Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

SISTEMUL NATIONAL DE INVATAMANT DIN ROMANIA - Structura sistemului de invatamant din Romania

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
COPILUL DE VARSTA SCOLARA (7-13 ANI)
Personalitatea individului si relatiile interpersonale
SOCIETATE SI EDUCATIE
CHESTIONAR - identificarii formelor de agresivitate in scoalǎ
METODOLOGIE LOGICA
Delimitari conceptuale: curriculum si evaluare
Jocul cuvintelor
Predare-invatare citit- scris in viziune integrata la clasa I, uitlizand metoda fonetica analitico-sintetica
PROIECT ECOLOGIC Daca poluarea se diminueaza/Natura se infrumuseteaza
PROIECT DIDACTIC CLASA : I - a Educatie fizica si sport

TERMENI importanti pentru acest document

: sistemul de invatamant din romania : organizarea invatamantului primar in sistemul privat in Romania : wwwsistemul de invatamant din romania : invatamant prescolar privat in Romania :

 

 
Text Box: SISTEMUL NATIONAL DE INVATAMANT DIN ROMANIA

 

Sumar:

1.      Conceptul de sistem de invatamant

2.      Functiile sistemului de invatamant

3.      Principiile sistemului de invatamant

4.      Structura sistemului de invatamant din Romania

5.      Tendinte de evolutie a sistemului de invatamant romanesc

1. Conceptul  de sistem de invatamant

Dezvoltarea societatii in general si cea a invatamantului si educatiei in special au determinat constituirea treptata, in fiecare tara a unui sistem de invatamant.

Sistemul de invatamant reprezinta subsistemul principal al sistemului de educatie si cuprinde ansamblul institutiilor specializate in organizarea si desfasurarea educatiei si instruirii prin continuturi si metodologii specifice. Sistemul de invatamant este conceput si organizat pe baza unor principii educationale generale. Sistemul de invatamant are o structura interna, cu institutii ierarhizate intre care exista anumite relatii.

2. Functiile sistemului de invatamant

Sistemul de invatamant realizeaza anumite functii educationale (Bontas, 2001, p. 265):

Functia instructiv-educativa, informativ-formativa prin a carei realizare se urmareste formarea omului ca „homo cogitans” (omul care gandeste), adica dobandirea de catre acesta a culturii generale, a culturii profesionale si de specialitate, a conceptiei despre lume si viata.

Functia praxiologica vizeaza aplicarea cunostintelor in practica, care-l formeaza pe om ca „homo faber” (omul care munceste si creeaza).

Functia axiologica care urmareste formarea omului ca „homo estimans”, adica capabil sa valorifice, sa aprecieze si sa evalueze adevaratele valori materiale si spirituale.

Toate aceste functii au ca orientare formarea si dezvoltarea personalitatii umane in concordanta cu idealul educational bazat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti, europene si mondiale.

3. Principiile sistemului de invatamant

Principiile sistemului de invatamant reprezinta ansamblul normelor sau legitatilor educationale care asigura orientarea, organizarea si functionarea eficienta a institutiilor de invatamant.

Principalele principii care stau la baza organizarii si functionarii sistemului de invatamant sunt:

Principiul asigurarii si garantarii dreptului la invatatura presupune asigurarea dreptului la invatatura a tuturor cetatenilor din Romania, fara nici o discriminare.

Principiul organizarii invatamantului de stat, a invatamantului particular si confesional

Cea mai mare parte a invatamantului din Romania este organizata de catre stat. Persoanele particulare, anumite organizatii, asociatii, cu avizul Consiliului National de Evaluare si Acreditare Academica - CNEAA, pot organiza invatamant particular de toate gradele.

Cultele pot organiza invatamant confesional de diferite niveluri pentru pregatirea personalului de cult, cu avizul Departamentului pentru culte si al Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Principiul desfasurarii invatamantului de toate gradele in limba romana, dar si in limba minoritatilor nationale si intr-o limba de circulatie internationala

In Romania, invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana, ca limba oficiala de stat, obligatorie pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate. Pe langa aceasta, potrivit legii se asigura studiile si instruirea si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbile de circulatie internationala.

Principiul invatamantului bazat pe libertatea constiintei presupune manifestarea spiritului de toleranta, de intelegere si respect reciproc, in asa fel incat nimeni sa nu fie constrans la o credinta religioasa contrara convingerilor sale. Invatamantul asigura atat pregatirea tinerilor in pas cu noile cuceriri ale stiintei, tehnicii si culturii, cat si educatia lor religioasa.

Principiul invatamantului general si obligatoriu

In Romania, incepand cu anul scolar 2004-2005, legea asigura un invatamant obligatoriu de 10 ani, care cuprinde invatamant primar (clasele I-IV) si invatamantul secundar inferior (clasele V-X).

Principiul invatamantului de stat gratuit

Pentru a se realiza absolvirea invatamantului general si obligatoriu de 10 ani, statul asigura gratuitatea acestora. Statul asigura diverse facilitati pentru toate gradele de invatamant. In ultima perioada de timp in invatamantul superior, pe langa locurile subventionate de la buget, exista si locuri cu taxa, numarul acestora din urma fiind la multe facultati mai mare decat numarul locurilor fara taxa.

Principiul unitatii si diversitatii invatamantului

Prin intermediul planurilor de invatamant, a programelor scolare se asigura un caracter unitar invatamantului din Romania. Tipurile, profilele si specializarile ofera sansa alegerii scolii si a profesiei in concordanta cu capacitatile, aptitudinile si cu aspiratiile fiecaruia.

Principiul accesului larg si democratic in invatamant

Pentru primii 10 ani, invatamantul este general si obligatoriu. La celelalte niveluri, fiecare tanar are accesul si dreptul de a concura pe un numar de locuri.

Principiul conducerii si autonomiei

Invatamantul preuniversitar de stat este coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Inspectoratele Scolare Judetene, in colaborare cu alte ministere, organisme beneficiare si organele puterii locale, in conditiile descentralizarii scolare.

Invatamantul superior dispune de autonomie universitara. Drepturile autonomiei universitare sunt stabilite in Carta universitara, elaborata de fiecare institutie de invatamant superior, conform legii.

 Ministerul Educatiei si Cercetarii coopereaza cu mai multe organisme consultative: (Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica-CNEAA; Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare; Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior; Consiliul National al Rectorilor).

4. Structura sistemului de invatamant din Romania

Invatamantul din Romania are urmatoarea structura:

1. Invatamantul prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare; grupa pregatitoare.    

2. Invatamantul general obligatoriu: primar; secundar inferior (gimnaziu).

3. Invatamantul secundar superior: liceu; scoala profesionala; scoala de ucenici.

4. Invatamantul post-liceal

5. Invatamantul superior: de scurta durata; de lunga durata;

6. Invatamantul post-universitar

7. Alte forme de educatie: educatia permanenta; invatamantul deschis (la distanta); invatamantul particular; invatamantul pentru minoritati; invatamantul special.

1. Invatamantul prescolar

Copiii cu varstele cuprinse intre 3-7 ani se pot inscrie in gradinitele cu program normal, prelungit sau saptamanal. Invatamantul prescolar se desfasoara pe urmatoarele niveluri: grupa mica, mijlocie, mare si pregatitoare, conform varstei si abilitatilor copiilor.

2. Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase

Varsta de debut a scolaritatii este la 7 ani (6 ani la cererea parintilor). Teoretic, varsta de incheiere  a invatamantului general obligatoriu este de 16 ani.

Invatamantul primar (clasele I-IV) functioneaza numai ca invatamant de zi. Achizitionarea fundamentelor culturii generale reprezinta scopul principal al curicculum-ului de la acest nivel.

Invatamantul secundar inferior (gimnaziu) (clasele V-VIII) functioneaza, in general, ca invatamant de zi; in mod exceptional, se organizeaza cursuri serale sau fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei.

Planul de invatamant cuprinde ariile curriculare: limba si comunicare, matematica si stiinte, om si societate, arte, educatie fizica si sport, tehnologii, consiliere si orientare. Acest nivel se incheie cu sustinerea unui examen si obtinerea certificatului de capacitate, care permite inscrierea la concursul de admitere in invatamantul secundar superior.

3. Invatamantul secundar superior cuprinde: licee, scoli profesionale si scoli de ucenici. Admiterea in fiecare dintre aceste niveluri se realizeaza prin concurs.

Liceele organizeaza cursuri de zi, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII) si cursuri serale sau fara frecventa, cu durata de 5 ani (clasele X-XIII). Studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat (diversificat in functie de profilul liceului si optiunea elevului), care permite obtinerea diplomei de bacalaureat. Pe baza acesteia, elevii indiferent de profilul frecventat se pot inscrie la concursul de admitere in invatamantul superior. Pe langa diploma de bacalaureat, liceele elibereaza si un atestat profesional care faciliteaza integrarea in munca a absolventilor. Obtinerea atestatului profesional presupune sustinerea unui examen la disciplina de profil, a unei probe practice si a unei lucrari de specialitate. Dobandirea atestatului profesional nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.

Studiile profesionale organizeaza cursuri de zi si serale cu durata de 2-4 ani, in functie de profilul si complexitatea pregatirii. In scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate. Admiterea presupune sustinerea unor probe stabilite de unitatile de invatamant. Cursurile se incheie cu examen de absolvire si obtinerea unei diplome, care atesta pregatirea de muncitor calificat in meseria respectiva. Cursantii si absolventii scolilor profesionale pot frecventa invatamantul liceal, dupa sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii. Scolile profesionale organizeaza, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract cursuri de (re)calificare profesionala.

Scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale. Durata studiilor (preponderent practice) este de 1-3 ani, in functie de complexitatea meseriei. Admiterea se face prin testari specifice meseriei. Se pot inscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate. Cursurile se incheie cu examen de absolvire si obtinerea unei diplome care atesta pregatirea de muncitor calificat. Absolventii  scolilor de ucenici care au obtinut la terminarea gimnaziului certificatul de capacitate pot frecventa invatamantul liceal, dupa sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii.

4. Invatamantul post-liceal este organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici. Durata pregatirii este de 1-3 ani, in functie de complexitatea profesiei. Nomenclatorul specializarilor se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Persoanele juridice care solicita organizarea unei scoli post-liceale sau scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant asigura finantarea prin contract cu MEC. Fac exceptie scolile sanitare post-liceale de stat, care sunt finantate de MEC. Scolile de maistri sunt scoli post-liceale. Admiterea in invatamantul post-liceal se face prin concurs. Au dreptul sa se inscrie absolventi de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat, aceasta fiind solicitata, insa, in cazul scolilor sanitare  post-liceale.

5. Invatamantul superior se organizeaza in noua formula, astfel: invatamant superior de 3 ani, urmat de masterat de 2 ani. In ultima perioada invatamantul superior era organizat pe doua niveluri:

Invatamantul superior de scurta durata era organizat in colegii universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de lunga durata si cuprinde profilurile: universitar, tehnic, economic, medical, sportiv. Studiile superioare de scurta durata se incheiau cu un examen de absolvire si obtinerea diplomei ce specifica specializarea dobandita.

Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in invatamantul superior de lunga durata, dupa un concurs de admitere, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat. Cei admisi, dupa examene de diferenta, sunt inscrisi in anul III al invatamantului superior de lunga durata.

Invatamantul superior de lunga durata cuprinde urmatoarele profiluri de studiu: universitar si pedagogic, tehnic, agricol, economic, medico-farmaceutic, juridic, artistic. Studiile universitare de lunga durata se finalizeaza cu un examen de licenta si obtinerea titlului de licentiat in profilul si specializarea urmata. Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare universitara, fara concurs de admitere, insa in regim cu taxa.

6. Invatamantul post-universitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma de licenta sau de absolvire. Admiterea in invatamantul post-universitar se face prin concurs - pentru master, doctorat si studii academice post-universitare, sau la cerere - pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare.

Educatia permanenta este o forma de instruire pusa la dispozitia adultilor de Ministerul Educatiei si Cercetarii in colaborare cu alte ministere, cu mass-media si cu alte organisme interesate. Pentru a facilita accesul la stiinta si cultura a tuturor cetatenilor, indiferent de varsta, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate sa acorde sprijin de specialitate celor care organizeaza programe de asistenta a adultilor, cursuri de pregatire si perfectionare profesionala. In conditiile colaborarii Ministerului Educatiei si Cercetarii cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, cursurile sunt atestate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Daca programele cursurilor sunt avizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii la finalizarea lor se acorda certificate de calificare profesionala.

Invatamantul deschis (la distanta) este o forma de instruire a adultilor care utilizeaza tehnologii moderne de comunicare si de transmitere a informatiei. Institutiile si retelele  de invatamant de acest tip pot fi organizate cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, iar cheltuielile sunt suportate de institutiile respective si de beneficiarii serviciilor lor.

Alternativa particulara in domeniul educatiei este cel mai bine reprezentata la nivelul invatamantului superior, unde predomina domeniile: juridic, economic, universitar-pedagogic.

Invatamantul pentru minoritati este organizat pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale care au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamant. In invatamantul de stat profesional, liceal (tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan) si postliceal, pregatirea de specialitate se face in limba romana asigurandu-se, in functie de posibilitati, insusirea terminologiei de specialitate si in limba materna. In invatamantul universitar de stat se pot organiza grupe si sectii cu predare in limba materna pentru pregatirea personalului necesar in activitatea didactica si cultural-artistica. In invatamantul de toate gradele, concursurile de admitere si examenele de absolvire se sustin in limba romana, cu exceptia scolilor, claselor si specializarilor la care predarea se face in limba materna, cu personal didactic si manuale corespunzatoare.

Invatamantul special se organizeaza pentru prescolarii si elevii cu dizabilitati psihice, senzoriale, motorii etc. in scopul instruirii si educarii, recuperarii si integrarii lor sociale. Invatamantul special dispune de planuri, programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate in functie de tipul si gradul dizabilitatii. Reteaua de unitati cuprinde gradinite, scoli primare, scoli gimnaziale, scoli profesionale, licee si scoli post-liceale.

                  

  

Organigrama sistemului de invatamant din Romania

Puncte intrare/iesire

Iesiri din sistemul de educatie

 


5. Tendinte de evolutie a sistemului de invatamant romanesc

Dinamica vietii sociale, economice, politice, culturale impune cu necesitate schimbari in sistemul educational. Cele mai ample schimbari s-au derulat in implementarea reformei din sectorul educational. Reforma invatamantului presupune schimbari globale ale structurilor, institutiilor si cadrului de organizare conform noilor finalitati si noului model al educatiei. De asemenea, reforma invatamantului presupune o noua politica a educatiei si o strategie de operationalizare a acestei politici.

Reforma invatamantului in Romania a aparut dupa schimbarile din 1989. Pe parcursul acestor ani schimbarile promovate de reforma nu s-au realizat cu acelasi ritm si intensitate. Multi specialisti sustin ca adevarata reforma a inceput din 1997. Intre anii 1998-2001 si pana in prezent se deruleaza reforma avansata a educatiei.

Principalele directii in reforma sistemului de invatamant din Romania sunt:

·       reforma curriculara si compatibilitatea europeana a competentelor;

·       accentuarea caracterului formativ al invatamantului;

·       crearea unor relatii de colaborare mai eficiente intre scoli, licee si universitati;

·       crearea si dezvoltarea relatiilor de colaborare dintre institutiile de invatamant si unele institutii productive, culturale etc.;

·       imbunatatirea infrastructurii si informatizarea sistemului de invatamant;

·       reforma managementului scolar si academic prin descentralizarea si crearea autonomiei institutionale a unitatilor de invatamant;

·       extinderea colaborarilor internationale.

Toate aceste directii demonstreaza schimbarea globala a structurilor institutiilor si cadrului de organizare in concordanta cu noile finalitati ale educatiei.

Principalele obstacole ce intervin in derularea reformei invatamantului din Romania sunt cele legate de resursele financiare (procentul din P.I.B.- procentul intern brut – alocat educatiei fiind de 4 %) si cele legate de mentalitate (regimul comunist are urmari deosebit de pronuntate in ceea ce priveste mentalitatea populatiei: rigiditate la schimbare, superficialitate, coruptie etc.).

Prezentam in continuare unele schimbari importante care s-au realizat in invatamantul romanesc, la diferite niveluri ca urmare a derularii procesului de reforma.

In sectorul finantarii invatamantului s-a realizat  trecerea de la etatism la sistemul modern al finantarii din surse multiple (buget central, buget local, fonduri speciale ale invatamantului, venituri proprii, granturi nationale si internationale, contributii ale comunitatilor locale etc.).

Un fapt important in domeniul schimbarilor legislative il constituie modificarea Legii invatamantului (1999).

Reforma curriculara s-a extins substantial in 1999:

·       S-a aplicat Noul Curriculum National;

·       Programele scolare au fost reelaborate in totalitate;

·       Elaborarea si tiparirea manualelor pentru licee au fost trecute, pentru prima oara in tara noastra, in seama pietei libere;

·       Structura anului scolar academic a fost trecuta complet in decizia autonoma a universitatilor;

·       Evaluarea cunostintelor elevilor a continuat modernizarea ca efect al actiunilor Serviciului National de Evaluare si Examinare (1998);

·       Invatamantul preuniversitar privat a intrat in formele moderne de autorizare si acreditare, prin infiintarea, prin lege, a Comisiei Nationale de Acreditare a Invatamantului Preuniversitar;

·       S-a creat reteaua nationala a colegiilor universitare de institutori si reteaua nationala a colegiilor universitare medicale;

·       S-au creat structurile moderne ale invatamantului postuniversitar iar doctoratul a capatat o reglementare moderna, compatibila cu sistemul international;

·       S-a creat sistemul pregatirii licentei in invatamantul la distanta etc.

In procesul integrarii europene si al globalizarii, sistemul de invatamant romanesc este deschis relatiilor cu organismele internationale de educatie si relatiilor cu sistemele de invatamant din alte tari. Acest fapt se concretizeaza prin participarea tarii noastre la realizarea unor programe educationale internationale precum Phare, Tempus, Socrates etc.

Bibliografie

1.      Bontas, I., (2001), Pedagogie, Editura Bic All, Bucuresti.

2.      Cristea, S., (1996), Managementul organizatiei scolare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

3.      Cristea, S., (2000), Dictionar de pedagogie, Editura Litera. Litera International, Chisinau-Bucuresti.

4.      Cucos, C., (1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi.

5.      *** Legea Invatamantului, nr.84/1995 respectiv 151/1999.

6.      Macavei, E., (1997), Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

7.      Marga, A., (1999), Schimbari majore in invatamant – (site-ul:http://www. Edu.ro/sch99.htm).

8.      Nicola, I., (2000), Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti.

9.      Vaideanu, G., (1988), Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1589
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved