SUGESTIE METODICA PENTRU PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE

SUGESTIE METODICA PENTRU PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE

La clasa a X-a

Aplicarea programei necesita ca in proiectarea oricarei unitati de invatare sa fie parcurse etapele:

Identificarea setului de achizitii anterioare necesar abordarii noului continut (actualizarea);

implica precizarea notiunilor de baza si a comportamentelor  operatorii necesare pentru intelegerea si prelucrarea noului continut (achizitii anterioare);

se poate realiza si printr-o proba de initializare initiala.

Activitatea de invatare pregatitoare

se realizeaza prin prezentarea unei situatii problema desprinsa din cotidian, care ofera elevului pretextul-problema motivant. Rezolvarea optima a situatiei problema va fi posibila dupa parcurgerea demersului de instruire pentru dobandirea competentelor specifice;

sunt exemple din cotidian abordate intr-o maniera deschisa, prin descoperire;

reprezinta valorificarea achizitiilor din ciclul anterior;

conduc la compatibilizarea noilor cunostinte cu experienta anterioara a elevului intr-o forma accesibila, cu realizarea noilor legaturi interdisciplinare .

Introducerea suportului national

necesita esentializarea si prezentarea intr-un limbaj simplu si clar. Definitiile teoremelor sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui in puncte de referinta (si de revenire) in vederea sistematizarilor;

Modelarea

presupune aplicatii relevante ale modelului si evidentierea limitelor acestuia;

permite dezvoltarea unor rezultate teoretice;

se realizeaza printr-un demers dirijat / semidirijat cu activitate organizata pe grupe sau individual si sarcini precise, punctuale.

Exersarea directionala

are in vedere aplicatii ordonate progresiv, cu scop de antrenament si care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare. Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie sa raspunda necesitatilor de formare a competentelor specifice. Modul de organizare a invatarii se adapteaza nevoilor grupului de elevi si se personalizeaza pentru diferite filiere si specializari functie de numarul de ore alocat si de tipul de programa.

are  rol de fixare si sistematizare;

include forme de evaluare formative/curente.

Aprofundarea / generalizarea

ofera oportunitati de invatare necesare pentru dobandirea competentelor actionale si focalizarea pe finalitate

presupune activitati diferentiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de invatare si a diferentelor individuale;

proba de evaluare sumativa.

In proiectarea unei unitati in continut la clasa a IX-a trebuie avute in vedere aceleasi etape din sugestia metodica prezentata anterior ca modificari impuse de finalitatile ciclului curricular de observare si orientare.

in functie de unitatea de invatare modelarea poate disparea ca etapa distincta,

aprofundarea / generalizarea raman la nivelul unei etape de antrenament si dezvoltare.

PROIECTAREA UNIE UNITATI DE INVATARE

OBIECTUL: Biologie

CLASA: a - X- a B1

TEMA: Miscarea si sensibilitatea la plante

DURATA: 50'

TIP DE LEC TIE: Dezvoltarea de competente

COMPONENTE SPOECIFICE: 1.1, 2,.3. 2,4.5

Resurse materiale:

plante de lintita, euglena verde

microscop, lame, lamele

boabe de fasole incoltite, grau incoltit

plante de laborator

Resurse procedurale:

observatia sistematica, conversatia, problematizarea, explicatia, invatarea prin descoperire, experimentarea, demonstratia.

Etapele lectiei:

1. Pregatirea pentru punerea problemei )reactualizarea

Reactualizarea tipurilor de functii in lumea vie

2. Prezentarea situatiei problema si formularea problemei

Observarea miscarii la cloroplastele din celulele frunzelor de lintita, a flagelului de Euglena, a tropismelor la bobul de fasole si nastiilor pe materialul din coltul viu

3. Emiterea ipotezei

Plantele efectueaza miscari variate in functie de factorii de mediu

4. Rezolvarea problemei prin descoperirea si dirijarea invatarii

a)      organizarea pe grupe

b)      observarea fenomenelor

c)      compararea fenomenelor

Proba practica

1. Observati la microscop frunzele de lintita, precizati pozitia cloroplastelor in celule:

a)      la inceputul experientei . . .

b)      dupa 5' de iluminare la microscop . . .

2. Observati asupra miscarii la Euglena verde.

I.            Miscarile de crestere sunt:

a)      orientare Da/Nu determinate de . . .

b)      neorientare Da/Nu determinate de . . .

c)     

II.

5. Evaluarea rezultatelor si stabilirea concluziilor

Elevii sunt evaluati pe baza fiselor de activitate

Proba scrisa

1. Nastiile sunt provocate fie de . . . , ori intensitatea luminii sau ambele;
2. Tropismele sunt:

a)      geotropisme;

b)      termonastii;

c)      fototropisme;

d)      miscari de orientare;

e)      miscari neorientate

1. geotropism a) sunt determinate de o excitatie mecanica

2. fototropism b) miscare sub influenta fortei de gravitatie

3. hidritropism c) miscare sub influenta luminii

4. chimiotropism d) miscarea de orientare determinata de diferenta de umiditate

5. sesismonastie e) provocate de modificari ale turgescentei

MATRICE DE EVALUARE

6. Aplicarea cunostintelor descoperite

Asigurarea conditiilor optime de lumina si temperatura pentru plantele din coltul viu