| CATEGORII DOCUMENTE |
Procesul de invatamant
1. Componente si variante ale instruirii si invatarii
Procesul de invatamant = ansamblul de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educator asupra elevilor intr-un cadru institutional organizat in vederea formarii Personalitatii acestora in concordanta cu cerintele idealului educational.
In perspectiva sistemica, procesul de invatamant este definit ca :
ansamblul complex , ce rezulta din multimea componentelor, multitudinea
interconditionarilor.
ansamblul actional si dinamic ale carui componente si interactiuni functioneaza integrat in raport cu obiectivele instructiv-educative de atins.
Definirea componentelor procesului de invatamant trebuie facuta sub urmatoarele aspecte :
1.In plan functional :procesul de invatamant urmareste realizarea unor scopuri precise, are la baza o anumita intentionalitate si este orientat de obiective ce trebuiesc indeplinite. OBIECTIVELE
Obiectivele isi gasesc finalizare in rezultate.
Obiectivele dau sens activitatii didactice reprezentand inceputul si sfarsitul oricarei actiuni
Se refera la schimbarile dorite
Influenteaza adoptarea deciziei cu privire la :
-sarcinile instructiv cognitive si educativ-formative urmarite ;
-sarcinile practic- aplicative ;
-sarcinile terapeutic-compensatorii , corectiv-formative.
2.In plan structural : functionarea procesului de invatamant are la baza resurse umane-elevi , educatori , partinti si resurese materiale si financiare, continuturi, forme de organizare a activitatii, sisteme de relatii, echipamente, timp, spatiu.
3.In plan operational : urmarim procesul , desfasurarea activitatii,metodele, strategiile.
Componentele procesului de invatamant:
-obiective ( directia); agenti; continut; strategii; metode; tehnici forme de organizare resurse materiale; mediu de instruire; produsele activitatii.
1. Obiective
-ca activitate constienta , procesul de invatamant presupune intentionalitate.
-modelele teoretice ale obiectivelor educationale, taxonomiile lor au functie orientativa pentru elaborarea obiectivelor concrete, operationale, proprii unor continuturi determinate.
2. Agenti
-activitatea instructiv-educativa se desfasoara cu participarea a 2 agenti principali : profesori si elevii.
-profesorul realizeaza predarea, iar elevul invatarea.
-calitatea relatiei depinde de :- personalitatea profesorului, competenta lui;
- relatia profesor-elev, elev-elev.
3. Continutul
-se vehiculeaza un continut informational care dezvolta structurile cognitive , un anumit mod de a gandi , aptitudini , atitudini.
4. Strategii-instrumente de lucru
-presupune un anumit mod de organizare si combinare a metodelor , procedelor, mijloacelor si formelor de organizare.
-metode, mijloace tehnico-materiale.
5. Forme de organizare
-se face in raport de obiective , continut, strategii
-folosirea mai frecventa a lectiei, vizite, excursii lucrari practice.
6. Modalitati de grupare a elevilor
-frontale ( nu se pot activiza elevii, individualiza , feed-back).
-in grup - stimuleaza sipitul de echipa
- nu se poate individualiza invatarea
-individuale - participare activa , la nivelul capacitatii si in ritm propriu.
7. Produse
-pe baza lor la diferite niveluri se face analiza eficientei intregului sistem.
Eficienta procesului de invatamant este dependenta de calitatea si functionalitatea fiecaruia din acesti factori.
Relatia dinamica dintre componentele procesului de invatamant a determinat adoptarea unor forme variate de organizare.
Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii.
Caracteristici :
a.activitatea de instructie si educatie se realizeaza cu colective de elevi.
b.elevii sunt grupati pe clase in raport de varsta, nivel de dezvoltare si de pregatire
c.elevii trec dintr-un an de studiu in altul superior-promovare
d.continutul instruirii este organizat pe discipline, pe ani de studii-prin planul de invatamant.
e.continutul fiecarei discipline este stabilit printr-o programa proprie pentru fiecare an de studiu si structurat in capitole si subcapitole.
f.programa scolara-semestre-orar
procesul de instruire si educatie se realizeaza prin lectii si alte tipuri de activitati
2. Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare
Procesul de invatamant reprezinta o interactiune dinamica dintre trei elemente : predare, invatare, evaluare, dintre conduitele pedagogice ale subiectului actiunii si modalitati de implicare sau de raspuns ale elevilor in vederea realizarii unei congruente si armonii intre componente.
Predarea -invatarea si evaluarea sunt procese fundamentale ale actului didactic, fiind intr-o stransa interactiune pentru a se realiza formarea personalitatii elevilor.
Predarea este un proces de comunicare didactica a informatiilor, deprinderilor si abilitatilor prevazute in programele de invatamant, in scopul instruirii elevilor prin invatare si evaluare a performantelor obtinute, intre cele trei procese existand un raport de interdependenta.
In procesul de predare profesorul comunica elevilor informatii selectate pe baza unor criterii stiintifice, psihologice si pedagogice ,le explica si le demonstreaza , angajand in acelasi timp si elevii in acest proces, oferindu-le modalitati de a gandi si de a actiona, stimuland astfel invatarea.
Eficienta invatarii depinde in mare masura ,de calitatea predarii, care se amelioreaza cunoscand rezultatele prin evaluarea acestora. Predarea implica deci atat invatarea cat si evaluarea.
Interactiunea evaluarea initiala-predare-invatare-evaluare se realizeaza prin strategii si metode didactice activ-participative, care asigura dezvoltarea capacitatilor intelectuale, a aptitudinilor si a atitudinilor.
Evaluarea initiala este punctul de plecare in predarea noilor cunostinte, intrucat de cunostintele anterioare ale elevilor depinde in mare masura intelegerea si insusirea noilor informatii, precum si integrarea lor in sistemul anterior de cunostinte. Predarea devine eficienta daca prin motivatia creata elevilor le stimuleaza invatarea, iar prin evaluarea performantelor se realizeaza optimizarea predarii si a invatarii.
Calitatea factorilor umani sunt factori de crestere a eficientei procesului de invatamant, care participa la procesul de predare-invatare-evaluare , adica profesorii si elevii. Competentele stiintifice de specializare ale profesorului, aptitudinile sale psihopedagogice si metodice, constiinta profesionala, receptivitatea fata de nou, conditioneaza cresterea eficientei procesului de invatamant. Tot in aceasta directie au influente si calitatile intelectuale ale elevilor, frecventa la cursuri, pregatirea ritmica a lectiilor, seriozitatea in realizarea scopurilor si a idealului de viata, folosirea unor metode rationale de invatare.
Invatarea este 'o schimbare in comportamentul individual, ca urmare a trairii unei noi experiente proprii'.
Menirea procesului de invatamant este sa angajeze elevii in trairea de noi si noi experiente, organizate pedagogic, incat acestea sa realizeze invatarea.
Predarea :
-caracterizeaza munca invatatorului
-inseamna :-a planifica ,a proiecta producerea schimbarilor dorite ;
-a preciza natura schimbarilor a obiectivelor urmarite).
-a determina continutul acestor schimbari
-a organiza si dirija producerea schimbarilor
-a organiza conditiile care favorizeaza schimbarile
-a aprecia nivelul la care se realizeaza schimbarile asteptate- rezultate la invatatura.
Invatatorul :
-face cunoscut elevilor obiectivele invatarii;
pune elevii in relatie cu materia noua de invatat;
-organizeaza invatarea, creeaza conditii;
-impune succesiunea evenimentelor invatarii ( gradarea sarcinilor, dozarea eforturilor).
-asigura aplicarea cunostintelor
-corecteaza greselile
Predarea include si actiuni legate de planificare, proiectare, reelaborare a continuturilor, confectionare a materiei didactice.
Invatatorul poate adopta moduri diferite de prezentare a materiei noi de invatat:
Se poate baza pe :
Invatarea =ansamblul de rezultate exprimate in termeni de noi cunostinte, notiuni,idei,priceperi,deprinderi,modalitati de gandire , de expresie, atitudini, comportamente.
Invatarea poate fi perturbata de diversi factori (conditii) :
Conditii interne
Factori biologici :-ereditare,varsta,sex,dezvoltare fizica,stare de sanatate
Factori psihologici :-nivelul intelectual, gandirea , limbajul, memoria, imaginatia , vointa, personalitatea.
Conditii externe
-obiectivele scolare
-continuturi
-metode, procedee,strategii
-personalitatea profesorului, mediul scolar. Timpul scolar
-familia.
Evaluarea :
In didactica moderna , procesul de invatamant are si o a treia finctie.
Evaluare :
-completeaza ciclul de interventie al invatamantului asupra elevului ;
-ajuta la luarea deciziilor pentru imbunatatirea desfasurarii procesului de invatamant ;
-introduce imbunatatiri, ajustari cerute de mersul predarii si invatatrii.
Eficienta invatamantului special este cu atat mai mare cu cat se urmareste ca invatarea sa nu se limiteze numai la asimilarea de cunostinte , ci sa se puna accent pe formarea de COMPORTAMENTE,ATITUDINI, STARI EMOTIONALE, REACTII MOTIVATIONAL-VOLITIONAL.
3. Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant
Spre deosebire de invatamantul traditional, centrat pe cunostinte, pe distribuirea cunostintelor, in scoala moderna procesul de invatamant se ridica mult deasupra nivelului simplei cunoasteri, simplei transmiteri si asimilarii de cunostinte. Principala preocupare este acum de a face din functia cunoasterii un element motor al dezvoltarii gandirii, al formarii atitudinii si comportamentului, al promovarii dezvoltarii personalitatii elevului.
In acceptiunea didacticii actuale procesul de invatamant este nu numai informatie; este informatie+ gandire+ simtire+ vointa; este si instruire si formatie, si educatie in acelasi timp.
Fara a nesocoti catusi de putin importanta cunostintelor, aceasta noua orientare are in vedere accentuarea caracterului formativ-educativ al procesului de invatamant; ea cauta sa acorde prioritate educatiei si formatiei asupra instructiei.
Pe cat este de necesara, pe atat este posibila intarirea caracterului formativ- educativ al intregului proces de invatamant.
In primul rand pentru ca invatarea insasi este multidimensionala ea n u este o functie psihologica ce se realizeaza izolat; dimpotriva, ea angajeaza, de fiecare data un complex de functii psihice si uneori si fizice. In masura in care solicita si exerseaza anumite functii, este de presupus ca si stimuleaza dezvoltarea acestora. Ea poate antrena procesele mentale inferioare (receptare, memorare, reproducere, imitatie) care actioneaza superficial asupra dezvoltarii personalitatii sau dimpotriva poate pune in actiune procese mentale superioare (gandirea divergenta, originala, creativa etc.), care stimuleaza la alt nivel de profunzime dezvoltarea personalitatii.
In al doilea rand, obiectul invatarii(continuturile predate), cat si procesul invatarii contin un valoros potential formativ-educativ.
Totusi, procesul de invatamant nu-si dezvaluie de la sine, in mod automat, valoarea lui educativa si formativa. Este nevoie de o interventie din partea profesorului in acest sens. Este de datoria lui sa creeze situatii de invatare valoroase din punct de vedere formativ si educativ;
-sa puna in valoare intreaga incarcatura etica, sociala, estetica etc., a continuturilor literar-artistice; sa dezvaluie cu grija semnificatiile umane si sociale ale continuturilor stiintifice si tehnice;
-sa acorde atentia cuvenita calitatii cunostintelor predate;
-sa aleaga metodele si din perspectiva obiectivelor formativ-educative nu numai a celor instructive; trebuie avut in vedere ca o metoda de predare nu este niciodata o cale de transmitere a cunostintelor ci este si un proces formativ-educativ in masura in care supune mintea unui exercitiu;
-sa asigure o intensiva participare a elevului. Achizitia pasiva a cunostintelor si simpla lor retinere in memorie nu sunt formative; dimpotriva, o prelucrare personala a cunostintelor, o reorganizare sau structurare a acestora, o exprimare in cuvinte proprii ori un transfer al acestora au alta valoare formativa si educativa;
-sa asigure o mai buna personalizare a invatarii si predarii, o mai buna adaptare la
-particularitatile elevilor, la experienta lor de viata, la posibilitatile lor reale, la motivatia lor.
Eficienta educativa este conditionata si de prezenta umana pe care profesorul este in stare sa o demonstreze intensificand relatiile sale cu elevii.
Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala, pregrafia si grafia - etape ale insusirii scrisului. Etapele insusirii cititului la copilul cu deficiente. Citit-scrisul in Braille. Particularitati ale citit-scrisului in cazul copiilor cu surdo-cecitate.
4. Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala, pregrafia si grafia - etape ale insusirii scrisului. Etapele insusirii cititului la copilul cu deficiente. Citit-scrisul in Braille. Particularitati ale citit-scrisului in cazul copiilor cu surdo-cecitate.
In insusirea citit-scrisului o importanta deosebita o are relatia fonem-lexem-grafem.
Scrisul se dobandeste prin transformarea fonemului in grafem, iar lexemul dobandeste valoarea atunci cand citirea il transforma in fonem.
Citit -scrisul este un rezultat al coordonarii corticale superioare , o sinteza la nivel perceptiv motor.
Citit = reprezinta actiunea de parcurgere a unui text pentru a lua cunoastere de continutul acesteia. Face apel la un proces de analiza si sinteza ,de aceea invatarea citirii presupune o maturizare perceptiva ( 6 ani0 ; la d.m. este afectata in cea mai mare masura cursivitatea datorita particularitatii perceptiilor fragmentare si a inteligentei deformate.
Citirea =presupune urmatoarele etape :
Scrierea = presupune identificarea cuvintelor din sistemul lingvistic determinarea fonemelor componente, gasirea corespondentului grafic al acestora pe care sistemul motor sa-l execute.
Scrisul presupune:
-conceperea scrisului
-apare elementul motor
-perceperea vizuala in faza finala in scoala speciala formarea deprinderilor de citire presupune precedarea sau insotirea exercitiilor de citire de :corectarea tulburarilor de pronuntie; educarea auzului fonematic; antrenarea bagajului de reprezentari verbale;dezvoltarea si activarea vocabularului.
Pentru scriere:
-Tipuri de exercitii premergatoare scolii
Citirea dupa imagini colorate se constituie ca etapa a prealfabetizarii , pe care copii o parcurg cu interes.
Exercitii de imitare a zgomotului facut de unele fiinte , lucruri
Deprinderea pentru citit-scris la copilul d.m.
Citit-scrisul implica atat deprinderi simple ( elemente grafice) cat si cele complexe ( activitatea de scriere) sunt importante exercitiile sistematice de scriere, de memorare a unor miscari.
Importanta abilitatii manuale - pentru pregrafie
1. Exersarea gesturilor fundamentale.
a) Gestul rectiliniu
-activitatea trebuie sa debuteze cu exercitii de imitare a gesturilor executate de profesor, acesta trebuie sa conduca bratul copiilor care nu sunt capabili sa imite.
-activitatea trebuie sa inceapa cu gesturi ample pana se ajunge la cele implicate in actul grafic
-executarea gesturilor trebuie verbalizata.
Exemplu :
Pentru gestul orizontal : se deseneaza de profesor o casa in stanga si scoala in dreapta. Copilul intai cu degetul , apoi cu creionul marcheaza drumul de acasa la scoala.
Pentru gestul vertical : profesorul puncteaza pe hartie trasee verticale de lungimi diferite , iar elevii unesc punctele cu creioane colorate.
2. Exersarea dezvoltarii coordonarii motrice
-introducerea atei in ac
-insirarea de margele, joc cu bile
-contur de sablon
-colorare,puzzles
-desen
-trasarea unor grafeme in aer, apoi pe hartie.
La lectiile de citit-scris ( cls I-II ) la d.m. se folosesc procedee ale metodei globale ( exemplu : procedeul recunoasterii globale a unor cuvinte intregi, scrise cu litere de tipar -pentru copiii aflati in stadiul preoperational al gandirii). Asociate cu obiectele denumite, pentru ca apoi sa se treaca la analiza elementelor din care se compuneau cuvintele respective.Ca avantaje sunt :
-evitarea esecului
-caracterul individual al exercitiului
-afectivizare
In analiza dezvoltarii abilitatii de a citi si a scrie se disting 3 etape importante :
-sunt solicitate operatiile de analiza si sinteza, copilul este solicitat sa desparta cuvinte in silabe, sunete - iar pe de alta parte sa ajunga la unirea silabelor- la cuvinte.
-Scolarul realizeaza ca fiecare cuvant are o anumita semnificatie - desemneaza un obiect, un fenomen.
-scolarul poseda capacitatea de a stabili raporturi intre foneme si grafeme.
-se realizeaza fluent citit-scrisul.
La d.m. este dificil datorita ca:
-presupune efort fizic si intelectual
-atentie distributiva ( prelucrare fonetica a cuvintelor asociere fonem-grafem).
-pentru a forma deprinderi la d.m. sunt foarte importanteexercitiile sistematice de scriere , de memorare a miscarilor efectuate.
La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa se asigure insusirea temeinica a unor notiuni de baza.
Mariana Rosca -de exemplu :
Insusirea citirii :
-uneori,d.m. intampina dificultati pentru ca notiunile 'inceput' , 'sfarsit' nu sunt suficient de clare.
Astfel copilul indica la intamplare pozitia unui sunet in cuvant.
Exemplu : in prima etapa : exercitii pe material static
In a doua etapa folosirea unor stimuli succesivi
La copilul d.m. :
La citit- intampina dificultati in recunoasterea literei si realizarea legaturii dintre litera si sunetul corespunzator.
In scris-dificultatea apare in reproducerea oricarui act motor.
Dificultati:
-omiterea cuvintelor de legatura
-adaugiri de grafeme
-repetitii de cuvinte
-exprimare lacunara, superficiala.
Cifrele se invata mai usor, dar apar dificultati la orientarea in spatiu.
Metoda fonetica analitico-sintetica
Etape :
-separarea propozitiei
-impartirea propozitiei in cuvinte si separarea cuvantului care ontine sunetul nou
-impartirea in silabe a cuvantului
-descompunerea silabei in sunete si studierea sunetului nou ( fonem)
-prezentarea si studierea literei de tipar ( grafem) corespunzatoare sunetului nou.
-compunerea silabei care contine litera noua ( din alfabetul decupat0 , apoi compunerea cuvintelor si a propozitiei.
-citirea silabelor, cuvintelor si a propozitiei.
-citirea coloanelor de cuvinte din abecedar
-prezentarea literei si scrierea grafemului , scrierea literei in intregime , a cuvintelor care contin aceasta litera.
In activitatea cu copiii orbi-surdo-muti , exporarea mediului inconjurator, prin plimbari si excursii, permite cunoasterea reala a obiectelor, concomitent cu invatarea numelui acestora-educatorul scrie cuvintele in palma copilului.
Este fundamental contactul cu lumea , stabilit cu ajutorul analizatorului tactil.
Copilul trebuie sa inteleaga ca fiecare lucru are un nume , iar folosirea limbajului presupune si intelegerea acestuia.
Este importanta constientizarea faptului ca fiecare obiect sau actiune sunt reprezentate prin cuvinte, litere sau grafeme.
Dupa ce sunt insusite bazele limbajului, se trece la lectura, scris si calcul. Este de inteles folosirea limbajului Braille si a unor proteze auditive, acolo unde este cazul.
Mana joaca un rol fundamental in receptia stimulilor din mediu si indeplineste functia de organ de transmisie cu ajutorul gestului si dactilologiei.
Metodologia educationala in surdocecitate :
Alfabetul punctiform in relief cu 64 semne. Grupul fundamental, este format din 6 puncte. Alfabetul este alcatuit pe principiul decadelor ( 4 decade).
La insusirea citi-scris in Braille participa 4 analizatori.
Prin intermediul analizatorului auditiv se realizeaza discriminarea fonetica , iar prin cel verbal-kinetic se ajunge la descompunerea cuvintelor in foneme si comprehensiunea lui ca unitate semantica, ceea ce permite transpunerea in scris sub forma de grafeme cu ajutorul analizatorului tactil si kinestezic.
Citirea tactila se realizeaza cu ajutorul unor receptori tactili situati in extremitatile degetelor-fovee tactila.
Grafemele sunt reproduse ( prin intepare) pe partea opusa a foii ;directia de scriere este de la dreapta la stanga, iar a citirii este de la stanga ca urmare a intoarcerii foii.
La deficientii de vedere -etape ale insusirii citi-scrisului in Braille
-dezvoltarea perceptiv-motrica generala
exemplu de exercitii :
-ex.pentru echilibru static
-ex.de orientare in spatiu
-ex.de dezvoltare a miscarii mainii si a motricitatii fine
-ex.de explorare tactila a obiectelor , de formare a notiuni specifice
2. Etapa preabecedara
-centrata pe cunoasterea ,analiza, diferentierea, familiarizarea si operarea cu elemente pregrafice ale semnului Braille, precum si a instrumentelor de scris
-punctul ca forma
-numarul de puncte
-pozitia punctelor
-foaia de scris-forma , dimensiunea ei
-placuta B
-pozitia in care trebuie tinut pentru a facilita scrierea
-exercitii pentru educarea tactil-kinestezica
-exercitii de formare si exersare a capacitatii de organizare a spatiului mic.
3. Etapa abecedara
-se trece trptat la invatarea scrierii si citirii
-la noi in scoala speciala ordinea in care se invata alfabetul Braille este urmatoarea : criteriul accesibilitatii si a legaturii logice :
a , c , b , p , m , v , u .
-alfabetul Braille
4. Etapa postabecedara
-fixarea,consolidarea si automatizarea alfabetului Braille.
La deficientii de auz-etape ale insusirii citit-scrisului
-se recomanda folosirea analizei si sintezei cuvantului dupa imaginea labiovizuala si kinesteziilor articulatiilor corespunzatoare.
-in cazul copiilor cu resturi de auz este bine saa ne folosim de resturile auditive ale acestora ( proteze auditive).
-in conditiile deficientei de auz, abecedarul trebuie sa fie alcatuit astfel incat sa contribuie la :
1. insusirea articularii
2. insusirea labiolecturii
3. dezvoltarea auzului
4. dezvoltarea constructiei gramaticale a limbajului in vederea facilizarii comunicarii verbale intre surzi si auzitori.
5. Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul cu deficiente.Formarea conceptului de numar natural. Numeratia. Operatia cu numere naturale. Specificul rezolvarii problemelor la diferite tipuri de deficiente.
Locul , scopul si importanta predarii aritmeticii in scoala ajutatoare
Scopul predarii acestui obiect in scoala ajutatoare este in primul rand de a asigura insusirea constienta si temeinica de catre elevii intarziati mintali a unui volum de cunostinte si de deprinderi aritmetice echivalent in linii generale volumului insusit de elevii scolii generale in decurs de 4-5ani .
In al doilea rand , aritmetica urmareste sa constituie la dezvoltarea psihica generala a copilului intarziat mintal , precum si la corectarea deficientelor lui psihice , in special la corectarea deficientelor proceselor si gandire .
Totodata , aritmetica urmareste sa contribuie si la educarea elevilor precum si la familiarizarea lor cu diferitele aspecte ale vietii cotidiene .
Din punct de vedere instructiv , importanta predarii aritmeticii consta in faptul ca prin acest obiect de invatamant elevii isi insusesc un sir de cunostinte si-si formeaza priceperi si deprinderi cu caracter aritmetic foarte necesar in viata lor de toate zilele.
Din punct de vedere educativ-corectiv , importanta aritmeticii consta in faptul ca ea e un mijloc deosebit de bun pentru dezvoltarea psihica generala a intarziatilor mintal pentru corectarea deficientelor lui psihice si pentru educarea acestor elevi. Astfel , contribuie la dezvoltarea gandirii , a limbajului , a atentiei , a memoriei , a spiritului de observatie , la precizarea si largirea reprezentarilor elevilor .
Din punct de vedere practic , la aritmetica , elevii primesc cunoastinte ce-si gasesc aplicarea in viata cotidiana si isi formeaza deprinderi absolut necesare pentru munca din atelierele scolii si pentru munca lor ulterioara din productie . In acest scop, sunt deosebit de utile mai ales urmatoarele forme de activitate : calculul oral , rezolvarea problemelor , studiul unitatilor de masura , materialul de geometrie intuitiva , exercitiile practice de cumparaturi , vanzari , masurari , cantariri, orientari in spatiu si in timp, exercitiile de cunoastere a preturilor cuventite .
Dificultatile intampinate de deficientul mintal in insusirea cunostintelor aritmetice pot fi grupate in doua categorii:
1. Deficientele de ordin general sunt urmatoarele:
a) Dificultati determinate de nedezvoltarea si tuylburarea proceselor de gandire :slaba dezvoltare a gandirii logice, capacitatea scazuta de abstractizare si generalizare , posibilitatile reduse ale acestor elevi de a realiza comparari, analize si sinteze, diferentieri. Datorita deficientelor amintite elevii intarziat mintali inteleg cu greu numeratia , continutul si componenta numerelor si despre raporturile intre marimi ,isi insusesc cu greu operatiile aritmetice , procedeele de calcul si diferitele notiuni aritmetice . Cele mai mari greutati intampina in intelegerea si rezolvarea problemelor si in insusirea diferitelor reguli, concluzii definitii sau formule , acestea implicand in mai mare masura procesele de generalizare si abstractizare.
b) Dificultati determinate de slaba dezvoltarea a vorbirii , care se manifesta la aritmetica prin capacitatea scazuta a elevilor de a intelege continutul problemelor , prin capacitatea lor scazuta de a se exprima , prin saracia vocabularului , prin lipsa de claritate , corectitudine si coerenta in exprimare.
c) Dificultati determinate de nedezvoltarea si deficientele mai mult sau mai putin accentuate a celorlalte procese psihice a memoriei , a atentiei voluntare, a posibilitatilor de percepere , a posibilitatilor elevilor de a-si forma reprezentari.
Deficientii mintal memoreza si retin cu greu si numai dupa multe repetari, materialul de aritmetica , manifesta posibilitati scazute de a se concentra in mod voluntar si pe o anumita durata in directia ceruta , au capacitate redusa de a percepe corect si de a-si forma reprezentari clare si precise .
De exemplu: datorita slabelor posibilitati de a-si forma reprezentari spatiale corecte, se rtemarca greutati serioase in insusirea cunostintelor de geometrie.
2. Dificultati determinate de particularitatile dezvoltarii elevilor din punct de vedere afectiv-voluntar , precum si datorita altor trasaturi ale personalitatii lor.
Unii elevi intarziati mintal intampina greutati in invatarea aritmeticii si datorita unor deficiente individuale: defecte de vorbire , tulburari de motricitate, hipoacuzie , tulburari de conduita , instabilitate psihica si motrica.
Printre greutatile intampinate la aritmetica de catre D.M. se semnaleaza uneori si asa numitele cazuri de acalculie . Aici se incadreaza elevii care obtin rezultate relativ bune in insusirea cunostintelor celorlalte obiecte de invatamant, precum si in activitatile practice , dar care manifesta o imposibilitate de insusire a cunostintelor de aritmetica . Aceste fenomene apar insa in cazuri rare.
Particularitati specifice ale predarii aritmeticii la deficientul mintal
1 Profesorul trebuie sa cunoasca particularitatile elevilor
2. sa acorde o deosebita atentie municii individuale
3. sa foloseasca pe scara larga pricipiul intuitiei
In folosirea materialului didactic la aritmetica trebuie sa se respecte urmatpoarele criterii:
A. materialele didactice sa fie adecvate nivelului dezvoltarii elevilor si etapei de scolarizare . La clasele mici , in prima etapa , materialul didactic va servi nu numai pentru insusirea notiunilor aritmetice , dar si pentru precizarea si largirea reprezentarilor , precum si pentru stimularea interesului fata de aritmetica , pentru formarea unei atitudini afective pozitive . Materialul didactic trebuie sa fie usor de manuit . Treptat la clasele mari , materialul didactic va deveni tot mai schematic .
B. folosirea catorva variante de materiale didactice pentru fiecare ,notiune sau cunoastinta noua . Acesta permite ca generalizarile sa se realizeze pe baza desprinderii elementelor comune si astfel ele sa devina mai inteligibile pentru elevi.
Materialele didactice prezentate in scopul realizarii unei generalizari aritmetice trebuie sa difere intre ele in privinta aspectelor nesentiale, pentru aritmetica : felul lor , asezarea lor , aspectul lor exterior etc. Numarul optim de materiale didactice ce pot fi folosite intr-o lectie de comunicare de noi cunoastinte e de minimum 2 si maximum 4.
C. Materialul didactic la aritmetica nu trebuie folosit excesiv si in permanenta , ci trebuie treptat inlaturat pe masura fixarii cunoastintelor de catre elevi.
D.Materialul didactic in predarea aritmeticii , poate fi folosit in 2 moduri : in mod frontal- demonstrativ pentru intreaga clasa
-in mod individual , dat in mana fiecarui elev.
E.se impune adesea individualizarea materialului concret dat in mana elevilor , in raport cu posibilitatile de manuire ale materialului .F.materialul didactic trebuie sa asigure perceperea lui concreta si clara , precum si analiza lui din punctul de vedere al scopului propus.
G.Foarte important pentru stimularea interesului pentru colectionarea si confectionarea materialului didactic.
4. O alta cerinta e transmiterea cunostintelor in concordanta cu preocuparile elevilor, cu activitatile lor zilnice, precum si cu cerintele instruirii in diferite etape de scolarizare.
5. In scopul inlatrurarii tendintei de invatare mecanica si a stereotipiei in invatarea materialului de aritmetica , se impune cu necesitate varierea continutului lectiilor , prin varierea exercitiilor si a problemelor , precum si a procedeelor didactice utilizate.
6. O alta cerinta e repetarea multipla si in forme variate , la intervale scurte de timp a materialului parcurs.
7. Este foarte necesar sa se acorde importanta deosebita si verificarii sistematice si temeinice a cunostintelor de aritmetica , precum si aprecierii lor in raport cu deficientele dezvoltarii elevilor si cu greutatile pe care acestia le intampina.
8. In cadrul fixarii si recapitularii cunostintelor o deosebita importanta se va acorda organizarii muncii independente a elevilor, in scopul formarii deprinderilor de calcul independent . Lucrarile pentru munca independenta se pot da sub doua forme:
a) a unei lucrari de control , aceeasi pentru intreaga clasa
b) sub forma de lucrari individuale , pe grupe de elevi sau chiar pentru fiecare elev in parte , diferentiate in raport de posibilitatile lor .
9. Foarte important pentru insusirea corecta a notiunilor ariitmetice e folosirea frecventa a compararilor intre elementele asemanatoare si a opunereii acestor elemente , aceste procedee ajutand la desprinderea esentialului .
De exemplu e util sa se opuna frecvent exercitiile cu termeni reversibili in cadrul operatiilor aritmetice , sau cele cu termeni asemanatori.
2+3=5 10 * 2= 20 2+3 =5
3+2=5 2*10 = 20 12+3=15
5-2=3
5-3=2
La fel se dovedeste utila fixarea concomitenta a exercitiilor privind operatiile inverse : adunarea si scaderea , inmuiltirea si impartirea .
2*3
3*2
6: 3
6:2
Opunerea repetata a operatiilor aritmetice inverese ajuta elevul sa-si insuseasca mai temeinic cunostintele , sa stabileasca o legatura logica intre termeni si rezultatul operatiei , legatura care usureaza retinerea mai fidela a materialului .
10 . Pentru stimularea interesului fata de aritmetica e necesar a-i face pe elevi constienti de importanta practica a insusirii cunostintelor.
11. O atentie mare se va acorda si temelor date elevilor pentru acasa :
a) temele pentru acasa sa fie cat mai asemanatoare cu cele efectuate in clasa , sa nu se deosebeasca de ele prea mult nici din punct de vedere al continutului , nici al formei de prezentare;
b) in cazul diferentelor mari intre elevi se impune diferentierea temelor pentru acasa.
Metodele predarii aritmeticii
Metodele principale : explicatia , demonstratia, conversatia, exercotiul , munca cu manualul , iar pentru lectiile specifice de repetare si de verificare -metode de repetare si de verificare a cunostintelor .
a) Explicatia trebuie sa conduca gandirea elevilor spre descoperire .
Metodica predarii numeratiei si a operatiilor aritmetice cu numere naturale
A . Perioada premergatoare predarii primelor numere
Principalele notiuni pe care trebuie sa le primeasca elevul in acesta perioada sunt:
-notiuni de orientare in spatiu : aici -acolo , aproape -departe , sus-jos , dreapta -stanga.
-Notiuni despre marimea obiectelor : m ic-mare , lung-scurt, lat-ingust , mai mare-mai mic.
-Notiuni despre greutatea obiectelor : greu-usor , mai greu -mai usor.
-Notiuni despre cantitatea obiectelor: mult-putin , mult-nimic, egal , cateva.
-Notiuni despre forma obiectelor : rotund , patrat , triunghi , dreptunghi.
-Notiuni de timp : dimineata , ziua ,m seara, noaptea .
Ca activitate scrisa se realizeaza scrierea elementelor componente ale cifrelor : puncte , linii, carlige , ovale , jumatati de ovale , etc. Pe caietul de aritmetica.
Se pot organiza activitati atractive si interesante , in scopul formarii si precizarii la elevi a primelor notiuni aritmetice si al dezvoltarii lor motrice.
Aceste activitati sunt: desenari , modelari , conturari , hasurari , sortari de obiecte pe grupe , completari de lacune , potriviri dupa asemanari , aranjari intr-o anumita ordine , exercitii de comparari si diferentieri ale diferitelor materiale concrete sau ilustratii.
Trebuie organizate si plimbari in natuira.
Intr-o lectie se pot da una -doua notiuni aritmetice , iar in continuare se mai realizeaza un exerciotiu practic manual: cu material didactic , de sortare , de grupare sau scriere unui semn pe caietul de aritmetica . E potrivit astfel sa fie asociate notiuni perechi sau opuse , de exemplu notiunile : sus-jpos, stanga-dreapta , mare-mic .
Un exemplu de plan de lectie din perioada pregatitoare
Subiectul lectiei:
A.formele rotund si patrat
B.activitatea manuala : conturare si colorare in interiorul contururilor
scopul lectiei :
familiarizarea elevilor cu notiunile " rotund" si "patrat" .Dezvoltarea abilitatii manuale a elevilor . Dezvoltarea atentiei si a spiritului de observatie.
Metode : demonstratia , explicatia , exercitiul , conversatia ,
Material didactioc : formele respective decupate in carton de format mic si mare ( cele de format mic se pun in cutii individuale , care se impart elevilor) . Obiectele de forma rotunda si patrata . Plansa cu desenele diferitelor forme .
Desfasurarea lectiei
I. Organizarea clasei pentru lectie
Asigurarea disciplinei in clasa . Pregatirea materialului didactic necesar in lectie .
II. Verificarea temei dce acasa si a cunostintelor elevilor
III. Anuntarea temei de acasa si a cunostintelor elevilor
Astazi va voi arata niste desene pentru a invata ceva nou , apoi veti desena.
IV.Comunicarea cunostintelor
Profesorul arata desenul cu forma rotunda si anunta :- Copii, acest desen are forma rotunda . Ce forma e acesta ?(rotunda )
Se cere repetarea denumirii de catre cativa elevi .
-cautati si voi in cutiile voastre forma rotunda !
Se controleaza cum au lucrat copii.
-Forma e aceasta ?
Se prezinta apoi cateva obiecte rotuinde , cerandu-se copiilor sa spuna denumirea obiectelor si forma lor ( minge rotunda , mar rotund , cerc rotund ) .
Se cere elevilor sa recunoasca forme rotunde in clasa , apoi sa spuna alte obiecte cunoascute de aceeasi forma .
Profesorul arata apoi desenul cu forma de patrat si anunta :
-Copii aceasta forma se numeste patrat . Ce forma este aceasta ?
Se cere repetarea denumirii de cativa elevi . Se discuta cu elevii si se constata practic , masurandu-se marginile , ca aceasta forma are 4 margini la fel de mari .
-cautati si voi in cutiile voastre un patrat. Contureaza-l.
-Ce forma este aceasta ? Se prezinta apoi alte patrate din carton , sarma , pe hartioe , cerand elevilor sa spuna denumirea formei .
Se cere elevilor sa gaseasca in clasa astfel de forme .
Se prezinta plansa cu diferite forme geometrice , cerand catorva elevi sa arate si sa denumeasca formele invatate : rotund, patrat .
Se face pregatirea pentru scris . Se explica modul de lucru : vor contura pe margine formele de pe banca , apoi le vor colora in interior. Elevii lucreaza . se controleaza si se corecteaza individual lucrarilor elevilor .
V. Fixare
- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?
- Ridicati toti desenul de forma patrata ! Ce forma ati aratat?
-Ce forme ati invatat azi ?
- Ce lucruri au forma rotunda ? Dar patrata?
VI. Teme pentru acasa
Sa contureze formele respective dupa model si sa le hasureze.
Notiunea de numar la d.m
De obicei , asimilarea numeratiei ( in limitele 1-10 sau 1-20) se verifica prin posibilitatea copilului de a indica un sir de obiecte in succesiunea cifrelor denumite , iar mai tarziu de a numara " din ochi" fara a parcurge fiecare unitate in parte .
Un nivel superior este atins atunci cand copilul este bcapabil sa reproduca in sens invers sirul cifrelor invatate .
La copiii d.m. , aceste procedee de fixare si de verificare a numeratiei nu sunt suficiente .
O autentica asimilare a notiunii de hnumar exista atunci cand copilul este capabil sa desprinda relatiile existente in seria numerica .
Dificultati intampinate de d.m .
-cand li se cere sa num,ere ( cu sau fara sprijin pe obiecte) incapand de la 1 , ci de la un numar dat ;
-cand li se cere sa num ere invers
- cand li se cere sa spuna este inainte sau dupa un numar dat .
De o importanta mare in formarea conceptului de numar este insusirea prealabila a unor termeni cantitativi: mult, putin , mai mult , mai putin.
Educarea capacitatii de analiza si sinteza , care constituie baza operatiilor mai complexe ale gandirii este o sarcina importanta a in scoala speciala.
In acest scop, sunt utile exercitii sistematice , in cadrul diferitelor discipline , de stabilire a diferentelor dintre obiecte din ce in ce mai asemanatoare si a asemanarilor dintre obiecte din ce in ce mai deosebite.
Sunt , de asemenea , utile exercitii de clasificare a anumitor obiecte sau fenomene , in functie de criterii diferite .
Profesoruol trebuie sa aiba in vedere ca d. m. sesizeaza greu diferentele si mai ales asemanarile dintre obiecte si fenomene studiate .
Profesorii din scoala speciala nu pot considera ca o notiune este insusita atunci cand elevul o utilizeaza sub aspectul unor sabloane verbale .
La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa se asigure insusirea temeinica a unor notiuni de baza .
De exemplu: -insusirea citirii -uneori d.m. intampina dificultati nu datorita incapacitatii de a realiza analiza fonetica , ci fiidca notiunile "inceput", "mijloc", "sfarsit" , cuvantului nu sunt suficient de clare . Astfel copilul indica la intamplare pozitia unui sunet in cuvant.
Exemplu:
Prima etapa: exercitii pe material static ( indica cu un creion)
A doua etapa : folosim stimuli succesivi ( batai din palme, clopotel).
In formarea unei operatii aritmetice , ca actiune mintala , punctul de plecare il constituie actiunea externa , obiectuala.
In acest proces se vor produce transformari semnificative sub raport cognitiv.
!!! Invatarea sensului operatiei parcurge 3 etape:
- operatia se traduce prin actiunea efectiva - interventie directa ce va fi exprimata prin simbolul corespunzator
-se renunta la manipularea obiectelor - operatia presupunand o cautare
Exemplu: cat trebuie adaugat la .? Pentru a obtine .?
-etapa de abstractizare -scriereasi citirea operatiei pe care deja am dedus-o
exemplu: ADUNAREA (conceptul de adunare)
-in planul actiunii materiale ( sub forma miscarii externe ) , prin deplasarea unei multimi de obiecte la lata -copilul le va cosidera impreunate
-in planul limbajului extern -procesul isi pierde aspectul concret
-in planul intern -procesul de transpunere in plan mintal a operatiei de adunare (verbalizare)
-copilul adauga la primul termen al 2-lea termen verbalizand ( 3 si cu 1 fac 4) -se va remarca conceptualizarea operatiei -copilul face abstractie de concret - a generalizat operatia si prin exercitiu se produce AUTOMATIZAREA OPERATIEI
Aceasta schema trebuie transpusa didactic printr-om metodologie adecvata particularitatilor de varsta , dar si a gandirii lor- proiectarea activitatii didactice individualizate , adaptate .
Schema formarii unui concept
1. Contactul copil-obiect
-curiozitatea copilului fata de noutati il determina sa intarzie asupra obiectelor, sa le observe
2. Explorarea actionala in care copilu descopera diverse atribute ale unor obiecte, iar cunoasterea analitica il va conduce spre sistematizarea calitatilor.
3. Explicativa-copilul intuieste si numeste relatiile dintre obiecte , clasificarea , ordoneaza, sesizeaza si observa echivalente cantitative
4. Dobandirea conceptului desemnat prin cuvant
-cuvantul constituie o esentializare a tuturor datelor senzoriale si ale reprezentarilor si are valoare de concentrat privind clasa de obiecte pe care o denumeste -copilul verbalizeaza experienta senzorial-perceptiva.
Fundamentale in formarea conceptului de numar sunt dupa Piaget si bruner Inhelder.
clasificarea in grupe omogene si neomogene
-compararea grupelor de obiecte, stabilirea deosebirilor si a asemanarilor , serierea.
Numarul este expresia unor caracteristici obiective ale lucrurilor si este o insusire de grup.
Procesul de formare a unui numar natural presupune 3 etape:
Elevii trebuie antrenati si condusi:
-sa observe
-sa grupeze
-sa separeu
-sa compare
-sa identifice
-sa clasifice = diferite obiecte ( bile, betisoare, jucarii) dupa anumite criterii insusirii.
De la manipularea dirijata a obiectelor concrete , elevii au trecut la reprezentarea lor grafica si apoi la numar, cu simbolul lui cifra.
Numerele nu sunt altceva decat simple ,etichete verbale' asociate unor multimi concrete.
Cele 3 etape ce trebuie realizate integral si obligatoriu pentru insusirea conceptului de numar.
-procesul de formarea prin adaugarea unei unitati
-valoarea cantitativa a numarului nou format
-locul fiecarui numar / in sirul natural al numerelor trebuie desfasurate prin:
-demonstratii cu- material obiectual , desene , imagini- imbinate armonioase cu elemente de joc.
Datorita particularitatilor perceptiei si reprezentarii apar dificultati.
Recomandat este sa se folosesca material didactic gradat, de la contactul nemijlocit cu mediul, cu obiecte concrete la cele semisimbolice.
-mentinerea elevilor l numaratul cu ajutorul obiectelor, degetelor poate intarzia formarea reprezentarilor numerice=baterea pasului pe loc poate consolida manifestarile de V.G.
pentru formarea R numerice, a reprezentarilor de multime sunt necesare materiale din ce in ce mai schematice.
In scoala speciala pentru d.m. mai mult decat la senzoriali invatarea aritmeticii elementare trebuie legata de aspectele utilitare ale vietii cotidiene.
Invatarea aritmeticii in scoala speciala trebuie sa beneficieze de o ampla perioada pregatiroare:
-sa se formeze R spatiale
-psihomotricitatea
invatarea trebuie sa fie ludica , cu afectivizarea puternica si trezeasca si sa dezvolte interesul pentru lectiile de aritmetica.
Aceasta perioada pregatitoare de un semestru;
-copilul trebuie sa sculte invatatorul , sa execute ce i se cere
-copilul trebuie invatat sa lucreze in grup
-sa capete deprinderi in a folosi tabla, caietul de aritmetica ( la d.v., alfabetul Braille prima decada, cubaritmul pentru calcul, rigleta de socotit).
-este perioada de prim contact profesor-elev
profesorul trebuie sa cunoasca:
-particularitatile fiecarui elev
-nivelul R
-nivelul R cu care vine si care de regula sunt gresite
-nivelul deprinderilor
Exercitii pentru formarea R spatiale, completate cu cele de la desen, educatie fizica, TTL.
Se formeaza unele elemente de limbaj specifice disciplinei, mai mult , mai putin, la fel etc.
Ex - notiuni in care implica aditiune la pozitiv.
Tulburarile de calcul
Raporturile dintre diferentele de organizare spatio-temporale i tulburare de calcul prezinta interes stiintific si practic prin faptul ca notiunile de spatiul, timp, alaturi de numar si operatiile aritmetice constituie premizele elaborarii cadrului gandirii.
Fata de invatarea citit-scrisului , in matematica apare o dificultate in plus pentru ca directia de derulare este de la dreapt la stanga cat si de la stanga la drepta .
De la stanga la dreapta in scrierea si citirea numerelor incepand cu clasa si ordinul cel mai mare si in asezarea numerelor in operatiile efectuate in scris , unele apar frecvent erori in asezarea ordinelor de acelasi fel unele sub altele , mai ales cand intervin operatii cu mai multi termeni .
EX: 435+
26 ( gresit)
26
De la dreapta la stanga in descompunerea numerelor pe clase si ordin .
Exemplu: 342647
425-
326
99
Invatarea notiunilor spatiale : dreapata -stanga, sus-jos, inainte-inapoi, intre, la mijloc, in fata-in spate , in afara- inauntru , trebuie sa ocupe un loc important in matematica destinata deficienei mintale .
Ele concura la invatarea conceptului de numar , a numeratiei si calculuilui , precum si in desfasurarea tehnicilor de calcul , fazele de calcul de adunare -scadere presupune orientarea sus-jos , dreapta -stanga.
Ex: se foloseste pentru stabilirea unui numar pe scara valorica , succesor-predecesor ( dreapta -stanga).
- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?
- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?
Ø Nr.7
_ _ _ 6_ _ 7 _ 8_
-urmeaza dupa 6
-se afla inaintea lui 8
-este situat intre 6 si 8
Ø exercitii cu sageti
nr. 4
4 5
Ø Exercitii cu completari de numere
__
3 __ __ __ __
Ø Lant de operatori
Inaintea lui 5 dupa 5
Ø Incercuiti vecenii
4 6
2 9
8 1
Ø Spune vecinii nr.
Exercitii de relatie -inaltime intre 2-3-4 copii ( mai mare , mai mic , mijlociu), are loc relatia de tranzitivitate.
Compararea a doua lungimi din care una este dreapta si alta curba , def. mintal declara ca ele sunt la fel , lund in consideratie ca punctele de plecare si sosire sunt identice .
Perceperea , recunoastere figurilor geometrice si reproducerea lor grafica se realizeaza cu dificultate.
Dificultati in realizarea ( cercului , dreptunghiului, romb, elipsa, triunghi) si tulburari de organizare temporala se reflecta in procesul de invatare a unor elemente de3 matematica la nivelul numarului , numeratiei , rezolvarea de probleme.
Achizitia numarrului trebuie sa se bazeze pe succesiunea temporala.
Numerele au un nume si calcul se vorbeste .
Vocabularul matematic al def. mintal este in general mai redus iar intelegerea lui are un caracter partial , neacoperind in totalitate semnificatia adecvata.
Numarul in cazul def. mintal nu are valoare de simbol . Numarul in cele mai multe cazuri reprezinta o simpla asociatie , evocare inspirata din viata practica : ex nr.5- degetele de la o mana, nr.1300 . nr Dacia.
Def. mintal realizeaza corect operatia matematica 5-2 deoarece el asociaza aceasta operatie cu cuvantul "luat" sau cu gestul "a lua" folosit de catre profesor .
Operatiile matematice trebuie sa se efectueze in ordinea :
-operatii pe multimi
-operatii pe simboluri ; grafice ( desene)
- operatii simboluri ( abstracte) ( +,- , * ,).
Neintelegerea simbolurilor matematice duce in mod direct la esecul operational.
Apare la def. mintal in confuzie sau neintelegerea simbolurilor "+" , cu "*", "+" cu "_" , "_" cu "=".
Formarea competentei de calcul aritmetic al copilul cu def. Mintal
Formarea si dezvoltarea abilitatilor matematice in etapa de calcul , constituie problema fundamentala a metodologiei aritmeticii destinata deficientilor mintal.
Intre etapa de formare a abilitatilor matematice si cea de calcul propriu-zis nu trebuie sa existe o ruptura , o discontinuitate sau chiar o simpla continuitate liniara in care expresiile matematice si calculul sa exprime actiune si operatiile logico- matematice concrete care formeaza scheletul abilitatilor aritmetice specifice si generale.Acest mod de organizare a invatarii va inlatura in parte multe din dificultatile care survin in achizitia numarului, numeratiei, calculului.
Procesul de formare a achizitiilor aritmetice este un proces continuu, permanent, prezent in toate palierele invatarii, sub o forma sau alta, fiind considerat ca un obiectiv major al activitatii de invatare a matematicii.
Cercetarile demonstreaza caracterul limitat al intelegerii conceptului de numar si a conceptelor matematice in general.
Abilitatile aritmetice formeaza un ansamblu de priceperi, indemanari, aptitudini, cautari, ce decurg din actiunea directa cu obiectele , explorand potentialul senzorial si perceptiv al def. mintal.
Numarul nu trebuie sa-l primeasca copilul din afara , el trebuie sa-l descpere in propria sa activitate , in viata sa , iar calculul nu trebuie considerat un scop in sine , ci ca un mijloc de structurare a gandirii prin cucerirea si organizarea materiei, calculul nu trebuie sa vina din exterior , ei trebuie sa apara in mod natural din viata activa a scolii.
Pentru formarea structurilor perceptiv-motrice este necesar sa se dezvolte o suita de abilitate.
abilitatea de a tria , selecta , formarea grupurilor de obiecte , a multimilor dupa anumite criterii ( culoare , forma ,l dimensiune).
abilitatea de identificare a obiectelor , multimilor
abilitatea de apreciere globala , cantiotativa, calitativa
activitatea de grupare , asociere a obiectelor in perechi , ordonarea, clasare , seriere.
Abilitatea de triere , selectare si formarea multimilor este preniara.
Nu se poate incepe achizitia numarului fara a prezenta aceasta abilitate de triere, selectare , separat dintr-o multime a unor obiecte dupa anumite criterii.
Traseul obiect- multime -numar este obligatoriu in masura in care numarul este conceput ca o proprietate a multimii. Manipularea obiectelor nu este suficienta pentru formarea conceptului de numar.
Fiecare numar se obtine pe baza aceleasi legi si anume adaugarea unei unitati la numarul precedent.
Schemele ne sunt de folos la numarare- concept de numar
/
8 1 = 9
/
/ /
6 3 =9
Pe baza schemei copilul poate invata usor "geografia numarului" , folosin inloc de cercuri , jetoane de diverse culori.
Conceptul de numar esten o constructie mintala rezultat dintr-un act de cunoastere complexa. Def. mintala parcurge un traseu pana sa ajunga sa determine sinteza , care este numarul.
Etape: gruparea obiectelor , formarea perechilor , relatia de ordine , clasarea , serierea.
Notiunea de pereche ne sugereaza numarul 2 , dar mai important ne conduce la descoperirea binterdependentei care exista intre doua multimi.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1511
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
