Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Tipologia si derivarea obiectivelor pedagogice

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INTERDEPENDENTA FORMAL - NONFORMAL – INFORMAL LA NIVELUL SISTEMULUI INSTITUTIONAL DE EDUCATIE SI A PROCESULUI DE INVATAMANT
PLANIFICARE CALENDARISTICA CLASA A VIII-A LIMBA SI LITERATURA ROMANA
Descrierea principalelor metode didactice
ABORDAREA SISTEMICA A PROCESULUI DE INVATAMANT
REPETAM VERBUL CU TOM SI JERRY
Obiectul de studiu al didacticii
Psihologia Educatiei - Relatia dezvoltare psihica – invatare din perspectiva educatorului si profesorului
ISTORIE - Programa scolara de Istorie
MODELE DE BUNA PRACTICA IN PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI LA ELEVII DIN LICEU
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA clasa a 3-a Luarea deciziilor (se va folosi fragmentul lui I.L.Caragiale „Norocul si Mintea”)

Tipologia si derivarea obiectivelor pedagogice

Datorita faptului ca sistemul de invatamant se integreaza organic in suprasistemul socio-cultural si socio-economic al unei tari, aflat pe un anumit nivel al dezvoltarii sale, raportat la idealul spre care aspira, se impune o derivare a scopurilor si a obiectivelor educationale si o incadrare tipologica complexa si nuantata a acestora, prin luarea in considerare a parametrilor intentionalitatilor educationale: gradul de generalitate, durata de realizare, continutul la care este anexat scopul, obiectivul, sfera de aplicatie, sfera evaluarii etc. (D. Potolea, 1988). La aceasta ne invita, de fapt, si necesitatea abordarii sistemice a procesului de invatamant. Or, dupa cum spune B. Banathy (1968, pag. 12), „scopul unui sistem se realizeaza prin procese in care componentele sistemului, aflate in interactiune actioneaza pentru a da un raspuns predeterminat. S opul determina procesul dar acesta ii conditioneaza specificul. Suprasistemul este cel care ofera sistemului scopul impulsul resursele si restrictiile. Pentru a se mentine, sistemul trebuie sa satisfaca suprasistemul'. Totodata, elaborarea obiectivelor de diferite niveluri inclusiv a celor operationale, devine posibila numai prin promovarea unei conceptii sistemice in proiectarea si realizarea diferitelor elemente constitutive ale procesului-invatare (continut, strategii didactice, forme de organizare, evaluarea).



Din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic, este deosebit de utila intelegerea nu numai a diferentierii, ci si a derivarii/integrarii obiectivelor pedagogice, structurate pe niveluri.

Dupa cum se observa in figura LIV., schema derivarii/integrarii obiectivelor pedagogice in raport cu scopurile si finalitatile educatiei are mari niveluri, fiecare cu mai multe trepte. Nivelurile sunt legate intre ele de o variabila cu rol de directionare si reglare a scopurilor si obiectivelor pedagogice. Aceasta variabila rezida in politica scolara actuala si de perspectiva, care prin rolul ei directiv si reglator, prin scopurile si obiectivi1 ~, pedagogice vizeaza atingerea finalitatilor educatiei, conform exigentelor si determinarilor macrosoc. 'e, cu tendinta unei apropieri cat mai mult posibil de idealul educational.

In iport cu idealul educational, scopurile generale ale educatiei vizeaza, cu precadere: - maturizarea unor stiluri cognitiv-praxiologice eficiente; - maturizarea pentru activitatea profesionala novatoare; -dezvoltarea intereselor si gustului estetic; - formarea constiintei ecologice; - maturizarea socio-afectiva pentru viata c'e familie; structurarea unui stil de viata bazat pe autentice valori moral-cetatenesti, moral religioase, promovate in societatea civica, democrata; - dezvoltarea capacitatilor fizice ale persoanei si a convingerii ca starea de sanatate - ca bun confort fizic, psihic si social - este o valoare.

A. Finalitatile educatiei si determinarile lor macrosociale

Politica scolara actuala si de perspectiva

B. Scopurile si obiectivele educatei scolare I.

Scopurile generale ale educatiei realizate prin sistemul de invatamant

Obiective educationale intermediare profilate, de nivel prospectiv mediu

Obiective pe niveluri de scolarizare (cicluri de invatamant)

Obiective pe tipuri si profile de pregatire scolara si profesionala

Obiective generale si specifice disciplinelor de invatamant

Obiective educationale care nu se operationalizeaza

Obiective educationale

Ierarhizarea si interrelarea obiectivelor operationalizate si

neoperasionalizate in cadrul proiectului sistemului de lectii, al

proiectului de lectie, respectiv, in activitatea instructiv-educativa

Figura LIV. Schema derivarii/integrarii obiectivelor pedagogice in raport cu scopurile si finalitatile educatiei scolare

In schema pe care o propunem, scopurile generale ale educatiei se transpun, prin derivare, in obiective educationale intermediare, profilate, de nivel mediu de generalitate si nivel prospectiv mediu. Ele se dihotomizeaza in obiective pe niveluri de scolarizare (pe cicluri de invatamant) si obiective pe tipuri si profile de pregatire scolara si profesionala. In stabilirea acestor obiective este bine sa se porneasca de la profesiograma meseriilor pentru care se pregatesc elevii, privite prospectiv, in raport cu dezvoltarea tehnicii si tehnologiilor, a cercetarii stiintifice, cu progresele previzibile din toate domeniile de activitate. Prin aceasta se vizeaza si pregatirea elevilor/studentilor pentru autoinstruire/autoeducatie si educatie permanenta.




Din aceste obiective din cadrul nivelului II a, si II b, sunt derivate obiectivele III, respectiv, obiectivele generale si specifice diferitelor discipline scolare. Pe langa determinarile venite din partea obiectivelor de la nivelul II, obiectivele nivelului III sunt elaborate si in raport cu epistemologia si structura logica a stiintelor, cu epistemologia si logica didactica, in interrelatie cu principiile si legitatile psihologiei invatarii, prin prisma psihologiei genetice (indeosebi a dezvoltarii stadiale a inteligentei), in raport cu obiectivele generale si specifice fiecarei discipline scolare se stabilesc, - prin analiza psihologica si analiza componentiala a continutului, prin analiza tipului de sarcina si a tipului si nivelului invatarii implicate, - pe capitole , pe sisteme de lectii si pe lectii, obiectivele formative operationalizabile si a celor care nu pot operationaliza teme. Dupa cum se stie, se pot operationaliza obiectivele psihomotorii si obiectivele din domeniul cognitiv; cu exceptia celor care vizeaza rezolvarea de probleme pe cai euristice si a obiectivelor de nuanta creativa. Celelalte tipuri de obiective formative urmarite prin procesul educational nu se operationalizeaza, ele nefiind exprimabile in termeni comportamentali direct observabili si „masurabili', in cadrul strict al diferitelor secvente de predare invatare asa cum prevede operationalizarea preconizata de F.R. Mager (1962), de R. Kibler, L. Barker si D. Miles (1970). Obiectivele care nu se operationalizeaza - din domeniul afectiv, motivational si caracterial - pot fi concomitent (dar, desigur, cu ponderi diferite in cadrul diverselor situatii si secvente educationale) atat premise, cat si efecte ale procesului de predare invatare, inclusiv ale operationalizarii obiectivelor cognitive sau psihomotorii. Obiectivele care nu se pot operationaliza vizeaza capacitati si trasaturi deosebit de complexe, a caror formare, dezvoltare si integrare si integrare se realizeaza in intervale temporale lungi, avand totodata un caracter dinamic, deschis; capacitatile si trasaturile psihice complexe (afective, motivationale, atitudinale) apar ca „produse cumulative', dupa interiorizarea semnificatiilor valorice ale mai multor activitati si situatii educationale.

Utilitatea ierarhizarii obiectivelor didactice rezulta si din modelele propuse de alti cercetatori. Astfel, in ierarhizarea elaborata de E. De Corte (1979) sunt mentionate urmatoarele nivele: (I) finalitatile si scopurile educatiei; (II) obiectivele definite dupa marile categorii comportamentale (taxonomiile); (III) obiectivele operationale. Preluand unele idei din teoriile elaborate de V. de Landsheere si G. de Landsheere (1979) si De Corte (1979), la noi in tara, D. Potolea (1988) a realizat o sinteza deosebit de utila, intrucat taxonomia obiectivelor pedagogice este particularizata la contextele sistemului educational romanesc.

Astfel, aspectul intentional al procesului educativ este analizat pe trei nivele de generalitate: nevoile practicii sociale, ale pregatirii fortei de munca; profilul si nevoile de dezvoltare socio-spirituala; idealul uman si social. Din aceste finalitati educationale, rezulta idealul educativ si politica scolara. Urmatoarele trepte din schema obiectivelor pedagogice sunt: scopurile sistemului de invatamant; obiectivele profilate pe cicluri de invatamant si tipuri de scoli; obiectivele disciplinelor de invatamant; obiectivele comportamentale din cadrai activitatii instractiv-educative. in stabilirea tuturor acestor obiective se tine seama de structura logica a stiintelor/disciplinelor scolare, de principiile psihologiei invatarii, indeosebi in ceea ce priveste particularitatile clasei si particularitatile individuale ale elevilor.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1018
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site