Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Unitatir de masura - metrul

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Invatarea prin redescoperire deductiva a plasmolizei si, prin analogie cu aceasta, a deplasmolizei in lectia ,,Membrana celulara’’ la clasa a IX - a
CHESTIONAR DE INTERESE
CARACTERISTICI ALE EVOLUTIEI PSIHICE SI FIZICE LA DEFICIENTA MINTALA, SENZORIALA, MOTORIE, COMPORTAMENTALA SI SOCIO – AFECTIVA
Definirea conceptului de evaluare
PROIECT DE LECTIE Clasa a IX-a: COMUNICATII TELEFONICE SI DE DATE
ROLUL FACTORILOR ENDOGENI SI EXOGENI IN MODIFICARILE MORFOFUNCTIONALE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL, ALE ANALIZATORILOR SI ALE APARATULUI FONOARTICULA
LIMBA-MODALITATE DE COMUNICARE INTERUMANA
Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor scolare
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Limba si literatura romana Grupul de sunete ,,ce Ce,ci CI,ge Ge,gi Gi”
SUBIECTELE PROBEI PRACTICE PENTRU EXAMENUL DE ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA, 2006 - WORD si WINDOWS

TERMENI importanti pentru acest document

: proiect didactic metrul centimetrul clasa 1 : cum se masuara metru cub : proiect de lectie multipli metrului : proiect de lectie metrul :

Tema: Invatarea unitatilor de masura in ciclul primar. Unitatea de masura: Metrul

Cuprins:

1.  Introducere

2.  Capitol de fundamentare teoretica

3.  Capitol de realizare practica. Proiect didactic

4.  Concluzia

5.  Bibliografia

1.   Introducere

       La inceput oamenii au folosit anumite unitati de masura pe care le puteau stabilii cu ajutorul diferitelor parti ale corpului: cotul, palma, pasul, degetul, piciorule etc.

       Evolutia societatii a condus la aparitia pentru prima data a unui system de unitati de masura, initial in Franta, iar apoi adoptat in majoritatea tarilor lumii. La noi in tara a fost introdus printr-un decret semnat de domnitorul Al. I. Cuza in 1864.

       Sistemul metric cuprinde toate unitatile de masura care au la baza metrul si anume:

-          metrul pentru lungime (m)

-          metrul patrat pentru arii (m²)

-          metrul cub pentru volu (m³)

2.   Capitolul de fundamentare teoretic

      Unitatea principal pentru masurat lungimea este metrul. Lungimea metrului sa fixat la inceput (1791) ca fiind a “zecea milioana partea din sfertul unui meridian al globului terestru”.

     In urma unei conventii international, in 1889, a fost aprobat ca etalon pentru lungime metrul standard (etalon) avand forma unei bare din platina si iridium, ce se pastreaza la Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres de lanag Paris.

     Au fost confectionate etaloane si pentru masurarea altor marimi fizice, totalitatea acestor unitati de masura constituind Sistemul International de Unitati (S.I.). La acest system au aderat peste 47 de tari ale lumii printer care si Roamania(1961). Copiile Efectuate dupa aceste etaloane se folosesc in tarile care au aderat la acest system.

     In tarile de limba engleza si in majoritatea fostelor colonii engleze se mentine un system de unitati de masura traditionale. Unitatea fundamental engleza pentru lungime este yardul.

1 yard(yd)= 3 picoare= 36  toli= 0.9144m

     Printre multiplii yardului sunt mila terestra( 1 mila terestra= 1609.34m) si mila marina(1 mila marina= 1852m).

     Cea mai exacta definire a metrului este facuta in legatura cu lungimi de unda ale radiatiei. Astfel metrul este egal cu 1650763,73 lungimi de unda ale radiatiei, care corespunde tranzitiei atomului de Kripton 86 intre nivelurile sale 2p shi 5d.

      In practica intalnim situatii in care unitatea din S.I. este sau prea mica sau prea mare fata de marimea pe care dorim sa o masuram. De aceea sa recusr la un sistem       de multipli si submultipli ai unitatilor de masura. Denumirile lor se obtin adaugand prefixe la unitatea principal.

      Pentru submultipli se folosesc urmatoarele prefixe si prescurtari ale acestora:

-deci(d)= 0,1 unitate S.I.=      10¯¹ u S.I.

-centi(c)= 0,01 unitate S.I. =  10 ¯² u S.I.

-mili(m)=                                   10¯³ u S.I.

-micron(µ)=                              10¯ u S.I.

-nano(n)= milimicro(mµ)=     10¯ u S.I.

-pico(p)=                                   10¯¹² u S.I.

          Pentru multiplii:

-deca(da)=      10 u S.I.

-hecto(h)=      100 u S.I.= 10² u S.I.

- kilo(k)=          10³ u S.I.

-miria(mr)=     10 u S.I.

-mega(M)=      10 u S.I.

-giga(G)=          10 u S.I.

-tera(T)=          10¹² u S.I.          

         Rezultatul masurarii se scrie sub forma unui numar de unitate de masura alesasa. Pentru ca masura sa fie cat mai exacta valoarea medie.

         In predarea-invatarea unitatilor de masura lungimi accentual trebuie sa cad ape activitati cu character practice-aplicativ. In acest sens propunem urmatoarele etape:

1.      Comparari stabilind asemanari intre diferite obiecte, vizand anumite caracteristici cum ar fi: lungimea , latimea, grosimea, inaltimea;  

2.      Realizarea unor masurari cu unitati nonstendardizate; tehnica de masurare; estimari;

3.      Masurari cu unitati standard.    

   Familiarizarea cu astfel de etaloane incepe inca din clasa I odata cu introducerea metrului si a centimetrului. In ce priveste ordinea tratarii acestora, sugeram ca prima tema sa fie “Centimetrul” deoarece:

-          In faza initiala copii compara obiecte cu lungimi nu prea mari, existente in mediul lor de lucru in clasa si acasa. Campul lor visual le permite cuprinderea acestora in ansamblul lor.

          Succesiunea sarcinilor de invatare in lectia “Centimetrul” ar putea fii:

-          Masurarea efectiva a unui creion cu unitatineconvetionale(guma, ac de birou, betisor);

-          Citirea si interpretarea imaginilor din manual sau de pe planse realizate de invatator;

-          Descrierea riglei gradate;

-          Scrierea cuvantului ce denumeste unitatea de masura si a prescurtarii lui;

-          Masurarea unor obiecte ale caror lungimi sunt comensurabile cu centimetrul;

-          Desenarea unor segmente de lungimi precizate

-          Estimarea lungimilor unor obiecte fara a fi masurate in prealabil( “ce lungime credeti ca are guma daca folosim ca unitate de masura cenimetrul?”, “ce lungime are table?” etc);

-          Compararea estimarilor cu vallorile reale obtinute prin masurare efectiva.

     O alta unitate de masura se poate studia in clasa I este metrul. Elevii au unele deprinderi de masuara a lungimilor.

      Se impugn catev aprecizari cu privire la utilizarea metrului ca unitate de masura nu numai pentru masurarea lungimilor( a panzeturilor, a holului etc.), ci si a inaltimilor (a cladirilor, a copacilor etc), a adancimilor (a lacurilor, a marilor etc), a grosimi( a bustenilor etc).

      Dupa familiarizarea copiilor ce metrul liniar se propun activitati practice de masurare a dimensiunilor clasei si a altor lunimi comensurabile cu metrul. Copiii vor consemna pe caiete rezultatele masurarilor.

      Pentru cazul in care lungimile  obiectelor masurate nu exprima numere intrebi de metri se fac aproximari prin lipsa sau adios, dupa partea de adaugat este mai mare sau mai mica decat jumatate de metru.

3.   Capitolul de realizare practica . proiect didactic

Clasa: I

Obiectul: matematica

Subiectul: Metrul

Tipul lectiei: combinata

Scopul: dobandirea de cunostinte despre unitatea principala de masura pentru lungimi (metrul).

Obiecte operationale:

O- sa constientizeze necesitatea introducerii metrului ca unitate de masura pentru lungime;

O- sa utilizeze metrul la masurarea lungimii, inaltimii, latimii, grosimii, adancimii;

O- sa se recunoasca instrumentele cu care se pot masura lungimi( metrul liniar, metrul de tamplarie, metrul de croitorie, ruleta);

O- sa masoare diferite lungimi;

O- sa compare lungimile unor obiecte;

O- sa estimeze lungimea, grosimea, latimea unor obiecte;

O- sa enumere unitatile de masura uzuale penrtu lungime;

O- sa foloseasca masuri nonstandard pentru lungime ( plama, cotul, etaloane din carton sau plastic);

O- sa rezolve exercitii si probleme cu unitatile penrtu lungime invatate (m, cm);

 Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia, problematizarea, munca independenta si muncacu manualul.

Material didactic: instrumente de masura (metrul liniar, metrul de tamplariea, metrul de croitorie, ruleta), panglici, fire textile de diferite lungimi.

Material bibliografic:

1)      Herescu Gh., Dumitru A. - Matematica-  manual pentru clasa I, E.D.P., Bucuresti 1996; 

2)      Herescu Gh., Dumitru A. - Matematica-  Ghidul invatatorului, clasa I, E.D.P., Bucuresti 1996; 

Secventele lectiei

Ob.

Continut si Strategii didactice

Activitatea elevilor

Evaluare

I.         Moment organizatoric.

II.       Verificarea cunostinetlor anterioare

III.     Dobandirea noilor cunostinte

a)       Activitate pregatitoare

b)       Comunicarea subiectului si a obicetivelor

 

c)       Crearea situatilor de invatare

d)       Lucrul cu manualul

VI. Fixarea cunostintelor

V.      Retentia si transferul

VI.    Incheierea lectiei

O

O

O

O

O

O

O

O

O

O

O

 

O

O

O

    Pregatirea pentru desfasuraea normal a lectiei: stabilirea linisti, corectarea pozitie elevilor in banci, ordonarea caieitelor, a manualelor si a instrumentelor necesare scrisului , pregatirea instrumentelor de masurat.

a)Munca independenta:”Desenati “linii” lungi de 3cm, 9 cm, 1 cm, 6 cm, 8 cm(pe foaia cu patratele)”

b)Verificarea temei scrise si a cunostintelor despre cm: necesitatea introducerii unitatii de masura standard, identificarea cm, cunoasterea riglei si a modului de folosire la masuratori.

Se capteazaatentia elevilor prin solicitarea rezolvarii unei problem practice. Se cere sa se masoare cu rigla partea de jos a tablei, un fir de ata, sfoara etc. acelasi masuratori se vor face apoi cu plama sau cu cotul. Invatatorul intervine afirmand ca pemtru a inlatura neajunsurile este necesara o alta unitate de masura, mai mare decat cm, pe care o vor invata in aceasta lectie.

Se comunica elevilor titlul lectiei, “metrul”, se scriepe tabla si in caietele. Se prezinta, pe intelesul lor, obiectivele operationale: “toti elevii vor cunoaste la sfarsitul oeri utilitatea metrului, ce instrumente de masura se folosesc; vom compara obiecte de lungimi diferite ce vor fii masurate correct. Pe baza celor invatate se vor putea rezolva exerctitii si probleme.”

Se afirma ca unitatea principal de masura pentru lungimi este metrul. Daca nivelul clasei perimite, se dau unele dintre dintre definitiile prevazute de indrumator. Se vorbeste elevilor despre unicitatea lungimii m in lume, se prezinta un scurt istoric al unitatilor de masura.

 Se intuieste metrul liniar, se indentifica celelate instrument de masura si se stabileste in ce situatii anume pot fi folosite. Pe baza analizei metrului iniar elevii descopera ca 1m=100cm.

Invatatorul precizeaza ca, in scris, denumirea metrului poate fi prescurtata: “m”.

Dictarea matematica: “scrieti pe scurt: 7m, 15m, 49m, 78m, 99 cm, 11m, 100cm,  32cm, 70m”.

Se masoara: lungimea peretelui, inaltimea usi, latimea catedrei etc.

Sa explica si se rezolva cerintele exercitiilor propuse de manual: “exiprimati in meri lungimea, inaltime, adancimea obiectelor prezentate in imagini”.

Se propun probleme, exercitii, jocuri:

1)       Dati exemple de obiecte ale caror lungimi(dimensiuni) se pot masura cu metrul. Dar cu cm?

2)       Intr-o cutie sunt 2 gheme la fel de mari. Unul are firul gros , iar altul mai subtire. Pe care il alegem pentru a avea un fir cat mai lung? De ce? (se confirma raspunsurile prezentand cele 2 gheme.

3)       Andreea are o panglica de 1m, iar Ioana are una de 100cm. A cui este mai lunga?

4)       Joc: “zemul a inchis soarele si luna intr-un turn inalt. Fat-Frumos incearca sa le elibereze, dar cifrul lacatului este numarul, cel va obtine calculand lungimea scari. Ajutatil p Fat-Frumos!”

4m+11m+10m+11m+10m+11m=57m

5)       Un croitor are un material cu lungimea de 4 mn. Doreste sa obtina bucati mai mici, fiecare de 1m. cate bucati a obtinut? Si cate taieturi a facut?

6)       Elena are in fata casei un spatiu lung de 5m. Fiind liber, doreste sa planteze trandafiri la distanta de 1 m unul fata de altul. Cati trandafiri planteaza Elena?

Tema pentru acasa: masurarea obiectelor din propia camera( masa, dulap, perete); confectionarea metrului din hartie.

Aprecieri, obseravtii, concluzii, notari.

 

 

Se pregatesc pentru lectie.

Deseneaza :linii: de diferite dimensiuni in diferite pozitii.

Raspund oral la intrebari, efectueaza masuratori, dau exemple concrete.

 

2-3 elevi efectueaza masuratorile, iar ceilalti urmaresc cu atentie.

Constata ca aceste masuratori necesita prea mult timp, iar rezultatele “par” a nu fi aceleasi.

Scriu titlul in caiete: 4-5 elevi repeta titlul. Asculta obiectivele anuntate.

Asculta si retin informatiile date de invatator.

Observa cu antentie aceste instrumente le analizeaza si dau exemple de situati in care pot fii folosite.

Sciu dupa dictare.

Elevii numiti efectueaza masuratorile.

 

Lucreaza independent. Raspunde oral.

Raspund si justifica raspunsuri

Un elev lucreaza in fata clasei.

6 elevi lucreaza la tabla (fiecare urca prin calcul cate o treapta), iar ceilalti pe caiete.

Experimnteaza continutul problemei pe benzi de hartie, convenindu-se eventual ca metrul sa fie reprezentat prin parti mai mici, dar gale.

Repeta cerintele temei.

Corectitudinea temei si a rezolvarii intemilor din munca independent.

Se apreziaza elevii care masoara correct si repede.

Prin sondaje se verifica daca au retinut informatiile primite.

 

Se evalueaza acuratetea scrisului si incadrarea in timp.

Evaluare formativa.

Se apreciaza corectitudinea si rapiditatea raspunsurilor.

Vor fii notati 3-4 elevi.

4.   Concluzia

       Aceste uniati de masura vor fii utiliazate si in clasele mai mari, insa cu un nivel de dificultate mai mare.

       In clasa a II-a se aprofundeaza cunostintele elevilor despre metru. Astfel se reiau unele masuratori cu unitati nonstandardizate (cotul, palma, pasul, talpa etc).

      Formarea deprinderilor de a masura cu ajutorul m se face in cadrul activitatilor din afara clasei, unde elevi au de solutionat sarcini de tipul:

a)      Sa masoare lungimea gardului, a scolii, a straturilor de flori etc;

b)      Sa traseze pe pamant segmente de 4m, 5m etc. cu ajutorul metrului liniar;

c)      Sa formuleze sis a rezolve oral probleme bazate pe rezultatele obtinute.

In cls a II-a cunostintele se suplimenteaza cu cele referitoare la dm.

Si astfel: 100cm= 1m

1m=10dm

1dm=10cm

In continuare elevi vor fii capabili sa stabileasca ordinea crescatoare sau descrescatoare a unitatilor de masura invatate: 1cm<1dm<1m

100cm= 10dm= 1m

       In clasele mai mari se pun bazele studiului, multiplilor si submultiplilor metrului. Elevi stapanesc cunostinte referitoare m, cm, dm. se reactualizeaza faptul ca dm si cm sunt fractiuni ale m. Pentru aceasta vor fii numiti submultipli ai metrului.

       Pentru masurarea distantelor mari este incomoda folosirea metrului si astfel sa inpus folosirea unor unitati de masuar mai mari decat m, numite multipli metrului. Acestia sunt dam, hm, si km: 1dam= 10m, 1hm=10dam=100m, 1km=10hm=100dam= 1000m.   

5.   Bibliofrafie: Matematica pentru perfectionarea invatatorilor( elemente de metodica) -Vol II-

Autori: Veronica Paduraru, Ana Platon, Maria- Doinita Balan

Editura Pan Europe Iasi 2001  

  

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1031
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved