Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Gradinita

Utilizarea scrisului in predarea – invatarea Biologiei

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STILURI DE CONDUCERE
Tipologia obiectivelor educationale
PLANIFICAREA ORELOR DE LIMBA ENGLEZA SEMESTRUL II CLASA A V-A
METODOLOGIA DIDACTICA SI METODELE DE INVATAMANT
TEORII ASUPRA DEZVOLTARII
Delimitari conceptuale: curriculum si evaluare
STRATEGII DE INTERVENTIE A CADRULUI DIDACTIC
METODA - LOCUL SI ROLUL EI IN ACTIUNEA DE INSTRUIRE/EDUCARE
Evaluarea in procesul de invatare si educationale
Proiect didactic Clasa: a VI-a Comunicare de noi cunostinte

Utilizarea scrisului in predarea – invatarea Biologiei



1.     Specificul sarcinilor de invatare

care presupun scris la Biologie

A. Desenele  la Biologie il ajuta pe profesor in actul predarii si pe elevi in cel al invatarii.

In realizarea unui desen dupa natura vie, elevii nu trebuie sa imite pur si simplu formele din aceasta. De aceea, nu vor fi lasati cu totul in seama propriilor posibilitati, ci vor fi orientati pentru a pune in evidenta raporturile esentiale ale unei figuri (H.Aebli,1973). Profesorul atrage atentia asupra aspectelor esentiale in realizarea unui desen.

In desenarea alcatuirii la plante, animale si la om, ceea ce este caracteristic fiecaruia, se poate scoate in evidenta in mod caricatural, facilitandu – se astfel o invatare mai rapida. Aceste desene pot fi apoi colorate si completate prin incadrarea vietuitoarelor in mediul de viata prin desen. Ele se pot da ca tema pentru acasa.

Alcatuirea vietuitoarelor este mai bine inteleasa daca se deseneaza pe tabla, de catre profesor, elevii desenand la randul lor in paralel cu acesta. Profesorul executa si explica pas cu pas ceea ce deseneaza pe tabla si urmareste daca elevii reusesc sa avanseze in ritm optim.

Structurile reprezentate pe tabla nu trebuie sa fie reproduceri fidele, cu toate detaliile. Acestea pot fi oricand observate si studiate din manuale, atlase, etc.

Aceste desene constituie modele flexibile, scheme de actiune cu care elevii lucreaza efectiv. Desenele pot fi utilizate in toate momentele lectiei. Reactualizarea cunostintelor elevilor se face cu ajutorul materialului didactic: planse, mulaje, diapozitive s.a., dar si prin desene care arata daca si cat au reusit elevii sa inteleaga si sa asimileze din subiectul de abordat. Nu se cere reproducerea unor structuri, alcatuiri, ci doar modelarea lor, demonstrarea  ca au inteles si stiu utiliza ceea ce au invatat.

In general, desenul executat de profesor sau/si de elevi in predarea cunostintelor este precedat de observatii, demonstratii si discutii. Desenul poate  fi realizat de catre profesor pe tabla si inaintea inceperii orei – lectii (ca exemplu, alcatuirea pielii la om – clasa a XI – a, programa B1) si folosit ca baza pentru explicatie, demonstratie si observatie, dupa care elevii il transpun in caietele lor. 

Cerinte ale realizarii desenului la Biologie:

1.      desenele se fac numai cu creionul (negru, colorate), nu si cu pixul, stiloul, cariocile;

2.      creionul trebuie sa fie bine ascutit;

3.      se respecta culorile conventionale in realizarea unui desen la Biologie;

4.      desenul sa fie mare si in centrul paginii;

5.      desenul sa fie ingrijit;

6.      nu se apasa cu creioanele;

7.      se respecta proportiile sistemului biologic desenat;

8.      nu se omit si nici nu se inventeaza unele elemente componente;

9.      orice desen trebuie insotit de titlu si notatii;

10.  notatiile se fac de o parte si de alta a desenului si se indica prin sageti spre structura biologica desenata;

11.  liniile sagetilor se traseaza cu linia si in mod ordonat;

12.  se respecta rigoarea stiintifica a notatiilor desenului;

13.  titlul trebuie sa indice ceea ce s - a desenat, tehnica ce a permis observarea sistemului biologic (spre exemplu, observarea microscopica) si marimea reala a acestuia.

B. Realizarea unei scheme functionale

O schema functionala indica relatiile dintre elementele componente ale unui fenomen studiat.

       Etape de realizare

1.  efectuarea schemei pe o ciorna, scriindu - se lista elementelor necesare, legatura comuna a elementelor, asezarea elementelor;

2.  realizarea schemei pe cel putin o jumatate de

pagina, notandu-se elementele in pagina, trasandu - se relatiile dintre ele; schema va avea un titlu corespunzator ce va cuprinde atat procesul studiat, cat si relatiile stabilite;

3.  verificarea schemei realizate prin punerea

urmatoarelor intrebari:

toate elementele necesare sunt prezente ?

elementele sunt bine plasate unele fata de altele ?



relatiile dintre aceste elemente sunt bine reprezentate ?

titlul este potrivit ?

schema este clara si usor de citit ?

In continuare este prezentata o astfel de schema functionala, si anume schema generala de functionare a creierului mare la om, in predarea – invatarea lectiei ,,Fiziologia emisferelor cerebrale la om’’ la clasa a XI - a, programa B1 : informatia este prelucrata de creierul mare, la nivelul scoartei cerebrale, ce functioneaza in stranse conexiuni cu numeroase structuri subcorticale; informatiile sunt apoi comparate cu alte informatii receptionate de alti analizatori, precum si cu cele din memorie; pe baza sintezei complexe a tuturor informatiilor, sunt luate deciziile constiente si automate ; se realizeaza astfel procesele psihice – cognitive, afective, volitive, precum si stereotipul automat visceral, endocrin, metabolic.

Informatie anterioara receptionata (memorie)

 

Informatia actuala receptionata

 

Prelucrare nervoasa

superioara

 


               

Constient

 

Endocrin

 

Afectiv

 

Volitiv

 

Fig. 4 Schema generala de functionare a creierului mare la om

C. Redactarea referatului unei activitati experimentale

1)      Etape ale redactarii referatului:

a)      se gaseste un titlu referatului;

b)      se scrie introducerea: enuntarea problemei de rezolvat, formularea ipotezei;

c)      se noteaza materialele necesare;

d)      se descrie modul de lucru pentru verificarea ipotezei;

e)      se noteaza rezultatele experimentale, textual, tabelar, se intocmesc grafice, scheme;

f)        se scrie interpretarea rezultatelor obtinute;

g)      se noteaza concluzia / concluziile.

2)      Prezentarea referatului sub forma textului, insotit, dupa caz, de tabel, grafic, scheme trebuie sa fie:




a)      lizibila;

b)   ingrijita;

c)   corecta stiintific si gramatical;

d)   cu raspunsuri concrete la problemele puse.

3)      Evaluarea activitatii se refera la aprecierea:

a)   corectitudinii titlului lucrarii;                                                     b)   corectitudinii temei propuse;             

c)    emiterii ipotezei;

d)   precizarii factorului care a variat in timpul

       experimentului;

e)   precizarii factorilor care au ramas constanti;                           f)   efectuarii si scrierii masuratorilor necesare;

g)   prezentarii si interpretarii rezultatului obtinut;

h)   corespondentei dintre concluzia/concluziile si

      problema enuntata;                   

                  i)    aspectului estetic, lizibil al referatului;                                  

                  i)    corectitudinii gramaticale si stiintifice a

                        frazelor.                

 

D. Fisele de observare independenta si sistematica
a unor vietuitoare colectate

Fiecare specie de vietuitoare colectata si observata va

avea o fisa in care vor fi inscrise numarul organismelor colectate si observate, denumirea stiintifica si populara, data la care au fost colectate si alte informatii referitoare la biologia lor.

E. Caietul de teren 

In afara caietului de clasa, elevii pot avea si caiete pentru notarea observatiilor in teren, din timpul excursiilor, plimbarilor in parcuri, gradini, etc. Educarea in acest spirit, de a nota orice observatie, chiar aparent banala (cum ar fi starea vremii, numarul de ciocanitori, de veverite dintr-un copac, marimea, forma si culoarea unei pasari, unui mamifer, data, ora, locul, anotimpul, mediul de viata si comportamentul acestora), constituie premisa unei viitoare munci de cercetare, in care notarea si inregistrarea alcatuiesc tehnica elementara de lucru.

             

2. Notite  sub forma schitei lectiei

Schita si desenele efectuate pe tabla de catre profesor si in caiete de catre elevi usureaza intelegerea continutului lectiei de catre elevi daca sunt bine gandite si utilizate de profesor.

Schita de pe tabla este gandita si elaborata de profesor in momentele de pregatire pentru lectie, respectiv de proiectare didactica a lectiei. Pentru fiecare ora profesorul selecteaza conceptele principale, adica acelea care il ajuta pe elev sa inteleaga ceea ce este esential in lectie. Acestea vor figura apoi si in schita de pe tabla. De asemenea, trebuie ales momentul din lectie in care se elaboreaza schita, precum si desenele posibile ale schitei, daca este cazul.

Momentul din lectie in care se elaboreaza schita trebuie ales cu grija, in functie de continut, de obiective si tipul de lectie.

Schita de pe tabla poate sa contina si unele definitii, dar acestea, pe cat posibil, nu trebuie sa reproduca manualul, ci trebuie reformulate simplu si pe intelesul tuturor elevilor  carora le predam.

Nu se recomanda sa se dicteze elevilor. Daca totusi este necesar uneori (ca exemple, definitii – destul de rar la biologie), volumul trebuie sa fie mic. Spre exemplu, se poate dicta definitia fotosintezei. Trebuie sa nu repetam in schita lucrurile deja stiute de elevi, pana la plictiseala.

Pe tabla, schita se scrie numai cu creta alba. In schimb, se vor sublinia cu creta colorata notiunile dorite, iar elevii pot la randul lor sa procedeze la fel in caiete.

Schita de pe tabla poate include si desene .

La majoritatea lectiilor, in gimnaziu, schita se elaboreaza treptat, dupa parcurgerea cate unei parti din lectie, timp in care profesorul si elevii lucreaza efectiv (observa, redescopera, converseaza s.a.). In acest caz, dupa fiecare etapa, prin schita de pe tabla se sistematizeaza, se consolideaza si se fixeaza cunostintele.

Cand continutul nu este prea vast, este usor de retinut sau transmiterea lui se bazeaza pe munca independenta., cand folosim mult material didactic, schita pe tabla se realizeaza in momentul fixarii generale a cunostintelor.

Cand timpul nu permite realizarea schitei in lectia respectiva pentru ca s-au ivit unele greutati in dirijarea invatarii, poate fi ales pentru schita pe tabla si momentul reactualizarii cunostintelor din ora urmatoare.

Schita de pe tabla odata realizata si trecuta de elevi in caietele lor nu se sterge de pe tabla decat dupa terminarea orei - lectii, consolidarea si fixarea notiunilor predate de catre elevi se va face cu ajutorul si pe baza acesteia.

Schita de pe tabla constituie un suport pentru munca independenta a elevilor. Ei pot consulta schitele din caietele de notite atunci cand se pregatesc pentru o teza, pentru o lectie de recapitulare sau chiar pentru un examen.

In pregatirea elevilor pentru lectii, un sprijin real si valoros il vor oferi caietele de notite in care gradul de generalizare si abstractizare este ridicat, dar numai daca elevii au fost obisnuiti sa lucreze pe baza lor.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1469
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site