Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

TIPOLOGIA ITEMILOR

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FUNCTIILE PEDAGOGICE SI METODICE ALE MIJLOACELOR DE INVATAMANT IN PREDAREA GEOGRAFIEI
Tipologia curriculara
Parteneriatul didactic cu elevii – subiecti ai educatiei si colegii –subiecti ai proiectului de predare – formare
PSIHOLOGIA „NOILOR EDUCATII“
METODE MODERNE DE INVATAMANT
Evaluare formativa - Fisa de evaluare si autoevaluare
METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE
METODELE INTERACTIVE SI ROLUL LOR IN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV
CONCEPTUL DE COMPENSARE SI DEZVOLTARE COMPENSATORIE
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA - Matematica - Algebra Clasa: a -VI - a

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/TIPOLOGIA-ITEMILOR62571.php on line 123

TIPOLOGIA ITEMILOR

In acest capitol vom utiliza urmatoarele concepte:

cheie T solutie/ raspuns corect



distractori T solutii/ raspunsuri gresite

format T maniera in care se organizeaza materialul intr-un test

item T sarcina de lucru + formatul acesteia + raspunsul asteptat

optiuni T variante din care elevul trebuie sa aleaga solutia/ raspunsul corect

premisa T enuntul cerintei

verb de comanda T care indica actiunea ce va fi intreprinsa de elev

? Activitate

 Ganditi-va la metoda de evaluare orala pe care o folositi cel mai des si descrieti-o pe scurt in spatiul de mai jos: in ce consta? de ce o folositi frecvent?

Cel mai probabil, gandul dumneavoastra a fost: „Oare de ce tocmai evaluare orala?”

Evaluarea orala este intr-adevar o practica general folosita atat de profesorii incepatori cat si de cei cu experienta. Tehnica intrebarilor orale functioneaza foarte bine si cand se adreseaza frontal, intregii clase, si cand ne focalizam pe grupuri mai mici pe un singur elev. Un alt avantaj este si posibilitatea de a converti usor in forma scrisa intrebarile orale. In plus, intrebarile pot fi folosite si pe parcursul predarii. Se stie ca o mare problema a predarii este realizarea „transferabilitatii” informatiilor obtinute, iar intrebarile orale pe parcursul predarii constituie un instrument util de realizare a acestui tel. Intr-o astfel de abordare a predarii, elevii isi formuleaza propiile presupuneri, iar cunostintele anterioare astfel reactivate se fixeaza sau, eventual, se corecteaza. De asemenea, aceasta metoda ofera profesorului prilejul de a primi pe loc feedback referitor la intelegerea corecta a conceptelor, inserarea cunostintelor noi in bagajul celor vechi, gradul de atentie si participare la activitatea de invatare din partea elevilor. In plus, ea constiuie un element motivational eficace pentru elevi. Acestia au nevoie sa stie ca invatarea are loc cu succes; satisfactia unui raspuns corect motiveaza si stimuleaza elevul sa fie puternic implicat in lectie; pe de alta parte, un raspuns gresit in aceasta etapa nu este „dureros” pentru elev, iar profesorul poate reformula intrebarea in asa fel incat sa-i redirectioneze gandirea.

? Exercitiu

Fata de cele de mai sus si coroborand cu experienta dumneavoastra la clasa, notati in tabelul de mai jos avantajele si dezavantajele utilizarii intrebarilor orale in cadrul predarii.

Utilizarea intrebarilor in predare

AVANTAJE

LIMITE

(ATENȚIE!!! LINIA DE LA SFARSITUL TABELULUI SA FIE SERPUITA, CA SA SUGEREZE CA POT PUNE / SUNT MAI MULT DE DOUA!!!!!!)

Comparati cele notate in tabel cu lista de mai jos; bifati raspunsurile pe care le-ati dat si dvs. și reflectati asupra celor nementionate. Reprezinta ele o problema?

Sa recapitulam deci care ar fi avantajele:

□ puncteaza „logica” disciplinei si incurajeaza intelegerea ei, nu memorarea mecanica;

□ faciliteaza invatarea noului pe baza cunostintelor anterioare;

□ asigura transferabilitatea celor invatate;

□ ofera feedback atat profesorului cat si elevului;

□ permit inaintarea in lectie in ritmul elevilor;

□ ofera elevilor oportunitatea si contextul utilizarii vocabularului de specialitate dobandit recent;

□ structureaza lectia intr-o activitate dinamica;

□ sunt motivante pentru elevi;

dau profesorului prilej de diagnosticare a unor lipsuri sau erori in invatarea anterioara, si deci favorizeaza „dezinvatarea” inainte de fosilizarea lor;

□ pot fi folosite si pentru a disciplina un elev si a-l ajuta sa se concentreze (cu conditia ca raspunsul gresit acum sa NU fie taxat);

□ incurajeaza invatarea si formarea capacitatilor de rang inalt (vezi si taxonomia lui Bloom);

□ permit profesorului sa faca o evaluare informala.

Dezavantajele  insa ar fi:

□ nu reprezinta o tehnica simpla si presupun ca profesorul sa o cunoasca si sa o stapaneasca;

□ sunt consumatoare de timp;

□ exista pericolul ca profesorul sa se focalizeze pe un numar mic de elevi, si anume pe aceia care dau raspunsurile corecte;

□ presupun o anume maiestrie din partea profesorului, necesara pentru implicarea unui numar cat mare de elevi.

Cunoasterea tipurilor de intrebari si a tehnicii lor de utilizare poate usura mult atat predarea cat mai ales evaluarea. In orice caz, nu trebuie sa se creeze impresia de „incerc sa va prind”, ci una de „hai sa invatam impreuna”, de incurajare a elevilor sa gandeasca.

Sa ne amintim ca evaluarea nu are ca scop verificarea „daca sacul e azi plin de cunostinte”, ci daca elevul gandeste, daca poate aplica si in alte contexte decat in cel al momentului evaluarii cunostintele capatate. Distribuirea larga a intrebarilor (si dincolo de unghiul de cuprindere al profesorului fata de pozitia sa in sala de clasa), varietatea de adresare (generala, focalizata pe un anumit elev, sub forma de invitatie de participare la discutie), alternarea intrebarilor inchise (cu un singur raspuns satisfacator) cu acelea deschise (care solicita un raspuns mai detaliat si cu posibilitatea mai multor variante corecte), toate acestea pot transforma evaluarea curenta intr-o activitate informala complexa si interesanta.

Intrebarile se pot adresa diferitelor niveluri de gandire. Unele solicita doar memoria elevilor („In cate judete este impartita Romania?”, „Cum se numesc oasele degetelor?”), altele se adreseaza gandirii de rang mai inalt: solicita ipoteze speculative („Ce s-ar intampla daca ?”), argumente („De ce credeti ca oamenii mai saraci aleg sa aiba mai multi copii?), evalueaza situatii („Ce dovezi exista pentru si/ sau impotriva?), propun rezolvarea unor probleme („Cum putem sa asiguram soliditate unei imbinari in unghi drept?”).

Intrebarile orale folosite cu intelepciune si in cadrul unui sistem bine structurat pot fi o foarte buna metoda de evaluare orala.

? Reflectie

I. Raspundeti la urmatoarele cerinte pentru a putea evalua singuri cat de bine stapaniti tehnica intrebarilor.

1. Puneti intrebari la care elevii raspund cu succes?

2. Acordati elevilor timp real de gandire, fara presiunea privirii dvs.?

3. Incurajati elevii sa raspunda atat prin modalitati verbale de comunicare cat si prin modalitati nonverbale (zambet, aprobare/ dezaprobare prin miscarea capului, gesturi diverse etc.) si paraverbale (intonatie, ritmul vorbirii etc.)?

4. Formulati intrebarile scurt, clar, intr-un limbaj direct?

5. Pregatiti intrebarile dinainte (si astfel stiti sigur ca pastrati echilibru intre intrebarile inchise, de regula factuale, si cele deschise)?

6. Recompensati raspunsurile corecte?

7. Daca nu primiti niciun raspuns corect, puteti sa reformulati cu o intrebare mai simpla care sa conduca la raspunsul pentru intrebarea initiala?

8. Va preocupa ideea de a avea un sistem echilibrat de distribuire a intrebarilor intregii clase?

9. Aveti un sistem propriu de a tine evidenta raspunsurilor corecte ale elevilor, pentru o eventuala recompensare viitoare?

 

II. Notati 5 modalitati de a incuraja elevii timizi sa raspunda la intrebari.

Intrebarile pot fi de mai multe tipuri si se adreseaza diferitelor niveluri cognitive; iata mai jos cateva sugestii de formulare de intrebari, potrivit taxonomiei lui Bloom.

1. CUNOASTERE

          Intrebarile care vizeaza cunostintele sunt acelea care cer informatii exacte, care solicita memorarea. In mod obisnuit, raspunsul la astfel de intrebari se gaseste in text, solicita informatie punctuala, nu dovedeste intelegerea conceptelor.

          Exemple: Cine…? Cand…? Unde…? Ce s-a intamplat cand…?

                          Identificati…

                          Definiti…

2. INTELEGERE

          Intrebarile de intelegere solicita elevilor sa descopere conexiuni intre idei, fapte, definitii sau valori. Acestea sunt esentiale in gandirea de nivel superior.

          Exemple: Spuneti cu cuvintele voastre…/ Reformulati

                         Descrieti…

                         Explicati…

Care credeti ca este motivul pentru care evenimentul……. s-a                         petrecut…?

                         Ce reprezinta simbolul…..in povestire? Dar in viata ta?

3. APLICARE

          Intrebarile care vizeaza aplicarea sunt acelea prin care se solicita demonstrarea intelegerii sensului practic. Acestea ofera elevilor ocazia de a rezolva probleme sau de a duce mai departe diverse probleme de logica sau rationamente intalnite in lectura sau in experientele lor de invatare.

           Exemple: Aratati cum……poate fi folosit pentru explicarea………

                            Care principiu poate fi folosit pentru explicarea fenomenelor?

4. ANALIZA

          Intrebarile analitice sunt cele care vizeaza capacitatea de a arata relatiile intre componente individuale. Elevul poate sa-si puna intrebari despre motivele actiunii unui personaj, poate sa puna sub semnul intrebarii validitatea rationamentului pe care se bazeaza incheierea povestirii.

          Exemple: Comparati…

                         Aratati diferenta dintre…

                         Care sunt trasaturile caracteristice ale…

                         Faceti distinctie intre… si …

                         Clasificati pe categorii….

5. SINTEZA

          Daca intrebarile aplicative ii pun pe elevi sa rezolve probleme bazate pe informatii pe care le detin deja, intrebarile sintetice le permit sa faca uz de toate cunostintele si experientelelor pentru a rezolva o problema in mod creativ. Intrebarile sintetice solicita crearea unor scenarii alternative.

          Aceste intrebari vizeaza capacitatea de a uni in mod logic parti intr-un intreg.

          Exemple: Construiti…

                          Cum verificati ideea…

                          Cum puteti crea

                          Care este concluzia…?

                          Ce ar fi putut face cele doua personaje pentru a evita …?

6. EVALUARE

          Intrebarile evaluative presupun capacitatea de a trage concluzii sau judecati de valoare bazate pe analiza si sinteza. Acestea cer elevilor sa faca judecati de genul bun/ rau, corect/ gresit, in functie de standardele definite de ei insisi. Intrebarile presupun ca elevul/ cursantul intelege faptele cu care s-a intalnit si le integreaza intr-un sistem personal de convingeri, pe baza caruia face judecati. Intrebarile de evaluare solicita judecarea calitatii informatiilor sau a propriilor comportamente prin prisma noilor informatii.

          Exemple: A procedat corect/ bine personajul…?

                         De ce da sau de ce nu?

                         Este….un bun exemplu…..? De ce da sau de ce nu?

                         Ce criterii ati folosit pentru a afla valabilitatea….?

          Depasind nivelul de interogare literal, profesorii demonstreaza ca pun pret pe gandirea elevilor. Acestia, la randul lor, devin constienti ca acumularea de informatii nu este suficienta si ca, informatiile trebuie integrate, analizate si folosite pentru un anumit scop pentru ca ele sa capete valoare.

In general, itemii sunt considerati a fi elementele din care se compune un instrument de evaluare: enunturi, intrebari simple sau structurate, exercitii de orice tip, probleme etc.

In realitate, un item este mai mult decat atat, deoarece contine nu doar sarcina de lucru, ci si formatul acesteia impreuna cu raspunsul asteptat.

Exista mai multe criterii de clasificare a itemilor, dar in paginile ce urmeaza vom utiliza doar unul, pe care il consideram cel mai important, obiectivitatea.

ITEMI OBIECTIVI

ITEMI SEMIOBIECTIVI

ITEMI SUBIECTIVI

(cu raspuns deschis)

Tipuri

de

itemi

Itemi cu alegere duala

Itemi cu raspuns scurt

Eseu structurat

Itemi cu alegere multipla

   Itemi de completare

Eseu liber (nestructurat)

Itemi de asociere/ tip pereche

Intrebari structurate

Rezolvare de probleme

Pentru inceput   

Tabelul de mai jos contine zece caracteristici ale tipurilor de itemi despre care vom discuta in continuare, clasificati in functie de gradul de obiectivitate. Evaluati aceste caracteristici, oferind fiecareia intre una si trei stelute (*), care sa corespunda calificativelor foarte bine, bine si satisfacator. In cazuri-limita (nesatisfacator), puteti sa nu oferiti nicio steluta.

CARACTE-RISTICI

Alegere duala

Alegere multipla

Asociere

Raspuns scurt

Completare

Intrebari structurate

Eseu structurat

Eseu liber

Rezolvare de probleme

Permit evaluarea unui numar mare de continuturi

Au o fidelitate ridicata

Sunt usor de aplicat/ administrat

Scrierea lor presupune costuri materiale mici

Pot fi realizati intr-un timp scurt

Permit elaborarea rapida a raspunsului

Sunt adecvati pentru evaluarea exprimarii scrise

Presupun originalitate in elaborarea raspunsului

Pot fi rezolvati ușor  prin „ghicirea” raspunsului

Necesita un timp scurt pentru notare

Ati plasat stelutele? Excelent! Este un inceput! Parcurgand paginile ce urmeaza, veti putea gasi argumente care sa va confirme aprecierile. Sau poate nu?!

? Reflectie

In cele ce urmeaza, vor fi prezentati itemi diferiti cu particularitatile specifice, cu avantajele si limitele folosirii lor. Reflectati asupra practicii dumneavoastra curenta si adaugati, in spatiile punctate, alte avantaje sau limite pe care le-ati descoperit. Analizati exemplele date cu deosebita atentie. «Aplicatiile» sunt un bun prilej de a compara ceea ce ati intalnit deja in diferite teste mai mult sau mai putin «oficiale» cu practica dvs. curenta; incercati sa va amintiti ce intrebari v-au pus elevii in  timpul testului, unde au aparut neclaritati. Ceea ce pare foarte clar si evident pentru profesor nu este intotdeauna la fel de clar pentru elev. aveti in vedere ca obiectivul de evaluare vizeaza rezolvarea sarcinii de lucru, iar nu perspicacitatea intelegerii ei!

ITEMI OBIECTIVI

·        Itemi cu alegere duala

Acest item presupune alegerea raspunsului corect din doua variante posibile, de tipul adevarat – fals, corect – incorect,  da – nu, fapt – opinie, cauza – efect etc.

Exemple

1. Citeste urmatoarele enunturi. Incercuieste litera A, daca le consideri adevarate, si litera F, daca le consideri false.

A – F  Grecii au creat o stralucita civilizatie a antichitatii care a atins apogeul in sec. al V-lea i. H., supranumit „Secolul de aur”, in Atena, in timpul lui Pericle.

A – F  Pasarile sunt singurele animale din lume care au pene.

A – F  In propoziția Tresarea la cel mai slab zgomot, prepozitia la intra in relatie cu substantivul zgomot.

A – F  Utilitatea economica desemneaza capacitatea unui bun de a satisface o numita trebuința.

A – F  Un numar n se numeste extraprim, daca atat el, cat si orice numar obtinut prin permutarea cifrelor lui n sunt numere prime.

A – F   Compusii ionici, in conditii normale, sunt solizi.

2. Citeste urmatoarele enunturi. Incercuieste litera F, daca afirmatiile contin fapte, si litera O, daca afirmatiile contin opinii.

F – O  In termocentrale pentru producerea energiei electrice, se foloseste forta apei.

F – O  Nepot al lui Mircea cel Batran, Vlad Tepes a domnit in Tara Romaneasca intre anii 1456 și 1462.

F – O  Dintre toate romanele studiate in clasa a XI-a, consider ca Patul lui Procust de Camil Petrescu este cel mai potrivit pentru a ilustra conceptul personaj-narator.

F – O  Daco-getii formau, in epoca fierului, ramura nordica a tracilor si populau ambele maluri ale Dunarii.

F – O  Legile sociale nu se confunda cu legile juridice, legi scrise, care reglementeaza niste raporturi sociale.

F – O  Viteza luminii in vid este c = 3 ·108m/ s, constanta Planck h = 6,6 ·10−34 J · s, sarcina electrica elementara e = 1,6 ·10−19C, masa electronului me Kg = 9,1·10−31Kg.

3. Fiecare dintre cele doua enunturi de mai jos sunt adevarate. Daca intre ele exista o legatura cauzala, incercuieste Da, iar daca nu exista o legatura cauzala, incercuieste Nu.

Da – Nu  Regulamentele Organice prevedeau modernizarea institutionala in Principate. In deceniul al patrulea al sec. al XIX-lea, s-a reinfiintat armata pamanteana si a fost reorganizat invatamantul.

Da – Nu  Ințelegerea textului liric presupune un alt tip de lectura decat cea a textului narativ. Poetul folosește cu precadere un  limbaj figurat.

4. Citeste urmatoarele enunturi si incercuieste Da, in cazul in care afirmatiile sunt corecte, si NU, daca afirmatiile sunt incorecte.

Da – Nu In propozitia „Pisica este un animal domestic”, cuvantul „pisica” raspunde la intrebarea „cine?”.

Da – Nu  Pescuitul este interzis in anumite perioade ale anului, pentru ca atunci pestii depun icrele din care vor iesi viitorii pesti.

Da – Nu  Etanalul se obtine prin hidratarea acetilenei (HgSO4/ H2SO4).

Da – Nu  Valoarea pOH-ului solutiilor bazice este mai mare decat 7.

Avantaje

Ψ      obiectivitate si fidelitate mare;

Ψ      eficienta (pot sa acopere un numar mare de obiective de evaluare si de continuturi intr-un timp relativ scurt de testare);

Ψ      usurinta in notare;

Ψ      ……………………………………………………………………………;[1]

Ψ      …………………………………………………………………………….

Limite

Ψ      nu pot evalua creativitatea si nici capacitatea de sinteza;

Ψ      pot fi rezolvati relativ usor prin ,,ghicirea” raspunsului (sansa este de 50%); acest dezavantaj poate fi totusi contracarat prin elaborarea unui numar mai mare de itemi (Atentie insa la timpul alocat!);

Ψ      utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii;

Ψ      ……………………………………………………………………………;

Ψ      …………………………………………………………………………….

O solutie pentru a evita simpla „ghicire” a raspunsului poate fi si introducerea in componenta itemului a unei sarcini de lucru suplimentare, aceea de a corecta prin rescriere enuntul fals/ incorect. Ea este insa dificil de utilizat in cazul itemilor care presupun alegeri de tipul fapt – opinie sau cauza – efect. In plus, scade gradul de obiectivitate in notare.

? Exemple

Citeste urmatoarele enunturi si incercuieste litera A, daca le consideri adevarate. Daca le consideri false, incercuieste litera F si scrie in spatiul rezervat afirmatia corecta.

A – F  Cuvantul subliniat este adjectiv: Salonul de nou-nascuți este la etaj.



.

A – F  Numele sunt corect ordonate alfabetic: Balas I. Bogdan, Ban L. Laura, Banulescu C. Costin, Banica D. Ion, Birica C. Alexandru, Bara C. Anca  

.……

A – F Compusii ionici sunt volatili.

………………………………………………………………………..

A – F  Perimetrul unui romb cu latura de 10 cm este egal cu 40 cm.

.

A – F  In subsolul Romaniei se gasesc carbuni, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, materiale de constructie, lemn, sare, ape minerale, stuf.

…………………………………………………………………………………………

A – F Apele paraurilor, raurilor si fluviilor curg, deoarece sunt lichide.

…………………………………………………………………………………………

§         Utilizare

Ψ      Se pot utiliza mai ales in masurarea unor rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive inferioare (capacitati de baza, cunostinte, priceperi):

-         compararea unor notiuni;

-         stabilirea unor relatii de tip cauza – efect;

-         explicatii ale unor notiuni.

Cateva recomandari privind realizarea itemilor cu alegere duala:

-         este bine ca sarcina de lucru sa fie exprimata concis;

-         este de dorit sa evitatati intrebuintarea negatiei in formularea cerintei;

-         instructiunile privind modalitatea de selectare a raspunsului (de exemplu: incercuieste, bifeaza etc.) trebuie sa fie clare.

 ? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor de mai jos:

1. Citeste urmatoarele enunturi. Incercuieste litera F, daca afirmatiile contin fapte, si litera O, daca afirmatiile contin opinii.

F – O In fraza Cand il zari, se facu alb la fata, le intoarse spatele si porni in sus pe alee, exista patru predicate verbale.

..

F – O Cauza principala a formarii valurilor o constituie cutremurele, erupțiile vulcanice si vanturile.

..

F – O  Consider ca intr-un pahar obisnuit incap cel mult 2 ml. de lapte, iar intr-o ceasca mica incap cel mult 5 cl. de apa.

.

..

2. Citeste urmatorul enunt. Incercuieste litera A, daca il consideri adevarat, si litera F, daca il consideri fals.

A – F ADN-ul reprezinta materialul genetic al majoritatii organismelor vii, deoarece este alcatuit din doua lanturi polinucleotide.

.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

A – F In clasa noastra, intre membrii grupului si intre elevi si invatator sunt intotdeauna relatii de cooperare si relatii de supunere.

…………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………

A – F Consider ca limbajul intrebuintat in propozitia urmatoare este in mare masura colocvial: Odaia d-acolo raspunde tot pe scara a mare. (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasa)

……………………………………………………………..

………………………………………………………………………..

·        Itemi cu alegere multipla 

Acest item este format dintr-un enunt (premisa) urmat de un numar de optiuni din care elevul trebuie sa aleaga solutia corecta numita  cheie. Solutiile gresite se numesc distractori.

Exemple

1. Inscrie semnul „X” in caseta corespunzatoare faptelor care se petrec in anotimpul toamna:

Inmuguresc pomii.

Se coc granele.

Animalele hiberneaza.

Incepem scoala.

2. Incercuieste numerele corespunzatoare succesiunii corecte, de la nord la sud, a grupelor ce compun Carpatii Occidentali:

I. Apuseni, Banatului, Poiana Rusca;

II. Apuseni, Poiana Rusca, Banatului;

III. Banatului, Apuseni, Poiana Rusca;

IV. Banatului, Poiana Rusca, Apuseni.

3. Indica, prin incercuire, enuntul corect:

a. Maiorul, in timpul sederii sale in oras, nu s-a aflat ce discutii a avut cu subordonatii sai.

b. Probabil ca oricui participa la un eveniment de o asemenea amploare, ii trebuie si putin curaj.                                                                                                                  

c. Sportivii, indata ce au ajuns pe stadion, le-a placut entuziasmul publicului.                                                                                                                  

d. Va fi avut si intentii bune, iar, din faptul ca nu le-ai aflat, aceasta nu inseamna ca n-au existat.

4. Analizeaza continutul celor doua enunturi de mai jos si indica, prin incercuire, daca:

a. ambele sunt adevarate si exista legatura cauzala intre ele;

b. ambele sunt adevarate, dar nu exista legatura cauzala intre ele;

c. primul este adevarat, iar al doilea este fals;

d. primul este fals, iar al doilea este adevarat.

Supusii lui Gelu erau romani si slavi. Aceasta realitate etno-lingvistica este mentionata de „Anonymus”.

5. Poluanti fizici sunt:

a. metalele grele;

b. parazitii;

c. pulberile;

d. ultrasunetele.

6. Indica, prin incercuire, litera care corespunde formulei corecte de calcul al ariei semicercului aflat in figura din dreapta:

Atentie!!!! Aici, in dreapta, trebuie sa fie desenat un semicerc cu diametrul de 8 cm!!

 
a. 0,5 x p x 4

b. 0,5 x p x 8

c. 0,5 x p x 4 x 4

d. p x 4 x 4

7. Utilizand metoda backtracking, se genereaza in ordine lexicografica cuvintele de cate patru

litere din multimea A=, cuvinte care nu contin doua vocale alaturate. Primele cinci cuvinte generate sunt, in ordine: abab, abac, abad, abba, abbb. Care este ultimul cuvant generat?

a. abcd

b. dcba

c. ddcd

d. dddd

8. Acidul carboxilic cu formula structurala CH3-COOH se numeste:

a. acid benzoic;

b. acid etanoic;

c. acid formic;

d. acid metanoic.

9. Despre vectorul viteza instantanee se poate afirma ca:

a. are intotdeauna directia vectorului viteza medie;

b. este perpendicular pe traiectorie la fiecare moment de timp;

c. este tangent la traiectorie la fiecare moment de timp;

d. nu exista nicio regula cu privire la orientarea in spatiu.

Avantaje

Ψ      obiectivitate si fidelitate mare;

Ψ      eficienta (pot sa acopere un numar mare de obiective de evaluare si de continuturi intr-un timp relativ scurt de testare);

Ψ      usurinta in notare;

Ψ      posibilitate redusa de „ghicire” a raspunsului;

Ψ      ……………………………………………………………………………;

Ψ      …………………………………………………………………………….

Limite

Ψ      nu pot evalua creativitatea si capacitatea de sinteza;

Ψ      utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii, cu focalizare pe memorarea unui raspuns;

Ψ      nu  evidentiaza modul de gandire al elevului;

Ψ      ……………………………………………………………………………;

Ψ      …………………………………………………………………………….

Utilizare

Ψ      Se pot utiliza mai ales pentru masurarea unor rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive inferioare: capacitati de baza, cunostinte, priceperi.

Cateva recomandari privind realizarea itemilor cu alegere multipla:

-         evitati folosirea negatiei;

-         nu formulați premisa sub forma unei interogații;

-         continutul premisei trebuie sa ofere cat mai mult din informatia care se repeta in variante, pentru a se evita lungimea excesiva a enuntului;

-         este bine sa ordonati variantele in functie de un criteriu unic (de exemplu: alfabetic, numeric etc.), pentru a se evita incercarea „ghicirii” cheii;

-         este bine ca numarul de optiuni (variante) sa fie de trei sau patru, dar nu mai mult de cinci;

-         distractorii trebuie sa fie plauzibili si alesi avandu-se in vedere, pe cat posibil, greselile tipice ale elevilor;

-         Atat premisa cat si optiunile trebuie sa se incadreze in obiectivul de evaluare, sa nu faca referire la cunostinte/ deprinderi din alte domenii sau experienta de viata exterioara.

? Aplicatii

Corectati in spațiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Care dintre sirurile de cuvinte de mai jos au fost ordonate in ordinea succesiunii literelor din alfabet?

Incercuieste cifra corespunzatoare variantei pe care o consideri corecta.

a. arici, cal, marinar, papagal, brad;

b. carte, pisica, nor;

c. alune, dromader, oras.

2. Sa se determine natura binomului A.

a. numar irational        

b. numar rational neintreg < 2100

c. numar natural           

d. numar rational neintreg < 2100   

3. Doua lumi m-au minunat: cerul instelat si legea morala din om.

a. apartine lui Kant        

b. apartine lui Locke

c. apartine lui Cicero     

d. apartine lui Zenon

4. Apofatismul este cunoasterea lui Dumnezeu:

a. Supranaturala         

b. Afirmatie

c. Negatie                   

d. Pe cale naturala

5. Dupa moartea mitropolitului Grigorie II scaunul mitropolitan a fost ocupat de:

a) Neofit Cretanul;

b) Dositei Filitti;

c) Cosma Popescu;

d) Antim Ivireanul.

6. Virgula din enuntul Era o tacere adanca, ca intr-o biserica. (Mihail Sadoveanu):

a) este intrebuintata pentru coordonarea a doua parti de propozitie;

b) este intrebuintata pentru coordonarea a doua parti de vorbire;

c) este intrebuintata pentru evitarea unei cacofonii;

d) este intrebuintata pentru a desparti atributul de substantiv.

7. Care dintre urmatorii muzicieni a fost solist-opera:

a. Marcel Mihailovici

b. George Breazul

c. Dimitrie Cuclin

d. Dimitrie Onofrei

·        Itemi de asociere/ tip pereche

Acest item presupune stabilirea unor corespondente/ asocieri intre elemente distribuite pe doua coloane: pe una, premisele, iar pe cealalta, solutiile.

Exemple

1. Uneste denumirea fiecarui mijloc de orientare din coloana A cu punctul cardinal pe care il indica.

                                           A

E                         - busola;         

                            - soarele la amiaza;

V                         - Steaua Polara;

                            - altarul bisericilor;

S                         - soarele, la asfințit;

                           - musuroaiele de cartita;

N                        - muschiul copacilor.

                                    - soarele, dimineata.

2. In coloana A sunt scrise cuvintele din care este alcatuita propozitia Fata vecinului citeste romane politiste, iar in coloana B sunt scrise intrebarile la care raspund aceste cuvinte. Uneste fiecare cuvant din coloana A cu intrebarea la care raspunde, din coloana B:

    A                                                        B

Fata                                             Ce face? (fata)?

vecinului                                      Cine (citeste)?

citeste                                           Ce (citeste)?

romane                                         A cui (fata)?

politiste                                        Ce fel de (romane)?

3. Coloana B cuprinde exemple de maladii ereditare, iar coloana A caracterizarea acestora. Scrie, in coloana C, asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera corespunzatoare din coloana B.

A

C

B

1. microcefalie, tipar caracteristic

2. absenta unor factori necesari coagularii sangelui

3. absenta pigmentilor melanici din piele, par, iris

4. talie inalta, inapoiere mintala, atrofie testiculara

a. albinismul

b. „cri du chat”

c. hemofilia

d. sindromul Down

e. sindromul Klinefelter

4. Coloana B cuprinde exemple de efecte ale unor hormoni hipofizari, iar coloana A denumiri ale hormonilor respectivi. Scrieti pe foaie asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera corespunzatoare din coloana B.

         A                                                                                    B

1. ocitocina                               a. declanseaza si intretine secretia lactata

2. prolactina                             b. determina ejectia laptelui

3. tirotropina                             c. stimuleaza cresterea organismului

d. stimuleaza secretia hormonilor tiroidieni

5. Transcrie in spatiul punctat din dreptul fiecarui termen aflat in prima coloana, sinonimul potrivit ales din coloana a doua:


1. foame …………………………

2. a pacali

3. a se uita ……………………

4. a da

5. oleaca ..

6. a crapa ………………………..

7. destept .

8. a prinde ………………………..

9. a satura ……………………….

A. putin

B. a indestula

C. a insela

D. a pocni

E. nemancare

F. a se sparge

G. a oferi

H. a privi

I. inteligent

J. a atarna



6. Scrie in spatiul liber din dreptul fiecarui nume litera/ literele corespunzatoate tipului de personaj reprezentat:


ΠAndronache Tuzluc

 Chir Costea Chiorul

Ž Dinu Paturica

 Banul C.

 Ion Gheorghe Caragea

Gheorghe

Maria

Tudor Vladimirescu

Chera Duduca

Neagu Rupe-Piele

A. secundar-negativ

B. principal-negativ

C. secundar-pozitiv

D. istoric-negativ

E. secundar-pozitiv

F. episodic-negativ

G. istoric-pozitiv

H. principal-negativ

I. secundar-pozitiv

J. principal-negativ

K. episodic-pozitiv


O varianta combinata, cu un grad sporit de dificultate, a aceluiasi tip de item este cea propusa mai jos. Dificultatea consta in faptul ca elevul este pus in situatia de a executa, in fond, doua operatii distincte: sa asocieze niste termeni/ notiuni si sa ofere un raspuns scurt, adecvat unei cerinte pe care trebuie insa mai intai sa o identifice.

1. Scrie in fiecare caseta din coloana A numarul corespunzator denumirii corpului geometric desenat, din coloana B.

          A                                                      B

       Con                                                                    1


       Prisma                                                               2

       Sfera                                                      3

       Piramida                                                 4

      Cilindru                                                 5

 


      Cub                                                                 6

2. Stabileste prin sageti corespondenta termenilor din cele doua coloane; completeaza spatiul punctat cu denumirea corespunzatoare.

1. fasolea                                  A. cocean

2. graul                                     B. vrej

3. laleaua                                  C. butuc

4. porumb                                D. pai

5. vita-de-vie                            E. lujer

3. Scrie in spatiul liber din dreptul fiecarui personaj din romanul Enigma Otiliei de G. Calinescu litera corespunzatoate tipului uman reprezentat; completeaza spatiul punctat cu tipul corespunzator potrivit:

ΠAglaia ..

A. ambitiosul

 Aurica …..

B. avarul

Ž Costache ..

C. fata batrana

 Felix ..

D. ingenua

 Otilia ..

E. nebunul

Pascalopol ..

F. parvenitul

Simion ..

G. prostul

Stanica ..

H. rafinatul

Titi ..

I. ……

Avantaje

Ψ      obiectivitate si fidelitate mare;

Ψ      eficienta (pot sa acopere un numar mare de obiective de evaluare si de continuturi intr-un timp relativ scurt de testare);

Ψ      usurina in notare;

Ψ      …………………………………………………………………………………;

Ψ      ………………………………………………………………………………….

Limite

Ψ      nu se pot masura rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza si sinteza;

Ψ      utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii;

Ψ      ………………………………………………………………………………….;

Ψ      ………………………………………………………………………………….

Utilizare

Se pot utiliza indeosebi pentru a evalua gradul de cunoastere al relatiilor dintre diversele tipuri de informatii factuale.

Cateva recomandari privind realizarea itemilor de asociere/ tip pereche:

-         pentru a se evita ghicirea solutiilor prin eliminare, numarul acestora trebuie sa fie mai mare decat al premiselor. In general, diferenta este bine sa nu depaseasca totusi doua-trei unitati.

-         atat premisele cat si solutiile trebuie ordonate dupa un criteriu unitar: alfabetic, numeric, in functie de succesiunea textului din care au fost extrase exemplele etc.

? Aplicatii

Corectati in spațiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Uneste perechile de adjective care au sensuri opuse:

cald                                  scund

dulce                                 senin

inalt                                 rece

innorat                            fricos

curajos                            amar

2. Tinand seama de originea cuvantului corespunzator fiecarei litere, scrieți literele de la A. la J. in casetele 1 – 4.

                                                                              A.  frate

1.    origine latina                                                 B.  a ara

                                                                              C.  struna

2.   origine geto-daca                                           D.  Dunarea

                                                                              E.  pamant

3.   alte origini                                                     F.  manz

                                                                             G.  parinte

4.   origine slava                                                  H.  biserica

                                                                              I.  domn

5.   toate originile de mai sus                              J. viezure

3. Coloana B cuprinde exemple de maladii ereditare umane, iar coloana A caracterizarea acestora. Scrie, in coloana C, asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera corespunzatoare din coloana B.

A

C
B

1. are intreruperi la nivelul strangulatiilor (nodurilor) Ranvier;

2. este componenta celulara unica, situata central in citoplasma;

3. este organit citoplasmatic specific neuronului;

4. este prelungire citoplasmatica unica, lunga.

a) corpuscul Nissl

b) neuroplasma




c) nucleu

d) teaca de mielina

4. Scrie in spatiul liber din dreptul fiecarei cifre litera care corespunde valorii morfologice sau functiei sintactice a cuvantului/ cuvintelor subliniat/ e:


1. Cand in sus

2. trecand pe acolo

3. Ah, ce mare dobitoc!

4. crezut-ai ca sunt mort?

5. ca e rost

6. ii sare bivolului in spinare.

7. crezut-ai ca sunt mort?

8. Se plimba o cotofana.

9. Pe spinarea unui bivol negru…

10. Nu mi-ar fi rusine mie

A. verb auxiliar

B. predicat verbal

C. verb predicativ

D. subiect

E. adverb

F. atribut adjectival

G. complement indirect

H. conjunctie subordonatoare

I. predicat nominal

J. interjectie


ITEMI SEMIOBIECTIVI

·        Itemi cu raspuns scurt 
Acest tip de item presupune un raspuns care consta intr-un cuvant sau un numar redus de cuvinte, maximum o propozitie. Elevul are libertatea de a formula raspunsul, dar numai intre anumite limite si urmand pas cu pas niste instructiuni.
Exemple

1. Scrie numele a cinci animale salbatice care traiesc in Romania.

..

2. Scrie numele a 10 animale domestice.

3. Fill in the blanks with an idiomatic expression which contains the verb to feel. …………………………….

4. Scrie in spatiul punctat o locutiune/ expresie care sa aiba in componenta substantivul cal.

…………………..

5. Inlocuieste cu un sinonim potrivit cuvantul subliniat din propozitia: Batranul cu barba lunga si alba se plimba incet si maiestos pe strada.

……………………….

6. Inscrie in spatiul punctat rezultatele efectuarii urmatoarelor operatii aritmetice:

37,9 +;    67,6 –;   22,1 x                                                                                                 

96,1        58,7         13                                                                                                             …….     ……        .…..

7. Precizeaza, in spațiul punctat, numele celor doua tipuri fundamentale de celule din punctul de vedere al organizarii materialului genetic.

Avantaje

Ψ      validitate si aplicabilitate mare;

Ψ      evalueza atat capacitati cognitive inferioare, precum cunoasterea si intelegerea, cat si medii, precum aplicarea;

Ψ      pot acoperi o arie mai ampla de continuturi cu ajutorul unui numar relativ redus de itemi;

Ψ      ……………………………………………………………………..;

Ψ      ……………………………………………………………………..

Limite

Ψ      elaborarea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitati cognitive complexe precum analiza, sinteza si rezolvarea de probleme;

Ψ      ……………………………………………………………………..;

Ψ      ……………………………………………………………………..

Utilizare

Sunt utili pentru a evalua cunoasterea terminologiei unui anumit domeniu, usurinta de a rezolva probleme aritmetice simple, cunostinte de natura lexicala, interpretarea unor date etc.

Cateva recomandari privind realizarea itemilor cu raspuns scurt:

-         spatiul liber alocat trebuie sa fie suficient pentru scrierea raspunsului;

-         in cazul in care este necesara scrierea mai multor cuvinte, spatiile libere trebuie sa fie egale, pentru a nu se sugera raspunsul asteptat;

-         raspunsurile solicitate trebuie sa fie relevante pentru evaluarea unei anumite abilitati;

-         o formulare ambigua poate face ca elevul sa ofere un raspuns logic, dar care sa nu fie cel asteptat de profesor.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Precizeaza cele mai importante drepturi ale cetateanului intr-un stat democratic.

2. Cum poti caracteriza comportamentul lui Nae Catavencu, personaj din comedia O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale?     

3. Un eveniment important pe plan international in anul 1945 a fost ……………

4. Culoarea alba a vulpilor polare se datoreaza ………………………………

·        Itemi de completare

Sunt de fapt o varianta mai ,,pretentioasa” a itemilor cu raspuns scurt. Ei solicita producerea unui raspuns al carui rol este sa intregeasca un enunt lacunar/ incomplet.

Exemple

Scrie raspunsurile corecte care completeaza enunțurile de mai jos:

1. Marea Adunare in care s-a hotarat Unirea s-a desfasurat la .. Prin Unirea din anul s-a realizat statul

2. Atributele din propozitia Pasarile calatoare se intorc din tarile calde sunt: ..

3. Apa se gaseste in natura, sub forma de .

4. Fraza Spune-mi iute, ca mi-e degraba, imi vine stenahorie! (I.L.Caragiale – O noapte furtunoasa) ar contine numai propozitii principale coordonate prin juxtapunere, daca ar fi eliminat cuvantul ..……………

5. Carbonatul de sodiu, Na2Co3, este un compus alcatuit din ioni ……. si ioni …….…

6. In 500 mL solutie HCl avand concentratia molara 0,8 M se gǎseste dizolvata o cantitate de …..… de HCl.

7. Limita estica a Grupului Parang o formeaza valea raului numit ………………..

8. Brațul nordic al Dunarii, in sectorul Deltei, se numește………………..

9. Daca 2 · X = 18, atunci numarul real X este egal cu …………………..

Avantaje

Ψ      validitate si aplicabilitate mare;

Ψ      evalueza atat capacitati cognitive inferioare, precum cunoasterea si intelegerea, cat si medii, precum aplicarea;

Ψ      pot acoperi o arie mai ampla de continuturi cu ajutorul unui numar relativ redus de itemi;

Ψ      ……………………………………………………………………..;

Ψ      ……………………………………………………………………..

Limite

Ψ      elaborarea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitati cognitive complexe precum analiza, sinteza si rezolvarea de probleme;

Ψ      ……………………………………………………………………..;

Ψ      ……………………………………………………………………..

Utilizare

Sunt utili pentru a evalua cunoasterea terminologiei unui anumit domeniu, usurinta de a rezolva probleme aritmetice simple, cunostinte de natura lexicala, interpretarea unor date etc.

Cateva recomandari privind realizarea itemilor de completare:

-         spatiile libere alocate trebuie fie suficient de lungi, dar sa aiba aceleasi dimensiuni, pentru a nu sugera raspunsul asteptat;

-         formularile prea ample ale cerintelor sunt de evitat;

-         este important sa ne asiguram ca exista o singura solutie corecta.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Ursul pacalit de vulpe este un text care apartine genului ……………….

2. Acest text apartine speciei ….

3. In text sunt folosite urmatoarele moduri de expunere: ……..

4. Exprima-ti opinia despre motivul trecerii verbelor de la imperfect, la perfect simplu in fraza Pe cand vulpea aduna pestele, ursul dadu de dansa. ……………………

1.

2.

3.

4.

5. Din ce este alcatuit aerul?

Aerul se compune din:

                             

                             

                              

6. In secolul al XV-lea, orasul a fost cucerit de . si a devenit capitala ., cu numele de .. .

·        Intrebari structurate 

Acest tip de cerinta face trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi. Este vorba de un numar de aplicatii avand ca punct de plecare acelasi material-suport (un text, o harta, o ilustratie etc.). Intrebarile structurate pot fi neprogresive (independente) sau progresive (care depind de raspunsurile anterioare).

Exemple

A. Aci drumul apuca pe o vale mai stramta, tiindu-se mereu de tarmurii unui raulet zgomotos, acum printre tarini si fanete, mai departe printre livezi si raristi, si iar mai departe prin paduri dese ori pe sub stanci ce atarna greu de coasta piezisa, presarata pe ici, pe colo cu cate un fir de mesteacan. Se albea de ziua si pasarile incepusera a zbura din creanga in creanga; din cand in cand se auzea cate-o gaita ori cate un sturz, turturica guraia, ciocanitoarea batea-n scoarta copacului, cocosul-salbatec canta de zori, iar privighetoarea, care-l insotise pe Iorgovan in tot drumui lui, speriata parca de lumina ce incepuse a se revarsa peste culmile dealurilor in vale, isi urma cantecul cu indoita patima.

(Ioan Slavici, Padureanca)

1. Transcrie o expresie care indica momentul zilei descris de narator.                       

2. Indica doua dintre locurile pe care le strabate drumul parcurs de Iorgovan.          

3. Rescrie, din text, o structura/ un grup de cuvinte care contine un epitet.               

4. Explica motivul pentru care privighetoarea isi urma cantecul cu indoita patima.

5. Mentioneaza doua trasaturi care sa justifice faptul ca textul este o descriere.       

B. Lisez ce texte, puis rιpondez aux questions.

„Une baleine ΰ bec de Longman, un spιcimen extrκmement rare de cιtacι, s'est ιchouιe sur une plage d'Afrique du Sud”, a rιvιlι un scientifique local. „L'animal, un male, a ιtι dιcouvert jeudi. C'est un animal trθs rare au sujet duquel nous ne savons que peu de choses”, a dιclarι ΰ Reuters, par tιlιphone, Vic Cockcroft du Centre d'ιtude des dauphins.

La baleine trouvιe en Afrique du Sud est le troisiθme spιcimen entier de baleine ΰ bec connu des scientifiques. Elle mesure cinq mθtres de long.

Le „mesoplodon pacificus”, de son nom latin, dont la bouche est en forme de bec, est supposι vivre loin des rivages, dans les grandes profondeurs. Par deux fois seulement, des habitants ont dιclarι en avoir vu vivantes dans la nature. La preuve physique de leur existence se limite ΰ trois cranes dιcouverts en Somalie, au Kenya et en Tasmanie, et deux carcasses ιchouιes sur les plages sud-africaines, au dιbut des annιes ‘80 et en 1992

(Johannesburg – Reuters, Un spιcimen rare de baleine ΰ bec ιchouι en Afrique du Sud)

1. Quel ιvιnement prιsente-t-on dans cet article?

2. Qu’est-ce qu’un „mesoplodon pacificus” ?

3. On en a vu souvent dans la nature?

4. Que sait-on ΰ son sujet?

5. Quelles preuves y avait-il de son existence?

C.

1. Indica litera prin care este marcat pe harta tipul de mediu subpolar (de tundra).

2. Precizeaza trei deosebiri intre clima tipului de mediu marcat, pe harta, cu litera A si clima tipului de mediu marcat cu litera F.

Nota: Deosebirile se pot referi la oricare dintre urmatoarele elemente de clima: factori climatici, temperaturi medii anuale, precipitatii medii anuale, vanturi, amplitudine termica.

D. [Domnitorul Stefan cel Mare] a poruncit ca toate granele sa fie taiate []. Orasul Suceava era inconjurat de santuri si palisade. [] Acesta rezista si era bine inzestrat. Cum insa merindele se sfarsisera, n-am mai stat sa pierdem vremea, ci intorcandu-se armata pe un alt drum, am ajuns la o cetate asezata in munti [Cetatea Neamtului] unde se aflau prinsi turcii, luati prizonieri in iarna anului trecut, [1475], cand a fost infrant Soliman pasa. Facandu-se incercarea de a se cuceri zisa cetate, s-au asezat sapte bombarde si timp de 8 zile s-au straduit a o cuprinde. Doua din acele bombarde au plesnit iar acei care se gaseau in cetate n-au vrut sa stea de vorba, toti se aparau cu tunurile si nu le pasa de noi. Vazand sultanul ca-si pierde vremea si ca foametea e mare [] a ridicat tabara si a plecat spre Dunare.

(G. M. Angiolello, Istoria turcilor)

1. Numeste conducatorul militar precizat in text.

2. Mentioneaza un punct de vedere referitor la caracterul invincibil al cetatii‚ sustinandu-l cu o explicatie din text.

3. Descrie tactica aplicata de voievodul moldovean pentru a crea dificultati ostirii sultanului.

E. Se da enuntul urmator:

Toamna, roadele bogate ale pamantului se revarsa in hambarele gospodarilor.

1. Justifica faptul ca enunțul dat este o propoziție.

2. Analizeaza predicatul propozitiei.

3. Numește parțile de vorbire prin care sunt exprimate doua dintre atributele din enunt.

4. Motiveaza folosirea virgulei dupa substantivul toamna.

Avantaje

Ψ      pot fi utilizate in cadrul oricarei discipline;

Ψ      permit utilizarea unor materiale-suport stimulative;

Ψ      ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati;

Ψ      se pot realiza cerinte variate ca grad de dificultate (in acest caz ar fi indicata ordonarea de la simplu la complex);

Ψ      …………………………………………………………………….;

Ψ      …………………………………………………………………….

Limite

Ψ      este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerintelor;

Ψ      schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie sa aiba in vedere o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor;

Ψ      ……………………………………………………………………….

Ψ      ……………………………………………………………………….

Utilizare

Sunt utili pentru a evalua rezultate ale invatarii in forme precum prezentarea, descrierea, explicarea unor concepte, metode, relatii, argumente etc.

Cateva recomandari privind realizarea intrebarilor structurate

-         materialul-suport trebuie sa fie adecvat nivelului de intelegere al elevului si sa nu aiba o dimensiune exagerata;

-         in cazul utilizarii hartilor, ilustratiilor, schemelor, trebuie avuta in vedere si calitatea tehnica a reproducerilor;

-         instructiunile privind modalitatile de formulare a raspunsurilor trebuie sa fie clare;

-         schema de notare este bine sa fie elaborata in paralel cu formularea cerintei;

-         trebuie evitata formularea unor cerințe care au ca punct de plecare  premisa urmata de o intrebare.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Motiveaza intrebuintarea virgulelor din urmatorul enunt si elimina-le pe cele incorect intrebuintate.

Cind intrara in casa, si trebui sa-i arate cartile, Matei se insufleti din nou, dar nu pentru multa vreme.

2. Respectarea regulamentului celor doua tari, propasirea si reinsufletirea lor, precum si linistea si bunastarea locuitorilor depind numai si numai de mentinerea voievozilor. De aceea, sa nu se permita mazilirea din domnie fara motiv, de vreme ce se va dovedi, ca un voievod este drept si modest, iar dregatorii Inaltei Imparatii sa respecte sederea lui vreme indelungata. (hatiserif emis de sultan la sfarsitul secolului al XVIII-lea)

Raspunde urmatoarelor cerinte:

1. Dregatorii Portii actionau in Principate in virtutea unor reguli hotarate de sultan. Precizeaza obligatia dregatorilor Portii fata de voievod.

2. Mentionati, pe baza textului, o consecinta a mentinerii voievodului in domnie.

3. Prezinta o alta caracteristica a regimului fanariot, in afara celor mentionate in text.

3. Determina cel mai mic numar par de cinci cifre, care se poate scrie cu:

1. 5 cifre identice;

2. cifrele 5; 6; 0, repetand numai cifra 6;

3. 5 cifre diferite;

4. cifrele 4; 9; 2, repetand numai cifra 2.

4. Citeste textul si rezolva urmatoarele cerinte:

Jur sa mentin in integritatea sa teritoriul Republicii, sa respect si sa fac sa fie respectate libertatea cultelor, egalitatea drepturilor, libertatea politica si civila, sa nu percep nici un impozit decat in virtutea unei legi, sa guvernez cu un singur scop, acela al bunastarii si gloriei poporului francez. (Formula juramantului imparatului Napoleon Bonaparte, stabilita in urma unui senatus-consult din 6 noiembrie 1804)

a. Mentioneaza cateva angajamente asumate de Napoleon.

b. Pornind de la angajamentele asumate, precizeaza daca acestea au fost respectate.

c. Enumera cateva domenii modernizate prin legi importante, adoptate in timpul sau in Franta si in Europa.

ITEMI SUBIECTIVI

·        Eseu structurat

Este o compunere care trateaza o anume tema, indicata in cerinta. Tema, la randul ei, presupune un numar variabil de cerinte, ce vor fi dezvoltate in cuprinsul eseului. Ordinea integrarii cerintelor nu este obligatorie, eseul structurat vizand atat cunostintele punctuale ale elevului, cat si creativitatea si originalitatea.

Exemple

 1. Scrie un eseu de 2-3 pagini in care sa argumentezi ca articolul Introductie la Dacia literara este un manifest literar al romantismului romanesc.

            Vei avea in vedere:

·      prezentarea succinta a conceptului romantism;

·      descrierea contextului istoric in care a aparut revista Dacia literara;

·      identificarea a patru idei mai importante ale textului;

·      numirea a patru scriitori romani ale caror opere au fost influentate de acest manifest;

·      stabilirea unei relatii intre ideile identificate in Introductie si creatia literara a unuia dintre scriitorii timpului.

Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este la alegere. In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum doua pagini.

2. Scrie un eseu de 15-20 de randuri, in care sa stabilesti legatura dintre afirmatia citata si sensibilitatea artistica a omului romantic: Poetul este un om inzestrat cu o sensibilitate mai vie, cu mai mult entuziasam si mai multa delicatete, care cunoaste mai bine firea omeneasca si are un suflet mai cuprinzator decat se presupune ca au in mod obisnuit ceilalti oameni; un om […] care se bucura mai mult decat alti oameni de spiritul vietii ce salasluieste in el, facandu-i placere sa contemple acte de vointa si pasiuni similare asa cum se manifesta ele in Univers si simtind de obicei imboldul de a le crea atunci cand nu le gaseste. La aceste calitati el a adaugat si tendinta de a fi impresionat mai mult decat alti oameni de lucruri absente ca si cum ar fi prezente, dar si capacitatea de a evoca in el insusi pasiuni care sunt intr-adevar departe de a fi identice cu cele provocat de evenimente reale, dar care seamana cu pasiunile provocate de evenimentele reale mai mult decat cu orice altceva.

 (Samuel Taylor Coleridge, Biographia literaria)

            Atentie! In elaborarea eseului, trebuie:

- sa ai continutul si structura adecvate argumentarii: formularea ipotezei/ a propriei opinii fata de afirmatia data, enuntarea si dezvoltarea convingatoare a doua argumente intarite prin exemplificari/ explicatii, formularea unei concluzii;                                  - sa respecti constructia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor in scris; utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate acestuia;                                                               

- sa respecti normele limbii literare, sa utilizezi un registru stilistic adecvat cerintei,  sa ai in vedere asezarea in pagina si lizibilitatea.                                                  

Nota! In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa se incadreze in limita minima de spatiu precizata.

3. Elaboreaza un eseu de 35-40 de randuri despre situatia Romaniei din prima jumatate a secolului al XX-lea, avand in vedere:

            - mentionarea unui eveniment politico-militar la care a participat Romania in anii 1916-1917 si numirea unei personalitati implicate in evenimentul respectiv;

            - prezentarea unui fapt istoric, din anul 1918, la care au participat romanii din Basarabia, din Bucovina sau din Transilvania;

            - mentionarea a doua masuri care au vizat unificarea politica si administrativa, in perioada 1919-1925;

            - prezentarea unei caracteristici a regimului politic din Romania, in perioada 1938-1940;

            - mentionarea unei consecinte a pierderilor teritoriale impuse Romaniei in anul 1940.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice, incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.

4. Motivatia este cauza interna a comportamentelor, ea fiind componenta psihica prin care se reflecta starile de necesitate ale persoanei care selecteaza si activeaza comportamente adecvate de satisfacere.

Pe baza acestor informatii, elaboreaza o analiza a motivatiei, de 2-3 pagini, in care sa ai in vedere urmatoarele repere:

            - descrierea a trei tipuri de trebuinte umane;

            - prezentarea continutului conceptelor motivatie si interes;

            - mentionarea a doua dintre functiile motivatiei;

            - explicarea rolului optimului motivational in obtinerea unei performante inalte;

            - argumentarea ideii potrivit careia convingerile sunt adevarate idei-forta care orienteaza si sustin comportamentul in atingerea scopurilor propuse.

Nota! Se puncteaza si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate, organizarea prezentarii (introducere, cuprins, concluzie) si incadrarea analizei elaborate in limita de spatiu precizata.

Avantaje

Ψ      proiectarea necesita un timp relativ redus;

Ψ      nu necesita materiale auxiliare;

Ψ      …………………………………………………;

Ψ      …………………………………………………

Limite

Ψ      acopera o arie mica de continuturi, desi timpul necesar pentru elaborarea raspunsului este in general mare;

Ψ      schema de notare este greu de realizat;

Ψ      ……………………………………………..;

Ψ      ………………………………………………

 

Utilizare

Permite evaluarea unor rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza si sinteza.

Cateva recomandari privind realizarea eseului structurat:

-         formularea sarcinii de lucru trebuie sa contina toate instructiunile necesare rezolvarii (numar de cuvinte/randuri/ pagini, ordinea integrarii cerintelor, alocarea punctajului etc.);

-         schema de notare trebuie realizata in relatie stricta cu instructiunile privind rezolvarea.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Scrie o compunere in care sa descrii tabloul „Carul cu boi” de Nicolae Grigorescu , dupa urmatorul plan:

-         titlul si autorul tabloului;

-         aspectul general prezentat de pictor, in tablou;

-         descrierea elementelor din planul apropiat;

-         prezentarea elementelor din planul indepartat;

-         culorile dominante folosite in tablou si semnificatia lor;

-         impresiile pe care vi le-a produs tabloul observat.

2. Alcatuieste un eseu cu tema „Pancreasul — glanda mixta”, dupa urmatorul plan:

- localizarea pancreasului;

- prezentarea caracteristicilor unei glande mixte si evidentierea acestora la pancreas (structura, secretii);

- prezentarea rolului pancreasului in digestie;

- caracterizarea diabetului zaharat, precizand cauza bolii.

3. Prezinta, sub forma unui eseu structurat de aproximativ doua pagini, situatia Transilvaniei in secolele al XIII-lea – al XVI-lea.

4. Scrie un eseu structurat, de circa o pagina (25-30 de randuri), despre maree.

5. Alcatuieste un eseu cu tema „Reproducerea la plante”, dupa urmatorul plan:

- precizarea celor doua tipuri fundamentale de reproducere la plante si a doua deosebiri

dintre acestea;

- definitia florii;

- enumerarea elementelor componente ale florii, cu precizarea a cate unei caracteristici

pentru fiecare element;

- prezentarea dublei fecundatii;

- realizarea corelatiei intre fruct, samanta si doua componente ale gineceului.

·        Eseu liber

Este o compunere in care se indica doar tema ce va fi tratata, elevul fiind cel ce decide asupra parcursului, asadar asupra aspectelor pe care este necesar sa insiste, precum si asupra ordinii in care acestea vor fi integrate in cuprinsul textului.

Exemple

1. Descrie, intr-o compunere de 10-15 randuri, o actiune prin care familia ta a ajutat comunitatea din care face parte (exemplu – familia vecina).

2. Redacteaza, in aproximativ o jumatate de pagina (15-20 de randuri), un text avand caracter istoric, in care sa integrezi urmatoarele personalitati, date si termeni privind istoria romanilor: Mihail Kogalniceanu, congres, 1878, Parlament, suzeranitate.

Nota! Se puncteaza utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata.

3. Citeste cu atentie textul urmator:

Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vestmantului cugetarii romanesti.

(Titu Maiorescu , Eminescu si poeziile sale)

Exprima-ti punctul de vedere, intr-un eseu de doua – trei pagini si apeland la exemple din opera poetului, asupra justetii afirmatiei lui Titu Maiorescu in legatura cu posteritatea creatiei eminesciene.

4. „Every cloud has a silver lining” – think of an experience in your life, or invent one, that might illustrate the above adage (approx. 400 words).

5. „La disparition de nombreuses espθces de la faune et de la flore pose la question de la survie de l’espθce humaine.” Partagez-vous cette opinion? Donnez un point de vue motivι, illustrι d’exemples prιcis. (15 ΰ 20 lignes)

6. Scrie un eseu de 1-2 pagini, in care sa prezinti, prin comparatie, o tema comuna identificata intr-un text epic din literatura universala si intr-un text epic din literatura romana.    

Nota! Vei primi 20 de puncte pentru continut si 10 puncte pentru redactare (organizarea ideilor in scris – 3p.; utilizarea limbii literare – 3p.; ortografia si punctuatia – 3p.; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea – 1p.). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.

 

7. Citeste cu atentie urmatorul text:

Maiorul si-a fumat tigareta pana la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu si-ncepe s-o tranteasca. Mingea sare pana la policandrul din tavanul salonului, unde turbura grozav linistea ciucurilor de cristal.

– Ionel! Astampara-te, mama! Ai sa spargi ceva… Vrei sa ma superi? Vrei sa moara

mama?

Dar maiorul s-a-ndarjit asupra ghiulelei saltatoare, care i-a scapat din mana: o tranteste cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gura ceasca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lθvres… mingea imi zboara din mana ceasca, oparindu-ma cu cafeaua, care se varsa pe pantalonii mei de vizita, coloarea oului de rata.

– Ai vazut ce-ai facut?… Nu ti-am spus sa te-astamperi… Vezi? Ai suparat pe domnul!… aldata n-o sa-ti mai aduca nicio jucarie! Apoi, intorcandu-se catre mine, cu multa bunatate:

– Nu e nimic! Iese… Cafeaua nu pateaza! Iese cu nitica apa calda!…

(I.L. Caragiale, Vizita…)

Imagineaza-ti ca esti martor la intamplarea povestita mai sus. Care este impresia ta fata de cele petrecute? Descri-o intr-un text de 10-15 randuri.

Nota! Vei primi 20 de puncte pentru continut si 10 puncte pentru redactare (organizarea ideilor in scris – 3p.; utilizarea limbii literare – 3p.; ortografia si punctuatia – 3p.; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea – 1p.). In vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa se incadreze in spațiul precizat.

Avantaje

Ψ      proiectarea necesita un timp redus;

Ψ      nu necesita materiale auxiliare;

Ψ      …………………………………………………;

Ψ      …………………………………………………

Limite

Ψ      acopera o arie mica de continuturi, desi timpul necesar pentru elaborarea raspunsului este in general mare;

Ψ      schema de notare este greu de realizat;

Ψ      necesita mult timp pentru evaluare;

Ψ      fidelitatea este scazuta;

Ψ      ……………………………………………..;

Ψ      ………………………………………………

Utilizare

Incurajeaza mai ales activitatile creatoare si critice precum discutarea cauzelor si a efectelor, analiza situatiilor complexe, argumentarea unor opinii etc.

Cateva recomandari privind realizarea eseului liber:

-         alegerea temei trebuie realizata in functie de obiectivul/ obiectivele de evaluare si in paralel cu schema de notare;

-         schema de notare trebuie sa clarifice exect ce abilitati vor fi recompensate si in ce proportie;

-         scopul schemei de notare este de a minimaliza subiectivitatea si a maximaliza fidelitatea si aplicabilitatea.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.



1. Iata in ce chip se socot ei nemuritori: credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis – divinitatea lor. (Herodot, Istorii).

Comenteaza asupra conceptului de „nemurire”, asa cum este acesta ilustrat prin scrierile lui Herodot.

2. Alcatuieste o compunere despre opera unui prozator din perioada interbelica, studiat la clasa, si evidentiaza contributia acestuia la dezvoltarea literaturii romane.

3. Write an essay about pets. (250 words)

Indiferent daca are in vedere un eseu structurat sau liber, profesorul trebuie sa pregateasca atent si meticulos aceasta activitate. Va sugeram in cele ce urmeaza sa raspundeti la urmatoarele intrebari INAINTE de a indica elevilor tema/ subiectul eseului de scris.

? Exercitiu

Alegeti orice eseu pe care l-ati propus elevilor. Recititi formularea cerintei si raspundeti la urmatoarele intrebari in legatura cu acea tema propusa.

  1. A fost bine exprimata in scris cerinta eseului, cu indicarea surselor suplimentare de informare?  DA - NU
  2. Ati discutat in prealabil cu elevii „pasii” care trebuie parcursi in vederea scrierii unui eseu? (De multe ori profesorii de stiinte presupun ca elevii au invatat  de la limba romana sa scrie un eseu; dar tehnica de scriere a unui eseu stiintific este diferita de cea a unui eseu literar. NU evaluati niciodata ceva ce dvs. insiva nu ati explicat/ predat in prealabil.) DA - NU
  3. Ati oferit elevilor modele de eseu? (de preferabil nu prea bune, pentru a fi o baza de discutie)  DA - NU
  4. Ati mai propune aceeasi tema de eseu si anul viitor? DA - NU
  5. Si daca nu, cum ati modifica titlul sau fisa de informatii explicative?

Important! Este esential ca elevul sa cunoasca DINAINTE criteriile de evaluare a eseului.

Va oferim mai jos un posibil formular de evaluare. Observati ca formularul contine si o coloana destinata elevului.

 

Tema eseului.                Numele elevului    Clasa.. Data.

Criterii de evaluare

Autoevaluarea elevului

Evaluarea profesorului

Corelarea fiecarui argument cu tema

Argumentare „Pro” si „Contra”:  

        tezei eseului

        aspectelor majore

        concluziei

Oferirea dovezilor, exemplelor, ilustratiilor pentru fiecare argument

Organizarea argumentelor in ordinea prioritatii

Formularea clara a concluziei referitoare la tema eseului

Principalele puncte tari

Aspecte care ar putea fi imbunatatite

Tine minte pentru urmatorul eseu

Va propunem si un formular pentru evaluarea rezolvarii unui exercitiu/ problema la matematica.

Exercitiu/ problema. din Capitol                 Nume elev Clasa Data.

Criterii

Evaluarea colegului/ autoevaluarea

Evaluarea profesorului

Metodele folosite (adecvate, cat mai simple, elegante)

Justificarea metodei folosite (astfel incat principiile si formulele folosite sa fie prezentate cat mai clar)

Prezentarea lucrarii (aspect, lizibilitate)

Tine minte pentru urmatoarea problema

·        Rezolvare de probleme 

Definirea acestui tip de item nu are in vedere sensul propriu al cuvantului problema (chestiune, exercitiu, subiect, tema), ci se refera la situatie-problema, sarcina de lucru in care elevul se confrunta, in general, cu un caz pentru care nu exista o solutie invatata anterior/ o unica solutie. Scopul este de a-l pune astfel in situatia de a folosi cunostintele si deprinderile insusite la disciplina respectiva, dar nu numai, pentru a formula o posibila solutie a problemei.

Exemple

1. Alege un personaj literar – de exemplu, Persida sau Coana Chirita. Avand in vedere trasaturile sale caracteristice, cultura, educația, valorile morale etc., transpuneti-l intr-un context cultural diferit (de exemplu, in secolul al XX-ea, perioada interbelica). Demonstreaza daca si cum s-ar schimba comportamentul personajului in noul context. (In evaluare se va urmari cunoasterea principalelor componente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului-sursa si modul cum acestea sunt valorificate in noul context. Atentie! Contextualizarea insemna de fapt maniera proprie a elevului de a intelege o perioada/ un curent literar/ o tema/ un motiv literar etc.)

2. Cititi urmatorul text:


Un copac batran cazuse

De un mare, groaznic vant,

Si precum se asternuse

Cu-ntregime-i la pamant,

S-afundase intr-o balta

Din vecinatatea sa,

Unde trestia cea nalta

E-n proprietatea sa:

Vede trestia intreaga

Leganandu-se in vant

Si-i vorbi : Ύ Vecina draga!

Eu la prea mirare sunt,

Cum, fiind tu subtirica

Si fara puteri in trup,

Vant, furtuna nu te strica,

Vijelii mari nu te rup!?

Iar eu care din vechime

Am crescut puternic, gros,

Vantul cu asa iutime

Chiar din radacini m-a scos?

Trestia raspunde-ndata:

Ύ Pentru ce eu sa ma stric?…

Ca-n viata sunt plecata

Si la vantul cel mai mic :

Cat de mult de-as creste-nalta,

Eu deloc nu ma mandresc,

Si de-o parte si de alta

La oricare ma smeresc.

Astfel e si omul care

Nu e mandru, ingamfat.

Ci-n viata la oricare

E supus si e plecat.


(Anton Pann –Trestia si copacul)


Organizati o dezbatere, avand ca punct de plecare intrebarea: „Ma regasesc, fie si partial, in morala istorioarei lui Anton Pann?”

·        Dezbaterea poate fi condusa (moderata) de profesoara/ profesorul vostru diriginte sau de unul dintre voi. Rolul moderatorului este de a ordona discutiile si nu de a le cenzura sau comenta: el nu poate interveni nici in expunerea argumentelor, nici in evaluarea vorbitorilor.

·        Este bine sa stabiliti de la inceput un minim de probleme care vor fi puse in discutie. Fiecare dintre voi va interveni in dezbatere in momentul in care va considera ca are ceva interesant, important de spus.

·        Nu monopolizati discutia, fiti toleranti cu parerile colegilor, chiar daca nu sunteti de acord cu ele!

·        Sintetizati pe tabla, pe un poster sau pe caietele voastre problemele abordate.

3. In 1462 are loc campania trupelor otomane in Tara Romaneasca, sub conducerea sultanului Mahomed II, indreptata impotriva lui Vlad Tepes. Ajunsi la Targoviste, cronicile mentioneaza ca otomanii au descoperit o padure de tepi in care atarnau resturile soldatilor capturati cu an inainte si executati de catre munteni, ceea ce, dupa cum spune secretarul sau particular, italianul Giovanni Angiolelo, l-a inspaimantat pe sultan. Dupa „atacul de noapte” de la Targoviste, sub presiunea otomanilor, Tepes a luat drumul pribegiei  la curtea regelui Ungariei, Matei Corvin.

Sarcina de lucru:

Ψ      Pe baza informatiilor pe care le detineti, prezentati-va, in mod argumentat, parerea in legatura cu pedeapsa aplicata soldatilor otomani. Cum ati reactiona in calitate de cetateni ai secolului al XXI-lea in fata unei astfel de pedepse?

Ψ      Pe baza informatiilor pe care le detineti, aduceti argumente pro si contra pentru solutia refugiului voievodului roman in regatul Ungariei.

4. Priviti tabloul de mai jos, care infatiseaza o scena de autodafι in Spania Evului Mediu.

            Sarcina de lucru:

Ψ   Pe baza informatiilor pe care le detineti cu privire la viata sociala si religioasa din Evul Mediu, identificati-i pe inchizitori si victimele. Imaginati-va ca traiti in acea perioada si formulati cate doua-trei argumente ale apararii si, respectiv, ale acuzarii intr-un atare caz.

                    

5. Premisa. Descrierea temei: Umanitatea la raspantie

           

Secolul al XX-lea nu a fost numai unul al progresului tehnologic fara precedent in istoria umanitatii, al geneticii si al fizicii cuantice, al cuceririi spatiului si al internetului, ci si al celor mai nimicitoare razboaie din istorie, al „perfectionarii” mijloacelor de exterminare in masa, al holocaustului si al apartheid-ului, al totalitarismului de extrema dreapta si stanga, al lagarelor naziste si al Gulagului stalinist, al epurarilor entice si al terorismului religios, al genocidului din Rwanda (1994) si al masacrului de la Srebrenica (1995). Iar enumerarea ar putea continua.

Textul urmeaza face parte dintr-un eseu scris in 1939 si publicat postum (al carui punct de plecare este o pictura a lui Paul Klee, reprodusa mai jos), in care Walter Benjamin[2] mediteaza sceptic asupra sensului istoriei, descriind progresul ca o acumulare continua de dezastre. Scritorul constata ca mai-binele, perfectiunea se dovedesc a fi in realitate iluzii pe care insa doar Ingerul Istoriei le percepe. Privirea lui fixa este desigur concentrata asupra unei viziuni apocaliptice, dar gura larg deschisa este incapabila sa avertizeze asupra grozaviei la care asista neputincios. Caci ceea ce pentru oameni pare doar o succesiune de intamplari ale trecutului se dovedeste a fi, in fond, o singura catastrofa, violenta pura pe care nimic nu o poate opri. Dar Benjamen nu propune solutii pentru depasirea impasului in care pare a se afla fiinta umana in acest moment al existentei sale, ci ofera doar o perspectiva personala asupra temei. Textul poate fi interpretat, asadar, mai degraba ca rezolvare individuala si subiectiva a unei probleme la care, in fond, este putin probabil sa existe raspunsuri ferme si definitive.  

 Paul Klee, Angelus Novus   

Exista un tablou al lui Paul Klee numit Angelus Novus. El reprezinta un inger care pare a fi pe punctul de a se indeparta de ceva la care priveste fix. Casca ochii, tine gura deschisa si aripile intinse. Asa arata probabil ingerul istoriei. Chipul sau este intors catre trecut. Ceea ce noi percepem ca pe un lant de intamplari, este pentru el o singura catastrofa care ingramadeste neincetat daramaturi peste daramaturi si i le azvarle la picioare. Ingerul ar vrea sa ramana, sa-i invie pe morti si sa refaca ce a fost distrus. Dar dinspre Rai se isca o furtuna si vantul ii bate in aripi atat de puternic, incat nu le mai poate apropia. Furtuna il impinge cu o forta irezistibila catre viitorul spre care sta cu spatele, in vreme ce in fata sa mormanul de daramaturi creste necontenoit, pana la cer. Aceasta furtuna noi o numim progres.

(Walter Benjamin, Despre conceptul de istorie. Angelus Novus – Ingerul Istoriei)

Sarcini de lucru

1. Priveste tabloul lui Paul Klee, care a fost punctul de plecare al textului reprodus, si noteaza pe caiet impresia produsa. Citeste textul in fata clasei si discutati asupra celor notate pentru a va compara impresiile.

2. Walter Benjamin este sceptic in ceea ce priveste binefacerile progresul pe care il aseamana cu o furtuna care impinge cu violenta umanitatea intr-o directie necunoscuta, dar presarata de catastrofe. Exprima-ti opinia asupra afirmatiei ca vantul care impiedica Ingerul sa se opreasca si sa refaca ce a fost distrus vine dinspre Rai.

3. Discutati, intreaga clasa, pentru a afla propriul vostru punct de vedere despre notiunea de progres. Puteti aduce argumente in sprijinul afirmatiilor voastre apeland si la experianta cotidiana, dar si, eventual, la texte filozofice, literare, la filme etc.

Avantaje

Ψ      poate fi utilizata in cadrul oricarei discipline;

Ψ      permite folosirea unor materiale-suport stimulative;

Ψ      ofera posibilitatea testarii unei game largi de abilitati;

Ψ      stimuleaza gandirea critica;

Ψ      …………………………………………………………………….;

Ψ      …………………………………………………………………….

Limite

Ψ      schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie sa aiba in vedere o varietate de modalitati de exprimare a solutiilor;

Ψ      necesita mult timp pentru evaluare;

Ψ      ……………………………………………………………………….

Ψ      ……………………………………………………………………….

Utilizare

Se poate utiliza ca sarcina de lucru individuala sau de grup, scopul fiind dezvoltarea imaginatiei, a gandirii divergente etc., incurajand asadar activitatile creatoare si critice.

Cateva recomandari privind realizarea rezolvarilor de probleme:

-         formularea cerintelor trebuie sa fie adecvata obiectivului de evaluare;

-         situatia-problema trebuie sa fie in concordanta cu varsta si cu nivelul de pregatire al elevului;

-         este de dorit ca, acolo unde este necesara utilizarea unor materiale suplimentare, acestea sa fie usor de procurat si putin costisitoare.

? Aplicatii

Corectati in spatiul rezervat, acolo unde considerati ca este necesar, formularea itemilor urmatori; identificati eroarea/ erorile, ajutandu-va de recomandarile de mai sus.

1. Grupeaza personajele din Baltagul in functie de locul pe care il ocupa in economia romanului:

Personaje principale

Personaje secundare

Personaje episodice

2. Rezolva: O lentila biconvexa simetrica are indicele de refractie n = 1,5. Imaginea reala a unui obiect luminos liniar, asezat perpendicular pe axa optica principala la distanta de 18 cm. de lentila, este de doua ori mai mare decat obiectul. Daca de prima lentila se alipeste o alta, imaginea obiectului aflat la aceeasi distanta, devine virtuala si de doua ori mai mare decat obiectul.

a. Construieste imaginea obiectului in prima lentila si in sistemul de lentile.

b. Determina raza de curbura a fetelor primei lentile.

c. Determina distanta focala a celei de a doua lentile și felul acesteia.  

***

Celor care au avut rabdarea sa parcurga acest (prea lung!) capitol, le oferim un…cadou: o lista care contine verbe „de comanda”. Folositi-le cu incredere! Va vor ajuta cu siguranta in formularea cerintelor! 

a accentua, a adnota, a afirma, a alcatui, a analiza, a arata, a argumenta, a caracteriza, a clasifica, a comenta, a compara, a completa, a construi, a defini, a delimita, a demonstra, a deosebi, a discuta, a distinge, a elabora, a enumera, a enunta, a evidentia, a exemplifica, a explica, a exprima (opinia), a expune, a folosi, a formula, a grupa, a identifica, a ilustra, a indica, a interpreta, a incercui, a infatisa, a inlocui, a intocmi, a justifica, a mentiona, a motiva, a numi, a preciza, a prezenta, a propune, a redacta, a relata, a releva, a reliefa, a reproduce (din memorie), a selecta, a semnala, a sintetiza, a specifica, a stabili, a sublinia, a transcrie

Inainte de a incheia, iata si…

…zece intrebari pe care este bine sa ni le punem cand construim un test:

·        Formularea itemilor permite elevului sa demonstreze ca are abilitatea pe care dorim sa o evaluam?

·        Itemii pot fi rezolvati folosind deprinderile pe care intentionam sa le testam?

·        Informatiile cerute sunt relevante?

·        Folosirea materialelor auxiliare (harti, grafice, ilustratii etc.) este functionala?

·        Formularea itemilor este logica si corecta din punct de vedere gramatical?

·        Formularea itemilor face apel la cunostinte din experienta de viata a elevului?

·        Limbajul folosit este accesibil elevilor?

·        Enuntul contine suficiente informatii pentru a permite un raspuns corespunzator?

·        Timpul alocat este suficient?

·        Grila de notare poate fi aplicata cu usurinta?

…trei recomandari:

·        Pentru a se elimina zecimalele, este preferabil sa se elaboreze o grila in banda 1 – 100.

·        Intr-un test, itemii considerati dificili nu trebuie punctati mai mult; rolul lor este doar de a diferentia pe cei foarte buni de cei buni.

·        Intr-un test de evaluare curenta trebuie avut in vedere un numar limitat de obiective de evaluare.

…doua concluzii:

·        Este dificil ceea ce nu stiu!,

·          dar Nu tot ce este dificil este si complex!

…si un Tabel. Acesta contine aceleasi zece caracteristici ale itemilor, pe care le-ati mai evaluat si la pagina 10. Avand in vedere experienta capatata, evaluati-le inca o data, oferind fiecareia un numar de zero, una – trei stelute.

CARACTE-RISTICI

Alegere duala

Alegere multipla

Asociere

Raspuns scurt

Completare

Intrebari structurate

Eseu structurat

Eseu liber

Rezolvare de probleme

Permit evaluarea unui numar mare de continuturi

Au o fidelitate ridicata

Sunt usor de aplicat/ administrat

Scrierea lor presupune costuri materiale mici

Pot fi realizati intr-un timp scurt

Permit elaborarea rapida a raspunsului

Sunt adecvati pentru evaluarea exprimarii scrise

Presupun originalitate in elaborarea raspunsului

Pot fi rezolvati ușor  prin „ghicirea” raspunsului

Necesita un timp scurt pentru notare

Comparati punctajele obtinute in cele doua evaluari pentru a constata eventualele diferente. Daca acestea exista, explicati-le in spatiul de mai jos. 



[1] Completati spatiile punctate cu alte avantaje sau limite pe care le-ati „descoperit” experimentand pe cont propriu. Aceeasi sarcina de lucru v-o recomandam si pe mai departe.

[2] Walter Benjamin (1892-1940), filozof si critic literar german. Fiind evreu, din cauza venirii la putere a lui Hitler se refugiaza la Paris. In 1940, dupa ocuparea Frantei de catre armata germana, incearca sa ajunga in Statele Unite. Impreuna cu un grup de emigranti, trece Pirineii, dar la granita spaniola primarul micii localitati Port Bou ameninta ca-i va preda Gestapoului. Disperat, Benjamin se sinucide, dar ca urmare a gestului sau, ceilalti primesc permisiunea de a trece si astfel isi vor salva viata.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari:
Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/TIPOLOGIA-ITEMILOR62571.php on line 11178

Deprecated: mysql(): This function is deprecated; use mysql_query() instead in /home/svadan38/public_html/didactica-pedagogie/TIPOLOGIA-ITEMILOR62571.php on line 11184
1847
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site