|
Standarde de invatare si dezvoltare pentru copilul de 5-7 ani
didactica pedagogie
+ Font mai mare | - Font mai mic
Standarde de
invatare si dezvoltare
pentru copilul
de 5-7 ani
Introducere
Pentru toti cei
care contribuiti la cresterea, ingrijirea si dezvoltarea copiilor, standardele
reprezinta o resursa importanta ce orienteaza actiunile dumneavoastra in scopul
sprijinirii si stimularii invatarii, dezvoltarii normale si depline a copiilor!
Adultii sunt
cei care au un rol decisiv in acest proces, deoarece copiii depind de ceea ce
adultii creeaza in jurul lor, de ceea ce stiu despre ei si de modul in care
acestia interactioneaza cu ei. Perioada copilariei timpurii este numita de
catre unii specialisti perioada „magica” tocmai datorita schimbarilor si
salturilor uimitoare in toate domeniile dezvoltarii care se petrec in acest
rastimp. Acumularile stiintifice in domeniul psihologiei copilului,
neuropsihologiei, pedagogiei copilului mic, precum si experienta confirmata in
timp a programelor de educatie timpurie din lume au contribuit semnificativ la
cunoasterea mai indeaproape a modului in care copiii cresc si se dezvolta.
Aceste acumulari au stat la baza elaborarii standardelor de invatare si
dezvoltare ale copilului mic.
1. Ce sunt standardele?
In cel mai larg
sens, standardele reprezinta un set de afirmatii care reflecta asteptarile
privind ceea ce ar trebui copiii sa stie si sa poata sa faca. Acestea sunt
definite pentru a sprijini cresterea si dezvoltarea copiilor de la nastere pana
la intrarea in scoala, atat in mediul familial, cat si in cadrul altor servicii
de educatie timpurie.
Standardele de
invatare si dezvoltare timpurie recunosc:
-
unicitatea copilului;
-
caracterul global si integrat al
dezvoltarii lui;
-
rolul activ al copilului in constructia
sinelui si a propriei invatari;
-
importanta respectarii drepturilor
fundamentale ale copilului;
-
rolul fundamenal al adultului in
ingrijirea, cresterea, dezvoltarea si educatia copilului in perioada timpurie.
Standardele
reprezinta o resursa, un document ce informeaza educatorii, parintii si toti
adultii care participa la cresterea, dezvoltarea si educatia copiilor asupra
asteptarilor pe care le pot avea in privinta copiilor in perioada copilariei.
Ele reflecta finalitatile actiunilor noastre si ne orienteaza si imbunatatesc
practicile in acord cu specificul dezvoltarii copilului in aceasta perioada a vietii,
avand in vedere in mod holistic toate domeniile dezvoltarii lui.
Formularea
standardelor pentru finalizarea gradinitei (5-7 ani) in Republica Moldova reprezinta un reper important in a formula
expectatii in privinta a ceea ce copilul trebuie sa stie si sa poata sa faca la
aceasta varsta, inainte de intrarea in scoala. Intrucat exista diferente
individuale importante intre ritmurile de dezvoltare ale copiilor, aceste
standarde sunt flexibile, permitand mici variatii de la copil la copil. Insa
prin formularea lor, ele orienteaza adultii in procesul lor de participare si
sprijinire a cresterii si dezvoltarii normale si depline a copilului.
Pentru cadrele
didactice, formularea standardelor de dezvoltare si invatare reprezinta un
punct de referinta in organizarea si proiectarea activitatilor din unitatile de
educatie timpurie. Ele sunt relevante numai la nivel de grup de copii, si nu la nivel individual in sensul
diagnosticarii profilului de dezvoltare a copilului. Ele au ca scop
evaluarea nivelului la care se situeaza toti copiii dintr-o grupa, gradinita,
raion, sistem. Observarea copiilor in baza standardelor si a indicatorilor are
ca scop pentru cadrul didactic conturarea unui profil al grupei de copiii
pentru a cunoaste care sunt domeniile de dezvoltare care sunt mai putin apelate
prin activitatile desfasurate in gradinita si, in acest mod, a interveni in
proiectarea viitoarelor activitati.
Standardele
de invatare si dezvoltare a copilului reprezinta punctul de plecare in
elaborarea unui intreg sistem de standarde vizind resursele umane, serviciile
oferite si politicile publice privind educatia, ingrijirea si protectia
copilului de la nastere la 7 ani. Odata elaborate, aceste standarde au multiple
utilizari:
-
imbunatatirea procesului educational
din crese si gradinite;
-
imbunatatirea curriculum-ului destinat
educatiei copilului de la 1 la 7 ani;
-
imbunatatirea pregatirii cadrelor de
didactice;
-
dezvoltarea si imbunatatirea
programelor de educatie destinate parintilor;
-
evaluarea si imbunatatirea programelor
educationale oferite de crese si gradinite;
-
monitorizarea progresului la nivel de
sistem educational destinat copiilor de la 1 la 7 ani;
-
imbunatatirea nivelului de cunoastere
publica asupra importantei si valorii perioadei copilariei timpurii.
Rolul principal
al standardelor este acela de a contribui prin multiplele utilizari pe care le
presupun, la o educatie, ingrijire si dezvoltare cit mai sanatoasa a copilului
in acord cu ceea ce ne dorim sa fie copiii cind vor creste. Ele se adreseaza
tuturor parintilor, institutiilor care ofera programe de ingrijire si educatie a
copiilor mici, institutiilor care formeaza resursele umane ce vor lucra cu
copiii mici, precum si factorilor de decizie din sectoarele de educatie,
ingrijire si sanatate. Stiind cum ne dorim sa fie copiii nostri, vom sti mai
bine cum sa le oferim toate conditiile pentru a ne implini asteptarile.
2. Principii orientative privind continutul si implementarea standardelor
2.1.
Principii referitoare la
continutul standardelor
|
Cadrele didactice, parintii si alti adulti care participa la cresterea,
dezvoltarea si educatia copiilor mici, utilizeaza standardele ca o modalitate
de a intelege mai bine ce asteptari pot avea in privinta copiilor in raport
cu varsta pe care o au si pentru a sprijini si a stimula mai eficient
procesul lor de invatare si dezvoltare.
|
|
Continutul
standardelor trebuie sa fie adecvat grupei de varsta a copiilor, luand in
consideratie diferentele individuale privind ritmul de dezvoltare al fiecarui
copil. Fiecare
copil este unic in modul in care creste, se dezvolta si dobandeste deprinderi
si competente. Copiii trec prin stadii similare de dezvoltare, dar in ritmuri
diferite. Nu trebuie sa ne asteptam ca toti copiii sa atinga aceleasi
standarde in acelasi timp sau la acelasi nivel de performanta. Astfel,
continutul standardului trebuie sa vizeze asteptari realiste privind
dezvoltarea copilului la virsta la care au fost elaborate standardele.
Standardele trebuie sa recunoasca faptul ca micii copii sunt participanti
activi la invatare. Copiii nu sunt recipiente pasive pentru cunostinte; ei invata prin
joc, prin implicare activa, angajare, explorare si exploatarea simturilor –
auz, vaz, gust etc. Standardele
trebuie sa recunoasca faptul ca toti copiii trebuie expusi unei game cat mai
bogate de oportunitati de invatare, in moduri diferite si in contexte
diferite.
Continutul
standardelor trebuie sa reflecte faptul ca invatarea si dezvoltarea copiilor
sunt concepte mutidimensionale si ca toate domeniile de dezvoltare sunt
intercorelate. Trebuie
acordata atentie tuturor domeniilor deoarece invatarea si dezvoltarea
copilului este complexa si apare traversand simultan toate domeniile de
dezvoltare.
Continutul
standardelor tine cont de importanta rolului jucat de familie, comunitate si mediu
in dezvoltarea copilului. Familiile
reprezinta un factor semnificativ prin contributia lor asupra dezvoltarii si
invatarii copilului de-a lungul intregii vieti a acestuia. Standardele
recunosc faptul ca toti copiii se dezvolta si invata in contextul interactiunilor
si relatiilor pe care copiii le stabilesc cu primele persoane care au grija
de ei, parintii, apoi cu comunitatea apropiata si mediul in care traiesc.
Standardele recunosc capacitatea tuturor copiilor de a invata, de
a realiza progrese in dezvoltare, indiferent de dispozitiile lor fizice sau
emotionale, de experientele anterioare sau mostenirea culturala. Setul de
standarde este universal si trebuie dezvoltat pentru toti copiii, indiferent
de diferentele culturale, de statut socio-economic, de prezenta unor
deficiente si probleme fizice sau de invatare. Standardele trebuie sa ia in
consideratie aceasta diversitate si sa se adapteze naturii unice a invatarii
si dezvoltarii copilului
Continutul
standardelor trebuie sa tina cont si sa respecte mostenirea culturala si
diferentele lingvistice. Importanta
diversitatii mediilor si mostenirii culturale trebuie sa se regaseasca in
standarde.
Standardele
trebuie sa recunoasca faptul ca la varsta timpurie, copiii dobandesc
abilitati indeosebi prin utilizarea diverselor strategii de invatare si prin
construirea de variate contexte si medii de invatare. Contextele de
invatare in perioada timpurie sprijina si stimuleaza invatarea si dezvoltarea
copiilor mici. Standardele trebuie sa recunoasca necesitatea existentei
acestor medii de invatare si faptul ca ele reprezinta diversitatea
modalitatilor de predare si invatare si diversitatea experientelor de
invatare si dezvoltare.
Continutul standardelor trebuie sa fie orientat de cercetarile si
practicile bune din educatia timpurie. Intrucat
standardele sunt utilizate pentru a maximiza dezvoltarea programelor
educationale si a experientelor educationale ale copiilor, ele trebuie sa se
bazeze pe informatii valide, riguroase si realiste de cunoastere a
dezvoltarii copilului si familiei. Standardele trebuie sa se bazeze pe
expertiza si experienta in lucrul cu copiii mici.
|
2.1.
Principii referitoare la
implementarea standardelor
Æ Bunastarea copiilor si
respectul pentru familiile lor au cea mai mare prioritate in implementarea
standardelor. Familiile
reprezinta primul si cel mai important educator, decident si suport in viata
copiilor. Implicarea familiilor trebuie vazuta ca un proces esential in
implementarea standardelor.
Æ Standardele
trebuie utilizate pentru a sprijini dezvoltarea copiilor, proiectarea
programului de educatie timpurie si practicile educationale din familie. Standardele
trebuie utilizate pentru a ajuta micii copii, familiile, educatorii si
programele educationale sa exceleze. Standardele nu trebuie utilizate ca
instrumente pentru criticarea, excluderea sau sanctionarea copiilor, a cadrelor
didactice sau a familiilor.
Æ
Standardele trebuie utilizate judicios si in scopul pentru care au fost
create. Ele
trebuie sa sprijine familiile care sunt primele care lucreaza cu copiii. Ele nu
trebuie utilizate pentru a forta sau opri dezvoltarea copilului sau pentru a
eticheta copilul.
Æ Standardele
trebuie revizuite si actualizate cel putin o data la cinci ani. Pentru
ca standardele sa ramana relevante, sistematice, ele trebuie sa fie revizuite
periodic printr-un proces interactiv.
Æ Implementarea
standardelor trebuie evaluata pentru a se asigura utilizarea ei adecvata de
catre familii, unitatile de educatie timpurie si comunitati. Rezultatele
evaluarii trebuie sa conduca la o utilizare mai buna a acestora.
Æ Pentru
utilizarea si implementarea optima a standardelor trebuie sa se asigure suport
tehnic si resurse adecvate. Familiile, educatorii si
ceilalti adulti care sunt implicati in dezvoltarea copilului trebuie sa fie
familiarizati si orientati in utilizarea adecvata a standardelor. Ei trebuie
ajutati tocmai pentru a se asigura ca prin utilizarea lor standardele
contribuie la stimularea dezvoltarii copilului in toate domeniile indicate de
catre standarde.
3. Structurarea standardelor pe domenii de dezvoltare
Intrucat copiii invata si se
dezvolta explorand lumea in intregul ei, care solicita si stimuleaza copilul
sub toate aspectele, standardele de
invatare si dezvoltare sunt structurate pe toate domeniile de dezvoltare ale
copilului. Prin interactiune cu mediul (inteles in complexitatea lui –
mediul fizic si fiinte) copiii traiesc experiente ce au implicatii asupra
dezvoltarii lui in complexitatea ei. Fiecare actiune a lor de cucerire a mediului
in care traiesc si se dezvolta, implica atat procese cognitive, operatii
mentale, cat si trairi afective si motricitate. Pentru a trai astfel de
experiente, copilul trebuie sa fie sprijinit in dezvoltarea sa sub raport
cognitiv, socio-emotional si fizic.
Toate domeniile de dezvoltare sunt interconditionate, adica
dezvoltarea unui domeniu favorizeaza dezvoltarea copilului intr-un alt domeniu,
iar experientele de invatare sunt cu atat mai semnificative pentru progresul
copilului cu cat ele se adreseaza simultan tuturor domeniilor dezvoltarii.
Ritmul dezvoltarii fiecarui domeniu este diferita de la copil la copil.
Fiecare domeniu de dezvoltare, cognitiv, socio-emotional, fizic, are o
anumita specificitate si de aceea exista obiective ale
educatiei timpurii care sunt specifice unui domeniu, dar a caror realizare determina implicit antrenarea obiectivelor
dintr-un alt domeniu de dezvoltare. De exemplu, daca obiectivul este acela
de a-l invata sa manance de unul singur, acesta implica pe langa motricitate, coordonare
oculo-motorie, atentie si reactii emotionale prin modul in care adultul il
ajuta, il incurajeaza in miscarile pe care le realizeaza, precum si comunicare
cu acesta, numirea obiectelor cu care mananca si a mancarii. La fel,
dezvoltarea limbajului poate favoriza sau bloca interactiunile sociale ale
copilului cu ceilalti.
Structurarea standardelor pe
domenii de dezvoltare are ca scop surprinderea specificului acestor domenii si
totodata urmarirea dezvoltarii complete, globale a copilului.
Fiecare domeniu de dezvoltare
cuprinde subdomenii si, dupa caz, aspecte specifice ale subdomeniilor. Scopul
structurarii in acest mod al domeniilor de dezvoltare este acela de a se
asigura cuprinderea tuturor aspectelor importante, a evita suprapunerile dar si
posibilitatea de a scapa din vedere anumite dimensiuni importante ale
dezvoltarii care contureaza ideea completa a pregatirii copilului pentru scoala
si pentru viata.
Domeniile de dezvoltare pentru
care au fost elaborate standardele urmeaza cunoscuta taxonomie a lui Boom si sunt
astfel structurate:
A.
Domeniul
cognitiv
B.
Domeniul
socio-emotionale
C.
Domeniul
fizic
Structura documentului este dupa
cum urmeaza:
Domeniu
de dezvoltare
è
Subdomeniu
de dezvoltare
è
Aspect specific subdomeniului
Standard
Indicator
Activitati/contexte
de invatare
4. Corelarea domeniilor de dezvoltare cu standardele si a standardelor cu
indicatorii si cu activitatile de invatare
Fiecare standard cuprinde
indicatori care expliciteaza aria generala desemnata de standard. Pentru
fiecare indicator sunt sugerate activitati si contexte de invatare pe care cadrul
didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea asteptarilor formulate
prin standarde. Indicatorii au menirea de a acoperi intregul standard, precum
toate standardele trebuie sa acopere complet intreg domeniul de dezvoltare.
Indicatorii sunt specifici varstei copiilor si sunt organizati ierarhic in
functie de complexitate.
Mai jos sunt prezentate
domeniile de dezvoltare cu subdomeniile si aspectele specifice, apoi pentru
fiecare domeniu in parte este prezentata o scurta descriere a acestuia care
evidentiaza importanta si relevanta fiecarui domeniu pentru dezvoltarea globala
a copilului.
Dupa prezentarea fiecarui
domeniu sunt prezentate sintetic standardele domeniului, urmate de tabelul in
care se realizeaza corespondenta intre standarde, indicatori si
activitati/contexte de invatare.
Domeniile, subdomeniile si
aspectele specifice subdomeniilor, in baza carora au fost organizate
standardele, sunt astfel structurate:
A. Domeniul dezvoltarii
cognitive
Subdomeniu
A.1. Limbaj, comunicare si premisele citirii si
scrierii
Aspecte
specifice subdomeniului
A.1.1. Limbaj si comunicare (ascultare, intelegere, vorbire, comunicare,
limbaj expresiv, lexic, gramatica, sintaxa etc.)
A.1.2. Premisele citit-scrisului
(mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-cuvant, deprinderi de scris etc)
Subdomeniu
A.2. Gandirea
logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii
Aspecte
specifice subdomeniului
A.2.1. Gandirea logica, reprezentari
elementare matematice
A.2.2. Cunoasterea si intelegerea lumii
B. Domeniul dezvoltarii
socio-emotionale
Subdomeniu
B.1.
Dezvoltarea sociala
Aspecte
specifice subdomeniului
B.1.1.
Interactiunile cu copiii de varsta apropiata
B.1.2.
Interactiunile cu adultii
B.1.3.
Acceptarea si respectarea diversitatii
Subdomeniu
B.2.
Dezvoltare emotionala
Aspecte
specifice subdomeniului
B.2.1.
Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2.
Dezvoltarea auto-controlului
B.2.3. Dezvoltarea expresivitatii
emotionale
C. Dezvoltarea fizica, a
sanatatii si igienei
Subdomeniu
C.1.
Dezvoltarea fizica
Aspecte
specifice subdomeniului
C.1.1.
Dezvoltarea motricitatii grosiere
C.1.2.
Dezvoltarea motricitatii fine
C.1.3.
Dezvoltarea senzorio-motorie
Subdomeniu
C.2.
Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii personale
Aspecte
specifice subdomeniului
C.2.1.
Dezvoltarea sanatatii si igienei personale
C.2.2.
Dezvoltarea securitatii personale
D. Atitudine in invatare
Subdomenii
D.1. Curiozitate si interes
pentru experiente noi
D.2. Initiativa
D:3. Persistenta in activitati
D.4. Creativitate
Standarde
de invatare si dezvoltare
a copilului de 5-7 ani
A. Domeniul dezvoltarii cognitive
Subdomeniu
A.1. Limbaj, comunicare si premisele citirii si
scrierii
Aspecte
spefice subdomeniului
A.1.1. Limbaj si comunicare (ascultare, intelegere, vorbire, comunicare,
limbaj expresiv, lexic, gramatica, sintaxa etc.)
A.1.2. Premisele citit-scrisului (mesaj scris-mesaj vorbit, imagine-cuvant,
deprinderi de scris etc)
Subdomeniu
A.2. Gandirea
logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii
Aspecte
specifice subdomeniului
A.2.1. Gandirea logica, reprezentari
elementare matematice
A.2.2. Cunoasterea si intelegerea lumii
Dezvoltarea cognitiva
Limbajul, comunicarea si premisele citit-scrisului.
Limbajul,
comunicarea si alfabetizarea reprezinta conditii primordiale pentru dezvoltarea
globala a individului si convietuirea in societate.
Achizitionarea
limbajului si a deprinderilor de scris-citit reprezinta un proces complex pe
parcursul caruia copiii deslusesc semnificatia cuvintelor, utilizarea lor
pentru a reda un inteles si cum pot utiliza materialele scrise. Prin
achizitionarea limbajului, copiii reusesc sa exprime idei, sa le impartaseasca
cu ceilalti si sa raspunda ideilor si actiunilor celorlalti. Prin
achizitionarea limbajului copilul achizitioneaza in fapt un sistem simbolic
complex pe care il va dezvolta si rafina pe parcursul intregii vieti.
Capacitatea
de a comunica eficient prin limbaj oral sau scris este esentiala pentru
realizarea tuturor activitatilor cotidiene. Limbajul, prin utilizarea
simbolurilor ce reprezinta concepte, joaca un rol fundamental in dezvoltarea deprinderilor
de cunoastere, de gindire, a logicii si a rationamentului. Limbajul nu este
utilizat de copiii doar pentru a transmite idei, ginduri, emotii ale altora,
dar si pentru a recepta, intelege si interpreta ceea ce cei din jur ii comunica.
Dezvoltarea
limbajului se realizeaza in contexte sociale si culturale specifice care au un
rol determinant asupra copilului. Primul context social in care copilul intra
in contact cu limbajul este familia. Pe masura ce copilul creste, contextele
sociale devin din ce in ce mai complexe si mai diverse. Calitatea comunicarii
creste progresiv in functie de expunerea copilului la limbaj, materiale scrise si
interactiune. Primul pas in comunicare este realizat in simpla interactiune cu
mama imediat dupa nastere.
Limbajul,
comunicarea si deprinderile de citit-scris sunt puternic intercorelate, de
aceea dezvoltarea lor trebuie urmarita in egala masura.
Dezvoltarea
limbajului vizeaza dezvoltarea vorbirii si a formelor vorbirii, a
vocabularului, a culturii sonore a vorbirii, a structurii si formelor
gramaticale corecte. Achizitionarea treptata a tuturor acestor componente
conduce la utilizarea constructiva si cu sens a limbajului in contexte sociale.
Copiii comunica inainte de a putea utiliza limbajul simbolic. Comunicarea
lor se bazeaza pe achizitionarea unui set important de capacitati precum:
constientizarea limbajului drept conventie sociala, ascultarea, intelegerea,
conversatia verbala. Copilul prin interactiune se familiarizeaza cu multiplele
forme si intentii ale comunicarii.
Premisele citit-scrisului vizeaza abilitatile si comportamentele
precursoare formelor conventionale de scris si citit. Ele includ receptarea
mesajului scris, al materialelor scrise, constientizarea mesajului cuprins in
materiale tiparite, abilitati de scriere, de comunicare prin mesaj scris.
Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si
intelegerea lumii
In primii ani de viata se petrec
schimbari spectaculoase in capacitatile cognitive ale copilului. El ajunge sa
cunoasca si inteleaga mai bine lumea fizica si sociala din jurul lui si isi
dezvolta abilitati de gindire, observare, imaginatie, rezolvare de probleme. Ia
contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide si solide, cu texturi
diferite, cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltarii gindirii logice,
matematice, stiintifice, precum si al cunostintelor despre lume si al
conexiunilor dintre fenomene reprezinta o baza importanta in devenirea
copilului, ce nu se limiteaza doar la cunostinte necesare intrarii in scoala.
Dezvoltarea cognitiva este
esentiala pentru viata de zi cu zi. Ea se refera la procesele prin care copiii
dobindesc capacitatea de a gindi, de a asimila si a utiliza informatia pe care
o recepteaza. Dezvoltarea capacitatilor psihice se realizeaza prin
interactiunea copilului cu mediul fizic si social, prin care copiii construiesc
mental noi concepte, le descopera. Totodata copiii invata multe lucruri de la
adulti si de la alti copii. Acest proces de invatare prin invatare si
descoperire se realizeaza pe multiple cai: prin limbaj, gindire logica,
reprezentare spatiala, gindire creativa, muzicala, implicarea miscarilor
corpului etc.
De aceea este foarte important
ca prin activitatile in care sunt implicati copiii sa fie solicitati sa:
-
analizeze relatii intre obiecte,
evenimente, persoane (asemanari, deosebiri, asocieri), pentru a descoperi cauzalitatea,
gindirea critica, rezolvarea de probleme.
-
inteleaga si sa utilizeze numerele si
numeratia, operatiile matematice, masurarea, gruparea, sortarea, ordonarea,
operatii esentiale in viata de zi cu zi.
-
inteleaga lumea naturala si sa poata
face predictii; acestea se refera la gindirea stiintifica, care ajuta copiii sa
aplice si sa isi testeze cunostintele prin investigatie si verificare.
-
inteleaga cum interactioneaza oamenii
intre ei si cu mediul inconjurator, care sunt conditiile necesare vietii.
Toate aceste activitati
contribuie fundamental la dezvoltarea cognitiva a copilului.
Pentru domeniul dezvoltarii
cognitive urmatoarele standarde au fost elaborate:
Limbaj,
comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte
si sa inteleaga limbajul vorbit.
Standard
2: Copilul ar trebui sa demonstreze capacitatea de a vorbi coerent si a
comunica eficient cu copiii si adultii.
Standard 3: Copilul ar trebui sa demonstreze
utilizarea unui vocabular bogat si progrese in vorbire.
Standard
4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa vorbeasca corect gramatical si sa
pronunte corect cuvintele.
Standard
5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca un limbaj expresiv.
Premisele
citit-scrisului
Standard
6: Copilul ar trebui sa demonstreze intelegerea sunetelor limbii.
Standard
7: Copilul este constient de conceptul de mesaj scris si semnificatia lui.
Standard
8: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si pentru citit.
Standard
9: Copilul ar trebui sa utilizeze diferite modalitati de comunicare grafica:
desene, semne, forme, pregrafisme.
Gandirea
logica, reprezentari elementare matematice
Standard
10: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitatea de a investiga si a descoperi
Standard 11:
Copilul ar trebui sa aiba cunostinte despre cantitate, numere si numarare.
Standard
12: Copilul ar trebui sa demonstreze cunoasterea conceptelor de marime si
forma.
Standard
13: Copilul ar trebui realizeze operatii de seriere, grupare, clasificare,
masurare
Standard
14: Copilul trebuie sa fie capabil sa explice fenomene, sa faca predictii, sa
rezolve probleme
Cunoasterea si
intelegerea lumii
Standard 15: Copilul ar
trebui sa dobandeasca informatii despre mediu inconjurator prin observarea si
manipularea obiectelor.
Standard
16: Copilul ar trebui sa fie capabil sa numeasca unele caracteristici ale lumii
vii (plante si animale).
Standard
17: Copilul ar trebui sa fie capabil sa observe si sa descrie caracteristici
ale lumii nerte.
Standard
18: Copilul ar trebui sa fie capabil sa descopere omul ca parte a lumii vii si
ca fiinta sociala.
A.
Domeniul: Dezvoltarea cognitiva
|
|
A.1.
Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
|
|
A.1.1. Aspect specific:
Limbaj si comunicare
|
|
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa asculte
si sa inteleaga limbajul vorbit.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
1. Asculta si intelege indicatiile si sarcinile
educatoarei, conversatiile din grupa, povestirile altor copii.
|
Adresati intrebari referitoare la sarcinile pe
care le are de facut in cadrul activitatilor in grupuri mici sau individual.
Incurajati conversatiile, povestirile intre
copii. Puneti intrebari despre continutul acestor conversatii, povestiri.
Utilizati ghicitori.
|
|
2. Pune intrebari clare despre ceea ce nu
intelege.
|
Oferiti copiilor in timpul activitatilor posibilitatea
de a pune intrebari despre ceea ce nu inteleg. Incurajati dorinta de a
intreba si ajutati-i in clarificarea intrebarilor.
|
|
3. Intelege continutul si emotiile (fericire,
tristete, nerabdare etc.) transmise in povesti.
|
Organizati activitati de dramatizare a
povestilor, povestirilor preferate de copii, in care personajele traiesc
evenimente si sentimente diverse. Incurajati copiii sa isi aleaga ce personaj
doresc si sa-l interpreteze, sa realizeze o carticica a personajului.
Organizati activitati in grupuri mici in care
copiii sa aleaga o poveste si sa o repovesteasca celorlalti colegi.
Realizati „interviuri” cu copiii despre o
poveste audiata sau citita.
|
|
4. Identifica partea de inceput, de mijloc si
final a unei povesti.
|
Organizati activitati de audiere a unor povesti
si oferiti copiilor posibilitatea de a desena o secventa din poveste care se afla
la inceputul povestii, la mijlocul povestii si la sfirsit.
Lasati copiii sa realizeze lucrari artistice cu
secvente din diferite momente ale unei povesti. Solicitati-i sa le expuna in ordinea
evenimentelor in spatiul destinat inceputului, mijlocului si sfirsitului
povestii.
Implicati copiii in realizarea de carticele dupa
o poveste.
|
|
5. Face diferenta dintre realitate si imaginar.
|
Implicati copiii in continuarea unei povesti
fantastice si discutati daca este real sau nu ceea ce se intimpla in poveste.
Discutati, explicati si oferiti-le copiilor
posibilitatea de a identifica personajele, obiecte reale din viata cotidiana,
din carti, reviste.
|
|
6. Face predictii pornind de la ceea ce i se
citeste, ceea ce i se povesteste sau de la imagini vazute, demonstrind
intelegerea mesajului vorbit.
|
Implicati copiii sa faca predictii in anumite
momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini prezentate punind
intrebari de tipul: „Si ce credeti ca s-a intimplat?”
|
|
Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze capacitatea de a vorbi
coerent si a comunica eficient cu copiii si adultii.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
7. Vorbeste suficient de clar pentru a fi
inteles de toti.
|
Oferiti copiilor oportunitatea de a povesti momente
din viata lor fata de alti colegi, de a impartasi experiente traite de ei.
|
|
8. Pune intrebari si raspunde la intrebari cu
inteles.
|
Oferiti copiilor oportunitatea de a pune
intrebari pe tot parcursul zilei, in toate momentele si incurajati discutiile
dintre copii prin activitati in grupuri mici.
|
|
9. Raspunde corespunzator si respectuos intr-o
convorbire sau discutie cu copiii si cu adultii.
|
Oferiti copiilor oportunitatea de a comunica
atit cu alti copii cit si cu adulti (parinti, personalul din institutie,
invitati) in diferite momente si situatii: la venirea la gradinita, in timpul
activitatilor (organizati activitati unde sa vina parinti si alte persoane
invitate), la masa de prinz, la plecare.
Utilizati orice oportunitatea din timpul zilei
pentru a solicita formule de salut, de politete si adresare respectuoasa:
sosirea la gradinita, intrarea in sala de grupa, momentul gustarii,
utilizarea in comun a materialelor in activitati in grupuri mici, stringerea
materialelor, gustarea, masa de prinz, plecarea de gradinita.
|
|
10. Utilizeaza limbajul verbal si non-verbal
pentru a comunica in scopuri diferite.
|
Folositi imagini cu personaje ce reflecta stari
diferite pentru a stimula formularea de intrebari si raspunsuri ce implica
limbajul atit verbal cit si non-verbal.
Propuneti un joc prin care copiii adreseaza
verbal intrebari si raspund prin limbaj non-verbal.
|
Standard 3: Copilul ar trebui sa demonstreze
utilizarea unui vocabular bogat si progrese in vorbire.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
11. Vorbeste utilizand propozitii simple si
dezvoltate pana la fraze.
|
Implicati copiii in activitati de povestire a
unor experiente din viata lor care au legatura cu tema activitatilor.
Solicitati copiilor explicatii atunci cind realizeaza
o activitate sau un produs.
|
|
12. Cunoaste semnificatia cuvintelor pe care le
utilizeaza.
|
Puneti intrebari suplimentare, solicitati
explicatii cind copilul va povesteste ceva (Dar de ce s-a suparat?, Dar tu cum crezi ca era mai bine? etc.).
Oferiti copiilor posibilitatea de a-si exprima
gindurile prin desen, modelaj, colaj si cereti sa va explice ce au realizat.
Numiti intotdeauna obiectele din jur.
|
|
13. Repovesteste o povestioara simpla ajutandu-se
de imagini, respectand succesiunea secventelor.
|
Organizati activitati de repovestire pornind de
la imagini din povesti alese de copii.
|
|
14. Utilizeaza cuvinte noi in discutiile cu
ceilalti.
|
Oferiti sarcini de grup mic care solicita
utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stari, actiuni,
insusiri etc.), fie pornind de la unele imagini, carti, materiale, fie
valorificind contexte din activitati precedente, fie prin exploatarea unor
situatii spontane din activitatea zilnica. Apreciati utilizarea de cuvinte
noi si extindeti discutiile utilizind aceste cuvinte.
|
|
Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa vorbeasca corect
gramatical si sa pronunte corect cuvintele.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
15. Pronunta corect si clar toate sunetele
limbii materne.
|
Propuneti copiilor jocuri de pronuntie utilizind
imagini, obiecte, jucarii.
Implicati copiii in activitati de intonare a
unor cintece, poezii care exerseaza pronuntia, sau a onomatopeelor unor
animale, fiinte.
Incurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor:
combinarea de sunete, silabe ritmice.
|
|
16. Utilizeaza
corect in vorbire acordul la gen, numar, persoana, timp.
|
Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care
solicita utilizarea acordului gramatical: copilul bea apa/copiii beau apa,
masina e alba/masinile sunt albe, mama e tinara/tata e tinar etc.
Valorificati povestirea dupa imagini, explicarea
unor experimente, explorarea unor obiecte vii si nevii, pentru utilizarea
acordului gramatical.
Valorificati orice moment al zilei pentru a
solicita formularea de propozitii simple sau compuse acordind atentie
acordului gramatical. Modelati exprimarea corecta a copilului printr-o
exprimare corecta a dumneavoastra in intrebari, raspunsuri, comentarii,
observatii.
|
|
Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa foloseasca un limbaj
expresiv.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
17. Moduleaza volumul, tonul si ritmul vorbirii
in functie de context si scop.
|
Oferiti copiilor oportunitatea de a se implica
in jocuri simbolice in care copiii interpreteaza roluri diferite.
|
|
18. Recita expresiv poezii si interpreteaza
roluri ale diverselor personaje.
|
Planificati permanent activitati in Centrul de
Joc Simbolic, puneti la dispozitie recuzita pentru interpretarea diferitelor
personaje.
Incurajati copiii sa se invete reciproc poezii.
|
|
A.
Domeniu: Dezvoltarea cognitiva
|
|
A.1.
Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
|
|
A.1.2. Aspect specific:
Premisele citit-scrisului
|
|
Standard 6: Copilul ar trebui sa demonstreze intelegerea sunetelor
limbii.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
19. Recunoaste sunetul cu care incep cuvintele.
|
Valorificati permanent unele momentele de
rutina, cerind copiilor al caror nume incepe cu un anumit sunet sa aranjeze
tacimurile pe masa sau sa imparta anumite materiale.
|
|
20. Recunoaste doua sau trei cuvinte care incep
cu acelasi sunet.
|
Puneti la dispozitia copiilor jucarii,
materiale, imagini ce denumesc obiecte, fiinte, animale, fenomene, ce incep
cu acelasi sunet.
Implicati copiii in jocuri de recunoastere a
obiectelor, materialelor care incep cu acelasi sunet.
|
|
21. Construieste rime din cuvinte familiare.
|
Audiati poezii cu rima si cantecele scurte.
Incurajati construirea de rime prin asocierea lor cu miscarea ritmica, cu
dansul. Incurajati compunerea de poezii si cintecele scurte.
Jucati jocuri de rime: oferiti prima silaba a
cuvintului si copiii sa o gaseasca pe cea de-a doua: ma-sa, ca-sa, pan-tof,
car-tof, etc.
|
|
Standard 7: Copilul este constient de conceptul de mesaj scris si
semnificatia lui.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
22. Recunoaste textul scris in toate contextele
unde il intalneste.
|
Oferiti copiilor un mediu in care textul scris
este prezent in toate spatiile. Atrageti-le atentia asupra lor si cititi
impreuna cu copiii ce scrie.
|
|
23. Intelege ca limbajul scris exprimat prin imagini si cuvinte
contine informatie.
|
Utilizati retete scrise de membrii ai familiei
si utilizati-le in sala de grupa pentru a gati impreuna cu copiii.
Oferiti copiilor carti cu imagini, diapozitive,
diafilme, postere si discutati despre mesajul transmis de acestea.
Implicati copiii in activitati de constructii in
care le puneti la dispozitie imagini si mesaje scrise pe care le pot utiliza.
|
|
24. Recunoaste unele litere si cuvinte familiare
in texte scrise.
|
Puneti la dispozitia copiilor in mod curent
materiale scrise, carti si incurajati recunoasterea de litere si cuvinte pe
care copiii le-au mai intilnit.
Valorificati toate oportunitatile de expunere a
copiilor la materiale scrise in toate centrele de activitate si in sala de
grupa.
|
|
25. Demonstreaza ca stie ca o propozitie e
formata din cuvinte, ca intr-o propozitie cuvintele se separa prin spatiu si
ca un cuvant e format din silabe si litere.
|
Oferiti copiilor materiale scrise cu propozitii
scurte, cartonase cu cuvinte, alfabetar. Incurajati formarea de cuvinte si
propozitii.
|
|
26. Recunoaste unele semne conventionale
folosite in scris.
|
Puneti la dispozitia copiilor carticele cu
dialoguri si incurajati curiozitatea copiilor in privinta semnelor
conventionale. Incurajati utilizarea semnelor conventionale in scrierile
copiilor.
Discutati despre prognoza meteo si identificati
semnele conventionale. Utilizati harti geografice pentru a identifica semne
conventionale geografice, semne rutiere etc.
|
|
27. Recunoaste diferenta dintre o poezie si un
text in proza.
|
Incurajati copiii sa realizeze carticele de
poezii sau de povesti in cadrul activitatilor tematice. Oferiti-le oportunitatea
de a alege ce vor sa scrie: o poveste/povestire sau o poezie?
|
|
Standard 8: Copilul ar trebui sa manifeste interes pentru carte si pentru
citit.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
28. Demonstreaza interes pentru carti si povesti
citite cu voce tare.
|
Valorificati momentele de activitate in grup
mare sau grup mic, de pregatire pentru somn, de relaxare prin lecturarea unor
carti potrivite virstei copiilor.
|
|
29. Demonstreaza ca stie sa foloseasca o carte.
|
Acordati timp copiilor in fiecare zi sa poata
„citi”. Propuneti copiilor sarcini in grup mic sau individuale care solicita
utilizarea de carti de povesti, enciclopedii, reviste etc.
Indicati detalii ale cartii precum prima
coperta, ultima coperta, autorul, anul aparitiei, cuprinsul, numarul de
pagini etc.
|
|
30. Doreste sa rasfoiasca si sa citeasca
independent.
|
Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si
alege o carte preferata si de a se retrage intr-un loc linistit al salii
pentru a rasfoi si a citi.
|
|
Standard 9: Copilul ar trebui sa utilizeze diferite modalitati de
comunicare grafica: desene, semne, forme, pregrafisme.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
31. Utilizeaza forme si desene familiare pentru
a reda ganduri, idei, sentimente.
|
Propuneti copiilor sarcini care implica
exprimarea in scris a unor ginduri, idei, sentimente: sa deseneze ce le-a
placut mai mult dintr-o poveste, sa realizeze un afis in care sa invite
parintii la un eveniment etc.
Incurajati activitati in pereche in care un
copil „dicteaza” si celalalt „scrie”.
|
|
32. Utilizeaza pregrafisme pentru a reda
ganduri, idei, sentimente.
|
Incurajati copiii sa realizeze mici carticele
despre personaje preferate, despre animale preferate, in care sa le scrie
gindurile si sentimentele lor.
|
|
33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte
simple
|
Propuneti copiilor sa realizeze felicitari,
invitatii catre persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a
participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de nastere a acelor
persoane.
Realizati impreuna cu copiii etichete pentru
diverse locuri si materiale din sala de grupa.
|
|
34. Exploreaza corespondenta dintre sunet si
litera scrisa in timp ce scrie.
|
Scrieti impreuna cu copiii cuvinte in timpul
activitatilor in grupuri mici sau a sarcinilor individuale.
Scrieti pe fiecare lucrare realizata numele
copiilor si rostiti-l impreuna cu acestia.
|
|
A. Domeniul: Dezvoltarea
cognitiva
|
|
A.2. Subdomeniul:
Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea
lumii
|
|
A.2.1. Aspect specific: Gandirea
logica, reprezentari elementare matematice
|
|
Standard 10: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitatea de a investiga
si a descoperi
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
35. Experimenteaza
pentru a descoperi relatiile cauzale (daca atunci..) dintre fenomene.
|
Oferiti copiilor posibilitatea de a experimenta:
sa puna gheata in apa pentru a vedea cum se topeste, sa puna lastare in apa
pentru a vedea cum dau radacina, sa puna zahar, ulei, faina in apa etc.
|
|
36. Experimenteaza
pentru a descoperi relatiile temporale (mai tarziu, peste putin timp, azi,
maine) dintre fenomene
|
Realizati experimente in care factorul timp este
important: dezghetul, dizolvarea, deshidratarea, ingrijirea unei mici rani,
uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageti atentia
asupra relatiilor de timp.
|
|
37. Experimenteaza
pentru a descoperi relatiile spatiale (deasupra, dedesubt, langa, mai sus,
mai jos) dintre obiecte.
|
Incurajati jocurile de constructii in grupuri
mici sau individual pentru a exploata relatiile spatiale, pozitionarea
pieselor pentru a rezista constructia.
Jucati jocuri care necesita pozitionarea
obiectelor in raport cu altele.
Realizati o harta a salii de clasa, a
gradinitei.
|
|
Standard 11:
Copilul ar trebui sa aiba cunostinte despre cantitate, numere si numarare.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
38. Estimeaza raporturile cantitative dintre doua obiecte sau doua
grupuri de obiecte (mai mult/mai putin/tot atat, mai multe/mai putine/tot
atatea)
|
Oferiti ocazii de a compara doua obiecte sau
grupuri de obiecte prin estimare: Sunt
mai multe piese in cosulet decit pe masa sau mai putine? Sunt mai multe linguri
decit furculite sau tot atitea?
|
|
39. Utilizeaza
numerele si numararea pentru a determina cantitatea.
|
Estimati un numar de obiecte pe care il aveti
sau il vedeti si numarati cu glas tare.
Jucati jocuri de estimare a cantitatii: Sunt
destule.pentru toti copiii?
|
|
40. Numara cu usurinta pana
la 20.
|
Solicitati frecvent copiilor sa numere citi
copii sunt prezenti in grupa, citi copii lucreaza la masuta, citi au terminat
o sarcina etc.
|
|
41. Recunoaste cu
usurinta cifrele de la 1 la 10.
|
Incurajati utilizarea de numere in jocurile
simbolice: la magazin – inventarul produselor, la farmacie – numarul
pastilelor, etc. Incurajati copiii sa scrie virsta lor, virsta parintilor,
numarul strazii pe care locuiesc, numarul de apartamente etc.
|
|
42. Numeste ordinea
unui obiect dintr-un sir de 10 (al doilea, al cincilea)
|
Realizati calendarul zilelor de nastere ale
copiilor si stabiliti in fiecare luna in ce ordine isi vor sarbatori zilele.
Oferiti oportunitatea de a-si alege un obiect
dintr-un sir de obiecte, numindu-i ordinea.
|
|
Standard 12: Copilul ar trebui sa demonstreze cunoasterea conceptelor de
marime si forma.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
43. Identifica si numeste obiecte care au forma
de triunghi, cerc si patrat/dreptunghi in mediul inconjurator si in materiale
tiparite.
|
Creati oportunitati pentru activitati de colaje
in care copiii sa utilizeze formele geometrice, numind formele: Triunghiul acesta poate fi acoperisul unei
case, iar patratul camerele.
Propuneti copiilor in Centrul de Jocuri de masa
activitati de constructii cu obiecte de forma geometrica.
Jucati jocuri de recunoastere a formelor
geometrice in spatiul din grupa sau in materiale scrise afisate.
|
|
44. Compara obiecte de aceeasi forma dupa unul sau doua criterii.
|
Jucati jocuri de selectare a obiectelor cu forma
geometrica dupa un criteriu sau dupa doua criterii (culoare, marime, grosime):
Sa facem ordine in cutia cu lego!;
|
|
45. Realizeaza modele geometrice prin alternarea formelor si marimilor.
|
Realizati in grupuri mici sau individual
activitati de arta in care copiii sa creeze modele artistice (colaje, desene,
puzzle-uri, lego, cuburi, modelaje, etc.).
|
|
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operatii de seriere, grupare,
clasificare, masurare
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
46. Ordoneaza obiecte
in ordine crescatoare sau descrescatoare in functie de lungime, marime.
|
Realizati scenete cu obiecte, papusi de marimi
diferite in care copiii trebuie sa le aseze in ordine crescatoare sau
descrescatoare.
|
|
47. Grupeaza obiectele dupa un anumit criteriu
(culoare, forma, marime, nume, gen)
|
Alegeti impreuna cu copiii criterii dupa care sa
aranjati obiectele intr-un raft, in cutii.
|
|
48. Explica gruparea unor obiecte.
|
|
49. Cunoaste caracteristici ale obiectelor si
fenomenelor dupa care pot fi masurate: lungime, volum, greutate, timp,
temperatura.
|
Utilizati vase pentru masurarea volumului
lichidelor, centimetru pentru masurarea lungimii, cintar etc. Puneti la
dispozitia copiilor diverse instrumente de masurare. Realizati grafice cu
masuratorile copiilor.
|
|
50. Masoara corpuri lichide si solide utilizand
masuri conventionale (cintarul, rigla, centimetrul, termometrul etc.) si
neconventionale (bucati de sfora, masura pasului, sticlute, de plastic,
continere de diferite marimi de plastic etc.)
|
|
Standard 14: Copilul trebuie sa fie capabil sa explice fenomene, sa faca
predictii, sa rezolve probleme
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
51. Face predictii in baza fenomenelor
observate.
|
Implicati copiii in experimente de genul „daca
atunci”: Daca pun apa prea multa in
aceasta cescuta ce se va intimpla? Daca pun prea multa greutate in punga
aceasta de plastic ce se va intimpla?
|
|
52. Utilizeaza strategii simple pentru a rezolva
probleme.
|
Puneti probleme simple copiilor si oferiti posibilitatea
de a gasi solutii. Ex: Trebuie sa
construim acest palat, dar nu avem suficiente cuburi mari; Trebuie sa
ducem toate materialele acestea in dulapuri si nu stiu cum ar fi cel mai
simplu.
|
|
53. Intelege ca exista mai multe cai de a
rezolva o problema.
|
Indicati copiilor avantajele si dezavantajele
mai multor solutii ale unei probleme si ajutati-i sa o gaseasca pe cea mai
buna.
|
|
A. Domeniul: Dezvoltarea
cognitiva
|
|
A.2. Subdomeniul:
Gandirea logica, cunostinte elementare matematice, cunoasterea si intelegerea
lumii
|
|
A.2.2. Aspect specific:
Cunoasterea si intelegerea lumii
|
|
Standard 15: Copilul ar trebui sa dobandeasca informatii despre mediu
inconjurator prin observarea si manipularea obiectelor.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
54. Colecteaza informatii despre mediu utilizand
simturile, observarea, manipularea si conversatia.
|
Incurajati copiii sa stringa date (desene, poze,
obiecte) in urma observarii, explorarii mediului dimprejurul gradinitei.
|
|
55. Poate utiliza obiecte, materiale si
echipamentele (magneti, lupe, microscop etc.) pentru a strange informatii
despre lucrurile si fenomenele care il inconjoara.
|
Puneti la dispozitia copiilor instrumente,
echipamente pentru a putea explora obiectele si fenomenele din jur.
Propuneti copiilor sarcini de explorare cu
ajutorul instrumentelor si echipamentelor.
|
|
Standard 16: Copilul este capabil sa numeasca unele caracteristici ale
lumii vii (plante si animale).
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
56. Numeste cativa factori care infuenteaza
lumea vie (apa, lumina, caldura, aerul).
|
Realizati in sala de grupa activitati de
ingrjire a plantelor pentru a observa ce factori infuenteaza cresterea unei
plante. Orientati observarea copiilor asupra schimbarilor de la o zi la alta.
|
|
57. Intelege si poate descrie ciclul vietii in
lumea vie (plante si animale).
|
Cititi copiilor carti despre cum plantele,
animalele apar pe lume, cresc, se dezvolta si mor.
Propuneti-le copiilor sa spuna o poveste sau sa
deseneze despre un animal care se schimba in timp.
|
|
58. Demonstreaza grija si interes pentru animale
si plante.
|
Aduceti plante, pesti pentru a le ingriji copiii
si in baza discutiilor despre factorii care influenteaza viata, atrageti-le
atentia asupra consecintelor neingrijrii lor corespunzatoare.
Cititi povesti despre animale care au fost
ingrijite corespunzator, despre animale pe care le au copiii acasa si cum le
ingrijesc.
|
|
Standard 17: Copilul observa si descrie caracteristici ale lumii nerte.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
59. Descrie importanta apei si luminii si caile
de protectie impotriva lor.
|
Discutati despre rolul apei si luminii in viata
de zi cu zi.
Analizati sursele naturale si artificiale de
lumina si caldura si discutati despre consecintele lipsei lor sau ale abundentei
lor, despre masuri de protectie.
|
|
60. Numeste si face diferenta intre surse naturale si artificiale de
caldura, precum si beneficiile lor.
|
|
61. Cunoaste, descrie si deosebeste
caracteristicile de baza ale anotimpurilor.
|
Realizati un calendar al naturii cu cele patru
anotimpuri si propuneti-le copiilor sa-l completeze cu imagini care reflecta
schimbarile din natura survenite in fiecare anotimp. Ajutati copiii in
observarea schimbarilor naturii.
|
|
62. Demonstreaza cunostinte de baza despre
soare, luna si stele.
|
Valorificati continutul povestilor, al
enciclopediilor si experienta personala a copiilor pentru a intelege ce sunt
soarele, luna, stelele.
|
|
63. Copilul cunoaste unitatile de timp (minute,
ore, zile, saptamani, luni, ani).
|
Utilizati momente din viata copiilor pentru a
percepe timpul: de ex. Cite zile mai
sunt pina la ziua ta? Peste cite saptamini vine Craciunul? etc.
Valorificati zilnic momentele de activitate si
rutina pentru a preciza orele sau minutele pina la ora mesei, a somnului.
Introduceti o tema si precizati durata ei: o zi,
o saptamina, doua saptamini.
|
|
64. Recunoaste unele relatii intre fenomene naturale.
|
Stimulati observarea fenomenelor naturale pentru
a intelege relatiile dintre ele: de ex. Daca
e innorat, s-ar putea sa ploua; Daca ploua, se uda gradina si plantele vor
putea creste; Daca sunt stele inseamna ca este senin, etc.
|
|
Standard 18: Copilul descopera omul ca parte a lumii vii si ca fiinta
sociala.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
65. Cunoaste principalele caracteristici ale
omului ca fiinta vie.
|
Utilizati experienta de viata cotidiana a
copiilor. Incurajati observarea corpului uman si a conditiilor de viata ale
omului in medii diferite. Corelati informatiile despre caracteristicile lumii
vii cu caracteristicile omului.
|
|
66. Enumera cateva asemanari si deosebiri intre
oameni, animale si plante.
|
Organizati copiii in grupuri mici care
reprezinta: oameni, animale, plante. Cereti-le ca in grup sa gaseasca
caracteristicile lor si sa le prezinte folosind imagini, desene, poezii etc.
Discutati asemanarile si deosebirile.
|
|
67. Cunoaste conditiile specifice ale vietii
umane si semnificatia lor.
|
Propuneti copiilor sa realizeze carticele,
lucrari artistice despre locul in care traiesc, despre locul in care traiesc
bunicii lor, despre locuri pe care le-au vizitat. Analizati conditiile de
viata (clima, relief, locuinte, alimentatie etc.) si importanta lor pentru
om.
Cititi povesti despre alte popoare si tari si
conditiile lor de viata.
|
|
68. Demonstreaza inceputul intelegerii
impactului activitatii umane asupra mediului.
|
Discutati despre poluare si rolul ei asupra
mediului, despre consecintele defrisarii padurilor. Valorificati experiente
si stiri despre fenomene naturale pe care copiii le aud in jurul lor pentru a
discuta despre impactul activitatii umane asupra mediului.
|
|
69. Exprima interes pentru activitatile de
protejare a mediului.
|
Mergeti cu copiii in parcuri sau in excursii si
observati mediul cum este ingrijit. Discutati cu copiii despre consecintele
unui astfel de comportament asupra mediului. Intrebati-i ce ar face pentru a
indrepta aceste comportamente?
|
Domeniul dezvoltarii socio-emotionale
Subdomeniu
B.1.
Dezvoltarea sociala
Aspecte specifice
B.1.1.
Interactiunile cu copiii de varsta apropiata
B.1.2.
Interactiunile cu adultii
B.1.4.
Interactiune in grup
B.1.3.
Respectarea diversitatii
Subdomeniu
B.2.
Dezvoltare emotionala
Aspecte
specifice
B.2.1.
Dezvoltarea conceptului de sine
B.2.2.
Dezvoltarea auto-controlului
B.2.3.
Dezvoltarea expresivitatii emotionale
Dezvoltarea socio-emotionala
„Oamenii
sunt fiinte sociale. In toate etapele vietii, oamenii interactioneaza unul cu
celalalt. A invata cum sa fii in jurul celorlalti este esential. de ceilalti.
Intr-adevar, copiii isi construiesc cunoasterea lumii prin interactiune
sociala. Copiii sanatosi in toate culturile dezvolta atasament fata de adulti
importanti pentru ei” (1, p. 41).
Dezvoltarea
sociala si emotionala reprezinta fundamentul relatiilor si interactiunilor care
dau semnificatie experientelor copiilor de acasa, de la gradinita, din
comunitate. Ea influenteaza semnificativ succesul copiilor in viata si la
scoala.
Inca
din primele clipe ale vietii copiii stabilesc interactiuni cu parintii, alte
persoane din familie, cu alti copii si adulti. Calitatea acestor interactiuni
stimuleaza dezvoltarea socio-emotionala adecvata a copiilor. Specificul acestui
domeniu este dat de strinsa legatura care exista intre planul social si cel
emotional. Ambele dimensiuni se completeaza reciproc si sunt interdependente.
Interactiunile sociale reusite fac posibila dezvoltarea unei imagini de sine
pozitiva si a autocontrolului.
Dezvoltarea sociala
Relatiile
sociale pozitive se formeaza atunci cind copiii inteleg semnificatia
diferitelor comportamente, cind sunt capabili sa se adapteze diferitelor
contexte sociale si sunt implicati in activitati de grup. Interactiunile cu cei
apropiati joaca un rol central in „sanatatea” socio-emotionala a copilului,
oferind sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenta si astfel hranind dorinta
de invatare ale copilului. Relatiile pe care le stabileste copilul cu ceilalti
necesita siguranta, receptivitate, disponibilitate si confort emotional.
Incetul cu incetul copiii dezvolta abilitati de cooperare, de negociere, de a
conduce si a fi condusi, de a lega prietenii, de a-si exprima sentimentele
intr-o maniera acceptata social.
Relatiile
sociale ale copilului cu adultii vizeaza capacitatea copilului de a avea
incredere si a interactiona cu usurinta cu acestia, precum si capacitatea lor
de a recunoaste diferitele roluri sociale ale acestora.
Prin
interactiunea cu copiii, copilul exerseaza cooperarea, capacitatea de a stabili
si a mentine relatii de prietenie, invata sa tina cont de dorintele si nevoile
celorlalti, invata sa respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul
social cu ceilalti copii este o sursa importanta pentru a observa diferentele
si asemanarile dintre oameni, diversitatea oamenilor din multe puncte de
vedere. Adaptarea la diversitate, respectarea ei prin stabilirea de relatii
pozitive, precum si empatia reprezinta competente importante ale dezvoltarii
sociale.
Dezvoltarea emotionala
Capacitatea
copiilor de a-si recunoaste si exprima propriile emotii, de a si le stapini, de
a le controla, de a intelege si a raspunde emotiilor altora reprezinta pasi
importanti in dezvoltarea emotionala a copilului. Locul central insa il
constituie dezvoltarea conceptului de sine, a perceptiei si imaginii de sine a
copilului: trasaturi, capacitati, motivatii, dorinte, nevoi, preferinte, roluri
sociale. Incetul cu incetul copilul va ajunge sa-si raspunda la intrebarea
„Cine sunt eu?”. La fel de importanta in ecuatia dezvoltarii emotionale este
increderea in sine, convingerea ca poate face ceea ce isi propune, independenta
si responsabilitatea personala, sentimente care alimenteaza si sustin dorinta
naturala a copiilor de cunoastere, explorare, descoperire.
Exprimarea
si intelegerea propriilor emotii si a emotiilor celorlalti de la emotiile
primare (bucurie, frica, minie) la cele mai complexe (mindrie, rusine, vina)
constituie competente specifice domeniului emotional. Copilul invata sa le
simta, invata sa le exprime si sa le recunoasca.
Pentru
domeniul dezvoltarii socio-emotionale au fost elaborate urmatoarele standarde:
Dezvoltare sociala
Interactiuni cu copiii de virsta apropiata
Standard 1: Copilul ar
trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive si de respect cu copiii
de aceeasi virsta sau de virsta apropiata
Standard
2: Copilul ar trebui sa poata manifesta empatie fata de copiii cu care
interactioneaza.
Interactiuni cu adultii
Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa
stabileasca relatii pozitive cu adultii.
Standard
4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere si respect in
comunicarea cu adultii din anturajul sau
Interactiune in grup
Standard 5: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitati de cooperare in interactiunile de grup.
Respectarea diversitatii
Standard
6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca asemanarile si deosebirile
dintre oameni.
Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste
respect fata de deosebirile dintre oameni.
Dezvoltare emotionala
Dezvoltarea conceptului de sine
Standard
8: Copilul ar
trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea insusirilor proprii
Standard 9: Copilul ar trebui sa manifeste
satisfactie pentru propriile reusite si incredere in sine
Dezvoltarea
autocontrolului
Standard
10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi controleze propriile emotii.
Standard
11: Copilul ar trebui sa demonstreze responsabilitate personala
Standard
12: Copilul ar trebui sa manifeste independenta in actiunile sale
Dezvoltarea expresivitatii emotionale
Standard
13: Copilul ar trebui sa fie capabil sa
recunoasca si sa isi exprime corespunzator emotiile.
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.1.
Subdomeniul: Dezvoltarea sociala
|
|
B.1.1. Aspect specific: Interactiunile cu copiii
de varsta apropiata
|
|
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca relatii pozitive
si de respect cu copiii de aceeasi virsta sau de virsta apropiata
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
70. Interactioneaza din proprie initiativa cu
copii de aceeasi virsta sau de virsta apropiata in diferite contexte.
|
Oferiti frecvent copiilor oportunitatea de lucru
in grup, de a-si alege partenerii de joc sau de activitate.
Incurajati copiii sa se apropie si sa faca
cunostinta cu nou venitii in grup; sa formuleze propuneri de joc, de
prietenie.
Demonstrati personal modele de initiere a
contactelor cu persoane noi.
|
|
71. Cere ajutor altor copii atunci cand are
nevoie.
|
Oferiti copiilor sarcini in grup mic care
necesita colaborarea intre copii, ajutorul reciproc.
|
|
72. Ofera ajutor copiilor din jurul sau atunci
cind au nevoie.
|
Demonstrati personal modele de a acorda ajutor
copiilor.
Incurajati sprijinul reciproc intre copii.
Selectati din viata cotidiana si din povesti,
povestiri situatiile cind cineva are nevoie de ajutor. Intrebati ce ar face
ei daca s-ar afla intr-o situatie asemanatoare.
|
|
73. Se identifica drept prieten al unor copii din
diverse medii apropiate (la gradinita, la bloc, la serviciul parintilor, la
bunica) si ii identifica pe ei ca prietenii sai.
|
Realizati un studiu tematic despre prietenie. Discutati
cu copiii despre relatii de prietenie; propuneti sa relateze despre prietenul
(prietena) sau (sa); despre ce inseamna sa fii prieten cuiva si sa ai
prieteni.
|
|
74. Cauta solutii pentru rezolvarea problemelor
aparute in interactiunea cu copiii, fara a-l implica pe adult.
|
Selectati situatii problematice in interactiunea
dintre copii din diverse povestiri, imagini. Discutati si cautati solutii
impreuna cu copiii, intrebindu-i ce ar face daca ei ar fi in acea situatie.
Apreciati copiii care gasesc solutiile unor
situatii problematice fara a apela la adult.
|
|
75. Recunoaste greselile in relatiile cu alti
copii si incearca sa le repare, cerandu-si scuze, propunand alte solutii.
|
Observati situatiile conflictuale si incurajati
copiii sa-si ceara iertare; indemnati-i sa incerce sa repare situatia; sa
compenseze pierderile. Oferiti-le solutii.
|
|
Standard 2: Copilul ar trebui sa poata manifesta empatie fata de copiii
cu care interactioneaza.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
76. Tine cont de dorintele si nevoile altor
copii.
|
Selectati situatii din viata copiilor si demonstrati copiilor ca fiecare
copil are dorintele si nevoile sale.
Valorificati momentele potrivite din situatiile
cotidiene pentru a aprecia copiii care tin cont de dorintele si nevoile
altora (de ex. cedarea unei jucarii, a unui material, a unei optiuni,
acceptarea unei propuneri/dorinte diferite)
|
|
77. Demonstreaza compasiune fata de alti copii
din grupa.
|
Indemnati copiii sa se apropie si sa-i sprijine
pe cei care au o neplacere; sa se bucure de succesele colegilor.
Atrageti atentia copiilor asupra actiunilor
reusite ale altor colegi si propuneti-le sa-i felicite.
Apreciati copiii care demonstreaza compasiune.
|
|
78. Isi exprima emotiile fara a rani alti copii.
|
Cititi povesti despre intimplari cu copii carora
nu le pasa de ceea ce simt ceilalti. Valorificati situatii de viata pentru a
discuta despre cit de important este sa iti pese de ce simte cel de alaturi.
Folositi proverbe precum „Ce tie nu-ti place altuia nu-i face”.
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.1.
Subdomeniul: Dezvoltarea sociala
|
|
B.1.2. Aspect specific: Interactiunile cu adultii
|
|
Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa stabileasca
relatii pozitive cu adultii.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
79. Urmeaza indicatiile adultului.
|
Formulati permanent indicatii clare. Explicati
copiilor necesitatea de a urma indicatiile adultilor, incurajati-i sa le
indeplineasca.
|
|
80. Identifica diferite tipuri de relatii intre
copii si adulti in experienta sa (familiale, de prietenie, copil -
educator/invatator, etc.)
|
Acordati copiilor posibilitatea sa vorbeasca
despre persoane din viata lui si clarificati ce tipuri de relatii pot exista
intre oameni.
Discutati cu copiii despre relatiile dintre
copii si educator, copii si invatator.
|
|
81. Acorda ajutor adultului fiind solicitat.
|
Solicitati sprijinul copiilor in variate
situatii si apreciati permanent ajutorul acordat. Explicati copiilor ca si
adultii au nevoie de ajutorul lor. Intrebati copiii cum isi ajuta parintii in
diverse situatii.
|
|
82. Accepta adultul in anumite situatii de joc.
|
Implicati-va in jocul copiilor in diverse
ipostaze: organizator, partener, consilier.
|
|
83. Recunoaste greselile in relatiile cu adultii
si incearca sa le repare.
|
Demonstrati, in interactiunea cu copilul, capacitatea
de a va recunoaste greselile si de a le repara. Oferiti exemple de modalitati
de a repara situatia.
|
|
Standard 4: Copilul ar trebui sa fie capabil sa manifeste incredere si
respect in comunicarea cu adultii din anturajul sau
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
85. Demonstreaza incredere intr-un adult
apropiat.
|
Tratati copilul cu respect, grija si
sinceritate; demonstrati bunavointa, corectitudine si intelegere.
|
|
86. Se comporta adecvat si cu respect cu
adultii.
|
Discutati si demonstrati copiilor regulile de
comportare, incurajati respectarea lor. Discutati despre intimplari cotidiene
sau povestiri in care copiii s-au comportat sau nu s-au comportat respectuos.
Invitati adulti in sala de grupa (cadre
didactice, parinti, alti invitati) si salutati-i si vorbiti-le politicos de
fiecare data cind va adresati acestora. Apreciati copiii care utilizeaza
formulele de politete.
Organizati plimbari si vizite in locuri publice.
Atrageti atentia asupra modului de adresare. Jocul „Cuvinte magice”.
|
|
87. Cauta ajutor, protectie si confort la
adultii apropiati.
|
Remarcati cazuri din viata cotidiana, din
povesti, filme, care ilustreaza cum sa procedeze copiii cand au nevoie de
ajutor, de sprijin, de confort. Selectati situatii si moduri de a cere ajutor
de la adulti si antrenati copiii sa formuleze cererea de ajutor, cand au
nevoie.
|
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.1.
Subdomeniul: Dezvoltarea sociala
|
|
B.1.3. Aspect specific: Interactiune in grup
|
|
Standard 5: Copilul ar trebui sa demonstreze abilitati de cooperare in interactiunile de grup.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
88. Face schimb de jucarii si alte obiecte cu
alti copii.
|
Demonstrati copiilor cum pot fi distribuite jucariile
intr-un joc sau alte obiecte. Propuneti-le copiilor sarcini care necesita
schimbul de materiale intre ei.
|
|
89. Coopereaza cu alti copii in activitatile in
grupuri mici.
|
Propuneti copiilor sarcini care pot fi realizate
in grupuri mici, demonstrati-le cum pot fi distribuite rolurile. Oferiti-le
copiilor posibilitatea de a-si alege grupul in care doreste sa lucreze.
|
|
90. Respecta regulile in activitati desfasurate
in grup.
|
Propuneti copiilor sa stabileasca impreuna
reguli de joc in grup. Amintiti regulile inainte de inceperea activitatilor
si apreciati respectarea lor.
|
|
91. Coreleaza actiunile si
interesele sale cu ale altor copii din grup.
|
Selectati un joc potrivit un joc potrivit si
explicati copiilor necesitatea de a coopera cu alti copii;
Modelati situatii in care copiii trebuie sa
actioneze coordonandu-si actiunile proprii cu cele ale altor copii si
incurajati-i sa coopereze.
Invatati copiii sa astepte la rand.
|
|
92. Accepta roluri diferite in joc si in alte
activitati.
|
Demonstrati copiilor, prin exemple, importanta
fiecarui rol pentru succesul activitatii;
|
|
93. Accepta sugestii din partea altui copil, ca
de exemplu, despre cum sa termine un joc.
|
Atrageti atentia copiilor asupra ideilor
interesante expuse, propuse de fiecare dintre ei, apreciati-le si
acceptati-le ca variante pentru finalizarea unei activitati.
|
|
94. Propune idei pentru dezvoltarea/continuarea
unei activitati sau pentru solutionarea cu succes a unei sarcini in grup.
|
Solicitati copiilor sa se gandeasca si sa
propuna variante de dezvoltare a activitatii. Propuneti copiilor sa alega
varianta cea mai atractiva de
continuare a activitatii.
|
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.1.
Subdomeniul: Dezvoltarea sociala
|
|
B.1.3. Aspect specific: Respectarea diversitatii
|
|
Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca asemanarile si
deosebirile dintre oameni.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
95. Identifica existenta asemanarilor si
diferentelor dintre persoane dupa diferite criterii (aspect exterior, gen,
varsta, cultura, etc.)
|
Invatati copiii sa deosebeasca persoanele dupa
diferite criterii (aspect exterior, gen, varsta, cultura, etc.), pe baza
observarilor si a descrierilor, pe baza ilustratelor, a imaginilor.
Atrageti-le atentia ca toti suntem diferiti si
totodata ne asemanam.
Puneti la dispozitia copiilor imagini cu
persoane diferite din punct de vedere al genului, virstei, etniei, religiei.
Introduceti-le ca personaje in jocuri de rol.
|
|
96. Este capabil
sa observe ca aceeasi persoana poate avea mai multe roluri sociale (mama este
mama lui, este angajata la, este fiica bunicii lui, etc.)
|
Acordati copiilor
posibilitatea sa observe si sa relateze despre rolurile diferite ale
parintilor (spre exemplu, tata, mama, copii ai bunicilor, vecini, angajat,
etc.). Implicati-i in jocuri simbolice in care trec de la un rol la altul.
|
|
Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa
manifeste respect fata de deosebirile dintre oameni.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
97. Manifesta atitudine pozitiva si echidistanta
fata de toate persoanele din mediile familiare, indiferent de
caracteristicile fizice, sociale, profesionale, culturale ale acestora.
|
Sugerati copiilor ideea ca fiecare persoana
merita sa fie tratata cu respect si bunavointa. Selectati modele pozitive de
atitudine si atrageti atentia copiilor asupra acestora.
|
|
98. Respecta drepturile altor persoane, copii si
adulti.
|
Relatati-le copiilor despre drepturile proprii
si drepturile altor persoane, amintiti-le despre necesitatea respectarii
drepturilor altor persoane.
|
|
99. Participa cu placere la activitati cu
caracter intercultural.
|
Pregatiti, la diferite ocazii, impreuna cu
copiii, surprize pentru persoanele de alta cultura, etnie sau cu nevoi speciale,
atrageti atentie copiilor la emotiile pozitive traite de cei care au
sarbatorit impreuna cu ei si au simtit ca fac parte din aceeasi comunitate.
Audiati cintece si prezentati imagini ale
diverselor popoare si tari. Aratati interes pentru cunoasterea
caracteristicilor altor culturi si a frumusetii acestora.
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.2.
Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala
|
|
B.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de
sine
|
|
Standard 8: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze cunoasterea
insusirilor proprii
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
100. Cunoaste informatii cu caracter personal
(numele sau, al parintilor, al rudelor apropiate, al educatorilor, adresa
domiciliului, date biografice).
|
Adresati-va copiilor pe nume si cereti lor sa se
adreseze unul altuia pe nume. Folositi jocuri pentru a memoriza numele
celorlalti.
Propuneti-le copiilor sa realizeze desene despre
ei, despre familie, despre locul unde locuiesc etc.
Propuneti-le copiilor sa realizeze interviuri
intre ei in care sa se prezinte.
|
|
101. Caracterizeaza aspectul sau exterior.
|
Incurajati copiii sa-si examineze si sa-si
caracterizeze verbal exteriorul, sa se autocaracterizeze dupa gen si varsta;
dupa preferinte, interese. Propuneti copiilor sa-si faca, daca doresc,
autoportretul.
|
|
102. Cunoaste abilitatile sale, ce poate sa
faca.
|
Incurajati copiii sa descrie actiunile sale, ale
copiilor in general; discutati despre ce poate face fiecare din ei. Jocul „Sa
facem cunostinta”(copilul se prezinta, povesteste despre sine).
Propuneti o lucrare colectiva, la care fiecare
copil sa spuna cu ce poate ajuta, ce poate face, cu ce poate contribui.
|
|
103. Isi cunoaste
preferintele personale in privinta activitatilor, a persoanelor, a
obiectelor, a mancarii.
|
Propuneti copilului sa-si aleaga activitati in
sala de grup, reflectand la ce poate face mai bine si ce prefera; discutati
individual si in grupuri mici despre preferintele copiilor. Convorbiri pe
teme „Activitatea mea preferata”,
„Locul meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.
|
|
Standard 9: Copilul ar trebui sa
manifeste satisfactie pentru propriile reusite si incredere in sine
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
104. Are o imagine pozitiva despre sine.
|
Pentru formarea imaginii pozitive mentionati
succesele copiilor, apreciati eforturile lor. Consolidati imaginea pozitiva
prin evidentierea calitatilor copiilor, a faptelor bune pe care le fac, a
reusitelor lor. Propuneti parintilor sa faca acelasi lucru.
Propuneti copiilor exercitii de autoevaluare a
succeselor, de evidentiere a propriilor abilitati.
|
|
105. Ii ofera satisfactie faptul ca adultul
observa reusitele lui.
|
Observati permanent copiii si progresele pe care
le fac. Gasiti ocazii pentru a lauda copiii. Mentionati eforturile depuse
pentru a obtine un rezultat mai bun. Expuneti lucrarile copiilor de fiecare
data cind le realizeaza. Apreciati-i si in fata parintilor lor.
|
|
106. Isi exprima liber ideile si opiniile sale.
|
Incurajati copiii sa-si expuna ideile si
opiniile sale in diverse situatii cotidiene. Apreciati contributiile lor.
Valorificati-le. Dezvoltati, nu criticati opiniile copiilor.
|
|
107. Se implica cu incredere in activitati si
relatii noi.
|
Sustineti copilul cand acesta incearca sa faca ceva nou, cand vrea sa
realizeze ceva independent sau gaseste o solutie buna in interactiunea cu
alti copii.
|
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.2.
Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala
|
|
B.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului
|
|
Standard 10: Copilul ar trebui sa fie capabil sa isi controleze propriile
emotii.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
108. Asteapta inainte de a actiona in anumite
situatii.
|
Organizati jocuri cu miscare la semnale; incurajati
copiii sa-si amane realizarea dorintelor pe un timp. Sustineti si incurajati
copilul sa se gandeasca inainte de a face o actiune („Esti sigur? Te-ai gindit bine?”)
|
|
109. Respecta regulile de joc si de conduita in
medii diferite.
|
Explicati si exersati regulilor de joc si de
conduita in situatii potrivite din cotidian. Implicati parintii pentru a
sustine memorizarea regulilor si aplicarea lor in afara institutiei
prescolare.
|
|
110. Isi poate controla emotiile negative si
impulsive.
|
Discutati despre emotii pozitive si negative,
apeland la experienta copiilor, a personajelor din operele de arta. Insistati
asupra consecintelor exprimarii acestor emotii.
|
|
111. Poate trece intentionat de la o activitate
la alta
|
Inventati si propuneti copiilor ritualuri de
trecere de la o activitate la alta; propuneti sa inventeze ei ritualuri,
semnale, cintecele etc.
|
|
Standard 11: Copilul ar trebui sa demonstreze responsabilitate personala
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
112. Are grija de obiectele personale.
|
Exersati copiii sa diferentieze obiectele
personale de ale altor copii si de cele colective. Exersati cu copiii
actiunile de aranjare a hainelor, jucariilor, obiectelor de desen, cartilor
proprii.
Apreciati comportamentele care exprima grija
pentru obiecte.
|
|
113. Are grija de jucariile si obiectele
colective.
|
Stimulati copiii sa participe la aranjarea
obiectelor in sala de grup. Folositi momente cotidiene potrivite pentru a
forma copiilor abilitati de mentinere a ordinii in grup, de pastrare a
obiectelor de uz comun.
Propuneti copiilor sa isi asume responsabilitati
la nivelul grupei: sa aiba grija de flori, de anumite centre de activitate,
de aranjarea mesei. Schimbati periodic responsabilitatile.
|
|
114. Poate aprecia consecintele actiunilor sale
din punctul de vedere al impactului lor asupra sa sau a altor persoane.
|
Discutati cu copiii individual si in grup despre
actiuni, despre fapte si consecintele lor. Solicitati copiii sa reflecte si
sa compare, ce se poate produce dupa anumite actiuni: pregatesc pentru
fratele mai mare o surpriza; beau apa rece etc.
|
|
115. Incearca sa repare sau sa corecteze
consecintele eventual distructive ale actiunilor sale.
|
Pe baza exemplelor din povesti, poezii,
familiarizati copiii cu modele de conduita in situatiile cand au comis o
greseala. Selectati situatii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de
recuperare.
|
|
Standard 12: Copilul ar trebui sa manifeste independenta in actiunile
sale
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
116. Realizeaza actiuni de autoservire (se
imbraca, pregateste locul si obiectele necesare pentru activitati, isi
aranjeaza lucrurile proprii)
|
Solicitati copiilor in situatii cotidiene sa
actioneze independent cu lucrurile sale personale (haine, carti, jucarii,
etc.). Incurajati copiii sa caute mai intai singuri solutii, apoi sa apeleze
la ajutorul adultilor, daca simt ca este nevoie.
|
|
117. Aplica independent regulile intr-o gama
larga de activitati.
|
Solicitati copiilor sa-si aminteasca regulile
inainte de activitate. Exersati prin jocuri si dramatizari regulilor de
conduita.
Apreciati de fiecare data aplicarea independenta
a regulilor.
Familiarizati parintii cu unele reguli si
recomandati-le sa-i ajute pe copii sa le respecte oriunde.
|
|
118. Este capabil sa opereze o alegere dintre
mai multe oportunitati.
|
Acordati copiilor ocazii de a face alegeri
(centrul de activitate, sarcina, partenerul de joc, felul de mincare,
culoarea preferata etc.)
Sustineti copii in alegeri, propunand modele de
examinare a oportunitatilor.
|
|
B. Domeniul:
Dezvoltarea socio-emotionala
|
|
B.2.
Subdomeniul: Dezvoltarea emotionala
|
|
B.2.3
Aspect specific: Dezvoltarea expresivitatii emotionale
|
|
Standard 13: Copilul ar trebui sa
fie capabil sa recunoasca si sa isi exprime corespunzator emotiile.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
119. Identifica emotiile proprii si emotiile
altor persoane.
|
Dialogati cu copiii despre emotiile traite la
activitatile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri,
audierea povestilor, etc.). Examinati poze, fotografii, propuneti copiilor sa
identifice emotiile. Aplicati jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”
|
|
120. Poate relata verbal despre emotiile sale.
|
Stimulati copiii sa vorbeasca despre emotiile
sale, sa redea verbal si prin mimica emotiile personajelor din filme si carti.
Utilizati jocuri de selectare a cuvintelor
despre emotii, a poeziilor, povestilor despre dispozitie, sentimente.
|
|
121. Isi exprima
emotiile prin joc, pantomima, dans, cant, desen, versuri, prin comparatii cu personaje din
literatura.
|
Propuneti jocuri de asociere a sunetelor, a
culorilor, a miscarilor cu diverse emotii. Demonstrati unele variante de
exprimare a emotiilor. Discutati cu copiii despre muzica si emotii.
|
C. Dezvoltarea fizica, a sanatatii si
igienei
Subdomeniu
C.1.
Dezvoltarea fizica
Aspecte specifice
C.1.1.
Dezvoltarea motricitatii grosiere
C.1.2.
Dezvoltarea motricitatii fine
C.1.3.
Dezvoltarea senzorio-motorie
Subdomeniu
C.2.
Dezvoltarea sanatatii si igienei
Aspecte
specifice
C.2.1. Dezvoltarea sanatatii si
igienei personale
C.2.2.
Dezvoltarea securitatii personale
Dezvoltarea fizica, a sanatatii si igienei
Sanatatea, bunastarea fizica si
dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi in procesul de crestere si
dezvoltare a copiilor in perioada timpurie. Cresterea si dezvoltarea reprezinta
procese complementare, chiar daca cresterea se refera la anumite schimbari de
ordin fizic, precum cresterea in greutate, in inaltime si a dimensiunilor
corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbarilor care
parcurg un mod gradat de progres de la schimbari simple la cele mai complexe.
Desi pasii schimbarilor sunt mai mult sau putin aceiasi pentru toti copii,
ritmul schimbarilor prezinta o puternica variabilitate individuala.
Dezvoltarea fizica normala,
sanatatea, motricitatea sunt fundamentale pentru intregul proces de invatare si
reprezinta pietre de temelie pentru o viata activa si un stil de viata sanatos.
Miscarea si bunastarea fizica au o contributie importanta la dezvoltarea
creierului. Sanatatea fizica aduce energie, echilibru si disponibilitatea de a
fi implicati in experiente de invatare.
Dezvoltarea motricitatii este
strins legata de dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a
competentelor sociale si emotionale. Atit motricitatea grosiera cit si cea
fina, precum si coordonarea senzorio-motorie reprezinta modalitati de cucerire
a mediului inconjurator, dar si de descoperire si constientizare a propriului
corp. Capacitatea copiilor de a implica, a coordona si a controla muschii si
partile corpului in realizarea de miscari de la cele mai simple la cele mai
complexe necesita timp, exercitiu si sprijin. De la mers, alergare, sarituri,
catarari, rostogoliri pina la realizarea unor operatii mai complicate precum
utilizarea de instrumente de scris, de desen, de taiere sau deprinderi de
imbracare si mincare este un proces plin de incercari, dar si reusite, daca i
se ofera copilului suportul de care are nevoie. Constientizarea simturilor si
utilizarea lor, motricitatea si coordonarea oculo-motorie reprezinta bazele
unui comportament functional al copilului.
Ceea ce insoteste o dezvoltare
fizica sanatoasa este insusirea deprinderilor de igiena personala si a celor de
securitate personala. Copiii invata de mici ce inseamna un program de viata
sanatos. Deprinderile de somn, spalat, nutritie, imbracare si activitate fizica
se dezvolta de la nastere si constituie repere importante in prevenirea
imbolnavirilor.
Vulnerabilitatea copiilor
datorata fragilitatii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii
deprinderile de securitate personala. Copiii trebuie sa invete sa se fereasca
de situatii periculoase in care prin manipulare sau miscare pot sa produca
accidente, sa se raneasca sau sa imbolnaveasca. De asemenea, copiii trebuie sa
invete cind, cum si cui sa ceara ajutor atunci cind au nevoie, trebuie sa
invete sa respecte anumite reguli in diferite contexte si sa faca distinctia
dintre siguranta si pericol.
Pentru domeniul dezvoltarii fizice, a sanatatii,
igienei si securitatii personale urmatoarele standarde au fost elaborate:
Standarde:
Motricitate grosiera
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa mentina
echilibrul corpului
Standard 2: Copilul ar trebui
sa fie capabil sa-si controleze parti ale corpului si stabilitatea in
combinarea unor secvente de miscare.
Standard 3: Copilul ar
trebui sa fie capabil sa-si coordoneze miscarile cu un scop al miscarii.
Standard 4: Copilul ar
trebui sa demonstreze ca este constient de relatia dintre corpul lui si
obiectele care se misca si cele stabile.
Standarde:
Motricitate fina
Standard
5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si degetele pentru
scopuri diferite.
Standard
6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze muschii mici ai fetei si
gesturile pentru a transmite un mesaj.
Standarde :
Dezvoltare senzorio-motorie
Standard 7: Copilul ar
trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea simturilor (vazul, auzul,
simtul tactil, mirosul etc.) in interactiunea cu mediul.
Standarde:
Dezvoltarea sanatatii si igienei
Standard
8: Copilul ar trebui sa demonstreze comportamente de pastrare a sanatatii si
igienei personale.
Standarde :
Dezvoltarea securitatii personale
Standard
9: Copilul ar trebui sa demonstreze deprinderi de securitate personala.
C.
Dezvoltarea fizica si a sanatatii
|
|
C.1.
Subdomeniu: Dezvoltarea fizica
|
|
C.1.2. Aspect specific:
Dezvoltarea motricitatii grosiere
|
|
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie capabil sa mentina
echilibrul corpului
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
122. Isi pastreaza
echilibrul in timp ce se intinde, se invirte in jurul axei corpului si se
ghemuieste.
|
Incurajati efectuarea miscarilor in diferite
momente ale zilei. Dansati cu copiii, realizind miscari de rotire, de
aplecare, de intindere, sarituri.
|
|
123. Paseste peste un
obstacol fara a-si pierde echilibrul.
|
Prevedeti suficient spatiu pentru miscare.
Realizati impreuna cu copiii, utilizind cuburile si piesele mari, un traseu
in clasa pe care trebuie sa il parcurga trecind peste mici obstacole
construite de ei.
|
|
124. Merge inainte si
inapoi tinind un obiect in mina.
|
Jucati cu copiii jocul „Robotelul cu telecomanda”. Solicitati copiii sa redea in miscari
comenzile auzite.
|
|
Standard 2: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si controleze parti ale
corpului si stabilitatea in combinarea unor secvente de miscare.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
125. Isi misca
corespunzator parti ale corpului pentru a prinde o minge.
|
Oferiti posibilitatea de a executa miscari cu
obiecte, acompaniate de muzica; implicati-va personal in „dans”.
|
|
126. Urca si coboara
scarile tinind un obiect cu ambele miini.
|
Antrenati urcusul si coboratul, (1) fara a se
tine de palier, (2) avand un obiect mic intr-o mina, (3) tinind un obiect cu ambele miini;
|
|
127. Utilizeaza
muschii mari pentru a manipula obiecte (minge, balon, tricicleta)
|
Aplicati jocuri cu mingea, tenis pentru copii,
etc
|
|
128. Indeplineste activitati ce solicita
miscarile de baza: mers, fuga, sarituri, escaladari, catarare.
|
Stimulati copiii sa efectueze miscari grosiere
in scopuri practice in viata cotidiana (aduce un obiect repede, sare sa
ajunga obiectul la inaltime, foloseste scara, etc.)
Organizati jocuri de miscare in aer liber in
fiecare zi (daca vremea permite).
|
|
Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa-si coordoneze miscarile
cu un scop al miscarii.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
129. Pozitioneaza
corpul si membrele in mod corespunzator pentru a imita ceva sau pe cineva.
|
Jucati jocuri de imitare fidela a miscarilor
unor animale, a unor miscari de dans. Incurajati copiii sa reprezinte
personaje din povesti si din ambient prin miscare.
|
|
130. Loveste mingea,
dind-o inapoi.
|
Propuneti copiilor rostogolirea mingii mari;
exercitii cu mingea mica. Jucand impreuna cu copiii cu mingea, demonstrati-le
miscari noi si indemnati-i sa incerce si ei.
|
|
131. Demonstreaza coordonarea partilor
propriului corp in realizarea unor miscari .
|
Propuneti jocuri de imitare a miscarilor, de
ghicire a personajelor pe baza miscarilor.
Incurajati imitarea de miscari ale animalelor,
ale personajelor din poveste, realizarea de forme impreuna cu corpul altui
copil (un pod, un cerc, un patrat), creeaza forme cu ajutorul degetelor
(precum un cerc din degete etc.)
Valorificati miscarea in jocurile cu subiect pe
roluri, in convorbiri; incurajati copiii sa utilizeze miscarea in descrierea
obiectelor, vietatilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.
|
|
Standard 4: Copilul ar trebui sa demonstreze ca este constient de relatia
dintre corpul lui si obiectele care se misca si cele stabile.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
132. Sare peste
citeva obstacole mici in alergare.
|
Valorificati ocaziile oferite de cotidian,
pentru a antrena sariturile;
Organizati jocuri cu sarituri
pe ambele picioare, in lungime de pe loc (cu elan); sarituri cu ajungerea
obiectului suspendat; sarituri din cerc in cerc; sarituri de la inaltimi cu
aterizare moale pe saltea; sarituri de pe un picior pe altul.
|
|
133. Prinde mingea cind ii este aruncata de la o
mica distanta.
|
Propuneti copiilor jocuri cu
aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncarea
mingii (a altui obiect) in tinta verticala, orizontala;
|
|
|
|
|
C.
Dezvoltarea fizica si a sanatatii
|
|
C.1.
Subdomeniu: Dezvoltarea fizica
|
|
C.1.2. Aspect specific:
Dezvoltarea motricitatii fine
|
|
Standard 5: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze mainile si
degetele pentru scopuri diferite.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
134. Tine in mina un
creion si deseneaza linii drepte si de diverse forme.
|
Prevedeti timp in fiecare zi pentru activitati
de dezvoltare a motricitatii fine, valorificand situatii de rutina: aranjarea mesei, masa,
aranjarea jucariilor, pregatirea materialelor distributive pentru anumite
activitati, etc.
Oferiti copiilor materiale si instrumente de
desen si pictura; Incurajati-i sa se implice in activitatea cu astfel de
materiale si instrumente.
Propuneti sarcini de decorare a unor obiecte sau
a unor contururi de obiecte utilizind instrumentele de scris.
|
|
135. Tine foarfecele
si taie in linie.
|
Propuneti copiilor activitati de decupare pentru
confectionarea de hainute pentru personajele lor preferate.
Exersati regulile de utilizare a instrumentelor,
asigurand copiilor un mediu securizant.
|
|
136. Utilizeaza independent cu usurinta
materiale pentru a picta, modela.
|
Elaborati impreuna cu copiii compozitii plastice
din puncte, linii, pete, aplicatii din frunze, ornamentarea obiectelor.
Propuneti copiilor jocuri cu apa si nisip pentru
antrenarea degetelor.
Implicati copiii in activitati plastice
(modelare, punctare, hasurare. etc.); experimentati impreuna diverse
instrumente (desen cu degetele, bureti, vata, pensula, markere, creioane,
creta, etc.);
|
|
137. Utilizeaza independent cu usurinta vesela
pentru a minca.
|
Oferiti copiilor seturi de jucarii: vesela,
mobila, haine pentru papusi si timp pentru a se juca cu ele. Demonstrati prin
exemplu propriu, eventual atentionati special, modele de utilizare a veselei.
|
|
138. Isi pune singur
pantofii si isi leaga sireturile la pantofi.
|
Exercitati abilitatile copilului de autoservire
in fiecare situatie potrivita. Demonstrati, in caz de necesitate, copilului
actiunea si acordati-i ajutor sa o insuseasca.
|
|
Standard 6: Copilul ar trebui sa fie capabil sa utilizeze muschii mici ai
fetei si gesturile pentru a transmite un mesaj.
|
|
139. Poare reda expresii ale fetei cu semnificatii
diferite: zimbet, suparare, uimire, bucurie, oboseala.
|
Propuneti jocuri de imitare a mimicii, de redare
a dispozitiei si caracterului personajelor din povesti si filme, din imagini,
poze.
Executati impreuna cu copiii miscari insotite de
numaratori, pronuntari de sunete, cant.
|
|
C.
Dezvoltarea fizica si a sanatatii
|
|
C.1.
Subdomeniu: Dezvoltarea fizica
|
|
C.1.3. Aspect specific:
Dezvoltarea senzorio-motorie
|
|
Standard 7: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze utilizarea
simturilor (vazul, auzul, simtul tactil, mirosul, gustul) in interactiunea cu
mediul.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
140. Demonstreaza constientizarea simturilor in
actiuni (recunoaste obiecte ascunse prin atingerea lor fara sa le vada, executa
miscari la auzirea unor comenzi, recunoaste mirosuri etc.)
|
Jucati jocuri de recunoastere a formelor,
materialelor, sunetelor prin implicarea simturilor (auz, pipait, miros): Ce-i ascuns in saculet?
|
|
141. Schimba ritmul, directia, viteza miscarilor
la semnale de natura diferita (culoare, sunet, simboluri grafice)
|
Utilizati in jocuri exercitii de tipul
„stop-start”,
Propuneti jocuri cu schimbarea miscarilor la
semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea directiei si
vitezei de miscare
|
|
C.
Dezvoltarea fizica si a sanatatii
|
|
C.2.
Subdomeniu: Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii
|
|
C.2.1. Aspect specific:
Dezvoltarea sanatatii si igienei
|
|
Standard 8: Copilul ar trebui sa demonstreze comportamente de pastrare a sanatatii
si igienei personale.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
142. Demonstreaza independenta in igiena
personala (se spala si se sterge singur pe miini, isi acopera gura cu mina
cind stranuta, cind tuseste, foloseste independent toaleta, foloseste
batista).
|
Oferiti zilnic copiilor posibilitatea de a-si
exersa deprinderile de igiena personala. Incurajati copiii care le respecta
si amintiti constant de importanta respectarii lor.
|
|
143. Demonstreaza interes pentru participarea in
activitati fizice zilnice.
|
Oferiti zilnic copiilor suficient timp pentru activitati in aer liber
si miscare.
|
|
144. Respecta reguli
ale alimentatiei sanatoase.
|
Organizati activitati de preparare a unor salate si implicati-i pe
copii in pregatirea lor. Discutati despre fiecare aliment utilizat si despre
importanta igienei alimentare si a unei alimentatii sanatoase.
|
|
145. Demonstreaza abilitati elementare de
prevenire a bolilor.
|
Jocuri cu papusile „De-a medicul”, „De-a
cabinetul”. Transpunerea intr-o posibila situatie-problema de imbolnavire a
unei persoane imaginate si discutii despre masurile de prevenire.
|
|
146. Respectarea igienei vestimentatiei.
|
Observarea vestimentatiei celor din jur si a
anotimpului in care sunt. Propuneti jocuri cu imagini de corelare a vestimentatiei
cu starea timpului.
|
|
147. Respecta regulile igienice colective.
|
Evidentierea asemanarilor si deosebirilor intre
igiena locuintei si igiena salii de grup. Exersarea prin joc si incurajarea aplicarii
deprinderilor de igiena colectiva.
|
|
C.
Dezvoltarea fizica si a sanatatii
|
|
C.2.
Subdomeniu: Dezvoltarea sanatatii, igienei si securitatii
|
|
C.2.2. Aspect specific:
Dezvoltarea securitatii personale
|
|
Standard 9: Copilul ar trebui sa demonstreze deprinderi
de securitate personala.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
148. Identifica situatiile periculoase.
|
Utilizati imagini pentru a ilustra situatii de risc (consum de lichide
din sticle necunoscute, apropierea de un fier de calcat in priza, de flacara
etc. ) si propuneti copiilor sa va spuna ce ar face ei daca s-ar afla intr-o
astfel de situatie.
Cititi povesti, povestiri ce prezinta situatii
periculoase si discutati despre posibilitatea evitarii lor sau a riscurilor
pe care le presupun.
|
|
149. Relateaza unde si cand trebuie sa se
adreseze dupa ajutor.
|
Realizati un joc de rol cu diverse personaje
care pot oferi ajutor in situatii de risc (medici, pompieri, politisti etc.).
Elaborati impreuna cu copiii scheme, desene ale
surselor si persoanelor carora li se poate cere ajutor.
|
|
150.. Respecta regulile de comportare pe strada,
in transportul public si in alte locuri publice pentru a evita accidentele,
situatiile periculoase.
|
Propuneti jocuri pentru cunoasterea
semnificatiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discutii si jocuri
de orientare intr-un mediu nou.
Realizati harti rutiere cu copiii. Propuneti in
centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la medic, la piata si
exersati regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.
Invitati lucratori ai politiei, medici,
pompieri, etc.
|
D. Atitudine in invatare
Subdomenii
D.1. Curiozitatea si interesul
pentru lucruri noi
D.2. Initiativa
D.3. Persistenta in activitati
D.4. Creativitate
Atitudini in invatare
Acest domeniu vizeaza dispozitii, motivatii, obisnuinte,
stiluri, atitudini pe care copilul le manifesta in activitatea de invatare si
care reflecta modul in care acesta se implica pe sine in procesul invatarii,
cum abordeaza sarcinile si experientele de invatare, cum se raporteaza la
procesul de invatare: este curios, este creativ, are initiativa, staruie intr-o
activitate de invatare?
Toate aceste capacitati depind in mare masura de
experientele trecute ale copilului si modul in care cei din jur l-au expus si l-au
stimulat in invatare, precum si de temperamentul lui si contextul cultural in
care a crescut; aceste capacitati traverseaza celelalte domenii de invatare, le
utilizeaza ca resurse, dar si constituie baza dezvoltarii in celelalte domenii.
Atitudinile in invatare au un statut aparte pentru ca sunt dimensiuni
importante ale personalitatii copilului in devenire si au un impact deosebit
asupra invatarii de-a lungul intregii vieti.
Domeniul atitudinilor in invatare cuprinde:
-
Curiozitatea si interesul
pentru lucruri noi: indica dorinta de investigatie a copilului, interesul lui de a afla si
cauta informatii noi, curiozitatea in situatii noi si dorinta de a invata
lucruri noi.
-
Initiativa: indica motivatia
intrinseca a copilului de a realiza anumite sarcini, activitati, de a se
implica in contexte variate de invatare, de a comunica si desfasura sarcini
impreuna cu alti copii sau adulti.
-
Persistenta in activitati: vizeaza capacitatea
copilului de a starui intr-o activitate, de a-si concentra atentia si a duce un
lucru la bun sfirsit, chiar daca este intrerupt sau distras.
-
Creativitate: vizeaza capacitatea
copilului de a utiliza informatia si abilitatile dobindite in strategii si contexte
noi, de a-si extinde propria invatare utilizind imaginatia, depasind tiparele
conventionale ale gindirii si situatiilor curente, de a-si exprima ideile,
opiniile emotiile in forme noi.
In cadrul acestui domeniu au fost elaborate
urmatoarele standarde:
Standard
1: Copilul ar trebui sa fie curios sa invete lucruri noi si sa intalneasca noi
experiente.
Standard
2: Copilul ar trebui sa demonstreze initiativa in interactiuni si activitati.
Standard
3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa persiste in realizarea unei activitati
rezistand provocarilor.
Standard
4: Copilul ar trebui sa manifeste creativitate in activitatile zilnice.
|
D.
Domeniu: Atitudinea in invatare
|
|
D.1.
Subdomeniu: Curiozitatea si interesul pentru lucruri noi
|
|
Standard 1: Copilul ar trebui sa fie curios sa invete lucruri noi si sa
intalneasca noi experiente.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
151. Solicita informatii
noi despre ceea ce il intereseaza.
|
Puneti intrebari deschise copiilor, pentru a le stimula
interesul si curiozitatea. Creati centre de activitate in sala de grup care prin
materialele expuse stimuleaza curiozitatea copiilor.
Extindeti activitatile si jocurile copiilor,
adaugind informatii noi, materiale noi, personaje noi.
Discutati cu copiii despre interesele lor,
despre calitati, capacitati, opinii, despre propriul viitor.
|
|
152. Demonstreaza curiozitate in fata unei
situatii noi.
|
Prevedeti timp si ocazii pentru copii sa
exploreze mediul mai larg al comunitatii (excursii in diverse institutii
publice: biblioteca, policlinica, primarie, cinematograf, scoala, etc.)
Implicati parintii, recomandati-le sa raspunda
nevoii copiilor de a cunoaste, sa discute cu ei la diverse teme, sa-i intrebe
despre „planurile”, interesele lor.
|
|
153. Utilizeaza strategii si surse diverse
pentru a afla informatii noi.
|
Puneti la dispozitia copiilor materiale: fotografii,
carti ilustrate, decupaje, faceti „prezentarea” lor, pentru a sti sa le
valorifice.
Discutati cu copiii despre surse diverse de
informatie, despre noua tehnologie; creati ocazii pentru a le aplica.
|
|
154. Demonstreaza satisfactie descoperind si discutand
informatii si situatii noi.
|
Incurajati intrebarile copiilor si recomandati
si parintilor sa le incurajeze. Raspundeti dorintelor lor de cunoastere, de
explorare, punindu-le la dispozitie carti, materiale, echipamente, jocuri,
contexte diferite (in sala de grupa, in afara salii, in parcuri, in
comunitate, vizite etc).
|
|
D.
Domeniu: Atitudinea in invatare
|
|
D.2.
Subdomeniu: Initiativa
|
|
Standard 2: Copilul ar trebui sa demonstreze initiativa in interactiuni
si activitati.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
155. Se implica in comunicare cu copii si cu
persoane adulte din initiativa proprie.
|
Oferiti copiilor posibilitatea de a lucra in
grupuri mici si in perechi in cadrul activitatilor.
Acordati timp in fiecare zi pentru jocul liber
al copilului, cind acesta initiaza interactiuni si teme de joc.
|
|
156. Initiaza jocuri si activitati cu alte
persoane, copii si adulti (invita din proprie initiativa alti copii sau
adulti sa citeasca, sa audieze povesti, sa priveasca desene animate, sa se
joace cu cuburile, cu apa si nisipul, sa audieze muzica sau alte activitati).
|
Stimulati initiativa copiilor prin acordarea
oportunitatilor de manifestare a initiativei: copiii sunt solicitati sa
propuna ocupatii, subiecte de discutie, subiecte pentru activitatile
artistice, jocuri.
Oferiti copiilor posibilitatea de a-si alege
activitatea, de a-si alege partenerii. Sustineti initiativele care vin din
partea copilului.
Infiintati un coltisor al propunerilor,
initiativelor copiilor.
Puneti la dispozitie materiale, carti care sa
incurajeze copiii sa lucreze in perechi sau grupuri mici pentru a rasfoi
carti, a asculta ceva impreuna.
|
|
157. Manifesta initiativa in a invata si realiza
diverse actiuni.
|
Oferiti ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale
care sa stimuleze copiii sa initieze activitati de confectionare a unor suporturi de carti, hainute pentru papusi,
etc.
|
|
D.
Domeniu: Atitudinea in invatare
|
|
D.3.
Subdomeniu: Persistenta in activitati
|
|
Standard 3: Copilul ar trebui sa fie capabil sa persiste in realizarea
unei activitati rezistand provocarilor.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
158. Se implica puternic intr-o activitate si o
duce la bun sfarsit.
|
Oferiti copiilor o mare varietate de sarcini care
sa raspunda intereselor lor. Dati-le posibilitatea de a alege sarcinile. Ajutati-i
sa finiseze actiunile si apreciati efortul lor de a le duce la bun sfirsit.
|
|
159. Demonstreaza capacitatea de a se concentra
in timp asupra unei sarcini in ciuda intreruperilor sau a distragerii
atentiei.
|
Antrenati capacitatea copiilor de concentrare
prin oferirea de sarcini dozate. Motivati copilul sa finiseze, insistind
asupra reusitelor in pasii realizati si amintindu-le despre rezultatul pe
care il vor realiza. Incurajati copiii, propunandu-le, in caz de necesitate,
sa inainteze cu pasi mici catre finisare.
|
|
160. Continua activitatea dupa cateva incercari
fara succes.
|
Oferiti copiilor ajutor pentru a solutiona
problemele si a-si mentine increderea in fortele proprii.
Se discuta individual sau in grup sarcina, se
examineaza alte posibilitati de abordare si se propune copilului se revina la
ea.
Indemnati copilul sa reflecteze asupra sarcinii
si sa revina.
|
|
161. Planifica o activitate din 3-4 pasi si o
realizeaza.
|
Propuneti copiilor sa isi aleaga o activitate
dorita si sa-si elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Se pun intrebari:
Si ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai intii? Si apoi? Crezi
ca ai tot ce iti trebuie? Ai timp suficient?
|
|
D.
Domeniu: Atitudinea in invatare
|
|
D.4.
Subdomeniu: Creativitate
|
|
Standard 4: Copilul ar trebui sa manifeste creativitate in activitatile
zilnice.
|
|
Indicator
|
Activitate de
invatare recomandata cadrului didactic
|
|
162. Schimba
continutul unor povesti cunoscute si introduce personaje create de el,
schimband astfel intregul fir al povestii.
|
Propuneti copiilor sa inlocuiasca unele
personaje din povesti, filme cu desene animate si sa presupuna ce s-ar
produce. Incurajati ideile si actiunile noi ale copiilor.
|
|
163. Introduce elemente noi in activitatile
cunoscute.
|
Incurajati copiii sa utilizeze cele insusite in
situatii noi: sa formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, sa
utilizeze actiuni de aplicatie si modelare in jocul liber, sa compuna un
cantecel pentru versurile memorizate, sa transfere materiale dintr-un centru
intr-altul pentru a imbogati produsul final.
|
|
164. Inventeaza jocuri si activitati noi.
|
Propuneti copiilor sarcini noi (organizarea unei
sarbatori pentru cineva, amenajarea salii de grup) si solicitati-le idei,
solutii;
Demonstrati copiilor cum pot fi combinate
diferite actiuni, elemente si obtinute obiecte interesante; propuneti
copiilor sa incerce.
|
|
165. Combina materiale si strategii in
modalitati noi pentru a explora sau rezolva probleme.
|
Reflectati impreuna cu copiii, cum pot fi
folosite cutiile de carton sau alte deseuri, pentru a fi valorificate; cu ce
poate fi inlocuita o vaza, un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie
utilizind materialele de care dispun.
|
|
166. Gaseste forme si mijloace noi de exprimare
a gandurilor si emotiilor (prin muzica, desen, dans, joc simbolic)
|
Valorificati jocuri in care regulile interzic
comunicarea verbala, propunandu-le copiilor sa utilizeze cantul, desenul,
dansul, miscarea.
|
Bibliografie
selectiva:
1.
Kagan, S.L, Rebello, P. et al., Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to
Young Children’s Learning and Development: From Birth to Kindergarten Entry, The
State of Washington, 2005.
2.
Kagan, S.L., Rebello, P., Early Learning & Development Standards: An Overview, ELDS Orientation
Workhop, UNICEF, 2007.
3.
*** Early Learning
and Development Standards, Macedonia, UNICEF, 2007 (in print).
4.
*** llinois Early
Learning Standards, Illinois State Board of Education, Division of Early childhood Education,
2002.
5.
*** Missouri Early
Learning and Development Standards, Misssouri Department of Elementary and Secondary
Education, Early childhood Section, 2005.
6.
*** Pennsilvania Early
Learning Standards for pre-kindergarten, Pennsylvania Department of
Education and Department of Public Welfare, 2005.
7.
*** Pennsylvania
Standards for Kindergarten, Pennsylvania Department of Education and Department of
Public Welfare, 2006.
|
