Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Standarde de invatare si dezvoltare pentru copilul de 5-7 ani

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Conceptul de obiectiv educational
Puisori din coji de oua
PROBLEMATICA PROIECTARII CURRICULUM-ULUI
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA clasa a 3-a Luarea deciziilor (se va folosi fragmentul lui I.L.Caragiale „Norocul si Mintea”)
PROBA DE EVALUARE CLASA I-a
METODE DE DEZVOLTARE A GANDIRII CRITICE
PROIECT DIDACTIC Clasa: I A MATEMATICA Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0- 100, fara trecere peste ordin
Standarde de invatare si dezvoltare pentru copilul de 5-7 ani

TERMENI importanti pentru acest document

: observarea procedurilor utilizate in invatare : standarde de invatare si dezvltare : didactic dezv socio emotionala : tabelul rezultatelor evaluarii copiilor de 5-7 ani C3AEn baza standardelor :

Standarde de invatare si dezvoltare


pentru copilul de 5-7 ani


Introducere

Pentru toti cei care contribuiti la cresterea, ingrijirea si dezvoltarea copiilor, standardele reprezinta o resursa importanta ce orienteaza actiunile dumneavoastra in scopul sprijinirii si stimularii invatarii, dezvoltarii normale si depline a copiilor!

Adultii sunt cei care au un rol decisiv in acest proces, deoarece copiii depind de ceea ce adultii creeaza in jurul lor, de ceea ce stiu despre ei si de modul in care acestia interactioneaza cu ei. Perioada copilariei timpurii este numita de catre unii specialisti perioada „magica” tocmai datorita schimbarilor si salturilor uimitoare in toate domeniile dezvoltarii care se petrec in acest rastimp. Acumularile stiintifice in domeniul psihologiei copilului, neuropsihologiei, pedagogiei copilului mic, precum si experienta confirmata in timp a programelor de educatie timpurie din lume au contribuit semnificativ la cunoasterea mai indeaproape a modului in care copiii cresc si se dezvolta. Aceste acumulari au stat la baza elaborarii standardelor de invatare si dezvoltare ale copilului mic.

1. Ce sunt standardele?

In cel mai larg sens, standardele reprezinta un set de afirmatii care reflecta asteptarile privind ceea ce ar trebui copiii sa stie si sa poata sa faca. Acestea sunt definite pentru a sprijini cresterea si dezvoltarea copiilor de la nastere pana la intrarea in scoala, atat in mediul familial, cat si in cadrul altor servicii de educatie timpurie.

Standardele de invatare si dezvoltare timpurie recunosc:

-         unicitatea copilului;

-         caracterul global si integrat al dezvoltarii lui;

-         rolul activ al copilului in constructia sinelui si a propriei invatari;

-         importanta respectarii drepturilor fundamentale ale copilului;

-         rolul fundamenal al adultului in ingrijirea, cresterea, dezvoltarea si educatia copilului in perioada timpurie.

Standardele reprezinta o resursa, un document ce informeaza educatorii, parintii si toti adultii care participa la cresterea, dezvoltarea si educatia copiilor asupra asteptarilor pe care le pot avea in privinta copiilor in perioada copilariei. Ele reflecta finalitatile actiunilor noastre si ne orienteaza si imbunatatesc practicile in acord cu specificul dezvoltarii copilului in aceasta perioada a vietii, avand in vedere in mod holistic toate domeniile dezvoltarii lui.

Formularea standardelor pentru finalizarea gradinitei (5-7 ani) in Republica Moldova reprezinta un reper important in a formula expectatii in privinta a ceea ce copilul trebuie sa stie si sa poata sa faca la aceasta varsta, inainte de intrarea in scoala. Intrucat exista diferente individuale importante intre ritmurile de dezvoltare ale copiilor, aceste standarde sunt flexibile, permitand mici variatii de la copil la copil. Insa prin formularea lor, ele orienteaza adultii in procesul lor de participare si sprijinire a cresterii si dezvoltarii normale si depline a copilului.

Pentru cadrele didactice, formularea standardelor de dezvoltare si invatare reprezinta un punct de referinta in organizarea si proiectarea activitatilor din unitatile de educatie timpurie. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, si nu la nivel individual in sensul diagnosticarii profilului de dezvoltare a copilului. Ele au ca scop evaluarea nivelului la care se situeaza toti copiii dintr-o grupa, gradinita, raion, sistem. Observarea copiilor in baza standardelor si a indicatorilor are ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii pentru a cunoaste care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai putin apelate prin activitatile desfasurate in gradinita si, in acest mod, a interveni in proiectarea viitoarelor activitati.

          Standardele de invatare si dezvoltare a copilului reprezinta punctul de plecare in elaborarea unui intreg sistem de standarde vizind resursele umane, serviciile oferite si politicile publice privind educatia, ingrijirea si protectia copilului de la nastere la 7 ani. Odata elaborate, aceste standarde au multiple utilizari:

-         imbunatatirea procesului educational din crese si gradinite;

-         imbunatatirea curriculum-ului destinat educatiei copilului de la 1 la 7 ani;

-         imbunatatirea pregatirii cadrelor de didactice;

-         dezvoltarea si imbunatatirea programelor de educatie destinate parintilor;

-         evaluarea si imbunatatirea programelor educationale oferite de crese si gradinite;

-         monitorizarea progresului la nivel de sistem educational destinat copiilor de la 1 la 7 ani;

-         imbunatatirea nivelului de cunoastere publica asupra importantei si valorii perioadei copilariei timpurii.

Rolul principal al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizari pe care le presupun, la o educatie, ingrijire si dezvoltare cit mai sanatoasa a copilului in acord cu ceea ce ne dorim sa fie copiii cind vor creste. Ele se adreseaza tuturor parintilor, institutiilor care ofera programe de ingrijire si educatie a copiilor mici, institutiilor care formeaza resursele umane ce vor lucra cu copiii mici, precum si factorilor de decizie din sectoarele de educatie, ingrijire si sanatate. Stiind cum ne dorim sa fie copiii nostri, vom sti mai bine cum sa le oferim toate conditiile pentru a ne implini asteptarile.

2. Principii orientative privind continutul si implementarea standardelor

2.1.        Principii referitoare la continutul standardelor

Cadrele didactice, parintii si alti adulti care participa la cresterea, dezvoltarea si educatia copiilor mici, utilizeaza standardele ca o modalitate de a intelege mai bine ce asteptari pot avea in privinta copiilor in raport cu varsta pe care o au si pentru a sprijini si a stimula mai eficient procesul lor de invatare si dezvoltare.

Continutul standardelor trebuie sa fie adecvat grupei de varsta a copiilor, luand in consideratie diferentele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecarui copil. Fiecare copil este unic in modul in care creste, se dezvolta si dobandeste deprinderi si competente. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar in ritmuri diferite. Nu trebuie sa ne asteptam ca toti copiii sa atinga aceleasi standarde in acelasi timp sau la acelasi nivel de performanta. Astfel, continutul standardului trebuie sa vizeze asteptari realiste privind dezvoltarea copilului la virsta la care au fost elaborate standardele.

Standardele trebuie sa recunoasca faptul ca micii copii sunt participanti activi la invatare. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunostinte; ei invata prin joc, prin implicare activa, angajare, explorare si exploatarea simturilor – auz, vaz, gust etc. Standardele trebuie sa recunoasca faptul ca toti copiii trebuie expusi unei game cat mai bogate de oportunitati de invatare, in moduri diferite si in contexte diferite.

Continutul standardelor trebuie sa reflecte faptul ca invatarea si dezvoltarea copiilor sunt concepte mutidimensionale si ca toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate. Trebuie acordata atentie tuturor domeniilor deoarece invatarea si dezvoltarea copilului este complexa si apare traversand simultan toate domeniile de dezvoltare.

Continutul standardelor tine cont de importanta rolului jucat de familie, comunitate si mediu in dezvoltarea copilului. Familiile reprezinta un factor semnificativ prin contributia lor asupra dezvoltarii si invatarii copilului de-a lungul intregii vieti a acestuia. Standardele recunosc faptul ca toti copiii se dezvolta si invata in contextul interactiunilor si relatiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grija de ei, parintii, apoi cu comunitatea apropiata si mediul in care traiesc.

Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a invata, de a realiza progrese in dezvoltare, indiferent de dispozitiile lor fizice sau emotionale, de experientele anterioare sau mostenirea culturala. Setul de standarde este universal si trebuie dezvoltat pentru toti copiii, indiferent de diferentele culturale, de statut socio-economic, de prezenta unor deficiente si probleme fizice sau de invatare. Standardele trebuie sa ia in consideratie aceasta diversitate si sa se adapteze naturii unice a invatarii si dezvoltarii copilului

Continutul standardelor trebuie sa tina cont si sa respecte mostenirea culturala si diferentele lingvistice. Importanta diversitatii mediilor si mostenirii culturale trebuie sa se regaseasca in standarde.

Standardele trebuie sa recunoasca faptul ca la varsta timpurie, copiii dobandesc abilitati indeosebi prin utilizarea diverselor strategii de invatare si prin construirea de variate contexte si medii de invatare. Contextele de invatare in perioada timpurie sprijina si stimuleaza invatarea si dezvoltarea copiilor mici. Standardele trebuie sa recunoasca necesitatea existentei acestor medii de invatare si faptul ca ele reprezinta diversitatea modalitatilor de predare si invatare si diversitatea experientelor de invatare si dezvoltare.

Continutul standardelor trebuie sa fie orientat de cercetarile si practicile bune din educatia timpurie. Intrucat standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor educationale si a experientelor educationale ale copiilor, ele trebuie sa se bazeze pe informatii valide, riguroase si realiste de cunoastere a dezvoltarii copilului si familiei. Standardele trebuie sa se bazeze pe expertiza si experienta in lucrul cu copiii mici.

2.1.        Principii referitoare la implementarea standardelor


Æ      Bunastarea copiilor si respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate in implementarea standardelor. Familiile reprezinta primul si cel mai important educator, decident si suport in viata copiilor. Implicarea familiilor trebuie vazuta ca un proces esential in implementarea standardelor.

Æ      Standardele trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor, proiectarea programului de educatie timpurie si practicile educationale din familie. Standardele trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii, familiile, educatorii si programele educationale sa exceleze. Standardele nu trebuie utilizate ca instrumente pentru criticarea, excluderea sau sanctionarea copiilor, a cadrelor didactice sau a familiilor.

Æ               Standardele trebuie utilizate judicios si in scopul pentru care au fost create. Ele trebuie sa sprijine familiile care sunt primele care lucreaza cu copiii. Ele nu trebuie utilizate pentru a forta sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a eticheta copilul.

Æ      Standardele trebuie revizuite si actualizate cel putin o data la cinci ani. Pentru ca standardele sa ramana relevante, sistematice, ele trebuie sa fie revizuite periodic printr-un proces interactiv.

Æ      Implementarea standardelor trebuie evaluata pentru a se asigura utilizarea ei adecvata de catre familii, unitatile de educatie timpurie si comunitati. Rezultatele evaluarii trebuie sa conduca la o utilizare mai buna a acestora.

Æ      Pentru utilizarea si implementarea optima a standardelor trebuie sa se asigure suport tehnic si resurse adecvate. Familiile, educatorii si ceilalti adulti care sunt implicati in dezvoltarea copilului trebuie sa fie familiarizati si orientati in utilizarea adecvata a standardelor. Ei trebuie ajutati tocmai pentru a se asigura ca prin utilizarea lor standardele contribuie la stimularea dezvoltarii copilului in toate domeniile indicate de catre standarde.


Text Box: Standardele:
-	NU SUNT un ghid exhaustiv al dezvoltarii copilului si nu trebuie considerate ca o lista de comportamente ce serveste drept parcurs fix al dezvoltarii copilului. Standardele nu reprezinta un instrument de stigmatizare a copilului. 
-	NU SUNT un instrument de evaluare a copilului, ele orienteaza continutul instrumentelor de evaluare, dar nu sunt un substitut al acestora. Ele pot fi utilizate ca o baza pentru observarea copiilor si realizarea unui profil al grupei de copii in privinta domeniilor de dezvoltare care au fost mai mult solicitate prin activitatile realizate de cadrul didactic. 
-	NU SUNT un instrument de evaluare a calitatii activitatii didactice a cadrelor didactice.



3. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare

Intrucat copiii invata si se dezvolta explorand lumea in intregul ei, care solicita si stimuleaza copilul sub toate aspectele, standardele de invatare si dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale copilului. Prin interactiune cu mediul (inteles in complexitatea lui – mediul fizic si fiinte) copiii traiesc experiente ce au implicatii asupra dezvoltarii lui in complexitatea ei. Fiecare actiune a lor de cucerire a mediului in care traiesc si se dezvolta, implica atat procese cognitive, operatii mentale, cat si trairi afective si motricitate. Pentru a trai astfel de experiente, copilul trebuie sa fie sprijinit in dezvoltarea sa sub raport cognitiv, socio-emotional si fizic.

Toate domeniile de dezvoltare sunt interconditionate, adica dezvoltarea unui domeniu favorizeaza dezvoltarea copilului intr-un alt domeniu, iar experientele de invatare sunt cu atat mai semnificative pentru progresul copilului cu cat ele se adreseaza simultan tuturor domeniilor dezvoltarii. Ritmul dezvoltarii fiecarui domeniu este diferita de la copil la copil.

Fiecare domeniu de dezvoltare, cognitiv, socio-emotional, fizic, are o anumita specificitate si de aceea exista obiective ale educatiei timpurii care sunt specifice unui domeniu, dar a caror realizare determina implicit antrenarea obiectivelor dintr-un alt domeniu de dezvoltare. De exemplu, daca obiectivul este acela de a-l invata sa manance de unul singur, acesta implica pe langa motricitate, coordonare oculo-motorie, atentie si reactii emotionale prin modul in care adultul il ajuta, il incurajeaza in miscarile pe care le realizeaza, precum si comunicare cu acesta, numirea obiectelor cu care mananca si a mancarii. La fel, dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interactiunile sociale ale copilului cu ceilalti.

Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii si totodata urmarirea dezvoltarii complete, globale a copilului.

Fiecare domeniu de dezvoltare cuprinde subdomenii si, dupa caz, aspecte specifice ale subdomeniilor. Scopul structurarii in acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante, a evita suprapunerile dar si posibilitatea de a scapa din vedere anumite dimensiuni importante ale dezvoltarii care contureaza ideea completa a pregatirii copilului pentru scoala si pentru viata.

Domeniile de dezvoltare pentru care au fost elaborate standardele urmeaza cunoscuta taxonomie a lui Boom si sunt astfel structurate:

A.   Domeniul cognitiv

B.   Domeniul socio-emotionale

C.   Domeniul fizic


Structura documentului este dupa cum urmeaza:

*    Domeniu de dezvoltare

è  Subdomeniu de dezvoltare

è     Aspect specific subdomeniului        

                                      Standard

                                                Indicator

                                                          Activitati/contexte de invatare

4. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele si a standardelor cu indicatorii si cu activitatile de invatare

Fiecare standard cuprinde indicatori care expliciteaza aria generala desemnata de standard. Pentru fiecare indicator sunt sugerate activitati si contexte de invatare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea asteptarilor formulate prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi intregul standard, precum toate standardele trebuie sa acopere complet intreg domeniul de dezvoltare. Indicatorii sunt specifici varstei copiilor si sunt organizati ierarhic in functie de complexitate.

Mai jos sunt prezentate domeniile de dezvoltare cu subdomeniile si aspectele specifice, apoi pentru fiecare domeniu in parte este prezentata o scurta descriere a acestuia care evidentiaza importanta si relevanta fiecarui domeniu pentru dezvoltarea globala a copilului.

Dupa prezentarea fiecarui domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului, urmate de tabelul in care se realizeaza corespondenta intre standarde, indicatori si activitati/contexte de invatare.

Domeniile, subdomeniile si aspectele specifice subdomeniilor, in baza carora au fost organizate standardele, sunt astfel structurate:


A. Domeniul dezvoltarii cognitive

Subdomeniu

A.1.  Limbaj, comunicare si premisele citirii si scrierii

         

Aspecte specifice subdomeniului

A.1.1. Limbaj si comunicare (ascultare, intelegere, vorbire, comunicare, limbaj expresiv, lexic, gramatica, sintaxa etc.)

          A.1.2. Premisele citit-scrisului (mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-cuvant, deprinderi de scris etc)

Subdomeniu

A.2. Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

         

Aspecte specifice subdomeniului

          A.2.1. Gandirea logica, reprezentari elementare matematice

          A.2.2. Cunoasterea si intelegerea lumii

B. Domeniul dezvoltarii socio-emotionale

         

Subdomeniu

B.1. Dezvoltarea sociala

         

Aspecte specifice subdomeniului

                   B.1.1. Interactiunile cu copiii de varsta apropiata

                   B.1.2. Interactiunile cu adultii

                   B.1.3. Acceptarea si respectarea diversitatii

          Subdomeniu

          B.2. Dezvoltare emotionala

                  

Aspecte specifice subdomeniului

                   B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine

                   B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului

                    B.2.3. Dezvoltarea expresivitatii emotionale

C. Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei

         

Subdomeniu

C.1. Dezvoltarea fizica

         

Aspecte specifice subdomeniului

                   C.1.1. Dezvoltarea motricitatii grosiere

                   C.1.2. Dezvoltarea motricitatii fine

                   C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie

          Subdomeniu

          C.2. Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii personale

Aspecte specifice subdomeniului

                   C.2.1. Dezvoltarea sanatatii si igienei personale  

                   C.2.2. Dezvoltarea securitatii personale

         

D. Atitudine in invatare

         

          Subdomenii      

D.1. Curiozitate si interes pentru experiente noi

D.2. Initiativa

D:3. Persistenta in activitati

D.4. Creativitate


Standarde

de invatare si dezvoltare

a copilului de 5-7 ani


A. Domeniul dezvoltarii cognitive

Subdomeniu

A.1.  Limbaj, comunicare si premisele citirii si scrierii

         

Aspecte spefice subdomeniului

A.1.1. Limbaj si comunicare (ascultare, intelegere, vorbire, comunicare, limbaj expresiv, lexic, gramatica, sintaxa etc.)

A.1.2. Premisele citit-scrisului (mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-cuvant, deprinderi de scris etc)

Subdomeniu

A.2. Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

         

Aspecte specifice subdomeniului

          A.2.1. Gandirea logica, reprezentari elementare matematice

          A.2.2. Cunoasterea si intelegerea lumii


Dezvoltarea cognitiva

Limbajul, comunicarea si premisele citit-scrisului.

Limbajul, comunicarea si alfabetizarea reprezinta conditii primordiale pentru dezvoltarea globala a individului si convietuirea in societate.

Achizitionarea limbajului si a deprinderilor de scris-citit reprezinta un proces complex pe parcursul caruia copiii deslusesc semnificatia cuvintelor, utilizarea lor pentru a reda un inteles si cum pot utiliza materialele scrise. Prin achizitionarea limbajului, copiii reusesc sa exprime idei, sa le impartaseasca cu ceilalti si sa raspunda ideilor si actiunilor celorlalti. Prin achizitionarea limbajului copilul achizitioneaza in fapt un sistem simbolic complex pe care il va dezvolta si rafina pe parcursul intregii vieti.

Capacitatea de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esentiala pentru realizarea tuturor activitatilor cotidiene. Limbajul, prin utilizarea simbolurilor ce reprezinta concepte, joaca un rol fundamental in dezvoltarea deprinderilor de cunoastere, de gindire, a logicii si a rationamentului. Limbajul nu este utilizat de copiii doar pentru a transmite idei, ginduri, emotii ale altora, dar si pentru a recepta, intelege si interpreta ceea ce cei din jur ii comunica.

Dezvoltarea limbajului se realizeaza in contexte sociale si culturale specifice care au un rol determinant asupra copilului. Primul context social in care copilul intra in contact cu limbajul este familia. Pe masura ce copilul creste, contextele sociale devin din ce in ce mai complexe si mai diverse. Calitatea comunicarii creste progresiv in functie de expunerea copilului la limbaj, materiale scrise si interactiune. Primul pas in comunicare este realizat in simpla interactiune cu mama imediat dupa nastere.

Limbajul, comunicarea si deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate, de aceea dezvoltarea lor trebuie urmarita in egala masura.

Dezvoltarea limbajului vizeaza dezvoltarea vorbirii si a formelor vorbirii, a vocabularului, a culturii sonore a vorbirii, a structurii si formelor gramaticale corecte. Achizitionarea treptata a tuturor acestor componente conduce la utilizarea constructiva si cu sens a limbajului in contexte sociale.

Copiii comunica inainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Comunicarea lor se bazeaza pe achizitionarea unui set important de capacitati precum: constientizarea limbajului drept conventie sociala, ascultarea, intelegerea, conversatia verbala. Copilul prin interactiune se familiarizeaza cu multiplele forme si intentii ale comunicarii.

Premisele citit-scrisului vizeaza abilitatile si comportamentele precursoare formelor conventionale de scris si citit. Ele includ receptarea mesajului scris, al materialelor scrise, constientizarea mesajului cuprins in materiale tiparite, abilitati de scriere, de comunicare prin mesaj scris.

Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

In primii ani de viata se petrec schimbari spectaculoase in capacitatile cognitive ale copilului. El ajunge sa cunoasca si inteleaga mai bine lumea fizica si sociala din jurul lui si isi dezvolta abilitati de gindire, observare, imaginatie, rezolvare de probleme. Ia contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide si solide, cu texturi diferite, cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltarii gindirii logice, matematice, stiintifice, precum si al cunostintelor despre lume si al conexiunilor dintre fenomene reprezinta o baza importanta in devenirea copilului, ce nu se limiteaza doar la cunostinte necesare intrarii in scoala.

Dezvoltarea cognitiva este esentiala pentru viata de zi cu zi. Ea se refera la procesele prin care copiii dobindesc capacitatea de a gindi, de a asimila si a utiliza informatia pe care o recepteaza. Dezvoltarea capacitatilor psihice se realizeaza prin interactiunea copilului cu mediul fizic si social, prin care copiii construiesc mental noi concepte, le descopera. Totodata copiii invata multe lucruri de la adulti si de la alti copii. Acest proces de invatare prin invatare si descoperire se realizeaza pe multiple cai: prin limbaj, gindire logica, reprezentare spatiala, gindire creativa, muzicala, implicarea miscarilor corpului etc.

De aceea este foarte important ca prin activitatile in care sunt implicati copiii sa fie solicitati sa:

-         analizeze relatii intre obiecte, evenimente, persoane (asemanari, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gindirea critica, rezolvarea de probleme.

-         inteleaga si sa utilizeze numerele si numeratia, operatiile matematice, masurarea, gruparea, sortarea, ordonarea, operatii esentiale in viata de zi cu zi.

-         inteleaga lumea naturala si sa poata face predictii; acestea se refera la gindirea stiintifica, care ajuta copiii sa aplice si sa isi testeze cunostintele prin investigatie si verificare.

-         inteleaga cum interactioneaza oamenii intre ei si cu mediul inconjurator, care sunt conditiile necesare vietii.

Toate aceste activitati contribuie fundamental la dezvoltarea cognitiva a copilului.

Pentru domeniul dezvoltarii cognitive urmatoarele standarde au fost elaborate:

Limbaj, comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte si sa inteleaga limbajul vorbit.

Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze capacitatea de a vorbi coerent si a comunica eficient cu copiii si adultii.

Standard 3: Copilul ar trebui sa demonstreze utilizarea unui vocabular bogat si progrese in vorbire.

Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa vorbeasca corect gramatical si sa pronunte corect cuvintele.

Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca un limbaj expresiv.

Premisele citit-scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui sa demonstreze intelegerea sunetelor limbii.

Standard 7: Copilul este constient de conceptul de mesaj scris si semnificatia lui.

Standard 8: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si pentru citit.

Standard 9: Copilul ar trebui sa utilizeze diferite modalitati de comunicare grafica: desene, semne, forme, pregrafisme.

Gandirea logica, reprezentari elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitatea de a investiga si a descoperi

Standard 11: Copilul ar trebui sa aiba cunostinte despre cantitate, numere si numarare.

Standard 12: Copilul ar trebui sa demonstreze cunoasterea conceptelor de marime si forma.

Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operatii de seriere, grupare, clasificare, masurare

Standard 14: Copilul trebuie sa fie capabil sa explice fenomene, sa faca predictii, sa rezolve probleme

Cunoasterea si intelegerea lumii

Standard 15: Copilul ar trebui sa dobandeasca informatii despre mediu inconjurator prin observarea si manipularea obiectelor.

Standard 16: Copilul ar trebui sa fie capabil sa numeasca unele caracteristici ale lumii vii (plante si animale).

Standard 17: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici ale lumii nerte.

Standard 18: Copilul ar trebui sa fie capabil sa descopere omul ca parte a lumii vii si ca fiinta sociala.



A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva

A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului

A.1.1. Aspect specific: Limbaj si comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte si sa inteleaga limbajul vorbit.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

1. Asculta si intelege indicatiile si sarcinile educatoarei, conversatiile din grupa, povestirile altor copii.

Adresati intrebari referitoare la sarcinile pe care le are de facut in cadrul activitatilor in grupuri mici sau individual.

Incurajati conversatiile, povestirile intre copii. Puneti intrebari despre continutul acestor conversatii, povestiri.

Utilizati ghicitori.

2. Pune intrebari clare despre ceea ce nu intelege.

Oferiti copiilor in timpul activitatilor posibilitatea de a pune intrebari despre ceea ce nu inteleg. Incurajati dorinta de a intreba si ajutati-i in clarificarea intrebarilor.

3. Intelege continutul si emotiile (fericire, tristete, nerabdare etc.) transmise in povesti.

Organizati activitati de dramatizare a povestilor, povestirilor preferate de copii, in care personajele traiesc evenimente si sentimente diverse. Incurajati copiii sa isi aleaga ce personaj doresc si sa-l interpreteze, sa realizeze o carticica a personajului.

Organizati activitati in grupuri mici in care copiii sa aleaga o poveste si sa o repovesteasca celorlalti colegi.

Realizati „interviuri” cu copiii despre o poveste audiata sau citita.

4. Identifica partea de inceput, de mijloc si final a unei povesti.

Organizati activitati de audiere a unor povesti si oferiti copiilor posibilitatea de a desena o secventa din poveste care se afla la inceputul povestii, la mijlocul povestii si la sfirsit.

Lasati copiii sa realizeze lucrari artistice cu secvente din diferite momente ale unei povesti. Solicitati-i sa le expuna in ordinea evenimentelor in spatiul destinat inceputului, mijlocului si sfirsitului povestii.

Implicati copiii in realizarea de carticele dupa o poveste.

5. Face diferenta dintre realitate si imaginar.

Implicati copiii in continuarea unei povesti fantastice si discutati daca este real sau nu ceea ce se intimpla in poveste.

Discutati, explicati si oferiti-le copiilor posibilitatea de a identifica personajele, obiecte reale din viata cotidiana, din carti, reviste.

6. Face predictii pornind de la ceea ce i se citeste, ceea ce i se povesteste sau de la imagini vazute, demonstrind intelegerea mesajului vorbit.

Implicati copiii sa faca predictii in anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini prezentate punind intrebari de tipul: „Si ce credeti ca s-a intimplat?”

Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze capacitatea de a vorbi coerent si a comunica eficient cu copiii si adultii.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

7. Vorbeste suficient de clar pentru a fi inteles de toti.

Oferiti copiilor oportunitatea de a povesti momente din viata lor fata de alti colegi, de a impartasi experiente traite de ei.

8. Pune intrebari si raspunde la intrebari cu inteles.

Oferiti copiilor oportunitatea de a pune intrebari pe tot parcursul zilei, in toate momentele si incurajati discutiile dintre copii prin activitati in grupuri mici.

9. Raspunde corespunzator si respectuos intr-o convorbire sau discutie cu copiii si cu adultii.

Oferiti copiilor oportunitatea de a comunica atit cu alti copii cit si cu adulti (parinti, personalul din institutie, invitati) in diferite momente si situatii: la venirea la gradinita, in timpul activitatilor (organizati activitati unde sa vina parinti si alte persoane invitate), la masa de prinz, la plecare.

Utilizati orice oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut, de politete si adresare respectuoasa: sosirea la gradinita, intrarea in sala de grupa, momentul gustarii, utilizarea in comun a materialelor in activitati in grupuri mici, stringerea materialelor, gustarea, masa de prinz, plecarea de gradinita.

10. Utilizeaza limbajul verbal si non-verbal pentru a comunica in scopuri diferite.

Folositi imagini cu personaje ce reflecta stari diferite pentru a stimula formularea de intrebari si raspunsuri ce implica limbajul atit verbal cit si non-verbal.

Propuneti un joc prin care copiii adreseaza verbal intrebari si raspund prin limbaj non-verbal.

Standard 3: Copilul ar trebui sa demonstreze utilizarea unui vocabular bogat si progrese in vorbire.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

11. Vorbeste utilizand propozitii simple si dezvoltate pana la fraze.

Implicati copiii in activitati de povestire a unor experiente din viata lor care au legatura cu tema activitatilor.

Solicitati copiilor explicatii atunci cind realizeaza o activitate sau un produs.

12. Cunoaste semnificatia cuvintelor pe care le utilizeaza.

Puneti intrebari suplimentare, solicitati explicatii cind copilul va povesteste ceva (Dar de ce s-a suparat?, Dar tu cum crezi ca era mai bine? etc.).

Oferiti copiilor posibilitatea de a-si exprima gindurile prin desen, modelaj, colaj si cereti sa va explice ce au realizat.

Numiti intotdeauna obiectele din jur.

13. Repovesteste o povestioara simpla ajutandu-se de imagini, respectand succesiunea secventelor.

Organizati activitati de repovestire pornind de la imagini din povesti alese de copii.

14. Utilizeaza cuvinte noi in discutiile cu ceilalti.

Oferiti sarcini de grup mic care solicita utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stari, actiuni, insusiri etc.), fie pornind de la unele imagini, carti, materiale, fie valorificind contexte din activitati precedente, fie prin exploatarea unor situatii spontane din activitatea zilnica. Apreciati utilizarea de cuvinte noi si extindeti discutiile utilizind aceste cuvinte.

Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa vorbeasca corect gramatical si sa pronunte corect cuvintele.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

15. Pronunta corect si clar toate sunetele limbii materne.

Propuneti copiilor jocuri de pronuntie utilizind imagini, obiecte, jucarii.

Implicati copiii in activitati de intonare a unor cintece, poezii care exerseaza pronuntia, sau a onomatopeelor unor animale, fiinte. 

Incurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.

16. Utilizeaza corect in vorbire acordul la gen, numar, persoana, timp.

Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicita utilizarea acordului gramatical: copilul bea apa/copiii beau apa, masina e alba/masinile sunt albe, mama e tinara/tata e tinar etc.

Valorificati povestirea dupa imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte vii si nevii, pentru utilizarea acordului gramatical.

Valorificati orice moment al zilei pentru a solicita formularea de propozitii simple sau compuse acordind atentie acordului gramatical. Modelati exprimarea corecta a copilului printr-o exprimare corecta a dumneavoastra in intrebari, raspunsuri, comentarii, observatii.

Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca un limbaj expresiv.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

17. Moduleaza volumul, tonul si ritmul vorbirii in functie de context si scop.

Oferiti copiilor oportunitatea de a se implica in jocuri simbolice in care copiii interpreteaza roluri diferite.

18. Recita expresiv poezii si interpreteaza roluri ale diverselor personaje.

Planificati permanent activitati in Centrul de Joc Simbolic, puneti la dispozitie recuzita pentru interpretarea diferitelor personaje.

Incurajati copiii sa se invete reciproc poezii.

A. Domeniu: Dezvoltarea cognitiva

A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului

A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui sa demonstreze intelegerea sunetelor limbii.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

19. Recunoaste sunetul cu care incep cuvintele.

Valorificati permanent unele momentele de rutina, cerind copiilor al caror nume incepe cu un anumit sunet sa aranjeze tacimurile pe masa sau sa imparta anumite materiale.

20. Recunoaste doua sau trei cuvinte care incep cu acelasi sunet.

Puneti la dispozitia copiilor jucarii, materiale, imagini ce denumesc obiecte, fiinte, animale, fenomene, ce incep cu acelasi sunet.  

Implicati copiii in jocuri de recunoastere a obiectelor, materialelor care incep cu acelasi sunet.

21. Construieste rime din cuvinte familiare.

Audiati poezii cu rima si cantecele scurte. Incurajati construirea de rime prin asocierea lor cu miscarea ritmica, cu dansul. Incurajati compunerea de poezii si cintecele scurte.

Jucati jocuri de rime: oferiti prima silaba a cuvintului si copiii sa o gaseasca pe cea de-a doua: ma-sa, ca-sa, pan-tof, car-tof, etc.

Standard 7: Copilul este constient de conceptul de mesaj scris si semnificatia lui.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

22. Recunoaste textul scris in toate contextele unde il intalneste.

Oferiti copiilor un mediu in care textul scris este prezent in toate spatiile. Atrageti-le atentia asupra lor si cititi impreuna cu copiii ce scrie.

23. Intelege ca limbajul  scris exprimat prin imagini si cuvinte contine informatie.

Utilizati retete scrise de membrii ai familiei si utilizati-le in sala de grupa pentru a gati impreuna cu copiii.

Oferiti copiilor carti cu imagini, diapozitive, diafilme, postere si discutati despre mesajul transmis de acestea.

Implicati copiii in activitati de constructii in care le puneti la dispozitie imagini si mesaje scrise pe care le pot utiliza.

24. Recunoaste unele litere si cuvinte familiare in texte scrise.

Puneti la dispozitia copiilor in mod curent materiale scrise, carti si incurajati recunoasterea de litere si cuvinte pe care copiii le-au mai intilnit.

Valorificati toate oportunitatile de expunere a copiilor la materiale scrise in toate centrele de activitate si in sala de grupa.

25. Demonstreaza ca stie ca o propozitie e formata din cuvinte, ca intr-o propozitie cuvintele se separa prin spatiu si ca un cuvant e format din silabe si litere.

Oferiti copiilor materiale scrise cu propozitii scurte, cartonase cu cuvinte, alfabetar. Incurajati formarea de cuvinte si propozitii.

26. Recunoaste unele semne conventionale folosite in scris.

Puneti la dispozitia copiilor carticele cu dialoguri si incurajati curiozitatea copiilor in privinta semnelor conventionale. Incurajati utilizarea semnelor conventionale in scrierile copiilor. 

Discutati despre prognoza meteo si identificati semnele conventionale. Utilizati harti geografice pentru a identifica semne conventionale geografice, semne rutiere etc.

27. Recunoaste diferenta dintre o poezie si un text in proza.

Incurajati copiii sa realizeze carticele de poezii sau de povesti in cadrul activitatilor tematice. Oferiti-le oportunitatea de a alege ce vor sa scrie: o poveste/povestire sau o poezie?

Standard 8: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si pentru citit.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

28. Demonstreaza interes pentru carti si povesti citite cu voce tare.

Valorificati momentele de activitate in grup mare sau grup mic, de pregatire pentru somn, de relaxare prin lecturarea unor carti potrivite virstei copiilor.

29. Demonstreaza ca stie sa foloseasca o carte.

Acordati timp copiilor in fiecare zi sa poata „citi”. Propuneti copiilor sarcini in grup mic sau individuale care solicita utilizarea de carti de povesti, enciclopedii, reviste etc.

Indicati detalii ale cartii precum prima coperta, ultima coperta, autorul, anul aparitiei, cuprinsul, numarul de pagini etc.

30. Doreste sa rasfoiasca si sa citeasca independent.

Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si alege o carte preferata si de a se retrage intr-un loc linistit al salii pentru a rasfoi si a citi.

Standard 9: Copilul ar trebui sa utilizeze diferite modalitati de comunicare grafica: desene, semne, forme, pregrafisme.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

31. Utilizeaza forme si desene familiare pentru a reda ganduri, idei, sentimente.

Propuneti copiilor sarcini care implica exprimarea in scris a unor ginduri, idei, sentimente: sa deseneze ce le-a placut mai mult dintr-o poveste, sa realizeze un afis in care sa invite parintii la un eveniment etc.

Incurajati activitati in pereche in care un copil „dicteaza” si celalalt „scrie”.

32. Utilizeaza pregrafisme pentru a reda ganduri, idei, sentimente.

Incurajati copiii sa realizeze mici carticele despre personaje preferate, despre animale preferate, in care sa le scrie gindurile si sentimentele lor.

33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte simple

Propuneti copiilor sa realizeze felicitari, invitatii catre persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de nastere a acelor persoane.

Realizati impreuna cu copiii etichete pentru diverse locuri si materiale din sala de grupa.

34. Exploreaza corespondenta dintre sunet si litera scrisa in timp ce scrie.

Scrieti impreuna cu copiii cuvinte in timpul activitatilor in grupuri mici sau a sarcinilor individuale.

Scrieti pe fiecare lucrare realizata numele copiilor si rostiti-l impreuna cu acestia.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva

A.2. Subdomeniul: Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

A.2.1.  Aspect specific: Gandirea logica, reprezentari elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitatea de a investiga si a descoperi

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

35. Experimenteaza pentru a descoperi relatiile cauzale (daca atunci..) dintre fenomene.

Oferiti copiilor posibilitatea de a experimenta: sa puna gheata in apa pentru a vedea cum se topeste, sa puna lastare in apa pentru a vedea cum dau radacina, sa puna zahar, ulei, faina in apa etc.

36. Experimenteaza pentru a descoperi relatiile temporale (mai tarziu, peste putin timp, azi, maine) dintre fenomene

Realizati experimente in care factorul timp este important: dezghetul, dizolvarea, deshidratarea, ingrijirea unei mici rani, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageti atentia asupra relatiilor de timp.

37. Experimenteaza pentru a descoperi relatiile spatiale (deasupra, dedesubt, langa, mai sus, mai jos) dintre obiecte.

Incurajati jocurile de constructii in grupuri mici sau individual pentru a exploata relatiile spatiale, pozitionarea pieselor pentru a rezista constructia.

Jucati jocuri care necesita pozitionarea obiectelor in raport cu altele.

Realizati o harta a salii de clasa, a gradinitei.

Standard 11: Copilul ar trebui sa aiba cunostinte despre cantitate, numere si numarare.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

38. Estimeaza raporturile cantitative dintre doua obiecte sau doua grupuri de obiecte (mai mult/mai putin/tot atat, mai multe/mai putine/tot atatea)

Oferiti ocazii de a compara doua obiecte sau grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai multe piese in cosulet decit pe masa sau mai putine? Sunt mai multe linguri decit furculite sau tot atitea?

39. Utilizeaza numerele si numararea pentru a determina cantitatea.

Estimati un numar de obiecte pe care il aveti sau il vedeti si numarati cu glas tare.

Jucati jocuri de estimare a cantitatii: Sunt destule.pentru toti copiii?

40. Numara cu usurinta pana la 20.

Solicitati frecvent copiilor sa numere citi copii sunt prezenti in grupa, citi copii lucreaza la masuta, citi au terminat o sarcina etc.

41. Recunoaste cu usurinta cifrele de la 1 la 10.

Incurajati utilizarea de numere in jocurile simbolice: la magazin – inventarul produselor, la farmacie – numarul pastilelor, etc. Incurajati copiii sa scrie virsta lor, virsta parintilor, numarul strazii pe care locuiesc, numarul de apartamente etc.

42. Numeste ordinea unui obiect dintr-un sir de 10 (al doilea, al cincilea)

Realizati calendarul zilelor de nastere ale copiilor si stabiliti in fiecare luna in ce ordine isi vor sarbatori zilele.

Oferiti oportunitatea de a-si alege un obiect dintr-un sir de obiecte, numindu-i ordinea.

Standard 12: Copilul ar trebui sa demonstreze cunoasterea conceptelor de marime si forma.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

43. Identifica si numeste obiecte care au forma de triunghi, cerc si patrat/dreptunghi in mediul inconjurator si in materiale tiparite.

Creati oportunitati pentru activitati de colaje in care copiii sa utilizeze formele geometrice, numind formele: Triunghiul acesta poate fi acoperisul unei case, iar patratul camerele.

Propuneti copiilor in Centrul de Jocuri de masa activitati de constructii cu obiecte de forma geometrica.

Jucati jocuri de recunoastere a formelor geometrice in spatiul din grupa sau in materiale scrise afisate.

44. Compara obiecte de aceeasi forma dupa unul sau doua criterii. 

Jucati jocuri de selectare a obiectelor cu forma geometrica dupa un criteriu sau dupa doua criterii (culoare, marime, grosime): Sa facem ordine in cutia cu lego!;

45. Realizeaza modele geometrice prin alternarea formelor si marimilor.

Realizati in grupuri mici sau individual activitati de arta in care copiii sa creeze modele artistice (colaje, desene, puzzle-uri, lego, cuburi, modelaje, etc.).

Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operatii de seriere, grupare, clasificare, masurare

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

46. Ordoneaza obiecte in ordine crescatoare sau descrescatoare in functie de lungime, marime.

Realizati scenete cu obiecte, papusi de marimi diferite in care copiii trebuie sa le aseze in ordine crescatoare sau descrescatoare.

47. Grupeaza obiectele dupa un anumit criteriu (culoare, forma, marime, nume, gen)

Alegeti impreuna cu copiii criterii dupa care sa aranjati obiectele intr-un raft, in cutii.

48. Explica gruparea unor obiecte.

49. Cunoaste caracteristici ale obiectelor si fenomenelor dupa care pot fi masurate: lungime, volum, greutate, timp, temperatura.

Utilizati vase pentru masurarea volumului lichidelor, centimetru pentru masurarea lungimii, cintar etc. Puneti la dispozitia copiilor diverse instrumente de masurare. Realizati grafice cu masuratorile copiilor.

50. Masoara corpuri lichide si solide utilizand masuri conventionale (cintarul, rigla, centimetrul, termometrul etc.) si neconventionale (bucati de sfora, masura pasului, sticlute, de plastic, continere de diferite marimi de plastic etc.)

Standard 14: Copilul trebuie sa fie capabil sa explice fenomene, sa faca predictii, sa rezolve probleme

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

51. Face predictii in baza fenomenelor observate.

Implicati copiii in experimente de genul „daca atunci”: Daca pun apa prea multa in aceasta cescuta ce se va intimpla? Daca pun prea multa greutate in punga aceasta de plastic ce se va intimpla?

52. Utilizeaza strategii simple pentru a rezolva probleme.

Puneti probleme simple copiilor si oferiti posibilitatea de a gasi solutii. Ex: Trebuie sa construim acest palat, dar nu avem suficiente cuburi mari; Trebuie sa ducem toate materialele acestea in dulapuri si nu stiu cum ar fi cel mai simplu.

53. Intelege ca exista mai multe cai de a rezolva o problema.

Indicati copiilor avantajele si dezavantajele mai multor solutii ale unei probleme si ajutati-i sa o gaseasca pe cea mai buna.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiva

A.2. Subdomeniul: Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii

A.2.2.  Aspect specific: Cunoasterea si intelegerea lumii

Standard 15: Copilul ar trebui sa dobandeasca informatii despre mediu inconjurator prin observarea si manipularea obiectelor.

Indicator  

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

54. Colecteaza informatii despre mediu utilizand simturile, observarea, manipularea si conversatia.

Incurajati copiii sa stringa date (desene, poze, obiecte) in urma observarii, explorarii mediului dimprejurul gradinitei.

55. Poate utiliza obiecte, materiale si echipamentele (magneti, lupe, microscop etc.) pentru a strange informatii despre lucrurile si fenomenele care il inconjoara.

Puneti la dispozitia copiilor instrumente, echipamente pentru a putea explora obiectele si fenomenele din jur.

Propuneti copiilor sarcini de explorare cu ajutorul instrumentelor si echipamentelor.

Standard 16: Copilul este capabil sa numeasca unele caracteristici ale lumii vii (plante si animale).

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

56. Numeste cativa factori care infuenteaza lumea vie (apa, lumina, caldura, aerul).

Realizati in sala de grupa activitati de ingrjire a plantelor pentru a observa ce factori infuenteaza cresterea unei plante. Orientati observarea copiilor asupra schimbarilor de la o zi la alta.  

57. Intelege si poate descrie ciclul vietii in lumea vie (plante si animale).

Cititi copiilor carti despre cum plantele, animalele apar pe lume, cresc, se dezvolta si mor.

Propuneti-le copiilor sa spuna o poveste sau sa deseneze despre un animal care se schimba in timp.

58. Demonstreaza grija si interes pentru animale si plante.

Aduceti plante, pesti pentru a le ingriji copiii si in baza discutiilor despre factorii care influenteaza viata, atrageti-le atentia asupra consecintelor neingrijrii lor corespunzatoare.

Cititi povesti despre animale care au fost ingrijite corespunzator, despre animale pe care le au copiii acasa si cum le ingrijesc.

Standard 17: Copilul observa si descrie caracteristici ale lumii nerte.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

59. Descrie importanta apei si luminii si caile de protectie impotriva lor.

Discutati despre rolul apei si luminii in viata de zi cu zi.

Analizati sursele naturale si artificiale de lumina si caldura si discutati despre consecintele lipsei lor sau ale abundentei lor, despre masuri de protectie.

60. Numeste si face diferenta intre surse naturale si artificiale de caldura, precum si beneficiile lor.

61. Cunoaste, descrie si deosebeste caracteristicile de baza ale anotimpurilor.

Realizati un calendar al naturii cu cele patru anotimpuri si propuneti-le copiilor sa-l completeze cu imagini care reflecta schimbarile din natura survenite in fiecare anotimp. Ajutati copiii in observarea schimbarilor naturii.

62. Demonstreaza cunostinte de baza despre soare, luna si stele.

Valorificati continutul povestilor, al enciclopediilor si experienta personala a copiilor pentru a intelege ce sunt soarele, luna, stelele.

63. Copilul cunoaste unitatile de timp (minute, ore, zile, saptamani, luni, ani).

Utilizati momente din viata copiilor pentru a percepe timpul: de ex. Cite zile mai sunt pina la ziua ta? Peste cite saptamini vine Craciunul? etc.

Valorificati zilnic momentele de activitate si rutina pentru a preciza orele sau minutele pina la ora mesei, a somnului.

Introduceti o tema si precizati durata ei: o zi, o saptamina, doua saptamini.

64. Recunoaste unele relatii intre fenomene naturale.

Stimulati observarea fenomenelor naturale pentru a intelege relatiile dintre ele: de ex. Daca e innorat, s-ar putea sa ploua; Daca ploua, se uda gradina si plantele vor putea creste; Daca sunt stele inseamna ca este senin, etc.

Standard 18: Copilul descopera omul ca parte a lumii vii si ca fiinta sociala.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

65. Cunoaste principalele caracteristici ale omului ca fiinta vie.

Utilizati experienta de viata cotidiana a copiilor. Incurajati observarea corpului uman si a conditiilor de viata ale omului in medii diferite. Corelati informatiile despre caracteristicile lumii vii cu caracteristicile omului.

66. Enumera cateva asemanari si deosebiri intre oameni, animale si plante.

Organizati copiii in grupuri mici care reprezinta: oameni, animale, plante. Cereti-le ca in grup sa gaseasca caracteristicile lor si sa le prezinte folosind imagini, desene, poezii etc. Discutati asemanarile si deosebirile.

67. Cunoaste conditiile specifice ale vietii umane si semnificatia lor.

Propuneti copiilor sa realizeze carticele, lucrari artistice despre locul in care traiesc, despre locul in care traiesc bunicii lor, despre locuri pe care le-au vizitat. Analizati conditiile de viata (clima, relief, locuinte, alimentatie etc.) si importanta lor pentru om.

Cititi povesti despre alte popoare si tari si conditiile lor de viata.

68. Demonstreaza inceputul intelegerii impactului activitatii umane asupra mediului.

Discutati despre poluare si rolul ei asupra mediului, despre consecintele defrisarii padurilor. Valorificati experiente si stiri despre fenomene naturale pe care copiii le aud in jurul lor pentru a discuta despre impactul activitatii umane asupra mediului.

69. Exprima interes pentru activitatile de protejare a mediului.

Mergeti cu copiii in parcuri sau in excursii si observati mediul cum este ingrijit. Discutati cu copiii despre consecintele unui astfel de comportament asupra mediului. Intrebati-i ce ar face pentru a indrepta aceste comportamente?


Domeniul dezvoltarii socio-emotionale

          Subdomeniu

          B.1. Dezvoltarea sociala

                  

                   Aspecte specifice

B.1.1. Interactiunile cu copiii de varsta apropiata

                   B.1.2. Interactiunile cu adultii

                   B.1.4. Interactiune in grup

                   B.1.3. Respectarea diversitatii

          Subdomeniu

          B.2. Dezvoltare emotionala

                  

                   Aspecte specifice

B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine

                   B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului

                   B.2.3. Dezvoltarea expresivitatii emotionale


Dezvoltarea socio-emotionala

„Oamenii sunt fiinte sociale. In toate etapele vietii, oamenii interactioneaza unul cu celalalt. A invata cum sa fii in jurul celorlalti este esential. de ceilalti. Intr-adevar, copiii isi construiesc cunoasterea lumii prin interactiune sociala. Copiii sanatosi in toate culturile dezvolta atasament fata de adulti importanti pentru ei” (1, p. 41).

Dezvoltarea sociala si emotionala reprezinta fundamentul relatiilor si interactiunilor care dau semnificatie experientelor copiilor de acasa, de la gradinita, din comunitate. Ea influenteaza semnificativ succesul copiilor in viata si la scoala.

Inca din primele clipe ale vietii copiii stabilesc interactiuni cu parintii, alte persoane din familie, cu alti copii si adulti. Calitatea acestor interactiuni stimuleaza dezvoltarea socio-emotionala adecvata a copiilor. Specificul acestui domeniu este dat de strinsa legatura care exista intre planul social si cel emotional. Ambele dimensiuni se completeaza reciproc si sunt interdependente. Interactiunile sociale reusite fac posibila dezvoltarea unei imagini de sine pozitiva si a autocontrolului.

Dezvoltarea sociala

Relatiile sociale pozitive se formeaza atunci cind copiii inteleg semnificatia diferitelor comportamente, cind sunt capabili sa se adapteze diferitelor contexte sociale si sunt implicati in activitati de grup. Interactiunile cu cei apropiati joaca un rol central in „sanatatea” socio-emotionala a copilului, oferind sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenta si astfel hranind dorinta de invatare ale copilului. Relatiile pe care le stabileste copilul cu ceilalti necesita siguranta, receptivitate, disponibilitate si confort emotional. Incetul cu incetul copiii dezvolta abilitati de cooperare, de negociere, de a conduce si a fi condusi, de a lega prietenii, de a-si exprima sentimentele intr-o maniera acceptata social.

Relatiile sociale ale copilului cu adultii vizeaza capacitatea copilului de a avea incredere si a interactiona cu usurinta cu acestia, precum si capacitatea lor de a recunoaste diferitele roluri sociale ale acestora.

Prin interactiunea cu copiii, copilul exerseaza cooperarea, capacitatea de a stabili si a mentine relatii de prietenie, invata sa tina cont de dorintele si nevoile celorlalti, invata sa respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalti copii este o sursa importanta pentru a observa diferentele si asemanarile dintre oameni, diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate, respectarea ei prin stabilirea de relatii pozitive, precum si empatia reprezinta competente importante ale dezvoltarii sociale. 

Dezvoltarea emotionala

Capacitatea copiilor de a-si recunoaste si exprima propriile emotii, de a si le stapini, de a le controla, de a intelege si a raspunde emotiilor altora reprezinta pasi importanti in dezvoltarea emotionala a copilului. Locul central insa il constituie dezvoltarea conceptului de sine, a perceptiei si imaginii de sine a copilului: trasaturi, capacitati, motivatii, dorinte, nevoi, preferinte, roluri sociale. Incetul cu incetul copilul va ajunge sa-si raspunda la intrebarea „Cine sunt eu?”. La fel de importanta in ecuatia dezvoltarii emotionale este increderea in sine, convingerea ca poate face ceea ce isi propune, independenta si responsabilitatea personala, sentimente care alimenteaza si sustin dorinta naturala a copiilor de cunoastere, explorare, descoperire.

Exprimarea si intelegerea propriilor emotii si a emotiilor celorlalti de la emotiile primare (bucurie, frica, minie) la cele mai complexe (mindrie, rusine, vina) constituie competente specifice domeniului emotional. Copilul invata sa le simta, invata sa le exprime si sa le recunoasca.

Pentru domeniul dezvoltarii socio-emotionale au fost elaborate urmatoarele standarde:

Dezvoltare sociala

Interactiuni cu copiii de virsta apropiata

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive si de respect cu copiii de aceeasi virsta sau de virsta apropiata

Standard 2: Copilul ar trebui sa poata manifesta empatie fata de copiii cu care interactioneaza.

Interactiuni cu adultii

Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive cu adultii.

Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere si respect in comunicarea cu adultii din anturajul sau

Interactiune in grup

Standard 5:  Copilul ar trebui sa demonstreze abilitati de cooperare in interactiunile de grup.

Respectarea diversitatii

Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre oameni.

Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste respect fata de deosebirile dintre oameni.

Dezvoltare emotionala

Dezvoltarea conceptului de sine

Standard 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea insusirilor proprii

Standard 9: Copilul ar trebui sa manifeste satisfactie pentru propriile reusite si incredere in sine

Dezvoltarea autocontrolului

Standard 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi controleze propriile emotii.

Standard 11: Copilul ar trebui sa demonstreze responsabilitate personala

Standard 12: Copilul ar trebui sa manifeste independenta in actiunile sale

Dezvoltarea expresivitatii emotionale

Standard 13: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca si sa isi exprime corespunzator emotiile.




B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea sociala

B.1.1.  Aspect specific: Interactiunile cu copiii de varsta apropiata

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive si de respect cu copiii de aceeasi virsta sau de virsta apropiata

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

70. Interactioneaza din proprie initiativa cu copii de aceeasi virsta sau de virsta apropiata in diferite contexte.

Oferiti frecvent copiilor oportunitatea de lucru in grup, de a-si alege partenerii de joc sau de activitate.

Incurajati copiii sa se apropie si sa faca cunostinta cu nou venitii in grup; sa formuleze propuneri de joc, de prietenie.

Demonstrati personal modele de initiere a contactelor cu persoane noi.

71. Cere ajutor altor copii atunci cand are nevoie.

Oferiti copiilor sarcini in grup mic care necesita colaborarea intre copii, ajutorul reciproc.

72. Ofera ajutor copiilor din jurul sau atunci cind au nevoie.

Demonstrati personal modele de a acorda ajutor copiilor.

Incurajati sprijinul reciproc intre copii.

Selectati din viata cotidiana si din povesti, povestiri situatiile cind cineva are nevoie de ajutor. Intrebati ce ar face ei daca s-ar afla intr-o situatie asemanatoare.

73. Se identifica drept prieten al unor copii din diverse medii apropiate (la gradinita, la bloc, la serviciul parintilor, la bunica) si ii identifica pe ei ca prietenii sai.

Realizati un studiu tematic despre prietenie. Discutati cu copiii despre relatii de prietenie; propuneti sa relateze despre prietenul (prietena) sau (sa); despre ce inseamna sa fii prieten cuiva si sa ai prieteni.

74. Cauta solutii pentru rezolvarea problemelor aparute in interactiunea cu copiii, fara a-l implica pe adult.

Selectati situatii problematice in interactiunea dintre copii din diverse povestiri, imagini. Discutati si cautati solutii impreuna cu copiii, intrebindu-i ce ar face daca ei ar fi in acea situatie.

Apreciati copiii care gasesc solutiile unor situatii problematice fara a apela la adult.

75. Recunoaste greselile in relatiile cu alti copii si incearca sa le repare, cerandu-si scuze, propunand alte solutii.

Observati situatiile conflictuale si incurajati copiii sa-si ceara iertare; indemnati-i sa incerce sa repare situatia; sa compenseze pierderile. Oferiti-le solutii.  


Standard 2: Copilul ar trebui sa poata manifesta empatie fata de copiii cu care interactioneaza.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

76. Tine cont de dorintele si nevoile altor copii.

Selectati situatii din viata copiilor si demonstrati copiilor ca fiecare copil are dorintele si nevoile sale.

Valorificati momentele potrivite din situatiile cotidiene pentru a aprecia copiii care tin cont de dorintele si nevoile altora (de ex. cedarea unei jucarii, a unui material, a unei optiuni, acceptarea unei propuneri/dorinte diferite)

77. Demonstreaza compasiune fata de alti copii din grupa.

Indemnati copiii sa se apropie si sa-i sprijine pe cei care au o neplacere; sa se bucure de succesele colegilor.

Atrageti atentia copiilor asupra actiunilor reusite ale altor colegi si propuneti-le sa-i felicite.

Apreciati copiii care demonstreaza compasiune.

78. Isi exprima emotiile fara a rani alti copii.

Cititi povesti despre intimplari cu copii carora nu le pasa de ceea ce simt ceilalti. Valorificati situatii de viata pentru a discuta despre cit de important este sa iti pese de ce simte cel de alaturi. Folositi proverbe precum „Ce tie nu-ti place altuia nu-i face”.


B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea sociala

B.1.2.  Aspect specific: Interactiunile cu adultii

Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive cu adultii.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

79. Urmeaza indicatiile adultului.

Formulati permanent indicatii clare. Explicati copiilor necesitatea de a urma indicatiile adultilor, incurajati-i sa le indeplineasca.

80. Identifica diferite tipuri de relatii intre copii si adulti in experienta sa (familiale, de prietenie, copil - educator/invatator, etc.)

Acordati copiilor posibilitatea sa vorbeasca despre persoane din viata lui si clarificati ce tipuri de relatii pot exista intre oameni.

Discutati cu copiii despre relatiile dintre copii si educator, copii si invatator.

81. Acorda ajutor adultului fiind solicitat.

Solicitati sprijinul copiilor in variate situatii si apreciati permanent ajutorul acordat. Explicati copiilor ca si adultii au nevoie de ajutorul lor. Intrebati copiii cum isi ajuta parintii in diverse situatii.

82. Accepta adultul in anumite situatii de joc.

Implicati-va in jocul copiilor in diverse ipostaze: organizator, partener, consilier.

83. Recunoaste greselile in relatiile cu adultii si incearca sa le repare.

Demonstrati, in interactiunea cu copilul, capacitatea de a va recunoaste greselile si de a le repara. Oferiti exemple de modalitati de a repara situatia.

Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere si respect in comunicarea cu adultii din anturajul sau

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

85. Demonstreaza incredere intr-un adult apropiat.

Tratati copilul cu respect, grija si sinceritate; demonstrati bunavointa, corectitudine si intelegere.

86. Se comporta adecvat si cu respect cu adultii.

Discutati si demonstrati copiilor regulile de comportare, incurajati respectarea lor. Discutati despre intimplari cotidiene sau povestiri in care copiii s-au comportat sau nu s-au comportat respectuos.

Invitati adulti in sala de grupa (cadre didactice, parinti, alti invitati) si salutati-i si vorbiti-le politicos de fiecare data cind va adresati acestora. Apreciati copiii care utilizeaza formulele de politete.

Organizati plimbari si vizite in locuri publice. Atrageti atentia asupra modului de adresare. Jocul „Cuvinte magice”.

87. Cauta ajutor, protectie si confort la adultii apropiati.

Remarcati cazuri din viata cotidiana, din povesti, filme, care ilustreaza cum sa procedeze copiii cand au nevoie de ajutor, de sprijin, de confort. Selectati situatii si moduri de a cere ajutor de la adulti si antrenati copiii sa formuleze cererea de ajutor, cand au nevoie.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea sociala

B.1.3.  Aspect specific: Interactiune in grup

Standard 5:  Copilul ar trebui sa demonstreze abilitati de cooperare in interactiunile de grup.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

88. Face schimb de jucarii si alte obiecte cu alti copii.

Demonstrati copiilor cum pot fi distribuite jucariile intr-un joc sau alte obiecte. Propuneti-le copiilor sarcini care necesita schimbul de materiale intre ei.

89. Coopereaza cu alti copii in activitatile in grupuri mici.

Propuneti copiilor sarcini care pot fi realizate in grupuri mici, demonstrati-le cum pot fi distribuite rolurile. Oferiti-le copiilor posibilitatea de a-si alege grupul in care doreste sa lucreze.

90. Respecta regulile in activitati desfasurate in grup.

Propuneti copiilor sa stabileasca impreuna reguli de joc in grup. Amintiti regulile inainte de inceperea activitatilor si apreciati respectarea lor.

91. Coreleaza actiunile si interesele sale cu ale altor copii din grup.

Selectati un joc potrivit un joc potrivit si explicati copiilor necesitatea de a coopera cu alti copii;

Modelati situatii in care copiii trebuie sa actioneze coordonandu-si actiunile proprii cu cele ale altor copii si incurajati-i  sa coopereze.

Invatati copiii sa astepte la rand.

92. Accepta roluri diferite in joc si in alte activitati.

Demonstrati copiilor, prin exemple, importanta fiecarui rol pentru succesul activitatii;

93. Accepta sugestii din partea altui copil, ca de exemplu, despre cum sa termine un joc.

Atrageti atentia copiilor asupra ideilor interesante expuse, propuse de fiecare dintre ei, apreciati-le si acceptati-le ca variante pentru finalizarea unei activitati.

94. Propune idei pentru dezvoltarea/continuarea unei activitati sau pentru solutionarea cu succes a unei sarcini in grup.

Solicitati copiilor sa se gandeasca si sa propuna variante de dezvoltare a activitatii. Propuneti copiilor sa alega varianta  cea mai atractiva de continuare a activitatii.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea sociala

B.1.3.  Aspect specific: Respectarea diversitatii

Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca asemanarile si deosebirile dintre oameni.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

95. Identifica existenta asemanarilor si diferentelor dintre persoane dupa diferite criterii (aspect exterior, gen, varsta, cultura, etc.)

Invatati copiii sa deosebeasca persoanele dupa diferite criterii (aspect exterior, gen, varsta, cultura, etc.), pe baza observarilor si a descrierilor, pe baza ilustratelor, a imaginilor.

Atrageti-le atentia ca toti suntem diferiti si totodata ne asemanam.

Puneti la dispozitia copiilor imagini cu persoane diferite din punct de vedere al genului, virstei, etniei, religiei. Introduceti-le ca personaje in jocuri de rol.

96. Este capabil sa observe ca aceeasi persoana poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui, este angajata la, este fiica bunicii lui, etc.)

Acordati copiilor posibilitatea sa observe si sa relateze despre rolurile diferite ale parintilor (spre exemplu, tata, mama, copii ai bunicilor, vecini, angajat, etc.). Implicati-i in jocuri simbolice in care trec de la un rol la altul.

Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste respect fata de deosebirile dintre oameni.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

97. Manifesta atitudine pozitiva si echidistanta fata de toate persoanele din mediile familiare, indiferent de caracteristicile fizice, sociale, profesionale, culturale ale acestora.

Sugerati copiilor ideea ca fiecare persoana merita sa fie tratata cu respect si bunavointa. Selectati modele pozitive de atitudine si atrageti atentia copiilor asupra acestora.

98. Respecta drepturile altor persoane, copii si adulti.

Relatati-le copiilor despre drepturile proprii si drepturile altor persoane, amintiti-le despre necesitatea respectarii drepturilor altor persoane.

99. Participa cu placere la activitati cu caracter intercultural.

Pregatiti, la diferite ocazii, impreuna cu copiii, surprize pentru persoanele de alta cultura, etnie sau cu nevoi speciale, atrageti atentie copiilor la emotiile pozitive traite de cei care au sarbatorit impreuna cu ei si au simtit ca fac parte din aceeasi comunitate.

Audiati cintece si prezentati imagini ale diverselor popoare si tari. Aratati interes pentru cunoasterea caracteristicilor altor culturi si a frumusetii acestora.


B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala 

B.2.1.  Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine

Standard 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea insusirilor proprii

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

100. Cunoaste informatii cu caracter personal (numele sau, al parintilor, al rudelor apropiate, al educatorilor, adresa domiciliului, date biografice).

Adresati-va copiilor pe nume si cereti lor sa se adreseze unul altuia pe nume. Folositi jocuri pentru a memoriza numele celorlalti.

Propuneti-le copiilor sa realizeze desene despre ei, despre familie, despre locul unde locuiesc etc.

Propuneti-le copiilor sa realizeze interviuri intre ei in care sa se prezinte.

101. Caracterizeaza aspectul sau exterior.

Incurajati copiii sa-si examineze si sa-si caracterizeze verbal exteriorul, sa se autocaracterizeze dupa gen si varsta; dupa preferinte, interese. Propuneti copiilor sa-si faca, daca doresc, autoportretul.

102. Cunoaste abilitatile sale, ce poate sa faca.

Incurajati copiii sa descrie actiunile sale, ale copiilor in general; discutati despre ce poate face fiecare din ei. Jocul „Sa facem cunostinta”(copilul se prezinta, povesteste despre sine).

Propuneti o lucrare colectiva, la care fiecare copil sa spuna cu ce poate ajuta, ce poate face, cu ce poate contribui.

103. Isi cunoaste preferintele personale in privinta activitatilor, a persoanelor, a obiectelor, a mancarii.

Propuneti copilului sa-si aleaga activitati in sala de grup, reflectand la ce poate face mai bine si ce prefera; discutati individual si in grupuri mici despre preferintele copiilor. Convorbiri pe teme  „Activitatea mea preferata”, „Locul meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.

Standard 9: Copilul ar trebui sa manifeste satisfactie pentru propriile reusite si incredere in sine

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

104. Are o imagine pozitiva despre sine.

Pentru formarea imaginii pozitive mentionati succesele copiilor, apreciati eforturile lor. Consolidati imaginea pozitiva prin evidentierea calitatilor copiilor, a faptelor bune pe care le fac, a reusitelor lor. Propuneti parintilor sa faca acelasi lucru.

Propuneti copiilor exercitii de autoevaluare a succeselor, de evidentiere a propriilor abilitati.

105. Ii ofera satisfactie faptul ca adultul observa reusitele lui.

Observati permanent copiii si progresele pe care le fac. Gasiti ocazii pentru a lauda copiii. Mentionati eforturile depuse pentru a obtine un rezultat mai bun. Expuneti lucrarile copiilor de fiecare data cind le realizeaza. Apreciati-i si in fata parintilor lor.

106. Isi exprima liber ideile si opiniile sale.

Incurajati copiii sa-si expuna ideile si opiniile sale in diverse situatii cotidiene. Apreciati contributiile lor. Valorificati-le. Dezvoltati, nu criticati opiniile copiilor.

107. Se implica cu incredere in activitati si relatii noi.

Sustineti copilul cand acesta incearca sa faca ceva nou, cand vrea sa realizeze ceva independent sau gaseste o solutie buna in interactiunea cu alti copii.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala 

B.2.2.  Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului

Standard 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi controleze propriile emotii.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

108. Asteapta inainte de a actiona in anumite situatii.

Organizati jocuri cu miscare la semnale; incurajati copiii sa-si amane realizarea dorintelor pe un timp. Sustineti si incurajati copilul sa se gandeasca inainte de a face o actiune („Esti sigur? Te-ai gindit bine?”)

109. Respecta regulile de joc si de conduita in medii diferite.  

Explicati si exersati regulilor de joc si de conduita in situatii potrivite din cotidian. Implicati parintii pentru a sustine memorizarea regulilor si aplicarea lor in afara institutiei prescolare.

110. Isi poate controla emotiile negative si impulsive.

Discutati despre emotii pozitive si negative, apeland la experienta copiilor, a personajelor din operele de arta. Insistati asupra consecintelor exprimarii acestor emotii.

111. Poate trece intentionat de la o activitate la alta

Inventati si propuneti copiilor ritualuri de trecere de la o activitate la alta; propuneti sa inventeze ei ritualuri, semnale, cintecele etc.

Standard 11: Copilul ar trebui sa demonstreze responsabilitate personala

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

112. Are grija de obiectele personale.

Exersati copiii sa diferentieze obiectele personale de ale altor copii si de cele colective. Exersati cu copiii actiunile de aranjare a hainelor, jucariilor, obiectelor de desen, cartilor proprii.

Apreciati comportamentele care exprima grija pentru obiecte.   

113. Are grija de jucariile si obiectele colective.

Stimulati copiii sa participe la aranjarea obiectelor in sala de grup. Folositi momente cotidiene potrivite pentru a forma copiilor abilitati de mentinere a ordinii in grup, de pastrare a obiectelor de uz comun.

Propuneti copiilor sa isi asume responsabilitati la nivelul grupei: sa aiba grija de flori, de anumite centre de activitate, de aranjarea mesei. Schimbati periodic responsabilitatile.

114. Poate aprecia consecintele actiunilor sale din punctul de vedere al impactului lor asupra sa sau a altor persoane.

Discutati cu copiii individual si in grup despre actiuni, despre fapte si consecintele lor. Solicitati copiii sa reflecte si sa compare, ce se poate produce dupa anumite actiuni: pregatesc pentru fratele mai mare o surpriza; beau apa rece etc.

115. Incearca sa repare sau sa corecteze consecintele eventual distructive ale actiunilor sale.

Pe baza exemplelor din povesti, poezii, familiarizati copiii cu modele de conduita in situatiile cand au comis o greseala. Selectati situatii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de recuperare.

Standard 12: Copilul ar trebui sa manifeste independenta in actiunile sale

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

116. Realizeaza actiuni de autoservire (se imbraca, pregateste locul si obiectele necesare pentru activitati, isi aranjeaza lucrurile proprii)

Solicitati copiilor in situatii cotidiene sa actioneze independent cu lucrurile sale personale (haine, carti, jucarii, etc.). Incurajati copiii sa caute mai intai singuri solutii, apoi sa apeleze la ajutorul adultilor, daca simt ca este nevoie.

117. Aplica independent regulile intr-o gama larga de activitati.

Solicitati copiilor sa-si aminteasca regulile inainte de activitate. Exersati prin jocuri si dramatizari regulilor de conduita.

Apreciati de fiecare data aplicarea independenta a regulilor.

Familiarizati parintii cu unele reguli si recomandati-le sa-i ajute pe copii sa le respecte oriunde.

118. Este capabil sa opereze o alegere dintre mai multe oportunitati.

Acordati copiilor ocazii de a face alegeri (centrul de activitate, sarcina, partenerul de joc, felul de mincare, culoarea preferata etc.)

Sustineti copii in alegeri, propunand modele de examinare a oportunitatilor.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emotionala

B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala 

B.2.3  Aspect specific: Dezvoltarea expresivitatii emotionale

Standard 13: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca si sa isi exprime corespunzator emotiile.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

119. Identifica emotiile proprii si emotiile altor persoane.

Dialogati cu copiii despre emotiile traite la activitatile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea povestilor, etc.). Examinati poze, fotografii, propuneti copiilor sa identifice emotiile. Aplicati jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”

120. Poate relata verbal despre emotiile sale.

Stimulati copiii sa vorbeasca despre emotiile sale, sa redea verbal si prin mimica emotiile personajelor din filme si carti.

Utilizati jocuri de selectare a cuvintelor despre emotii, a poeziilor, povestilor despre dispozitie, sentimente.

121. Isi exprima emotiile prin joc, pantomima, dans, cant, desen, versuri, prin comparatii cu personaje din literatura.

Propuneti jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a miscarilor cu diverse emotii. Demonstrati unele variante de exprimare a emotiilor. Discutati cu copiii despre muzica si emotii.


C. Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei

         

          Subdomeniu    

C.1. Dezvoltarea fizica

          Aspecte specifice

                   C.1.1. Dezvoltarea motricitatii grosiere

                   C.1.2. Dezvoltarea motricitatii fine

                   C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie

Subdomeniu

          C.2. Dezvoltarea sanatatii si igienei

         

                   Aspecte specifice

          C.2.1. Dezvoltarea sanatatii si igienei personale

                   C.2.2. Dezvoltarea securitatii personale


Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei

Sanatatea, bunastarea fizica si dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor in perioada timpurie. Cresterea si dezvoltarea reprezinta procese complementare, chiar daca cresterea se refera la anumite schimbari de ordin fizic, precum cresterea in greutate, in inaltime si a dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbarilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbari simple la cele mai complexe. Desi pasii schimbarilor sunt mai mult sau putin aceiasi pentru toti copii, ritmul schimbarilor prezinta o puternica variabilitate individuala.

Dezvoltarea fizica normala, sanatatea, motricitatea sunt fundamentale pentru intregul proces de invatare si reprezinta pietre de temelie pentru o viata activa si un stil de viata sanatos. Miscarea si bunastarea fizica au o contributie importanta la dezvoltarea creierului. Sanatatea fizica aduce energie, echilibru si disponibilitatea de a fi implicati in experiente de invatare.

Dezvoltarea motricitatii este strins legata de dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a competentelor sociale si emotionale. Atit motricitatea grosiera cit si cea fina, precum si coordonarea senzorio-motorie reprezinta modalitati de cucerire a mediului inconjurator, dar si de descoperire si constientizare a propriului corp. Capacitatea copiilor de a implica, a coordona si a controla muschii si partile corpului in realizarea de miscari de la cele mai simple la cele mai complexe necesita timp, exercitiu si sprijin. De la mers, alergare, sarituri, catarari, rostogoliri pina la realizarea unor operatii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris, de desen, de taiere sau deprinderi de imbracare si mincare este un proces plin de incercari, dar si reusite, daca i se ofera copilului suportul de care are nevoie. Constientizarea simturilor si utilizarea lor, motricitatea si coordonarea oculo-motorie reprezinta bazele unui comportament functional al copilului.

Ceea ce insoteste o dezvoltare fizica sanatoasa este insusirea deprinderilor de igiena personala si a celor de securitate personala. Copiii invata de mici ce inseamna un program de viata sanatos. Deprinderile de somn, spalat, nutritie, imbracare si activitate fizica se dezvolta de la nastere si constituie repere importante in prevenirea imbolnavirilor.  

Vulnerabilitatea copiilor datorata fragilitatii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personala. Copiii trebuie sa invete sa se fereasca de situatii periculoase in care prin manipulare sau miscare pot sa produca accidente, sa se raneasca sau sa imbolnaveasca. De asemenea, copiii trebuie sa invete cind, cum si cui sa ceara ajutor atunci cind au nevoie, trebuie sa invete sa respecte anumite reguli in diferite contexte si sa faca distinctia dintre siguranta si pericol.


Pentru domeniul dezvoltarii fizice, a sanatatii, igienei si securitatii personale urmatoarele standarde au fost elaborate:

Standarde: Motricitate grosiera

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa mentina echilibrul corpului

Standard 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si controleze parti ale corpului si stabilitatea in combinarea unor secvente de miscare.

Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si coordoneze miscarile cu un scop al miscarii.

Standard 4: Copilul ar trebui sa demonstreze ca este constient de relatia dintre corpul lui si obiectele care se misca si cele stabile. 

Standarde: Motricitate fina

Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si degetele pentru scopuri diferite.

Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze muschii mici ai fetei si gesturile pentru a transmite un mesaj. 

Standarde : Dezvoltare senzorio-motorie

Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea simturilor (vazul, auzul, simtul tactil, mirosul etc.) in interactiunea cu mediul.

Standarde: Dezvoltarea sanatatii si igienei

Standard 8: Copilul ar trebui sa demonstreze comportamente de pastrare a sanatatii si igienei personale.

Standarde : Dezvoltarea securitatii personale

Standard 9: Copilul ar trebui sa demonstreze deprinderi de securitate personala.


C. Dezvoltarea fizica si a sanatatii

C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizica

C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricitatii grosiere

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa mentina echilibrul corpului

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

122. Isi pastreaza echilibrul in timp ce se intinde, se invirte in jurul axei corpului si se ghemuieste.

Incurajati efectuarea miscarilor in diferite momente ale zilei. Dansati cu copiii, realizind miscari de rotire, de aplecare, de intindere, sarituri.

123. Paseste peste un obstacol fara a-si pierde echilibrul.

Prevedeti suficient spatiu pentru miscare. Realizati impreuna cu copiii, utilizind cuburile si piesele mari, un traseu in clasa pe care trebuie sa il parcurga trecind peste mici obstacole construite de ei.

124. Merge inainte si inapoi tinind un obiect in mina.

Jucati cu copiii jocul „Robotelul cu telecomanda”. Solicitati copiii sa redea in miscari comenzile auzite.

Standard 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si controleze parti ale corpului si stabilitatea in combinarea unor secvente de miscare.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

125. Isi misca corespunzator parti ale corpului pentru a prinde o minge. 

Oferiti posibilitatea de a executa miscari cu obiecte, acompaniate de muzica; implicati-va personal in „dans”.

126. Urca si coboara scarile tinind un obiect cu ambele miini.

Antrenati urcusul si coboratul, (1) fara a se tine de palier, (2) avand un obiect mic intr-o mina, (3) tinind un obiect cu ambele miini;

127. Utilizeaza muschii mari pentru a manipula obiecte (minge, balon, tricicleta)

Aplicati jocuri cu mingea, tenis pentru copii, etc

128. Indeplineste activitati ce solicita miscarile de baza: mers, fuga, sarituri, escaladari, catarare.

Stimulati copiii sa efectueze miscari grosiere in scopuri practice in viata cotidiana (aduce un obiect repede, sare sa ajunga obiectul la inaltime, foloseste scara, etc.)

Organizati jocuri de miscare in aer liber in fiecare zi (daca vremea permite).


Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si coordoneze miscarile cu un scop al miscarii.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

129. Pozitioneaza corpul si membrele in mod corespunzator pentru a imita ceva sau pe cineva.

Jucati jocuri de imitare fidela a miscarilor unor animale, a unor miscari de dans. Incurajati copiii sa reprezinte personaje din povesti si din ambient prin miscare.

130. Loveste mingea, dind-o inapoi.

Propuneti copiilor rostogolirea mingii mari; exercitii cu mingea mica. Jucand impreuna cu copiii cu mingea, demonstrati-le miscari noi si indemnati-i sa incerce si ei.

131. Demonstreaza coordonarea partilor propriului corp in realizarea unor miscari .

Propuneti jocuri de imitare a miscarilor, de ghicire a personajelor pe baza miscarilor.

Incurajati imitarea de miscari ale animalelor, ale personajelor din poveste, realizarea de forme impreuna cu corpul altui copil (un pod, un cerc, un patrat), creeaza forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc.)

Valorificati miscarea in jocurile cu subiect pe roluri, in convorbiri; incurajati copiii sa utilizeze miscarea in descrierea obiectelor, vietatilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.

Standard 4: Copilul ar trebui sa demonstreze ca este constient de relatia dintre corpul lui si obiectele care se misca si cele stabile. 

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

132. Sare peste citeva obstacole mici in alergare.

Valorificati ocaziile oferite de cotidian, pentru a antrena sariturile;

Organizati jocuri cu sarituri pe ambele picioare, in lungime de pe loc (cu elan); sarituri cu ajungerea obiectului suspendat; sarituri din cerc in cerc; sarituri de la inaltimi cu aterizare moale pe saltea; sarituri de pe un picior pe altul.

133. Prinde mingea cind ii este aruncata de la o mica distanta.

Propuneti copiilor jocuri cu aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncarea mingii (a altui obiect) in tinta verticala, orizontala;

C. Dezvoltarea fizica si a sanatatii

C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizica

C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricitatii fine

Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si degetele pentru scopuri diferite.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

134. Tine in mina un creion si deseneaza linii drepte si de diverse forme.

Prevedeti timp in fiecare zi pentru activitati de dezvoltare a motricitatii fine, valorificand  situatii de rutina: aranjarea mesei, masa, aranjarea jucariilor, pregatirea materialelor distributive pentru anumite activitati, etc.

Oferiti copiilor materiale si instrumente de desen si pictura; Incurajati-i sa se implice in activitatea cu astfel de materiale si instrumente.

Propuneti sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizind instrumentele de scris.

135. Tine foarfecele si taie in linie.

Propuneti copiilor activitati de decupare pentru confectionarea de hainute pentru personajele lor preferate.

Exersati regulile de utilizare a instrumentelor, asigurand copiilor un mediu securizant.

136. Utilizeaza independent cu usurinta materiale pentru a picta, modela. 

Elaborati impreuna cu copiii compozitii plastice din puncte, linii, pete, aplicatii din frunze, ornamentarea obiectelor.

Propuneti copiilor jocuri cu apa si nisip pentru antrenarea degetelor.

Implicati copiii in activitati plastice (modelare, punctare, hasurare. etc.); experimentati impreuna diverse instrumente (desen cu degetele, bureti, vata, pensula, markere, creioane, creta, etc.);

137. Utilizeaza independent cu usurinta vesela pentru a minca.

Oferiti copiilor seturi de jucarii: vesela, mobila, haine pentru papusi si timp pentru a se juca cu ele. Demonstrati prin exemplu propriu, eventual atentionati special, modele de utilizare a veselei.

138. Isi pune singur pantofii si isi leaga sireturile la pantofi.

Exercitati abilitatile copilului de autoservire in fiecare situatie potrivita. Demonstrati, in caz de necesitate, copilului actiunea si acordati-i ajutor sa o insuseasca.

Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze muschii mici ai fetei si gesturile pentru a transmite un mesaj. 

139. Poare reda expresii ale fetei cu semnificatii diferite: zimbet, suparare, uimire, bucurie, oboseala.

Propuneti jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispozitiei si caracterului personajelor din povesti si filme, din imagini, poze.

Executati impreuna cu copiii miscari insotite de numaratori, pronuntari de sunete, cant.

C. Dezvoltarea fizica si a sanatatii

C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizica

C.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie

Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea simturilor (vazul, auzul, simtul tactil, mirosul, gustul) in interactiunea cu mediul.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

140. Demonstreaza constientizarea simturilor in actiuni (recunoaste obiecte ascunse prin atingerea lor fara sa le vada, executa miscari la auzirea unor comenzi, recunoaste mirosuri etc.)

Jucati jocuri de recunoastere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea simturilor (auz, pipait, miros): Ce-i ascuns in saculet?

141. Schimba ritmul, directia, viteza miscarilor la semnale de natura diferita (culoare, sunet, simboluri grafice)

Utilizati in jocuri exercitii de tipul „stop-start”,

Propuneti jocuri cu schimbarea miscarilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea directiei si vitezei de miscare

C. Dezvoltarea fizica si a sanatatii

C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii

C.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea sanatatii si igienei

Standard 8: Copilul ar trebui sa demonstreze comportamente de pastrare a sanatatii si igienei personale.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

142. Demonstreaza independenta in igiena personala (se spala si se sterge singur pe miini, isi acopera gura cu mina cind stranuta, cind tuseste, foloseste independent toaleta, foloseste batista).

Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si exersa deprinderile de igiena personala. Incurajati copiii care le respecta si amintiti constant de importanta respectarii lor.

143. Demonstreaza interes pentru participarea in activitati fizice zilnice.

Oferiti zilnic copiilor suficient timp pentru activitati in aer liber si miscare.

144. Respecta reguli ale alimentatiei sanatoase.

Organizati activitati de preparare a unor salate si implicati-i pe copii in pregatirea lor. Discutati despre fiecare aliment utilizat si despre importanta igienei alimentare si a unei alimentatii sanatoase.

145. Demonstreaza abilitati elementare de prevenire a bolilor.

Jocuri cu papusile „De-a medicul”, „De-a cabinetul”. Transpunerea intr-o posibila situatie-problema de imbolnavire a unei persoane imaginate si discutii despre masurile de prevenire.

146. Respectarea igienei vestimentatiei.

Observarea vestimentatiei celor din jur si a anotimpului in care sunt. Propuneti jocuri cu imagini de corelare a vestimentatiei cu starea timpului.

147. Respecta regulile igienice colective.

Evidentierea asemanarilor si deosebirilor intre igiena locuintei si igiena salii de grup. Exersarea prin joc si incurajarea aplicarii deprinderilor de igiena colectiva.

C. Dezvoltarea fizica si a sanatatii

C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii

C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea securitatii personale

Standard 9: Copilul ar trebui sa demonstreze deprinderi de securitate personala.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

148. Identifica situatiile periculoase.

Utilizati imagini pentru a ilustra situatii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea de un fier de calcat in priza, de flacara etc. ) si propuneti copiilor sa va spuna ce ar face ei daca s-ar afla intr-o astfel de situatie.

Cititi povesti, povestiri ce prezinta situatii periculoase si discutati despre posibilitatea evitarii lor sau a riscurilor pe care le presupun.

149. Relateaza unde si cand trebuie sa se adreseze dupa ajutor.

Realizati un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor in situatii de risc (medici, pompieri, politisti etc.).

Elaborati impreuna cu copiii scheme, desene ale surselor si persoanelor carora li se poate cere ajutor.

150.. Respecta regulile de comportare pe strada, in transportul public si in alte locuri publice pentru a evita accidentele, situatiile periculoase.

Propuneti jocuri pentru cunoasterea semnificatiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discutii si jocuri de orientare intr-un mediu nou.

Realizati harti rutiere cu copiii. Propuneti in centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la medic, la piata si exersati regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.

Invitati lucratori ai politiei, medici, pompieri, etc.

D. Atitudine in invatare

Subdomenii

D.1. Curiozitatea si interesul pentru lucruri noi

D.2. Initiativa

D.3. Persistenta in activitati

D.4. Creativitate


Atitudini in invatare

Acest domeniu vizeaza dispozitii, motivatii, obisnuinte, stiluri, atitudini pe care copilul le manifesta in activitatea de invatare si care reflecta modul in care acesta se implica pe sine in procesul invatarii, cum abordeaza sarcinile si experientele de invatare, cum se raporteaza la procesul de invatare: este curios, este creativ, are initiativa, staruie intr-o activitate de invatare?

Toate aceste capacitati depind in mare masura de experientele trecute ale copilului si modul in care cei din jur l-au expus si l-au stimulat in invatare, precum si de temperamentul lui si contextul cultural in care a crescut; aceste capacitati traverseaza celelalte domenii de invatare, le utilizeaza ca resurse, dar si constituie baza dezvoltarii in celelalte domenii. Atitudinile in invatare au un statut aparte pentru ca sunt dimensiuni importante ale personalitatii copilului in devenire si au un impact deosebit asupra invatarii de-a lungul intregii vieti.

Domeniul atitudinilor in invatare cuprinde:

-         Curiozitatea si interesul pentru lucruri noi: indica dorinta de investigatie a copilului, interesul lui de a afla si cauta informatii noi, curiozitatea in situatii noi si dorinta de a invata lucruri noi.

-         Initiativa: indica motivatia intrinseca a copilului de a realiza anumite sarcini, activitati, de a se implica in contexte variate de invatare, de a comunica si desfasura sarcini impreuna cu alti copii  sau adulti.

-         Persistenta in activitati: vizeaza capacitatea copilului de a starui intr-o activitate, de a-si concentra atentia si a duce un lucru la bun sfirsit, chiar daca este intrerupt sau distras.

-         Creativitate: vizeaza capacitatea copilului de a utiliza informatia si abilitatile dobindite in strategii si contexte noi, de a-si extinde propria invatare utilizind imaginatia, depasind tiparele conventionale ale gindirii si situatiilor curente, de a-si exprima ideile, opiniile emotiile in forme noi.  

In cadrul acestui domeniu au fost elaborate urmatoarele standarde:

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie curios sa invete lucruri noi si sa intalneasca noi experiente.

Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze initiativa in interactiuni si activitati.

Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa persiste in realizarea unei activitati rezistand provocarilor.

Standard 4: Copilul ar trebui sa manifeste creativitate in activitatile zilnice.


D. Domeniu: Atitudinea in invatare

D.1. Subdomeniu: Curiozitatea si interesul pentru lucruri noi 

Standard 1: Copilul ar trebui sa fie curios sa invete lucruri noi si sa intalneasca noi experiente.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

151. Solicita informatii noi despre ceea ce il intereseaza.

Puneti intrebari deschise copiilor, pentru a le stimula interesul si curiozitatea. Creati centre de activitate in sala de grup care prin materialele expuse stimuleaza curiozitatea copiilor.

Extindeti activitatile si jocurile copiilor, adaugind informatii noi, materiale noi, personaje noi. 

Discutati cu copiii despre interesele lor, despre calitati, capacitati, opinii, despre propriul viitor.

152. Demonstreaza curiozitate in fata unei situatii noi.

Prevedeti timp si ocazii pentru copii sa exploreze mediul mai larg al comunitatii (excursii in diverse institutii publice: biblioteca, policlinica, primarie, cinematograf, scoala, etc.)

Implicati parintii, recomandati-le sa raspunda nevoii copiilor de a cunoaste, sa discute cu ei la diverse teme, sa-i intrebe despre „planurile”, interesele lor.

153. Utilizeaza strategii si surse diverse pentru a afla informatii noi.

Puneti la dispozitia copiilor materiale: fotografii, carti ilustrate, decupaje, faceti „prezentarea” lor, pentru a sti sa le valorifice.

Discutati cu copiii despre surse diverse de informatie, despre noua tehnologie; creati ocazii pentru a le aplica.

154. Demonstreaza satisfactie descoperind si discutand informatii si situatii noi.

Incurajati intrebarile copiilor si recomandati si parintilor sa le incurajeze. Raspundeti dorintelor lor de cunoastere, de explorare, punindu-le la dispozitie carti, materiale, echipamente, jocuri, contexte diferite (in sala de grupa, in afara salii, in parcuri, in comunitate, vizite etc).

D. Domeniu: Atitudinea in invatare

D.2. Subdomeniu: Initiativa

Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze initiativa in interactiuni si activitati.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

155. Se implica in comunicare cu copii si cu persoane adulte din initiativa proprie.

Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra in grupuri mici si in perechi in cadrul activitatilor.

Acordati timp in fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cind acesta initiaza interactiuni si teme de joc.

156. Initiaza jocuri si activitati cu alte persoane, copii si adulti (invita din proprie initiativa alti copii sau adulti sa citeasca, sa audieze povesti, sa priveasca desene animate, sa se joace cu cuburile, cu apa si nisipul, sa audieze muzica sau alte activitati).

Stimulati initiativa copiilor prin acordarea oportunitatilor de manifestare a initiativei: copiii sunt solicitati sa propuna ocupatii, subiecte de discutie, subiecte pentru activitatile artistice, jocuri.

Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege activitatea, de a-si alege partenerii. Sustineti initiativele care vin din partea copilului.

Infiintati un coltisor al propunerilor, initiativelor copiilor.

Puneti la dispozitie materiale, carti care sa incurajeze copiii sa lucreze in perechi sau grupuri mici pentru a rasfoi carti, a asculta ceva impreuna.

157. Manifesta initiativa in a invata si realiza diverse actiuni.

Oferiti ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale care sa stimuleze copiii sa initieze activitati de confectionare a unor  suporturi de carti, hainute pentru papusi, etc.

D. Domeniu: Atitudinea in invatare

D.3. Subdomeniu: Persistenta in activitati

Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa persiste in realizarea unei activitati rezistand provocarilor.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

158. Se implica puternic intr-o activitate si o duce la bun sfarsit.

Oferiti copiilor o mare varietate de sarcini care sa raspunda intereselor lor. Dati-le posibilitatea de a alege sarcinile. Ajutati-i sa finiseze actiunile si apreciati efortul lor de a le duce la bun sfirsit.

159. Demonstreaza capacitatea de a se concentra in timp asupra unei sarcini in ciuda intreruperilor sau a distragerii atentiei.

Antrenati capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate. Motivati copilul sa finiseze, insistind asupra reusitelor in pasii realizati si amintindu-le despre rezultatul pe care il vor realiza. Incurajati copiii, propunandu-le, in caz de necesitate, sa inainteze cu pasi mici catre finisare.

160. Continua activitatea dupa cateva incercari fara succes.

Oferiti copiilor ajutor pentru a solutiona problemele si a-si mentine increderea in fortele proprii.

Se discuta individual sau in grup sarcina, se examineaza alte posibilitati de abordare si se propune copilului se revina la ea.

Indemnati copilul sa reflecteze asupra sarcinii si sa revina.

161. Planifica o activitate din 3-4 pasi si o realizeaza.

Propuneti copiilor sa isi aleaga o activitate dorita si sa-si elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Se pun intrebari: Si ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai intii? Si apoi? Crezi ca ai tot ce iti trebuie? Ai timp suficient?


D. Domeniu: Atitudinea in invatare

D.4. Subdomeniu: Creativitate

Standard 4: Copilul ar trebui sa manifeste creativitate in activitatile zilnice.

Indicator 

Activitate de invatare recomandata cadrului didactic

162. Schimba continutul unor povesti cunoscute si introduce personaje create de el, schimband astfel intregul fir al povestii.

Propuneti copiilor sa inlocuiasca unele personaje din povesti, filme cu desene animate si sa presupuna ce s-ar produce. Incurajati ideile si actiunile noi ale copiilor.

163. Introduce elemente noi in activitatile cunoscute.

Incurajati copiii sa utilizeze cele insusite in situatii noi: sa formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, sa utilizeze actiuni de aplicatie si modelare in jocul liber, sa compuna un cantecel pentru versurile memorizate, sa transfere materiale dintr-un centru intr-altul pentru a imbogati produsul final.

164. Inventeaza jocuri si activitati noi.

Propuneti copiilor sarcini noi (organizarea unei sarbatori pentru cineva, amenajarea salii de grup) si solicitati-le idei, solutii;

Demonstrati copiilor cum pot fi combinate diferite actiuni, elemente si obtinute obiecte interesante; propuneti copiilor sa incerce.

165. Combina materiale si strategii in modalitati noi pentru a explora sau rezolva probleme.

Reflectati impreuna cu copiii, cum pot fi folosite cutiile de carton sau alte deseuri, pentru a fi valorificate; cu ce poate fi inlocuita o vaza, un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie utilizind materialele de care dispun.

166. Gaseste forme si mijloace noi de exprimare a gandurilor si emotiilor (prin muzica, desen, dans, joc simbolic)

Valorificati jocuri in care regulile interzic comunicarea verbala, propunandu-le copiilor sa utilizeze cantul, desenul, dansul, miscarea.


Bibliografie selectiva:

1.     Kagan, S.L, Rebello, P. et al., Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry, The State of Washington, 2005.

2.     Kagan, S.L., Rebello, P., Early Learning & Development Standards: An Overview, ELDS Orientation Workhop, UNICEF, 2007.

3.     *** Early Learning and Development Standards, Macedonia, UNICEF, 2007 (in print).

4.     *** llinois Early Learning Standards, Illinois State Board of Education, Division of Early childhood Education, 2002.

5.     *** Missouri Early Learning and Development Standards, Misssouri Department of Elementary and Secondary Education, Early childhood Section, 2005.

6.     *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2005.

7.     *** Pennsylvania Standards for Kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2006.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 924
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved