Tehnici, metode si instrumente de evaluare

Tehnici, metode si instrumente de evaluare

1. Generalitati

In functie de obiectivele educationale, se folosesc strategii de evaluare variate, ce imbina evaluarea continua cu utilizarea diferitelor forme de testare.

Este esential ca aceste actiuni de evaluare sa fie echilibrate, pastrandu-se, cu masura, raportul dintre aspectele informative si cele formative cuprinse in obiectivele procesului de predare-invatare. Acest echilibru vizeaza raporturile:

Tabelul 5. Raporturile dintre aspectele informative si cele formative

Se practica in mod frecvent, uneori chiar in mod artificial, o "punere in opozitie" a evaluarii "ieri" si "astazi"

Tabelul 6 . Evaluarea de "ieri" si  evaluarea de "astazi" prin comparatie

Folosirea echilibrata a strategiilor de evaluare mentionate impune diversificarea tehnicilor si a instrumentelor de evaluare. Literatura de specialitate opereaza o clasificare a acestora in traditionale si alternative. Nu credem ca granita este difinitiva, ci, ca, ca si in cazul metodelor de predare - invatare, orice metoda asa-zisa traditionala poate deveni moderata daca este adecvata momentului si obiectivelor urmarite, nivelului si intereselor elevilor si daca prin rezultatele obtinute se realizeaza remediere si reglare.

2. Forme de evaluare

Formele de evaluare folosite cel mai frecvent in scoli pot fi ordonate astfel:

Tabelul 7.Forme de evaluare

In schema prezentata se regasesc ambele tipuri de metode de evaluare. Vom incerca sa le detaliem respectand, formal, clasificarea impusa de traditie.

Metode de evaluare

1. Metode traditionale.

Progresul achizitiilor in domeniul pedagogiei se realizeaza intotdeauna pe ceea ce practica pedagogica a confirmat ca eficient. De aceea, in evaluarea continua, metodele traditionale nu reprezinta ceva perimat. Ele raman metodele de evaluare cele mai des utilizate, cu conditia sa asigure calitatea corespunzatoare a instrumentelor si echilibrul intre probele orale, scrise si practice. Prin "proba", in cazul evaluarilor, se intelege orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre cadrul didactic.

a. In administrarea / folosirea probelor scrise e necesar sa fie indeplinite urmatoarele cerinte:

stabilirea scopului probei si definirea obiectivelor;

alegerea tipului de item corespunzator fiecarui obiectiv;

elaborarea adecvata a schemei de notare;

comunicarea si discutarea rezultatelor cu elevii si cu parintii acestora;

proiectarea unor strategii de ameliorare a dificultatilor constante;

Verificarea scrisa se utilizeaza, de regula, dupa parcurgerea unui capitol sau a unei parti importante a materiei si urmareste, pe de-o parte, evaluarea gradului de insusire a cunostintelor parcurse intr-o anumita etapa, pe de alta parte, capacitatea de sinteza a elevilor, gradul de restructurare a materiei in module informationale mai mari, realizarea feed-back-ului. Ea poate imbraca mai multe forme:

-verificarea scrisa cu subiect unic: este prezentat acelasi subiect intregii clase, dupa ce au fost alese cu grija exercitii prezentate gradat si au fost formulate cerinte pentru nivel minim, mediu si ridicat.

-verificarea scrisa cu subiecte diferentiate consta in prezentarea mai multor subiecte cu diferite nivele de dificultate, iar elevii au posibilitatea, in functie de cunostintele si capacitatile proprii, sa aleaga varianta pe care considera ca o pot rezolva.

Evaluarea scrisa prezinta, drept avantaj incontestabil, eliminarea / diminuarea tracasarii prin faptul ca elevii lucreaza individual si independent, iar itemii de evaluare pot fi stabiliti cu mai multa obiectivitate. Totusi, exista si dezavantaje, printre care cel mai important este acela ca notele realizeaza o ierarhie a elevilor, fara a masura, de fapt, performantele fiecarui elev, ci doar nivelul cunostintelor insusite la un moment dat comparativ cu ceilalti colegi de clasa.

b. Probele orale, cel mai des folosite in activitatea la clasa, prezinta urmatoarele avantaje:

favorizeaza interactiunea directa profesor-elev;

ofera posibilitatea modularii intrebarilor in functie de calitatea raspunsurilor elevilor;

permite formularea de catre elevi si a unor raspunsuri libere, nu neaparat structurate;

permit elevului sa-si evidentieze trasaturile proprii de personalitate;

permit si evaluari de ordin atitudinal si comportamental.

dar si urmatoarele limite:

au fidelitate si validitate scazuta;

rezultatele pot fi perturbate de factori externi (emotie, timiditate, frica, nervozitate);

evaluarea este preponderent individuala;

in conditii de examen, la un numar mare de candidati, costul in timp si bani este ridicat.

c. Probele practice (experiente de laborator, lucrari experimentale, lucrari in atelier, desene, schite, grafice) ofera posibilitatea evaluarii capacitatilor elevilor de a aplica cunostintele in practica, precum si a gradului de stapanire a priceperilor si a deprinderilor formate. Pregatirea lor presupune selectarea formelor si experientelor relevate in raport cu obiectivele de evaluat, elaborarea  cerintelor sarcinii, pregatirea echipamentelor si a aparaturii necesare, stabilirea criteriilor si a normelor de evaluare.

d) Evaluarea pe calculator cu ajutorul soft-ului educational specializat folosind tehnologia informationala computerizata

In prezent se foloseste softul elaborat de Siveco numit AEL.

Facem conectarea ,alegem optiunea biblioteca si creare test si apare:

Fig.4 Alegerea materiilor pentru care facem testul

adaug materiile .apoi apasam pe declansatorul creeaza

 

Fig 4.Crearea testului

apasam pe numele testului (la noi evaluare informatica) si apare :

Fig 5.Crearea problemei ca enunt

apasam pe creare problema

Fig 6.Crearea enuntului problemei

aleg tipul testului si apas creeaza

Fig.7 Salvarea unei variante

apasam pe adauga varianta

Fig 8.Adaugarea unei noi variante

completez varianta si o sa ma repet cu etapa anterioara

Fig 9.Crearea unei noi variante

salvez problema si ma intorc la creare problema dar aleg alt tip de item specific si alte lucruri ca:pozitie problema in test,punctaj,obiective.

Fig 10.Crearea unei noi probleme

obtin :

Fig 11.Vizulalizarea problemelor din test

LANSAREA UNUI TEST se face astfel  :

-apas pe teste si completez datele sau aleg din start testul

Fig 12.Lansarea testului

apas pe lanseza testul

Fig.1Trecerea la problema urmatoare

apas pe problema urmatoare

Fig.14 .Vizualizarea problemei si alegerea raspunsului corect

apas pe terminarea testului si-mi comunica nota:

Fig 15.Vizualizarea rezultatelor si a notei

Metode alternative.

Metodele alternative valente formative deosebite, in sensul ca:

ofera elevului posibilitatea de a demonstra ceea ce stie intr-o varietate de contexte si situatii;

permit profesorului evaluator sa obtina puncte de reper si sa colecteze informatii asupra derularii activitatii elevului si, implicit, a sa; pe baza acestor informatii, profesorul isi fundamenteaza judecati de valoare intr-o apreciere obiectiva a achizitiilor elevilor si a progreselor inregistrate;

ofera profesorului evaluator o imagine la zi asupra performantelor elevilor, in raport cu abilitatile si capacitatile de evaluat, dar si o imagine exhaustiva asupra profilului general al cunostintelor elevilor;

asigura o realizare interactiva actului de predare-invatare, adaptata nevoilor de individualitate a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev in parte, valorificand si stimuland potentialul creativ si imaginea acestuia;

exerseaza abilitatile practic-aplicative ale elevilor, asigurand o mai buna clasificare conceptuala si integrare in sistemul national al cunostintelor asimilate, care astfel devin operationale.

Finalitatile evaluarii, prin metodele alternative, sunt urmatoarele:

cunostinte si capacitati, atitudini practice, sociale si stiintifice, interese, capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptari atitudinale si comportamentale).

a./ Observarea directa a elevilor in timpul activitatii se realizeaza pe baza unui plan dinainte elaborat, iar drept instrumente se folosesc: fisa de observatii curente, fisa de evaluare calitativa individuala pentru fiecare elev, cuprinzand atat date actuale despre evenimentele pe care profesorul le identifica in comportamentul elevului, cat si evidentierea unor aptitudini deosebite dintr-un domeniu sau altul, scara de clasificare care pune in corelatie un anumit set de comportamente, cea mai eficienta fiind scara in cinci trepte (puternic dezacordat, dezacordat, neutru, acord), lista de control / verificare, fisa de caracterizare psiho-pedagogica (la final de ciclu, in special ciclu primar). Observarea este deseori insotita de aprecierea verbala asupra activitatii si / sau raspunsurilor elevilor. Este deosebit de util ca, prin aplicarea acestei metode, mai ales la varstele mari, sa se insiste si pe exersarea elevilor ca observatori. 

Caracteristicile care pot fi evaluate prin observare sunt:

concepte si capacitati: organizarea si interpretarea datelor, selectarea si utilizarea cunostintelor, compararea conceptelor, creatii originale, relationarea conceptelor;

atitudinea fata de sarcina data: concentrarea asupra sarcinii de rezolvat, implicarea activa in rezolvarea sarcinii, punerea unor intrebari pertinente profesorilor / colegilor, completarea / indeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;

comunicarea: discutarea sarcinii cu profesorul / colegii in vederea intelegerii acesteia.

b./ Investigatia reprezinta o posibilitate pentru elev de a aplica in mod creator cunostintelor si de a explora situatii noi de invatare. Activitatea incepe si se desfasoara in clasa si este limitata, de regula, la o ora de curs. Elevul este solicitat sa indeplineasca o sarcina de lucru precisa prin care isi poate demonstra, in practica, un intreg complex de cunostinte si capacitati. Obiectivele care doresc a fi evaluate prin utilizarea acestei metode sunt: intelegerea si clarificarea sarcinii, gasirea procedeelor pentru obtinerea de informatii necesare, formularea si testarea ipotezelor de lucru, schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date, daca este necesar, explicarea metodelor folosite in investigatie, scrierea unei unui raport privind rezultatelor investigatiei.

Prin folosirea acestei metode, profesorul are posibilitatea sa urmareasca, in acelasi timp, si caracteristici ale elevilor, cum ar fi: creativitate si initiativa, participare la activitatile de grup, abilitati de relationare si de comunicare, cooperare si prelucrarea conducerii / initiativei in cadrul grupului (calitati de lider), persistenta, flexibilitate in gandirea spre idei noi, dorinta de generalizare. Implicit, prin utilizarea acestei metode, se urmareste si formarea / dezvoltarea unor tehnici de lucru individual si in grup, educarea elevilor in spirit cooperatist.

c./ Proiectul reprezinta o activitate mai ampla care permite aprecierea complexa si nuantata a invatarii, ajutand la identificarea unor calitati individuale ale elevilor. Este o forma de evaluare puternic motivanta pentru elevi, desi implica un volum de munca sporit, inclusiv activitatea individuala in afara casei. Proiectul reprezinta o forma de evaluare complexa, ce conduce la aprecierea unor capacitati si cunostinte superioare, cum ar fi : insusirea unor metode de investitie stiintifice (cautarea si utilizarea bibliografiei necesare, a aparatelor de laborator, a dictionarelor, a enciclopediilor), gasirea unor solutii de rezolvare originale, organizarea si sintetizarea materialului, generalizarea problemei, organizarea solutiei la un camp mai vast de experiente, prezentarea concluziilor.

Activitatea propriu-zisa debuteaza in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii, eventual si prin inceperea rezolvarii acesteia, se continua acasa pe parcursul a mai multe zile si saptamani, timp in care elevul se consulta permanent cu profesorul, se incheie tot in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si, daca este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi realizat individual sau colectiv, iar tema este aleasa de elevi / grupuri de elevi sau sugerata de profesor si acceptata de catre acestia.

Pentru a stabili strategia de evaluare a proiectului, profesorul trebuie sa clarifice, in colaborare cu elevii, urmatoarele probleme:

Ce se va evalua: procesul, produsul sau amandoua?

Care va fi rolul profesorului: tuturor, evaluator continuu, evaluator la sfarsitul proiectului?

Care este politica resurselor necesare? Le va oferi profesorul sau, ca parte a sarcinii, elevii trebuie sa le procure / realizeze si, in consecinta, acestea vor fi evaluate?

Vor exista anumite activitati intermediare impuse de profesor, cum ar fi prezentarea unui plan preliminar? Se da un anumit format pentru prezentarea raportului? Se prescriu standarde pentru realizarea produsului?

O particularitate a proiectului o reprezinta proiectul de finalitate, mai putin utilizat la nivel gimnazial. Acestea presupune elaborarea unei lucrari pe o tema care a fost studiata pe parcursul unui an sau a mai multor ani scolari. Profesorul, in comun cu elevii, va stabili un plan al ideilor, o metoda de elaborare a lucrarii si bibliografia necesara. Elaborarea proiectului de finalitate necesita capacitatea de sinteza si de abstractie de un nivel inalt.

d./ Portofoliul reprezinta un instrument de evaluare complex, flexibil si integrator, ce include experienta si rezultatele relevate obtinute prin celelalte metode de evaluare. Reprezinta o alternativa viabila la modalitatile de evaluare. El se constituie, in acelasi tip, intr-o "carte de vizita" a elevului, deoarece prin utilizarea lui se urmareste progresul de la un semestru la altul, de la un an scolar la altul sau pe tot parcursul unui ciclu scolar. Vizeaza probe orale, scrise si practice, observarea sistematica a activitatii si comportamentului, proiecte, autoevaluarea precum si sacrificii specifice fiecarei discipline / arii curriculare (esantioane reprezentative).