Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Proiect de lectie Clasa: a VII - a ,Anatomia si fiziologia omului cu elemente de igiena''

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Proiect de lectie

Clasa: a VII - a



Obiectul: ,,Anatomia si fiziologia omului cu elemente de igiena''

Tema: ,, Simtul vazului''

Subiectul lectiei: ,,Fiziologia ochiului''

Scopul lectiei: intelegerea rolului componentelor ochiului in formarea imaginilor obiectelor din natura inconjuratoare, in vederea respectarii regulilor de igiena a vederii si deducerii rolului acestui organ de simt in integrarea omului in mediul inconjurator.

Obiective operationale:

Pe parcursul lectiei si la sfarsitul ei, elevii vor fi capabili sa:

O1 - evidentieze legatura intre structura componentelor ochiului si functiile lor;

O2 - stabileasca modul de formare a imaginilor la ochiul normal, la ochiul miop si hipermetrop si corectarea anomaliilor de vedere;

O3 - efectueze experiente simple: evidentierea formarii imaginii pe retina, evidentierea rolului cristalinului - experienta ,,Imaginile lui Purkinje'';

O4 - explice procesul de acomodare vizuala ce are la baza elasticitatea cristalinului.

Tipul de lectie: lectie de elaborare de noi cunostinte, de formare de priceperi si deprinderi intelectuale si psihomotorii.

Modelul didactic: empirio - psiho - sociocentric.

Strategia didactica: redescoperire inductiva, prin analogie, dirijata, semidirijata, individuala, in echipe.

Metode si procedee didactice: experimentul de laborator, observarea independenta, rezolvarea de situatii - problema, demonstratia, conversatia, explicatia, exercitiul.

Mijloace de invatamant:

a)      pentru intreaga clasa: diapozitive din setul

,,Anatomia umana'', diascol, plansa cu schema tulburarilor de vedere, plansa cu experienta lui Purkinje, aparat de fotografiat;

b)      pentru fiecare grup de elevi: banc optic, lumanare,

lentile, atlasul ,,Uimitorul nostru creier'' ;

c)       pentru fiecare elev: fisa de lucru, fisa de evaluare,

manual.

Organizarea activitatii: individual, pe echipe eterogene de cate sase elevi cu sarcini identice de lucru si frontal.

Bibliografie:

1. Bryan, Jenny, Uimitorul nostru creier, Editura Colosseum, Bucuresti, 1995

Mariana Ciobanu, coord. Prof. Univ. Dr. Ioan

Cerghit, Teza de doctorat ,,Modele alternative de instruire utilizate in invatamantul biologic'', Bucuresti, 2003

Elena Hutanu, Mariana Ciobanu, Maria Dragomir,

,,Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie - invatamant obligatoriu'', Ed. S.C.Aramis Print, Bucuresti, 2002;

M. Lapadat Marcu, Florica Macovei, Floarea

Dobran, Biologie, manual pentru clasa a VII - a, Editura Teora, Bucuresti, 1999

Ministerul Educatiei Nationale, Consiliul National

pentru Curriculum, Comisia Nationala de Biologie, ,,Programa scolara de biologie'' in ,,Curriculum National, Programe scolare V -VIII, Bucuresti, 2004

Desfasurarea lectiei ,,Fiziologia ochiului'' - clasa a VII - a

Ob.

Evenimentele lectiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Metode si procedee didactice;

instrumente de evaluare

O1

O2, O3

O2

O3, O4

O4

O2

momentul organiza-toric

verificare si reactuali-zare de cunostinte insusite anterior;

captarea si orientarea atentiei;

anuntarea subiectu-lui lectiei noi;

dirijarea invatarii;

redescoperirea inductiva prin analogie, dirijata, in echipa a mecanis-mului formarii imaginii pe retina;

dirijarea invatarii;

redesco-

perirea inductiva semidiri-jata, individu-ala si in echipa a mecanis-mului formarii imaginii in anomalii de vedere;

dirijarea invatarii;

redescoperirea inductiva dirijata, in echipa a procesu-lui de acomoda-re vizuala;



prezentare de continut informati-onal nou;

dirijarea invatarii;

transfer de cunostinte

redesco-perirea inductiva, semidiri-jata, individua-la a producerii desenelor animate;

fixarea finala a cunostintelor predate si evaluarea gradului de insusire a lor;

notarea elevilor;

indicarea temei pentru acasa.

- noteaza elevii absenti, organizeaza colectivul clasei, distribuie material didactic;

- proiecteaza diapozitive cu organele anexe de protectie si de miscare ale ochiului si cu structura globului ocular;

- pe masura proiectarii diapozitivelor, adreseaza elevilor urmatoarele intrebari:

1. ,,Din ce este alcatuit ochiul omului ?''

2. ,,Ce organe anexe de protectie are ochiul si ce rol indeplinesc

acestea ?''

3. ,,De cine sunt reprezentate organele anexe de miscare si ce rol indeplinesc acestea ?''

4. ,,Care sunt invelisurile globului ocular ?'' Care este corelatia dintre structura si functia acestora ?''

5. ,,Care sunt mediile transparente ale globului ocular ? Precizati corelatia structura - functie in cazul acestora.''

- prezinta un aparat de fotografiat si cere elevilor sa - l compare cu globul ocular al omului,avand in vedere si rezultatele disectiei globului ocular de vita;

- se discuta la nivelul intregii clase observatiile facute de elevi;

- explica formarea imaginii la nivelul retinei la fel ca in camera obscura a unui aparat de fotografiat, este conditionata de o serie de legi fizice si de mecanisme active oculare;

- anunta elevii ca vor continua studiul temei ,,Simtul vazului'' cu notiuni de fiziologie, titlul lectiei fiind ,,Fiziologia ochiului'';

- noteaza pe tabla titlul lectiei;

- indruma rezolvarea sarcinilor I si II din fisa de lucru; asigura intuneric in laborator; lumanarile sunt aprinse de profesor;

- se discuta la nivelul intregii clase observatiile facute de elevi prin rezolvarea sarcinii I din fisa de lucru;

- controleaza rezolvarea sarcinii II si indruma elevii in corectarile necesare;

- adreseaza elevilor urmatoarea intrebare - problema: ,,Care este drumul unei raze luminoase prin organul vizual pana la retina, unde se formeaza imaginea obiectului privit mai mica si rasturnata ?''

- cere elevilor sa observe in atlasul ,,Uimitorul nostru creier'' ce se intampla cu imaginea formata la nivelul retinei si sa explice ceea ce au observat;

- noteaza pe tabla modul de formare a imaginilor obiectelor privite, dupa care reprezinta printr - un desen schematic formarea imaginii la nivelul retinei; precizeaza ca se formeaza imagine pe retina in cazul ochiului normal si ca exista cazuri de tulburare a mecanismului formarii imaginii pe retina;

- solicita elevilor sa observe in manual schema tulburarilor de vedere, lentilele de pe mesele de lucru si sa redescopere aceste anomalii;

- se noteaza tulburarile de vedere pe tabla, acestea fiind reprezentate prin desen schematic;

- solicita elevilor rezolvarea sarcinilor III, IV si V din fisa de lucru; se asigura intuneric in timpul rezolvarii sarcinilor III si IV; lumanarile sunt aprinse de profesor;

- se discuta cu elevii observatiile facute si se prezinta plansa cu experienta lui Purkinje pentru corectarea sarcinii V;

- cere elevilor sa precizeze carui fapt se datoreaza modificarea imaginii de pe fata anterioara a cristalinului in cazul rezolvarii sarcinii IV;

- explica elevilor ca cu cat un obiect este mai aproape de ochi, cu atat fata anterioara a cristalinului se bombeaza mai mult (el poate sa - si modifice curburile), imaginea fiind proiectata pe retina; mai precizeaza ca imaginea obiectelor aflate la o distanta fata de ochi cuprinsa intre 6 m si 15 - 20 cm. sunt proiectate pe retina cu ajutorul cristalinului prin modificarea curburilor sale, proces ce se numeste acomodare vizuala;

- se noteaza pe tabla definitia procesului de acomodare vizuala;

- mai explica, ca la persoanele in varsta, cristalinul isi pierde elasticitatea, deci si puterea de acomodare vizuala, iar imaginea nu mai este clara; precizeaza ca este vorba de prezbitism care se corecteaza cu lentile biconvexe;

- se noteaza pe tabla acest defect al vederii;

- se cere elevilor sa rezolve sarcina VI din fisa de lucru;

- rezultatele se confrunta la nivelul intregii clase si se stabilesc concluziile: desenele animate constau in fotografii derulate cu viteza foarte mare unele dupa altele; fiecare poza este putin diferita de cea precedenta; in timpul derularii filmului, ochiul percepe 24 de imagini separate / secunda, dar creierul leaga intre ele aceste imagini, oferindu - ne senzatia de miscare (procesare de informatii - rezolvarea problemei enuntate in fisa);

- distribuie fisa de  evaluare si solicita rezolvarea itemilor; fisa se corecteaza de catre profesor si va fi discutata in ora urmatoare;

- se noteaza elevii, pe baza raspunsurilor date pe parcursul orei si a modului in care au rezolvat sarcinile de lucru din fisa de activitati;

- anunta tema pentru acasa: de invatat lectia ,,Fiziologia ochiului'', de repetat celelalte notiuni studiate la tema ,,Simtul vazului'' si de citit ,,Stiati ca'' din manual.

-un elev precizeaza numele colegilor absenti ;

-se organizeaza, primesc materialul distribuit ;

- observa diapozitivele proiectate de profesor si raspund la intrebarile puse de acesta:

1. ,,Ochiul este alcatuit din globul ocular si organe anexe de protectie si de miscare.''

2. ,,Organele anexe de protectie sunt: sprancenele - impiedica scurgerea sudorii si a apei de ploaie in ochi; pleoapele cu genele opresc intrarea prafului in ochi; conjunctiva captuseste fata interna a pleoapelor si acopera partea anterioara a globului ocular; glandele lacrimale, prin lacrimile secretate indeparteaza impuritatile de pe suprafata globului ocular.''

Organele anexe de miscare sunt sase muschi care prin contractia lor asigura miscarea globului ocular in orbita.''

Invelisurile globului ocular sunt: a) sclerotica - membrana fibroasa, tare à rol protector; b) coroida - puternic vascularizata à rol trofic, prezinta irisul - fibre musculare netede à reglarea cantitatii de lumina ce patrunde in ochi; c) retina - contine celule cu con si bastonas à rol in perceperea imaginilor obiectelor privite.''

5. ,, Mediile transparente ale globului ocular sunt:

- corneea transparenta 

- umoarea apoasa

- cristalinul

- umoarea sticloasa  fiind transparente, permit trecerea razelor luminoase prin ele.''

- prin analogie, elevii constata ca si aparatul de fotografiat si globul ocular al omului sunt reprezentate de un sistem de medii transparente (lentile), ecran, cliseu (retina), diafragm cu un orificiu central care se poate modifica pentru reglarea patrunderii razelor luminoase (iris cu pupila in cazul globului ocular), iar interiorul este ca o camera obscura; astfel, au efectuat corelatii interdisciplinare cu Fizica;

- noteaza in caiete titlul lectiei;

- rezolva sarcina I din fisa de lucru si observa ca imaginea flacarii lumanarii aprinse, care s - a format pe ecran este mai mica si rasturnata;

- realizeaza diagrama traseului razelor luminoase de la lumanare prin organul vizual pana la retina (sarcina II); in acest fel, elevii realizeaza o etapa de procesare a informatiilor redescoperite;

Fig. 2 Traseul razelor luminoase prin organul vizual pana la retina

- prin transfer de cunostinte de la anatomia ochiului si pe baza experimentului de laborator efectuat, elevii indica traseul unei raze luminoase prin globul ocular: cornee transparenta -> umoare apoasa -> cristalin -> umoare sticloasa -> retina;

- pe baza lucrului cu atlasul ,,Uimitorul nostru creier'', elevii raspund ca imaginea mai mica si rasturnata formata la nivelul retinei este condusa la creier prin nervul optic, unde se formeaza adevarata imagine a obiectului privit;

- noteaza in caiete formarea imaginilor obiectelor privite si efectueaza, in caietele lor, desenul de la tabla;

- observa schema din manual si materialul didactic distributiv, ei redescoperind ca atunci cand globul ocular are un diametru mai lung sau mai scurt decat normal, imaginea nu este clara, ea formandu - se fie inaintea retinei, fie inapoia ei; de asemenea, mai redescopera denumirea acestor anomalii, precum si lentilele cu care se corecteaza;

- noteaza in caiete tulburarile de vedere si efectueaza desenul schematic al acestora;

- prin rezolvarea sarcinilor III si IV, observa trei imagini in ambele cazuri:

A)una dreapta si clara pe fata anterioara a corneei, una mica, rasturnata si foarte stralucitoare pe fata posterioara a cristalinului ce functioneaza ca o oglinda concava si una dreapta, mai mare, intunecata, plasata la mijloc, pe fata anterioara a cristalinului, care functioneaza ca o oglinda convexa (in cazul experimentului de la punctul III al fisei de lucru;

B)in cazul experimentului de la punctul IV al fisei de lucru, imaginea pe fata anterioara a cristalinului

s - a micsorat si a devenit mai stralucitoare;

- reprezinta schematic imaginile observate (sarcina V); astfel, ei realizeaza o procesare a informatiei (efectuarea unui desen schematic pe baza observarii macroscopice a unor modificari oculare ale acomodarii vizuale:

Fig. 3 Imaginile lui Purkinje

ochiul neacomodat;

ochiul acomodat;

A - imaginea reflectata pe fata anterioara a corneei transparente;

B - imaginea reflectata pe fata anterioara a cristalinului;

C - imaginea reflectata pe fata posterioara a cristalinului.

- precizeaza ca modificarea imaginii de pe fata anterioara a cristalinului in cazul rezolvarii sarcinii IV se datoreaza bombarii cristalinului prin apropierea lumanarii aprinse de ochi;

- noteaza in caiete definitia procesului de acomodare vizuala;

- fac notatii in caiete;

- rezolva sarcina VI din fisa de lucru;



- rezolva itemii din fisa de evaluare;

- noteaza tema pentru acasa.

demonstra-tia, observarea indepen-denta, conversatia de fixare;

demonstra-tia, observarea indepen-denta,  dezbaterea;

explicatia;

experimen-tul de laborator, observarea indepen-denta, exercitiul;

rezolvarea de situatie -problema conversatia euristica;

demonstra-tia, observarea indepen-denta, conversatia euristica;

demonstra-tia,

lucrul cu manualul, observarea indepen-denta;

experimen-tul de laborator, observarea indepen-denta;

exercitiul;

conversatia euristica;

explicatia;

explicatia;

exercitiul;

dezbaterea,

explicatia;

exercitiul;

explicatia.

evaluare orala;

evaluare practica

evaluare scrisa - item I;

evaluare scrisa - item II;

evaluare practica;

evaluare practica;



evaluare scrisa - item III;

evaluare orala;

evaluare scrisa - itemii I, II, III;

Fisa de lucru

Data:

Numele si prenumele elevului:

Clasa:

Tema: ,,Simtul vazului''

Lectia: ,,Fiziologia ochiului''

(Evidentierea formarii imaginii pe retina

si a procesului acomodarii vizuale)

I. Aseaza o lumanare aprinsa pe suportul bancului optic, la o distanta de 20 cm. de o lentila biconvexa, in spatele careia se afla un ecran. Observa imaginea flacarii formate pe ecran. Cum este aceasta ?

II. Reprezinta schematic traseul razelor luminoase de la lumanare prin organul vizual pana la retina.

III. Roaga un coleg sa priveasca inainte si in departare. Asaza in fata sa, la o distanta de 30 - 40 cm. si usor lateral (sub un unghi de 45 º) o lumanare aprinsa. Dintr - o pozitie simetrica sursei de lumina, priveste ochiul colegului. Ce observi ?

IV. Efectueaza experienta anterioara, asezand lumanarea aprinsa mai aproape de ochi (25

cm.). Ce observi ?

V. Reprezinta schematic imaginile lumanarii aprinse observate prin rezolvarea sarcinilor de lucru III si IV.

VI. Stiind ca imaginea persista pe retina o fractiune de secunda si dupa ce obiectul privit a disparut din fata ochilor, rezolva urmatoarea problema: ,,Cum se produc desenele animate ?''

Fisa de evaluare si autoevaluare ¹

Data:

Numele si prenumele elevului:

Clasa:

Tema: ,,Simtul vazului''

Lectia: ,,Fiziologia ochiului''

Item I

Completeaza schema lacunara a formarii imaginii obiectului privit (formarii senzatiei de vaz).

Razele de lumina  corneea transparenta ...... ....... ......

nervul optic

......====>......  .........====>......

Item II

Se dau urmatoarele variante de formare a imaginii la nivelul globului ocular:

A.

¹ Elevii cu randament scolar mai slab vor avea precizate in fisa

caracteristicile tulburarilor de vedere din schema, in mod

global, ei urmand a stabili care sunt corespunzatoare fiecarui

defect in parte.

B.

.......

Fig. 4 Reprezentarea schematica a miopiei si hipermetropiei

Se cere:

a) identifica tulburarile de vedere;

b) caracterizeaza - le;

c) noteaza, in dreptul desenelor cu tulburari oculare, denumirea lor si a lentilelor care le corecteaza.

Item III

Explica notiunile biologice: acomodare vizuala si prezbitism.

Autoevaluare

Punctaj: I - 3,50 puncte;

II - 3,50 puncte;

III - 2,00 puncte;

1 punct din oficiu.

Timp de lucru:

Barem de corectare si notare*

I.Razele de lumina  corneea transparenta

umoarea apoasa (0,50 puncte) cristalin (0,50 puncte)

umoarea sticloasa (0,50 puncte)

retina (0,50 puncte) ====> influx nervos (0,50 puncte)

nervul

scoata cerebrala(0,50 puncte) ====>

optic

senzatia de vaz (0,50 puncte)

II. A. - miopia (0, 50 puncte), diametrul antero-

posterior alglobului ocular este mai lung decat normal sau convexitatea cristalinului este prea accentuata (0,75 puncte), imaginea se formeaza inaintea retinei; se corecteaza cu lentile biconcave (0,50 puncte).

B. - hipermetropia (0,50 puncte) diametrul antero-posterior al globului ocular este mai scurt decat normal sau convexitatea cristalinului este prea diminuata(0,75 puncte), imaginea se formeaza inapoia retinei, se corecteaza cu lentile biconvexe (0,50 puncte)

III. Acomodarea vizuala = procesul prin care imaginile obiectelor aflate la o distanta fata de ochi cuprinsa intre 6 m si 15 - 20 cm. sunt proiectate pe retina.

III. Acomodarea vizuala = procesul prin care imaginile

obiectelor aflate la o distanta fata de ochi cuprinsa intre 6 m si 15 - 20 cm. sunt proiectate pe retina (1 punct).

Prezbitism: cristalinul isi pierde elasticitatea; imaginea se formeaza inapoia retinei; se corecteaza cu lentile biconvexe (1 punct)

*Baremul de corectare si notare va fi prezentat elevilor dupa

finalizarea rezolvarii fisei de evaluare.

Schema lectiei efectuata pe tabla de catre profesor si in caiete de catre elevi

Fiziologia ochiului

Formarea imaginii obiectului privit:


razele de lumina  corneea transparenta umoarea apoasa cristalin

umoarea sticloasa retina ====> influx nervos (imagine mai mica si

nerv optic

rasturnata a obiectului privit)  scoarta cerebrala (lobul occipital, centrul vizual)

====> senzatia de vaz (imaginea reala a obiectului privit).

Fig. 5 Reprezentarea schematica a formarii imaginii obiectului privit la nivelul retinei

Acomodarea vizuala = procesul prin care imaginile obiectelor aflate la o distanta fata de ochi cuprinsa intre 6 m si 15 - 20 cm. sunt proiectate pe retina.

Tulburari de vedere: 1. miopia: - diametrul antero - posterior al globului ocular este mai

lung decat normal sau convexitatea cristalinului este prea

accentuata;

- imaginea se formeaza inaintea retinei;

- se corecteaza cu lentile biconcave (divergente);

2. hipermetropia: - diametrul antero - posterior al globului ocular este

mai scurt decat normal sau convexitatea

cristalinului este prea diminuata;

- imaginea se formeaza inapoia retinei;

- se corecteaza cu lentile biconvexe (convergente);

3. prezbitism: - cristalinul isi pierde elasticitatea;

- imaginea se formeaza inapoia retinei;

- se corecteaza cu lentile biconvexe.

Miopie

Hipermetropie

Prezbitism

Fig. 6 Reprezentarea schematica a miopiei, hipermetropiei si prezbitismului





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 9476
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved