelor de tipar.

ETAPELE UNEI LECTII DE PREDARE SUNET-LITERA, 90 MINUTE, IN VIZIUNE INTEGRATA

Abordarea integrata a citirii si scrierii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Lectia I

-         Alegerea propozitiei

-         Stabilirea locului cuvantului in propozitie

-         Despartirea cuvantului in silabe

-         Pronuntia sunetului nou

-         Prezentarea literei de tipar, CA SEMN SCRIS AL SUNETULUI

SUNTELE SE AUD SI SE SPUN, LITERELE SE SCRIU, SE CITESC, SE VAD!

-         Intuirea ilustratiei

-         Citirea grupului de cuvinte

-         Intuirea literei de mana

-         Scrierea in caiet a literei de mana

-         Scrierea cuvintelor

Lectia II

-         Citirea textului

-         Scrierea propozitiilor

-         Exercitii de dezvoltare a exprimarii si de scriere

Incepand cu anul 1998, este obligatorie predarea integrata a disciplinei Limba si literatura romana.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1197
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved