Prevenirea violentei in scoala (SBV - School Bullying and Violence): Rolul mass mediei

Prevenirea violentei in scoala (SBV - School Bullying and Violence): Rolul mass mediei

Continut

In acest rezumat al raportului conferintei online 'Prevenirea violentei in scoala (SBV): rolul mass mediei', veti gasi o scurta descriere a continutului si derularii conferintei. De asemenea, sunt prezentate pe scurt principalele rezultate. Mai multe informatii pot fi obtinute din raportul complet.

Despre Conferinta Online

Conferinta online 'Prevenirea violentei in scoala (SBV): rolul mass mediei' a fost a patra dintr-o serie de cinci conferinte online organizate in cadrul proiectului VISIONARIES-NET. Pentru mai multe informatii despre celelalte conferinte si despre proiectul VISONARIES-NET vizitati www.bullying-in-school.info

Participantii la conferinta au fost jurnalisti, cercetatori, lideri de opinie, invitati speciali, reprezentanti ai NGO-urilor si ai institutiilor educationale, manageri de comunicare etc. O lista completa a participantilor si moderatorilor, precum si informatii detaliate despre acestia puteti vedea la adresa participanti.

Obiectivul general al celor cinci conferinte online este sa reuneasca prin intermediul Internetului experti in problema violentei in scoala (SBV), conectand astfel oameni de pretutindeni, care nu ar avea sansa de a se intalni in viata reala.
Obiectivul specific al conferintei 'Prevenirea violentei in scoala: rolul mass mediei' a fost sa reuneasca participanti din cateva tari europene interesati de modul in care SBV este raportat de catre mass media. Au fost discutate teme ca: Care este rolul mass media in domeniul violentei in scoala? Cum poate mass media participa la prevenirea violentei in scoala? Cum influenteaza reportajele mass media dezvoltarea prevenirii violentei in scoala?
In acest fel participantii au avut sansa sa: cunoasca alte persoane interesate de acest subiect; sa afle mai multe despre abordarile si ideile din alte parti ale lumii; sa invete si sa profite de experienta altora care se confrunta cu aceleasi provocari si probleme; sa intre in legatura cu experti din alte tari.

Metodologia si conceptul conferintei

Conferinta s-a derulat sub forma unui forum asincron la care au avut acces doar participantii invitati. Forumul a fost deschis 24 de ore pe zi timp de 4 saptamani. In aces fel participantii din toata lumea au putut lua parte la discutii oricand au avut timpul necesar.
Deoarece participantii au fost considerati drept expertii reali, acestia au fost implicati in procesul de selectare al subiectelor de discutie. Moderatorii le-au oferit un scurt chestionar cu intrebari legate de cele patru teme ale saptamanilor de conferinta. Raspunsurile au fost analizate si au constituit punctul de plecare al discutiilor din cadrul conferintei. In cadrul conferintei participanti au reflectat inca o data asupra raspunsurilor pe care ei si colegii lor le-au dat la intrebarile initiale si au folosit aceste raspunsuri ca baza pentru discutii ulterioare.
Acest process pe mai multe nivele este similar abordarii Delphi, care este folosita pentru a explora noi domenii de cercetare cu ajutorul unor grupuri de experti.
 
A existat o tema majora pentru fiecare saptamana de conferinta, fiecare fiind subdivizata in 3 - 4 teme care au fost discutate in cateva sub-forumuri. Sub-forumurile nu au fost inchise - asa cum fusese stabilit initial - la sfarsitul fiecarei saptamani, ci au fost lasate deschise pentru a nu intrerupe discutii interesante.

Rezultatele discutiilor au fost sumarizate la intervale regulate si au fost prezentate participantilor pe forumul conferintei. Acestia au fost informati despre procesul de deschidere si inchidere a sub-forumurilor prin intermediul unui newsletter trimis zilnic. Intr-o sectiune off-topic expertii au putut discuta probleme importante legate de "Prevenirea violentei in scoala: rolul mass mediei" care nu se incadrau in nici unul din sub-forumurile principale.

Principalele rezultate ale conferintei

Tema 1: Reportaje ale mass mediei despre violenta in scoala

Surse de informatii despre violenta in scoala

Chestionar:

Pentru jurnalisti: Cum aduna jurnalistii informatii atunci cand scriu un articol despre violenta in scoala? Unde se gasesc informatii despre violenta in scoala?
Pentru persoane care lucreaza cu media: Ce intrebari ati primit de la jurnalisti atunci cand ii informati despre un anumit subiect?Care credeti ca sunt informantiile care ar ajuta prin publuicarea lor si care nu si de ce?

• printre sursele de informare despre violenta in scoala, participantii au identificat: scoala, statistici despre cazurile raportate de violenta in scoala, victime ale violentei, parinti, profesori, autoritati, elevi si politie. Informatiile solicitate de obicei de catre jurnalisti se refera la: detalii despre victima (nume, informatii personale ca de exemplu poze, adresa etc), detalii despre caz, persoane responsabile, cine va fi pedepsit, victime ale violentei in scoala.
• In ceea ce priveste expunerea victimelor in media urmatoarele idei au fost prezentate: victimele ar trebui sa isi prezinte punctul de vedere, varianta lor asupra celor intamplate; victimele care sunt intervievate sau participa la diverse emisiuni trebuie sa fie destul de puternice pentru a face fata presiunilor si expunerii in media, victimele care accepta sa fie expuse in media trebuie sa fie capabile sa transmita mesajul, victimele trebuie sa fie constiente de drepturile lor si de riscurile la care se expun prin aparitii in media

Tipuri de raportari despre violenta in scoala

Chestionar:

- Cum este prezentata violenta in scoala de catre media din tara dumneavoastra?
- Care este cel mai bun echilibru intre prea multe reportaje despre violenta in scoala sau absenta stirilor pe aceasta tema
- Cum credeti ca ar trebui sa arate reportajele despre SBV din media si de ce?

• Exista mereu stiri despre violenta in scoala si despre incidente grave, in timp ce analize mai profunde sunt sporadice
• media trebuie sa ofere informatii publicului. Informatiile trebuie sa fie verificate si neutre, oferind o perspectiva larga asupra cazului
• rolul mass mediei este sa informeze si nu sa ofere solutii sau sa faca acuzatii
• in multe tari, cazurile de violenta in scoala sunt tratate precum cazuri izolate, nu sunt subiecte obisnuite pentru mass media
• prea multe reportaje despre violenta in scoala sunt la fel de daunatoare ca si absenta stirilor pe aceasta tema datorita faptului ca publicul general isi poate pierde interesul asupra subiectului. Dar este de asemenea important faptul ca un numar mare de stiri pe aceasta tema indica o raspandire mare a fenomenului ceea ce poate duce la tragerea unui semn de alarma
• au fost prezentate cateva solutii de prevenire, ca de exemplu training-uri pentru profesori pentru a-i instrui cum sa trateze problemele de violenta in scoala

Definitii ale violentei in scoala (SBV)

• exista patru factori care contribuie la dezvoltarea unui comportament violent: 1) o atitudine negativa din partea parintilor sau a persoanei care are grija de un copil sau adolescent; 2) o atitudine permisiva sau toleranta fata de comportamentul agresiv al unui copil sau adolescent; 3) parinti care apeleaza la violenta pentru a controla copilul sau adolescentul; si 4) tendinta naturala a copilului sau adolescentului de a fi arogant. Potrivit aceluiasi autor, majoritatea agresorilor sunt baieti, dar si fetele pot fi agresoare. Fetele care sunt agresoare folosesc uneori abordari indirecte precum barfa, manipularea prietenilor, minciuni, si excluderea cuiva dintr-un grup (SMITH; SHARP, 1994)
• orice comportament verbal si psihic care raneste, intimideaza, insulta sau afecteaza integritatea si demnitatea unei persoane; comportamente precum acordarea de porecle, ridiculizare, raspandirea unor zvonuri false, tachinare, hartuire, obtinerea unor lucruri cu forta si impotriva vointei unei persoane si violenta psihica
• toate formele de abuz (emotional, sexual, psihic sau altele) in scoala ( elev fata de elev, adult fata de elev, elev fata de adult etc)
• violenta este exercitarea unei puteri fizice sau psihice de catre o persoana (sau mai multe) asupra altei persoane (sau altor persoane) aflata intr-o pozitie lipsita de putere
• cyber bullying este exercitarea unei puteri psihice de catre o persoana (sau mai multe) asupra altei persoane (sau altor persoane) aflata intr-o pozitie lipsita de putere

Tema 2: Cum sa lucram cu mass media

Drepturi si riscuri ale persoanelor expuse prin mass media

Chestionar:

- care sunt drepturile si care sunt riscurile la care se supun persoanele expuse prin mass media?
- cand credeti ca o victima ar trebui sa fie expusa prin mass media si cand nu?
- cine ar trebui sa le sfatuiasca pe victime asupra acestui subiect?

• identitatea tinerilor ar trebui sa fie protejata de mass media
• jurnalistii nu ar trebui sa publice numele victimelor nici unui act de violenta. Victima ar trebui sa aiba dreptul de a decide daca povestea lui/ei ar trebui facuta publica sau nu
• ar trebui sa existe servicii de consiliere pentru victime, pentru a le consilia in cazul in care vor sa isi impartaseasca experienta, si pentru a le consilia asupra drepturilor si riscurilor care apar datorita expunerii prin mass media
• agresorii nu apar in reportajele media
• mass media si parintii au un rol foarte important in educarea atat a victimei cat si a publicului
• parintii nu sunt intotdeauna de partea copiilor
• profesorii ar trebui sa intervina si sa protejeze copiii

Abilitati de lucru in relatia cu mass media

Chestionar:

- care sunt abilitatile de baza pe care o persoana care lucreaza in domeniul SBV ar trebui sa le aiba in relatia cu mass media? Ne referim la victime, profesori, parinti, tineri, reprezentanti ONG etc
- cum pot fi aceste abilitati transmise?
- cum poate cineva sa isi imbunatateasca abilitatile de lucru in relatia cu mass media?

• media ar trebui sa prezinte informatii bazate pe fapte reale. Statisticile, cercetarile, studiile ofera informatii valoroase si de incredere nu numai pentru jurnalisti ci si pentru public
• marturiile si declaratiile victimelor sunt foarte importante. A fost de asemenea evidentiat faptul ca stirile care prezinta atat opinii pro si contra asupra unui eveniment sunt mai credibile decat cele care prezinta numai opinii pro 
• reactia depinde de caracteristicile grupurilor tinta (cei care se informeaza despre eveniment), de aceea mesajul transmis prin intermediul mass media ar trebui sa fie adaptat pentru a fi inteles de catre grupul tinta
• victimele trebuie sa constientizeze faptul ca sunt si altii in situatii similare si ca exista solutii pentru rezolvarea problemei

Topic 3: Efectele si grupurile tinta ale mass mediei

Programele media si efecte

Discutia a pornit de la faptul ca continutul media include multe alte lucruri in afara stirilor. In ultimii ani, in cateva tari, au existat cercetari care au indicat o crestere a numarului de scene de violenta in programele TV. Aceleasi cercetari indica faptul ca efectul acestor programe TV este incurajarea actelor de violenta in viata de zi cu zi

Asadar, chestionarul a inclus:
- sunteti sau nu de acord cu aceste cercetari si de ce?
- poate violenta din programele media sa activeze sau sa genereze comportamente violente?
- ce credeti ca poate fi facut si de catre cine?

• parintii au un rol crucial in modelarea obiceiurilor media ale copiilor lor si parintii ar trebuie sa aleaga programele TV pe care copiii lor pot sa le vizioneze
• in Franta in 2002, a fost facuta o cercetare despre 'Evaluarea efectelor sociologice si psihologice si estetici ale inflatiei violentei la televizor'. Aceasta a fost prima (si ultima) cercetare franceza pe aceasta tema. Cercetarea arata ca exista 'un efect net al impactului difuzarii de scene violente asupra comportamentului tinerilor'. De asemenea, se constata o intarziere a Frantei in comparatie cu vecinii ei europeni in implementarea instrumentelor de reglementare impotriva dezvoltarii acestei violente, instrumente eficiente si autorizate de catre toti partenerii 
• unele cercetari arata ca programele TV au o influenta mica, altele sustin ca programele TV influenteaza foarte mult comportamentul violent. Prin urmare, cercetarile arata starea de fapt a unei societati la un anumit moment
• o cercetare despre influenta TV asupra comportamentului violent arata ca acesta s-a intensificat dupa urmarirea programelor TV cu 70% la persoanele intervievate si ca influenta TV a fost relevanta asupra persoanelor cu comportament agresiv anterior

Audienta si competenta sa

• a fost discutata o teorie a comunicarii de masa care spune ca audienta are o competenta media si, in consecinta, "foloseste" media pentru a obtine anumite satisfactii. Pe larg, teoria spune ca membrii grupurilor tinta sunt constienti de nevoile lor de informare, sunt activi si folosesc media pentr a-si satisface aceste nevoi, evalueaza gradul lor de satsifactie si folosesc diferite media pentru a raspunde la diferite nevoi care au grade diferite de satisfactie
• media poate de asemenea crea nevoi si forma o noua audienta
• o persoana ar trebui mai intai sa studieze pentru a afla care este cea mai populara mass media pentru grupul tinta caruia vrea sa i se adreseze. Aceasta nu inseamna ca alte forme de media sunt ignorate, ci ca accentul se pune pe cea dintai pentru a atinge audienta maxima 
• mai intai trebuie definit grupul tinta si apoi trebuie studiate obiceiurile media ale audientei, pentru a identifica cea mai potrivita mass media
• inaintea alegerii mass mediei trebuie definit mesajul

Tema 4: Metode de lucru cu mass media

Colaborarea pozitiva cu mass media

• cel mai important lucru care poate fi facut este cresterea gradului de constientizare, recunoasterea de catre guverne a existentei violentei in scoala si adoptarea legislatiei relevante
• media are un rol foarte important in prezentarea faptelor asa cum sunt. Depinde dupa aceea de educatori sa transmita mesajul pe care il doresc
• exista diferite feluri de reactii ale mass mediei de la o tara la alta. In tari precum Republica Moldova nu exista nici un interes pentru probleme de genul violentei in scoala, probabil datorita faptului ca violenta domestica este atat de obisnuita incat alte probleme asociate cu aceasta sunt inca considerate tabu
• mass media britanica este foarte dornica sa ignore homofobia zilnica din scoli
• in Norvegia de exemplu, atentia acordata de catre mass media violentei in scoala a fost enorma, si cercetatorii cred ca atentia mass mediei a contribuit la diminuarea numarului de victime. Totusi, cand atentia mass mediei s-a oprit, controlul asupra problemei violentei in scoala a fost pierdut din nou

Inventar de metode

• in ceea ce priveste abordarea jurnalistilor, s-a concluzionat ca acestia trebuie contactati numai atunci cand li se pot oferi informatii bazate pe fapte reale, altfel exista riscul ca persoana care ii contacteaza sa fie inteleasa gresit, indiferent de cat de "nobila" este cauza
• o intrebare importanta a fost pusa: "Ce se intampla daca media nu respecta intimitatea victimei". Au fost date urmatoarele raspunsuri:
• in Norvegia daca jurnalistii isi incalca promisiunea de a proteja identitatea victimei, pot fi depuse plangeri la www.presse.no/np.asp
• trebuie crescut gradul de constientizare al fenomenului pentru a diminua efectele
• jurnalistii ar trebui sa aiba un cod deotologic pe care sa il respecte in relatia lor cu vitimele
• alaturat gasiti cateva metode de combatere a violentei folosite de catre organizatii care lupta impotriva violentei, din Olanda:
• instruirea copiilor pentru a gandi pozitiv despre ei insisi si despre ceilalti - metoda se bazeaza pe incredere reciproca, ajutor reciproc
• instruirea copiilor prin training verbal si fizic pentru a fi mai putin vulnerabili
• stabilirea unor norme de comportament impreuna cu copiii

• in ceea ce priveste rolul mass mediei in prevenirea si / sau reactionarea la cazurile de violenta in scoala, urmatorul exemplu din Norvegia a fost prezentat.  Exista un nou program norvegian impotriva violentei: doi cunoscuti comedieni TV tin un discurs pentru copii intitulat "Umorul si violenta"
• exista programe de instructie media care ar putea ajuta copiii si adolescentii sa faca fata diferitelor tipuri de violenta descrise de mass media