Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

Tipuri de CDS in invatamantul obligatoriu

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ACTIVITATE EXTRACURRICULARA 'CARNAVALUL TOAMNEI'
SCURT ISTORIC AL CURRICUMULULUI CA DOMENIUL DE STUDIU
MITURI LEGATE DE LUAREA DECIZIEI IN CARIERA
ESECUL SCOLAR
PREDAREA
PEDAGOGIE - CERCETAREA EXPERIMENTALA
PLAN DE LECTIE CLASA: a XII-a A Comunicare si toleranta in situatii conflictuale
Proiectarea activitatii didactice
PROIECT DIDACTIC CLASA: a III-a Peste 50 de ani, Ion Luca Caragiale
METODE DE EVALUARE

TERMENI importanti pentru acest document

: tipuri de optional : tipuri de compuneri prevazute de curriculum disciplinar : cds pedagogie : CDS aprofudare la mate :


Tipuri de CDS in invatamantul obligatoriu

 

Aprofundarea

Reprezinta, pentru invatamantul general, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului-nucleu prin diversificarea activitatilor de invatare in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/ 11 aprilie 2001, aprofundarea se aplica numai in cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reusesc sa atinga nivelul minimal al obiectivelor prevazute de programa in anii anteriori.

Extinderea

Reprezinta, pentru invatamantul general, acea forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de continut, in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea programei in intregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).

Optionale

Optionalul la nivelul disciplinei

Consta fie din activitati, module, proiecte care nu sunt incluse in programa scolara avansata de autoritatea centrala, fie dintr-o disciplina care nu este prevazuta ca atare in planul-cadru sau nu apare la o anumita clasa/ciclu curricular.

Optionalul la nivelul ariei curriculare

Presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline dintr-o arie. In acest caz, pornind de la obiectivele-cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinta din perspectiva temei pentru care s-a optat.

Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare

Implica cel putin doua discipline apartinand unor arii curriculare diferite. Ca si in cazul optionalului integrat la nivel de arie, informatiile cu care elevii vor opera au un caracter complex si, ca atare, permit dobandirea de achizitii cognitive de ordin inalt (de tipul generalizarii, transferului etc.).

Tabel sintetic CDS

Pentru o orientare rapida in multitudinea de reglementari privitoare la aplicarea planurilor de invatamant, prezentam urmatorul tabel, ce sintetizeaza documente aparute pana la finele anului scolar 2000-2001.

Tip de CDS

Caracteristici ale programei

Regim orar

Notare in catalog

Aprofundare

Programa pentru trunchiul comun in numarul maxim de ore al plajei orare prevazute prin planul cadru (in cazuri de recuperare -  respectiv pentru elevi care nu au reusit sa dobandeasca achizitiile minimale prevazute prin programa anilor de studiu anteriori)

Ore din plaja orara

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa

Extindere

Obiective de referinta notate cu *.
Continuturi notate cu * (se regasesc in programa de trunchi comun a disciplinei)

Ore din plaja orara

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa

Optionalul la nivelul disciplinei

Noi obiective de referinta.
Noi continuturi (noutatea este definita fata de programa disciplinei de trunchi comun)

Ore de optional

Rubrica noua in catalog

Optional integrat la nivelul ariei sau optional crosscurricular

Noi obiective - complexe.
Noi continuturi - complexe (noutatea este definita fata de programele disciplinelor de trunchi comun implicate in integrare)

Ore de optional

Rubrica noua in catalog

Conform OMEC nr. 3670/2001, in schema orara a fiecarui elev din invatamantul obligatoriu trebuie sa existe minimum o ora de optional.

In cazul disciplinelor scolare care nu dispun de plaja orara - limba si literatura romana si limba si literatura materna (clasele a V-a - a VIII-a), limba moderna 2 (clasele a V-a - a VIII-a), limba latina, matematica (clasele a V-a - a VIII-a), fizica (clasele a VI-a - a VIII-a), chimie (clasele a VII-a - a VIII-a), biologie (clasele a VI-a - a VII-a), Istoria Romanilor si Geografia Romaniei (clasa a VIII-a), istoria si traditiile minoritatilor (clasele a VI-a - a VII-a) - curriculumul la decizia scolii poate cuprinde numai ore de optional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice si notarea in rubrica noua in catalog.

Elaborarea programei de optional la invatamantul obligatoriu

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.

*       Argument

*       Obiective de referinta

*       Activitati de invatare

 1.1

 

 …

 

 2.1

 

 …

 

*       Lista de continuturi

§         Teme

§         Structuri

§         Functii de comunicare

*       Modalitati de evaluare

Pentru Argument, se va redacta 1/2 - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale, formarea unor competente de transfer etc.

Obiectivele de referinta vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluari ale acestora. Daca optionalul ar repeta obiectivele de referinta ale programei scolare a disciplinei, atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii (ar aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, abilitatile care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa nationala).

Un obiectiv de referinta este corect formulat daca, prin enuntul sau, raspunde la intrebarea 'ce poate sa faca elevul?'. Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat), atunci obiectivul este prea general definit. Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 5-6 obiective de referinta - pe care elevii urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului.

Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea capacitatilor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi introduse, combinate si recombinate intre ele si cu altele invatate anterior, intr-un cuvant, acele informatii care vor fi vehiculate in cadrul optionalului.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii (ale disciplinelor de trunchi comun), informatiile din lista optionalului nu vor fi considerate ca un scop in sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectuala.

Ca modalitati de evaluare, vor fi mentionate tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

In cazul in care optionalul este prevazut pentru un nivel de scolaritate sau un ciclu curricular, este necesar sa fie definite si obiective cadru din care se deduc obiectivele de referinta pentru fiecare an de studiu. Altfel spus, daca oferta cuprinde un optional pentru mai multi ani de studiu, se redacteaza cate o programa pentru fiecare an, avand grija sa apara explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul.

Este recomandabil ca programa de optional sa contina si bibliografie.

 

Tipuri de CDS in invatamantul liceal

Anexa 1 la OMEN nr. 3449 din 15.03.1999, cu privire la regimul disciplinelor optionale in perspectiva aplicarii noilor planuri cadru de invatamant, Art. 11, prevede urmatoarele tipuri de optional pentru liceu:

1.      optionalul derivat dintr-o disciplina studiata, reprezentand aprofundari ale continuturilor din programele scolare;

2.      optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse ca atare in programa de trunchi comun (curriculum extins);

3.      optionalul, ca disciplina care apare in trunchiul comun la alte specializari (de exemplu sociologie la specializarea matematica-informatica);

4.      optionalul ca alta disciplina decat cele mentionate in cadrul ariei (de pilda Astronomie sau Geologie, in cadrul ariei Matematica si Stiinte ale Naturii etc.);

5.      optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara (de exemplu, Terminologie stiintifica sau Strategii de comunicare in spatiul public etc.);

6.      optionalul, ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare (de exemplu, Romantismul in literatura si arte; Romantismul din perspectiva istoriei; Romantismul ca stil de viata).

Din punctul de vedere al elaborarii programei de optional ne vom opri la patru tipuri (pentru tipul 3. mentionat mai sus nu este nevoie de elaborarea unei programe, existand deja una publicata la nivel central, iar pentru tipurile 5. si 6. modelul de proiectare este acelasi):

A - optionalul derivat dintr-o disciplina studiata, reprezentand aprofundari ale continuturilor din programele scolare;

B - optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse ca atare in programa de trunchi comun (curriculum extins);

C - optionalul ca alta disciplina decat cele mentionate in cadrul ariei;

D - optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara / pentru mai multe arii curriculare.

Elaborarea programei de optional

Pentru elaborarea programei de optional pentru clasa a IX-a propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.

·        Argument

·        Obiective de referinta

·        Activitati de invatare

1.1

…

2.1

…

3.2

·        Lista de continuturi  (Teme, structuri, functii de comunicare)

·        Modalitati de evaluare

Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale, formarea unor competente de transfer etc.

Obiectivele de referinta (pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 5-6 obiective de referinta - pe care elevii urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului) – vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluari ale acestora. Daca optionalul ar repeta obiectivele de referinta ale curriculum-ului nucleu, atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii (ar aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, competentele care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa nationala).

Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebarea “ce poate sa faca elevul?”. Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat) atunci obiectivul este prea general definit.

Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea capacitatilor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi vehiculate, introduse, combinate si recombinate intre ele si cu altele invatate anterior.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii (ale disciplinelor de trunchi comun), informatiile din lista optionalului nu vor fi considerate un scop in sine ci mijloc pentru formarea intelectuala.

Modalitati de evaluare. Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

ATENTIE: In cazul in care optionalul este prevazut pentru tot ciclul curricular de observare si orientare (in liceele care au si gimnaziu) se vor defini si obiective cadru din care se vor deduce obiectivele de referinta pentru fiecare an de studiu. Altfel spus daca oferta cuprinde un optional pentru mai multi ani de studiu, se va redacta cate o programa pentru fiecare an avand grija la progresia obiectivelor de la un an la altul.

Pentru elaborarea programei de optional pentru clasele a X-a – a XII-a propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.

·        Argument

·        Competente specifice

·        Continuturi

1.1

…

2.1

…

3.2

·        Valori si atitudini

·        Structuri, functii de comunicare

·        Sugestii metodologice

Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale, formarea unor competente de transfer etc.

In cazul competentelor si al continuturilor, proiectarea curriculara variaza in functie de tipul de optional propus. Astfel:

A – optional de curriculum aprofundat: Pentru anumite competente ale programei de trunchi comun se vor proiecta continuturi noi care vor conduce la aprofundarea competentelor respective. In programa de optional se vor trece deci competentele existente in programa de trunchi comun si se vor adauga noi continuturi care contribuie la formarea competentei/ competentelor respective.

B – optional de curriculum extins: Pornind de la competentele generale ale disciplinei (definite in programa de trunchi comun) se vor deduce noi competente specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi continuturi vizand teme, capitole care nu sunt cuprinse in programa de trunchi comun. In programa de optional se vor trece deci noi competente specifice, eventual in corelare cu cele deja existente in programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul carora se pot construi aceste competente.

C – optional ca disciplina noua: Se vor izola temele, capitolele, unitatile de informatie cu care opereaza respectiva disciplina si ne vom pune apoi intrebarea “de ce dorim parcurse aceste continuturi?”. Raspunsul la intrebare trebuie dat in termeni de competente pe care le dorim formate la elevi (de exemplu, pentru identificarea fenomenului x in scopul de a sau pentru evaluarea procesului y in vederea optimizarii )

D – optionalul ca tema integratoare se proiecteaza asemanator cu cel de mai sus (tipul C) cu diferenta ca unitatile de continut vor cuprinde informatii din mai multe discipline/ domenii, iar competentele vizate vor fi in genere competente de integrare si transfer.

Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmari 6-8 competente specifice care vor fi formulate dupa modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluari ale acestora. O competenta specifica este corect formulata daca ea defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performat si verificat.

Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele de trunchi comun, informatiile incluse in programa de optional nu vor fi considerate un scop in sine ci mijloace pentru formarea intelectuala.

Sugestiile metodologice vor include tipuri de activitati de invatare (care sunt recomandate pentru formarea competentelor) precum si modalitati de evaluare. Din aceasta perspectiva, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

ATENTIE: In cazul in care optionalul este prevazut pentru intreg liceul, se vor defini si competente generale din care se vor deriva competente specifice pentru fiecare an de studiu.

5.3. Instrumente pentru proiectarea optionalelor

Pentru a avea certitudinea obtinerii unui produs de calitate, va sugeram ca, in cursul elaborarii proiectului de programa, sa consultati si / sau sa utilizati urmatoarele instrumente .

Optionalitatea in invatamantul liceal

Tabel sintetic

Tip de optional

Clasa

         Caracteristici ale programei

Notare in catalog

Aprofundare

IX

Aceleasi obiective de referinta           

                           cele cu *                                

Noi continuturi      

                                         altele

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa

X

Aceleasi competente specifice

                                       cele cu *

Noi continuturi

                                         altele

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa

Extindere

IX

Noi obiective de referinta corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Noi continuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Rubrica noua in catalog

X

Noi competente specifice corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Noi continuturi corelate cu acelea ale programei de trunchi comun

Rubrica noua in catalog

Optional ca disciplina noua

IX

Noi obiective de referinta diferite de cele ale programei de trunchi comun

Noi continuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun

Rubrica noua in catalog

X

Noi competente specifice diferite de cele ale programei de trunchi comun

Noi continuturi diferite de cele ale programei de trunchi comun

Rubrica noua in catalog

Optional integrat

IX

Noi obiective de referinta complexe

Noi continuturi interdisciplinare

Rubrica noua in catalog

X

Noi competente specifice complexe

Noi continuturi interdisciplinare

Rubrica noua in catalog

Lista de verificare pentru proiectarea optionalelor

Obiectivele cadru sau competentele generale (pentru optionale care se studiaza in mai multi ani):

§         se reflecta in obiective de referinta, competente specifice?

Va sugeram ca in aceasta perioada de 'noviciat' in proiectarea si aplicarea CDS sa nu treceti deocamdata in oferta optionale mai lungi de un an, chiar daca reglementarile in vigoare o permit. Exista riscul ca elevii si / sau profesorul sa nu agreeze totusi cursul ales / propus, dar sa fie nevoiti sa il parcurga pe toata perioada de timp anuntata in oferta.

Daca un optional proiectat pentru un an se bucura de succes, il puteti continua printr-un nou proiect pe care il propuneti in oferta urmatoare / pentru anul urmator.

Obiectivele de referinta sau competentele specifice sunt:

§         masurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le corespund anumite continuturi)?

§         in numar corespunzator?

§         corelate cu tema optionalului? (de exemplu: competente de integrare, transfer, in cazul unui optional integrat)

§         adecvate nivelului de cunostinte ale elevului?

§         deriva din obiective cadru, competente generale (daca acestea sunt formulate)?

§         unice (sau se repeta sub diferite forme)?

§         altele, decat in programa de trunchi comun? (daca nu e aprofundare)

§         caror etape ale unui proces de invatare corespund? (nivelul de complexitate a proceselor cognitive – vezi modelul de derivare a competentelor in Programe scolare pentru clasa a X-a, pp. 8 – 9 si mai sus, pp. 11 – 12.)

Continuturile sunt:

§         corelate cu obiectivele de referinta, competentele specifice?

§         altele, decat in programa de trunchi comun ?

§         resursa cuprinzatoare pentru obiective de referinta, competente specifice?

§         organizate articulat, sistematic?

§         stabilite astfel incat sa se cumuleze si sa permita progresul?

§         entitati esentiale, fara contradictii?

§         posibil de invatat, adaptate la experienta elevului?

§         adecvate intereselor, nevoilor prezente si viitoare ale elevului?

Experientele de invatare propuse:

§         Duc la dezvoltarea competentelor specifice/ capacitatilor propuse?

§         Cum vor fi organizate efectiv?

§         Presupun activitatea nemijlocita a elevului?

§         Permit invatarea prin cooperare?

§         Exista referiri la utilizarea resurselor materiale?

Prezentam in cele ce urmeaza doua fise de avizare (pentru clasele a IX-a, respectiv clasa a X-a – a XII-a) a proiectelor de optional pe care Consiliul de Curriculum al Scolii le poate folosi in vederea evaluarii proiectelor de CDS. Proiectele acceptate, insotite de fisa respectiva, vor fi inaintate I.S.J. pentru a obtine viza inspectorului de specialitate.


AVIZAT,

- FISA DE AVIZARE -                   Inspector de specialitate

A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL

A.* Avizul scolii:

Denumirea optionalului …………………………………..

Tipul ……………………………….

Clasa …………………………………

Durata ..

Numar de ore pe saptamana ..

Autorul …………………… Abilitarea pentru sustinerea cursului ………………

Institutia de invatamant …………………..

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Scolii (CCS)

CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE - Clasa a IX-a

DA

NU

DA, cu recomandari

I. Respectarea structurii standard a programei

§ Argument

§ Obiective de referinta

§ Activitati de invatare (cel putin una pentru fiecare obiectiv)

§ Continuturi

§ Modalitati de evaluare

II. Existenta unei bibliografii

III. Elemente de calitate

§ Respectarea particularitatilor de varsta ale elevilor

§ Concordanta cu etosul scolii, cu interesele elevilor si cu nevoile comunitatii

§ Continutul argumentului

-       oportunitatea optionalului

-       realismul in raport cu resursele disponibile

§  Corelarea obiectivelor cu activitatile de invatare

§  Corelarea obiectivelor cu unitatile de continut

§ Adecvarea evaluarii la demersul didactic propus

AVIZUL CCS:

Avizul conducerii scolii: .                                                        

NOTA: Pentru a fi acceptat, proiectul de programa trebuie sa intruneasca 'DA' la punctele I si II si cel putin 5 'DA' / 'DA cu recomandari' la punctul III.

                                                            AVIZAT,

- FISA DE AVIZARE -                  Inspector de specialitate

A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL

A.* Avizul scolii:

Denumirea optionalului …………………………………..

Tipul ……………………………….

Clasa …………………………………

Durata ..

Numar de ore pe saptamana ..

Autorul …………………… Abilitarea pentru sustinerea cursului ………………

Institutia de invatamant …………………..

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Scolii (CCS)

CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE - Clasa a X-a / a XII-a

DA

NU

DA, cu recomandari

I. Respectarea structurii standard a programei

§   Argument

§   Competente specifice

§   Continuturi (asociate competentelor)

§   Valori si atitudini

§   Sugestii metodologice (inclusiv modalitati de evaluare)

II. Existenta unei bibliografii

III. Elemente de calitate

§   Respectarea particularitatilor de varsta a elevilor

§   Concordanta cu etosul scolii, cu interesele elevilor si cu nevoile comunitatii

§   Continutul argumentului

-    oportunitatea optionalului

-    realismul in raport cu resursele disponibile

§   Corelarea competentelor cu continuturile

§   Corelarea competentelor cu situatiile de invatare propuse la Sugestii metodologice

§   Adecvarea modalitatilor de evaluare la demersul didactic propus

AVIZUL CCS:

Avizul conducerii scolii: .

NOTA: Pentru a fi acceptat proiectul de programa trebuie sa intruneasca 'DA' la punctele I si II si cel putin 5 'DA' / 'DA cu recomandari' la punctul III.

Cateva aspecte legate de evaluare


                                                                                     

                       

                                                                                           


  METODE SI

                                                                                   

Adeseori, evaluarea formativa este inlocuita cu evaluarea curenta, in acceptiunea traditionala de “notare ritmica”, constand in probe stereotipe precum dictari, calcule, compuneri, diverse tipuri de exercitii etc., care sunt apreciate prin note in mod aproximativ, fara interes in ceea ce priveste nivelul cognitiv, afectiv, psihomotor, relational. O astfel de evaluare are in vedere doar unele tipuri de comportamente, de obicei nerelevante pentru personalitatea elevului si neglijeaza aspecte importante ca: gandirea, imaginatia, atitudinea de responsabilitate, adoptarea unor metode proprii de lucru, competenta de comunicare si de relationare etc.

Ceea ce este generalizat in evaluarea curenta din scoli este stocarea in memorie a abstractiilor si promptitudinea reproducerii acestora. Multe cunostinte si capacitati care necesita evaluare sunt ignorate, desi sunt, in egala masura, variabile importante ale invatarii, cum ar fi: atitudinea elevului fata de invatare, fata de disciplina de studiu, fata de educator si fata de interrelatiile din interiorul colectivului de elevi, modul in care elevul invata (sistematic sau sporadic), modul cum abordeaza cunostintele pentru a rezolva probleme practice, specifice vietii cotidiene etc.

Focalizata pe unitatea de invatare, evaluarea ar trebui sa asigure evidentierea progresului inregistrat de elev in raport cu sine insusi pe drumul atingerii obiectivelor / competentelor prevazute in programa; important este sa fie evaluata nu atat cantitatea de informatie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate sa faca el, utilizand ceea ce stie sau ceea ce intuieste.

In acest sens, cateva aspecte pot fi avute in vedere:

¨    modificarea raportului dintre evaluarea sumativa, care inventariaza, selecteaza si ierarhizeaza prin calificativ/nota, si evaluarea formativa, ce are drept scop valorificarea la maximum a potentialului intelectual de care dispun elevii si conduce la perfectionarea continua a stilului si a metodelor proprii de invatare;

¨    restabilirea echilibrului dintre evaluarea scrisa si evaluarea orala care, desi presupune un volum mare de timp pentru aprecierea tuturor elevilor si blocaje datorate emotiei sau timiditatii, prezinta avantaje deosebite, ca: realizarea interactiunii elev –invatator/profesor, demonstrarea stadiului de formare a unor capacitati sau competente prin interventia cu intrebari ajutatoare, demonstrarea comportamentului comunicativ si de inter-relationare al elevului etc.;

¨    folosirea cu o mai mare frecventa a metodelor de autoevaluare si de evaluare prin consultare, in grupuri mici, vizand verificarea modului in care elevii isi exprima liber opinii proprii sau accepta cu toleranta opiniile celorlalti, modul cum utilizeaza in practica vorbirii formulate de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog sau capacitatea de a-si sustine si motiva propunerile.

Proiectarea activitatii de evaluare se realizeaza concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare si in deplina concordanta cu aceasta. Cateva intrebari utile pentru integrarea evaluarii in proiectare:

§         Care sunt obiectivele-cadru si obiectivele de referinta / competentele specifice ale programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii?

§         Care sunt performantele minime, medii si maxime pe care le pot realiza elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste obiective / competente?

§         Care este specificul grupului de elevi pentru care imi propun evaluarea?

§         Ce, cand si in ce scop evaluez?

§         Pentru ce tipuri de evaluare optez?

§         Cu ce instrumente voi realiza evaluarea?

§         Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe cat mai variate, astfel incat evaluarea sa fie cat mai obiectiva?

§         Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina eventualele blocaje constatate in formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei?

Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor scolare trebuie insotita, in mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul l-a desfasurat cu toti elevii si cu fiecare elev in parte, pentru obtinerea rezultatelor scolare care este necesar sa fie evidentiate prin evaluare. Numai astfel poate fi descris nivelul de formare al fiecarui elev si pot fi stabilite modalitatile prin care poate fi reglata, de la o etapa la alta, activitatea de invatare-formare a elevilor in mod diferentiat si personalizat.

PROGRAMA DE OPTIONAL – LISTA DE VERIFICARE

La construirea unei programe de optional, este bine sa verificati calitatea acesteia folosind indicatorii de mai jos. Daca puteti raspunde DA la toate intrebarile, puteti fi sigur ca programa de optional este buna!

Obiectivele de referinta / competentele specifice

Continuturile

Experientele de invatare

- masurabile, specifice?

- in numar corespunzator?

- corelate cu tema?

- adecvate nivelului elevilor?

- unice (sau se repeta sub diferite forme)?

- altele, decat in programa de trunchi comun? (daca nu e aprofundare)

- caror etape ale procesului de invatare corespund?

- corelate cu O. R. / C.S.?

- altele, fata de T. C.?

o resursa cuprinzatoare pentru  O. R. / C. S.?

- organizate coerent, sistematic?

astfel incat sa se cumuleze si sa permita progresul?

- entitati esentiale, fara contradictii?

. posibil de invatat, adaptate la experienta elevului?

- adecvate intereselor, nevoilor prezente si viitoare ale elevului?

- Duc la dezvoltarea C.S. / capacitatilor propuse?

- Cum vor fi organizate efectiv?

- Presupun activitatea nemijlocita a elevului?

- Permit invatarea prin cooperare?

- Exista referiri la utilizarea resurselor materiale?

EXEMPLIFICARI DE CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII[1]

Exemplul 1.  Love and Friendship (optional de aprofundare) – Cl. a X-a

Justificarea temei: tema este motivanta pentru elevii de aceasta varsta raspunzand intereselor lor, vehiculeaza o serie de continuturi cu caracter etic si aduce un fundament solid pentru aprofundarea competentelor de trunchi comun.

Competente vizate din programa 1 B: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2

Continuturi:


1.      Unselfish Love (agape)

-         Am I selfish?

-         What Is Love?

-         Is Love Selfish?

-         Always Unselfish Love?

-         Does It Pay?

2.      Friendship (phileo)

-         What Is Friendship?

-         Who Are My Friends?

-         Am I a Real/ Good Friend?

-         Friendship for Ever

3.      Romantic Love

-         What is Romantic Love?

-         Boys and Romantic Love

-         Girls and Romantic Love

-         Romantic Love for Ever?

-         How Should I Create It?

4.      Love and Body

-         Is Passion a Sign of Love?

-         Is Body Involved in Love?

5.      Marriage

-         Love Without Marriage?

-         Marriage Without Love?

-         Love and Marriage


Valori si atitudini:

-         dezvoltarea responsabilitatii in relatiile personale

-         stimularea simtului critic fata de aspectele comerciale ale relatiilor umane

Sugestii metodologice:

-         tipuri de activitati: dezbateri, redactarea si prezentarea de rapoarte, redactare (de scrisori personale, de biletele de dragoste), realizarea de afise si invitatii pentru o masa rotunda pe una din temele din lista de continuturi, lectura si comentariu de text, skimming, scanning.

-         modalitati de evaluare: probe orale, portofoliu, expozitie.


Exemplul 2.  Love and Friendship (optional ca tema noua) – Cl. a X-a

Justificarea temei: subiectul este foarte interesant din punctul de vedere al elevilor de 16-17 ani. Din acest punct de vedere el constituie un stimulent in sine pentru invatare si implicarea in sarcinile de lucru. Un asemenea continut constituie o baza solida pentru dezvoltarea comunicarii, conducand spre folosirea de tehnici discursive rafinate precum: ascultarea activa, negocierea, medierea, polemica. Nu in ultimul rand, un asemenea subiect  vehiculeaza continuturi etice si reprezinta ca atare un fundament pentru formarea morala.

Competente specifice

Continuturi

 

1.      Formularea intrebarilor, identificarea datelor dilemei si punerea problemei

2.      Discutarea demersurilor, argumentarea, contraargumentarea unei probleme

3.      Rezolvarea controverselor folosind diferite tehnici discursive

4.      Comunicarea experientelor avute in diferite relatii personale

5.      Comunicarea  deciziilor in legatura cu  optiunile privind relatiile umane in functie de posibilele consecinte ale acestora

Unselfish Love (agape)

-   Am I selfish?

-   What Is Love?

-   Is Love Selfish?

-   Always Unselfish Love? Does It Pay?

Friendship (phileo)

-   What Is Friendship?

-   Who Are My Friends?

-   Am I a Real/ Good Friend?

-   Friendship for Ever

Romantic Love

-   What is Romantic Love?

-   Boys and Romantic Love?

-   Girls and Romantic Love?

-   Romantic Love for Ever? How Should I Create It?

Love and Body

-   Is Passion a Sign of Love?

-   Is Body Involved in Love?

Marriage

-   Love Without Marriage?

-   Marriage Without Love?

-   Love and Marriage

Valori si atitudini:

-           manifestarea unei atitudini responsabile in relatiile personale

-           dezvoltarea simtului critic fata de vulgaritate si de erotismul excesiv

-           stimularea interesului pentru rezolvarea, prin comunicare, a conflictelor si a unei dileme morale

Sugestii metodologice:

-       tipuri de activitati: dezbatere, masa rotunda pe una din temele din lista de continuturi, lectura si comentariu de text, skimming, scanning, exercitii de ascultare activa, de mediere a unui conflict, de negociere, dramatizare, concursuri: “cea mai frumoasa poveste de dragoste”, “cea mai frumoasa prietenie”

-       suporturi didactice: texte literare, texte din ziare, reviste,  texte din manuale/ dictionare de psihologie, imagini, reproduceri de arta, filme

-           modalitati de evaluare: probe orale, proiecte.

Exemplul 3. Journalism (optional ca tema noua) – Cl. a X-a

Justificarea temei: Tema este stimulativa pentru copii din cel putin doua puncte de vedere: conducand la o strategie didactica de tipul learning by doing elevii vor progresa rapid in achizitiile de limba (constatarea succesului obtinut constituie o motivatie a invatarii); prin faptul ca acest curs isi propune realizarea unui produs – respectiv o revista a scolii (eventual cu suplimente trimestriale) – el va motiva elevii pentru activitatea orientata spre un scop.

Competente specifice

Continuturi

§          selectarea surselor de informatie si verificarea lor in vederea sintetizarii de informatii adecvate

surse de informare

headlines

news in brief

§          analiza si aprecierea unui eveniment/ unei stiri pentru exprimarea unui punct de vedere personal in editorial

interviu, discutii

schimbarea punctului de vedere editorial

§          abstragerea ideilor esentiale dintr-un text amplu in vederea elaborarii de enunturi concise, sugestive si relevante care il definesc

idei principale/ idei secundare

texte de informare

articole de presa

§          Argumentarea in vederea convingerii cititorului pentru promovarea unui produs

reclama

propozitii eliptice

§          selectarea materialelor, ordonarea si aranjarea in pagina

tehnici de machetare,

tehnoredactare

Valori si atitudini:

-         stimularea unei atitudini critice fata de informatiile provenite dintr-o unica sursa

-         abordarea detasata si obiectiva in relatarea unui eveniment  la care este martor

Sugestii metodologice:

-         tipuri de activitati: dezbateri, realizarea de interviuri, realizarea de afise publicitare, skimming, scanning, concursuri: BEST HEADLINES, BEST ADS, exercitii de contragere, exercitii de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta.

-         modalitati de evaluare: proiecte, probe scrise


Exemplul 4. The Young Journalist - optional de aprofundare, clasa a X-a

Argument (catre elevi): Discursul mediatic este omniprezent in viata noastra. Fara indoiala ca va numarati printre admiratorii unor jurnalisti reputati: Andreea Esca, Razvan Popescu.   V-ar placea poate sa aflati cate ceva din secretele farmecului lor. V-ar placea poate sa imbratisati o cariera in jurnalism. Atunci de ce sa nu asumati rolul “tanarului ziarist”?

 Cursul optional “The Young Journalist” va ofera posibilitatea sa invatati Abc-ul gazetaresc, sa va imbogatiti vocabularul, sa va exprimati mai usor, SA VA PERFECTIONATI ENGLEZA!

Competente specifice (v. Programa ): 3.1, 3.3, 3.5, 4.1, 4.2

Continuturi:

­          tehnici de utilizare a mijloacelor de inregistrare audio-video

­          interviul in articolul de presa

­          sondajul de opinie

­          chestionarul

­          mica si marea publicitate

­          comentariul si analiza

Valori si atitudini

-         manifestarea increderii in propriile competente de comunicare

-         dezvoltarea interesului pentru receptarea critica a discursului mediatic

Sugestii metodologice:

-     tipuri de activitati: exercitii de redactare (de paragrafe, de intrebari inchise si deschise pentru chestionar), joc de rol (interviuri), exercitii de analiza de text publicistic, comentarea unor fragmente de presa, exercitii de folosire a echipamentelor audio-video.

-     modalitati de evaluare: probe orale, probe scrise, portofoliu


COMENTARII

Mai sus sunt oferite doua seturi de cate doua optionale, fiecare optional  din set vizand o aceeasi tema. Se observa ca desi tema este aceeasi, iar unitatile de continut identice (exemplele 1 si 2) sau similare (exemplele 3 si 4 ), ele vizeaza formarea de competente diferite fata de cele din trunchiul comun sau dimpotriva aprofundarea acestora. 

Au fost alese aceste exemple pentru a pune in evidenta si a clarifica urmatoarele aspecte legate de conceperea si construirea unei programe de optional:

¨  continuturile sunt mijloace in formarea intelectuala – niciodata scop in sine;

¨  in functie de intentiile de formare, operarea cu aceleasi continuturi capata diverse accente formative prin competentele avute in vedere si activitatile propuse de profesor, tipurile de exercitii, continutul acestora, succesiunea lor;

¨  curriculumul la decizia scolii ofera largi posibilitati de adecvare la situatiile concrete: profesorul decide daca propune aprofundare sau extindere sau alt tip de optional in functie de scoala in care se afla. Daca se alege de exemplu un optional din lista centrala, acesta poate fi adaptat si remaniat in functie de conditiile concrete. Optionalele din lista centrala nu urmaresc introducerea voalata a unui nou obiect de invatamant, ci doar oferirea de sugestii pentru dezvoltarea de CDS.  Daca presupunem ca douazeci de unitati scolare aleg un acelasi optional din lista centrala vom avea de fapt de-a face cu tot atatea interpretari diferite  determinate de adaptarile necesare la specificul diferitelor grupuri de elevi sau profesori;

¨  ultimul exemplu din cele 4 prezentate mai sus ofera un argument construit pentru elev; am optat pentru aceasta, in primul rand pentru a va reaminti ca optionalul are un destinatar precis care este elevul, in al doilea rand pentru a veni cu o sugestie de prezentare a optionalul in oferta scolii, care se doreste a fi mai percutanta in primul rand pentru elev.


ALTE EXEMPLE: OPTIONALE PENTRU FILIERA TEHNOLOGICA[2]

PROGRAMA DE OPTIONAL BETTER ENGLISH – CLASA A IX-A

OPTIONAL DE APROFUNDARE – 1 an / 1 ora pe saptamana (34 ore)

ARGUMENT

                        Intrucat s-a constatat ca nivelul de stapanire a limbii engleze cu care vin multi elevi in clasa a noua este de regula destul de scazut mai ales sub aspect functional – comunicativ, am considerat necesar sa oferim acestor elevi posibilitatea sa-si exerseze suplimentar deprinderi necesare pentru crearea de capacitati de comunicare eficiente. Pentru aceasta se vor utiliza, in complementaritate cu activitatile si continuturile din programa de trunchi comun, activitati cu un preponderent caracter comunicativ, practic-aplicativ si continuturi adecvate, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea pentru elevi oportunitati de a exersa limba engleza in contexte situationale realiste si ii vor ajuta sa-si imbunatateasca deprinderile si capacitatile de utilizare practica a limbii in situatii de comunicare uzuale. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea sa-si dezvolte in mod suplimentar o serie de reprezentari culturale privind universul spiritual anglo-saxon. Pentru elevii Grupului Scolar Industrial … este de asemenea important sa obtina si deprinderi specifice pentru abordarea universului specialitatii.

O.R (T.C): 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3, 3.2, 3.3, 3.5, 3.6, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 5.3

CONTINUTURI

ARII TEMATICE

¨      Calatorii

¨      Timpul liber

¨      Universul         specialitatii

¨      Repere istorice

¨      Repere literare

FUNCTII COMUNICATIVE

¨      A descrie obiecte, peisaje

¨      A exprima argumente

¨      A ordona argumente

¨      A ordona evenimente

¨      A descrie procese

¨      A solicita info. de specialitate

¨      A da informatii de specialitate

¨      A exprima presupuneri

¨      A exprima opinii

¨      A exprima certitudini

¨      A exprima cauzalitatea

¨      A face comparatii

¨      A invita

¨   A accepta / refuza o invitatie

ELEMENTE DE CONSTR. A COMUNICARII

¨      Substantivul – pluralul termenilor tehnici de origine latina

¨      Adjectivul – comparativul neregulat

¨      Verbul –

aspectul progresiv

¨      Verbul –

aspectul perfectiv

¨      Exprimarea a diverse grade de certitudine

¨      Vorbirea indirecta

EVALUARE

Se vor folosi tehnici de evaluare traditionale si alternative : probe orale, observare sistematica, proiecte.

BIBLIOGRAFIE:

§         English, My Love

§         An A to Z of British Life

§         Function in English


PROGRAMA DE OPTIONAL ENGLISH + -  CLASA A X-A

OPTIONAL DE APROFUNDARE (pentru Programa 1B) 1 an / 1 ora pe sapt.

ARGUMENT

                        Intrucat s-a constatat ca nivelul de stapanire a aspectelor functionale ale limbii engleze la multi elevi din clasa a zecea este de regula destul de scazut mai ales sub aspect comunicativ, am considerat necesar sa oferim acestor elevi posibilitatea sa-si exerseze suplimentar deprinderi necesare pentru a-si crea competente de comunicare eficiente, la nivelul standardelor curriculare. Pentru aceasta se vor utiliza, in complementaritate cu continuturile din programa de trunchi comun, noi continuturi pentru activitati cu un preponderent caracter comunicativ, practic-aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea pentru elevi oportunitati de a exersa limba engleza in contexte situationale realiste si ii vor ajuta sa-si imbunatateasca competentele de utilizare practica a limbii in situatii de comunicare uzuale. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea sa-si dezvolte in mod suplimentar o serie de valori si atitudini privind universul spiritual si cultural anglo-saxon. Pentru elevii Grupului Scolar Industrial … este de asemenea important sa obtina si competente specifice pentru abordarea universului specialitatii.

PROGRAMA (aprofundare la Programa 1B)

C. S. (T.C.)

CONTINUTURI

1.1, 1.2,

2.1, 2.2,

3.2, 3.3,

4.1,

Val. si atit.

2, 3, 4, 5

CONTINUTURI DE COMPETENTA

Ψ      Prezentari orale si scrise pe teme sociale, economice, de specialitate

Ψ      Paragrafe descriptive si narative,

Ψ      Fragmente literare

Ψ      Dialoguri / conversatii situationale

Ψ      Descrieri de procese

Ψ      Rezumate, notite

Ψ      Texte functionale (scrisori, fax, mesaje e-mail, memo)

Ψ      a confirma dez/acordul 

Ψ      a face presupuneri

Ψ      a exprima conditii

Ψ      a cere parerea cuiva

Ψ      a ordona argumente

Ψ      Tehnici de utilizare a dictionarului

Ψ      Texte de specialitate

Ψ      Prospecte, instructiuni, texte, documente, formulare de specialitate.

UNIVERS TEMATIC

§         Calatorii

§         Probleme ale lumii contemporane

§         Universul specialitatii

§         Repere istorice

§         Repere culturale

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII

§         Substantivul – pluralul termenilor tehnici de origine latina

§         Adjectivul – comparativul neregulat

§         Verbul – aspectul progresiv

§         Verbul – aspectul progresiv

§         Exprim. de grade de certitudine

§         Corespondenta timpurilor

§         Infinitiv, gerunziu, participiu

§         Fraza conditionala

§         Diateza pasiva (direct / indirect)

EVALUARE

Tehnici de evaluare traditionale / alternative: probe orale, observare sistematica, proiecte.

BIBLIOGRAFIE:

§         Perspectives on English

§         An A to Z of British Life

§          Function in English


PROGRAMA DE OPTIONAL COMMUNICATION ENGLISH  

CLASA A XI-A

OPTIONAL DE APROFUNDARE (la Programa 1B) – 1 an / 1 ora pe sapt.

ARGUMENT

Intrucat s-a constatat ca nivelul de stapanire a unor aspecte functionale ale limbii engleze la multi elevi din clasa a XI-a este de regula destul de scazut mai ales sub aspectul utilizarii adecvate a limbii in contexte socio-profesionale, am considerat necesar sa oferim acestor elevi posibilitatea sa-si exerseze suplimentar deprinderi necesare pentru a-si crea competente de comunicare eficiente si adecvate, la nivelul standardelor curriculare. Pentru aceasta se vor utiliza, in complementaritate cu continuturile din programa de trunchi comun, noi continuturi pentru activitati cu un preponderent caracter comunicativ, practic-aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea pentru elevi oportunitati de a exersa limba engleza in contexte situationale realiste si ii vor ajuta sa-si imbunatateasca competentele de utilizare practica a limbii in situatii de comunicare specializate.

Cursul este conceput sub forma unor module tematice (cursuri) de 2 ore, menite sa ofere elevilor elementele esentiale (conceptuale si pragmatice) ale comunicarii functionale in limba engleza. In plus, cursul ofera elevilor oportunitati de a-si crea si consolida deprinderi si competente utile pentru viata. Dupa parcurgerea acestui curs elevii vor avea competentele necesare pentru a putea sa se integreze si sa functioneze eficient intr-un context socio-profesional si isi vor fi consolidat si cunostintele si deprinderile de utilizare a limbii engleze.

De asemenea, elevii vor avea posibilitatea sa-si dezvolte in mod suplimentar o serie de valori si atitudini privind universul spiritual si cultural anglo-saxon.

Pentru elevii Grupului Scolar Industrial …. este de asemenea important sa obtina astfel de competente specifice pentru o mai usoara insertie socio-profesionala, pentru accesul pe piata muncii si pentru abordarea mai pragmatica a universului specialitatii.


PROGRAMA

(aprofundare la Programa 1B)

C.S. (TC)

CONTINUTURI

1.1, 1.2,

2.1, 2.2,

3.1, 3.2,

4.1, 4.2

Val. si atit.

1, 2, 3, 4, 5

CONTINUTURI. DE COMPET.

Ψ      Prezentari orale si scrise pe teme sociale si de specialitate

Ψ      Paragrafe narative specifice

Ψ      Anunturi publicitare

Ψ      Dialoguri / conversatii situationale

Ψ      Descrieri de procese

Ψ      Rezumate, notite

Ψ      Convorbiri telefonice

Ψ      Interviuri

Ψ      Mesaje functionale scrise (scrisori diverse, fax, mesaje e-mail, memo)

Ψ      a confirma (dez)acordul 

Ψ      a initia, continua si intretine un dialog

Ψ      a (se) prezenta

Ψ      a face presupuneri

Ψ      a exprima conditii

Ψ      a ordona argumente

Ψ      Tehnici de utilizare a dictionarului

Ψ      Texte de specialitate

Ψ      Prospecte, instructiuni, documente, texte, formulare specializate.

UNIVERS TEMATIC

¨      Organizarea activitatii in organizatii

¨      Activitatea socio-profesionala

¨      Publicitatea

¨      Cautarea unui loc de munca

¨      Probleme ale lumii contemporane

¨      Universul specialitatii

ELEM. DE CONSTR. A COMUNIC.

¨      Registre (formal, neutru. informal)

¨      Substantivul – sistematizare

¨      Adjectivul – sistematizare

¨      Verbul – Modul indicativ

¨      Verbul–asp progresiv si perfectiv

¨      Exprimarea modalitatii

¨      Corespondenta timpurilor

¨      Infinitiv, gerunziu, participiu

¨      Fraza conditionala

¨      Diateza pasiva (direct / indirect)

¨      Prepozitii

¨      Intonatie, accent

EVALUARE

Se vor folosi tehnici de evaluare traditionale si alternative : probe orale, observare sistematica, proiecte, portofolii.

COMMUNICATION ENGLISH – Sinopsis

Cursul  1: Basic facts about communication; The Indicative Mood; formal and informal English

(Elemente fundamentale ale comunicarii; modul indicativ; limba engleza formala si informala)

Cursul  2: Introductions; The Indicative Mood – present tenses; Nouns

(Prezentari; modul indicativ – timpurile prezente; substantive)

Cursul  3: Describing people; Language functions; Adjectives

(Descrierea de persoane; functii comunicative ale limbii; adjective)

Cursul  4: Making Phone Calls; The Indicative Mood – past tenses

(Convorbiri telefonice; modul indicativ – timpuri trecute)

Cursul  5: Writing letters – personal and official; The Indicative Mood – simple and continuous tenses

(Scrisori – personale si oficiale; modul indicativ – timpuri simple si continue)

            Cursul  6: Official Phone Calls and Letters; The Indicative Mood – perfect tenses

(Convorbiri telefonice si scrisori oficiale; modul indicativ – timpuri perfecte)

            Cursul  7: Searching for a Job; Sequence of Tenses

(In cautarea unui loc de munca; corespondenta timpurilor)

Revision (3 ore)

(Recapitulare)

Cursul  8: Writing a C.V.; Direct and Indirect Speech

(Scrierea unui curriculum vitae; vorbirea directa si vorbirea indirecta)

Cursul 9: Application letters; Modal Verbs

(Scrisoarea de intentii/de solicitare a unui loc de munca; verbe modale)

Cursul 10: Job interviews ; Passive Voice

(Interviul de angajare; diateza pasiva)

Cursul 11: Memos, Reports; Conditional Clauses

(Comunicari scrise – raport, memo; fraze conditionale)

Cursul 12: Functional Writing; Prepositions

(Scrieri functionale; prepozitii)

Cursul 13: Oral Debates; Intonation and stress

(Dezbateri; intonatia si accentul)

Cursul 14: Faxes, E-mails ; Grammar round-up

(Fax-ul, E-mail-ul; recapitulare de gramatica)

Final Revision and Test (3 ore)

(Recapitulare finala si testare)

BIBLIOGRAFIE:

·        Alexander, L.G., Essay and Letter Writing, Longman Press, London and New York, 1999

·        Barry, E., Robert, Basic Business English, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N. J., 1987

·        Chiriacescu, A., Muresan, L., Barghiel, V., Hollinger, A., Corespondenta de afaceri in limbile romana si engleza, Editura Teora, Bucuresti, 1995

·        Hadfield, Jill, Communication Games. Beginner – Advanced, Longman Press, London and New York, 1999

·        Vawdrey, C., Stoddard, T., DerMont Bell, R., Practical Business English, Irwin Inc., Boston, 1993

PROGRAMA DE OPTIONAL TECHNICAL ENGLISH – CLASA A XII-A

OPTIONAL DE EXTINDERE (pentru Programa 1B)  - 1 an / 1 ora pe sapt.

ARGUMENT

Cursul se adreseaza elevilor din clasele a XII-a de la profilul tehnic.

Intrucat s-a constatat ca nivelul de stapanire a unor aspecte functionale ale limbii engleze la multi elevi din clasa a XII-a este de regula destul de scazut sub aspectul utilizarii adecvate a limbii in contexte socio-profesionale si tehnice, am considerat necesar sa oferim acestor elevi posibilitatea sa-si exerseze suplimentar deprinderi necesare pentru a-si crea competente de receptare, producere si comunicare in domeniul tehnic eficiente si adecvate, la nivelul standardelor curriculare. Pentru aceasta au fost derivate din competentele generale ale disciplinei noi competente specifice utilizarii limbii engleze tehnice si se vor utiliza, in complementaritate cu continuturile din programa de trunchi comun, noi continuturi pentru activitati cu un preponderent caracter comunicativ, practic-aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea pentru elevi oportunitati de a exersa limba engleza in contexte situationale specializate realiste si ii vor ajuta sa-si imbunatateasca competentele de utilizare practica a limbii in situatii de comunicare legate de domeniul specialitatii. Competentele specifice vizeaza trasaturile specifice ale registrului tehnic al limbii si elevii  le vor integra si utiliza ca fatete noi ale competentelor generale dobandite in cadrul disciplinei.

De asemenea, elevii vor avea posibilitatea sa-si dezvolte in mod suplimentar valori si atitudini privind universul spiritual si cultural-tehnic anglo-saxon.

Pentru elevii Grupului Scolar Industrial ….. este de asemenea important sa obtina astfel de competente specifice pentru o mai usoara insertie socio-profesionala, pentru accesul pe piata muncii si pentru abordarea mai pragmatica a universului specialitatii.

1.      Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare

COMPETENTE SPECIFICE
        CONTINUTURI

1.1.

Desprinderea ideilor esentiale din prezentari orale/ conversatii in limbaj standard, pe teme de specialitate;

Ψ      Prezentari orale pe teme de specialitate

Ψ      Interviuri / rapoarte orale

Ψ      Rapoarte si referate scrise

Ψ      Fragmente de text de specialitate

Ψ      Documente din domeniul specialitatii

1.2

Identificarea unor detalii specifice in mai multe texte de specialitate scrise, autentice, pentru a indeplini o sarcina de lucru

   2.  Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

         COMPETENTE SPECIFICE
          CONTINUTURI

2.1

Producerea unui raport oral/ scris asupra unei teme/ proiect individual/ de grup pe o tema de specialitate

Ψ      Raport oral / scris

Ψ      Descrieri de fenomene, procese

Ψ      Paragrafe / texte, documente pe teme de specialitate

Ψ      Texte functionale de specialitate (fise tehnice, instructiuni)

Ψ      Formulare diverse

2.2

Completarea de formulare de specialitate

2.3

Rezumarea continutului unui text de specialitate

2.4

Prezentarea structurata, cu argumente, in scris sau oral, a unei opinii,  pozitii, idei, ipoteze legate de specialitate

3.  Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa

COMPETENTE SPECIFICE
CONTINUTURI

3.1

Realizarea unui interviu de specialitate, cu folosirea unui chestionar elaborat de elevi

FUNCTII ALE LIMBII:

Ψ      a confirma acordul / dezacordul

Ψ      a cere repetarea unei replici / informatii

Ψ      a face presupuneri

Ψ      a sustine cu argumente opinii personale

3.2

Sustinerea / contrazicerea unor idei/ pareri pe teme de specialitate in cadrul unei dezbateri in grup

3.3

Preluarea si transmiterea unui mesaj audiat, cu repetare sau reformulare de sintagme

4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare

COMPETENTE SPECIFICE

CONTINUTURI

4.1

Traducere unor texte de specialitate din engleza in romana si invers (cu ajutorul dictionarului).

Ψ      Tehnici de utilizare a dictionarului

Ψ      Fragmente / texte de informare generala

Ψ      Texte de specialitate

Ψ      Opinii, prezentari, stiri (inregistrari audio)

Ψ      Prospecte, instructiuni, documente de specialitate.

Ψ      Stiri si informatii din mass media

4.2

Transpunerea unor informatii de specialitate din texte  (audiate sau citite) in forma grafica si invers

4.3

Luarea de notite pe baza observarii unor procese sau a audierii unui text

4.4

Transpunerea informatiilor din notite sub forma de text coerent oral sau scris

SUGESTII METODOLOGICE:

UNIVERS TEMATIC:


1.  Descoperiri stiintifice si tehnice

2.  Mass media stiintifica si tehnica

3.  Texte ref. la asp. teoretice ale specialitatii

4.  Texte ref. la asp. practice ale specialitatii


ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII:


Ψ   Corespondenta timpurilor

Ψ   Exprimarea modalitatii

Ψ   Diateza pasiva

Ψ   Fraza conditionala

Ψ   Constructii cu infinitivul si participiul

Ψ   Elemente de vocabular specializat


EVALUARE

Tehnici de eval. trad. si altern.: probe orale, scrise, observ. sistem., proiecte, portofolii.

BIBLIOGRAFIE:

*** Dictionar tehnic E – R si R. – E., Editura Tehnica

*** I.A.M.I. Iron Age Metalworking International, 1978 – 1986

Bantas, A. et. al., LIMBA ENGLEZA – STIINTA SI TEHNICA, E.D.P., Bucuresti, 1981

Levitchi, L., Indrumar pentru traducatorii din limba engleza, T.U.B., Bucuresti, 1975

Lipnitsky, A, The Melting of Cast Iron and Non-ferrous Alloys, Peace Publishers, Moscow, 1973

Patrascu, O., A Translation-Oriented Approach to Teaching E.S.T., Galati, 1988

West, M, et al.., An Elementary Scientific and Technical Dictionary, Longman, 1964


EXEMPLIFICARE: OPTIONAL INTEGRAT

ENGLISH ONLINE

Optional ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare

Clasa a IX-a

Durata 1 an (o ora pe saptamana)

NOTA DE PREZENTARE

 

Engleza pe Internet este un curs croscurricular combinand ariile curriculare “Limba si comunicare” si “Tehnologii”, respectiv disciplinele Limba engleza si Tehnologia informatiei. Se adreseaza elevilor din clasa a IX-a, in special din clase bilingve-engleza (profil uman - 2 ore/saptamana, profil real – 1 ora/saptamana), precum si altor clase ce au  incluse in CDS ore la aria curriculara “Om si societate”   (ex. filiera teoretica, profil uman, specializarile filologie sau stiinte sociale si umane). Obiectivele propuse si temele de continut subliniate se adreseaza grupei cu 2 ore pe saptamana. Cursul se dasfasoara in limba engleza, iar predarea se realizeaza in echipa, de doi profesori, unul de engleza si celalalt de informatica, cunoscator al limbii engleze.

Internetul ofera elevilor posibilitatea de a-si imbunatati deprinderile de citit, scris, cunostintele de gramamtica, vocabular, expresii uzuale, slang. Prin intermediul Internet-ului ei pot sa-si impartaseasca creativitatea in domeniul literaturii, artelor plastice, gandurile, preocuparile, cunostintele tinerilor din intreaga lume. In viitor vor putea comunica nu numai prin text, ci si prin voce si video cu elevi din alte parti ale lumii, in direct, in timpul orelor de engleza.

Profesorul de informatica va dezvolta la elevi capacitatea de a accesa informatia de pe Internet, de a o selecta in functie de interesul grupei de lucru, de relevanta la celelalte discipline studiate, de a o stoca si prezenta utilizand un editor de text. Profesorul de limba engleza va consolida deprinderile de conversatie, de intelegere a mesajului scris si oral si de redactare a diferitelor tipuri de texte necesare editarii revistei/buletinului informativ. Impreuna vor dezvolta le elevi deprinderi de lucru in echipa.


OBIECTIVELE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1.      Utilizarea surselor informationale si a mijloacelor de procesare in scopul preluarii, selectarii, prelucrarii si prezentarii informatiei

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.Sa acceseze, sa selecteze informatia si sa o stocheze

·      exercitii de conectare la Internet

·      exercitii de navigare si cautare a informatiei relevante

·      exercitii de selectare a informatiei in functie de preferintele grupului si continutul disciplinelor studiate

·      discutii/dezbateri

·      exercitii de inmagazinare a informatiei

2. Sa prezinte informatia utilizand un editor de text/un editor grafic

·      prezentarea editorului de text ales

·      exercitii de redactare a documentelor tip scrisoare, mesaj, articol, tabele, statistici, etc.

·      prezentarea editorului de imagini ales

·      exercitii de utilizare a editorului de imagini

·      exercitii de combinare a elementelor de tezt si a imaginilor in acelasi document

3. Sa decodeze corect mesajul scris prin diferentierea informatiilor generale de detaliile specifice

·      exercitii de identificare a sensului global al textului prin citire rapida (skimming)

4. Sa redacteze diferite tipuri de texte

·      exercitii de redactare de paragrafe, scrisori, mesaje, articole

5. Sa trimita si sa receptioneze mesaje prin posta electronica

·      exercitii de trimitere si receptionare de mesaje

·      exercitii de editare avand in vedere reguli specifice

6. Sa cunoasca si sa aprecieze creatiile, preocuparile si intereselor tinerilor din alte tari

·      schimb de mesaje E-mail pe teme date

·      editare revista/buletin informativ in cooperare cu elevi din alte tari

·      proiecte comune cu tinerii din tara si strainatate

LISTA DE CONTINUTURI


1.      Get your bearings online

2.      Net myths deconstructed

3.      The World Wide Web

4.      Software

5.      Surfing the web for the first time

6.      More complex navigation

7.      Getting to your favourite sites faster

8.      Searching the web

9.      FTP and downloading files from the net

10.  E-mail – sending your first message

11.  Getting your mail

12.  Replying to your mail

13.  E-mail style

14.  Netiquette, TLS’s and Smileys

15.  Mailing lists

16.  Newsgroups

17.  Paragraph writing

18.  Online chat

19.  Notes, messages

20.  Letters

21.  Reports

22.  Sumamries

23.  Articles

24.  Project preparation

25.  Project organisation

26.  Project presentation


MODALITATI DE EVALUARE

1) Probe scrise             - teste obiective (multiple choice, fill-in etc.) pentru verificarea cunostintelor si vocabularului specific

-         compuneri de diferite tipuri

2) Probe orale              - dezbateri (ex. Internet-ul – mit si realitate)

3) Probe practice          - mesaje Email

                                                - copiere de fisiere de pe Internet

4) Proiecte

BIBLIOGRAFIE

1)      McClellan, Jim, The Guardian Guide to the Internet, Fourth Estate, London, 1998

2)      Patrut, Bogdan, Internet pentru incepatori, Teora, Bucuresti, 1998

3)      Sperling, Dave, Internet Guide, Prentice Hall Regents Simon aned Schuster, Prentice Hall, Inc., 1998

Stephens, Mary, Practise Advanced Writing, Longman, Longman group UK Limited, 1992

Acest curs a fost propus si realizat la Colegiul National Gh. Lazar Sibiu de Prof. Maria-Elena Suciu (l. engleza) si Prof. Nicolae Suciu (matematica-informatica)



[1] Primele patru exemple au fost realizate in cadrul cursurilor de abilitare curriculara cu profesorii de liceu, Busteni, 2000. Multumim pe aceasta cale colegilor care le-au propus.

[2] Aceste exemple apartin autorului prezentului ghid.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 878
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved