"comoara din suflet .

Tipul optionalului: interdisciplinar

Durata: 2 ani

Argument

Adevarate comori ale sufletului, lecturile literare mentin o adeziune afectiva fata de tot ceea ce e mai frumos, mai curat si inedit in fermecatoarea lume a copilariei.

Lecturate sau audiate, dramatizate sau desenate, povestile si poeziile prin continutul lor, participa la dezvoltarea unor procese si capacitati intelectuale, imaginative si motivationale. Latura afectiva insoteste constant lecturarea. Dorinta de a "citi", de a audia si de a interpreta se cere cu adevarat cultivata intr-un cadru organizat, unde opiniile si parerile personale sunt valorizate, unde fiecare copil simte apartenenta la un grup cu aspiratii comune.

Cultivarea limbii reprezinta obiectivul esential in formarea copiilor cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabili sa inteleaga lumea in care traiesc si sa o transforme, sa se cunoasca pe sine si sa se transforme, sa recepteze si sa transmita mesaje, exprimandu-si gandurile si sentimentele intr-un limbaj suplu, bogat, nuantat.

Realizarea unui colectiv de teatru format din copii a reprezentat o motivatie pentru incurajarea si sprijinirea lor in invatarea si exersarea limbii romane.

Forma ideala de invatare a limbii romane, a simtului estetic, a exprimarii nuantate, elevate si expresive este arta teatrala, transpusa la nivelul copilului prescolar prin organizarea unor spectacole artistice. Paleta abordata in serbarile scolare este diversa dar, prin intermediului optionalului "Aproape de suflet" dorim sa creeam o oportunitate, o modalitate mai eficienta de a aduce copilul fata in fata cu arta. Imbracand forma jocului, receptarea literaturii devine posibila la varsta prescolara.

Jocul este modelul de existenta al copilului, este lumea sa de fictiuni si simboluri cu profunde semnificatii pentru dezvoltarea lui. In joc si prin joc se realizeaza cunoasterea realitatii, se exerseaza functiile psihomotrice si socio-afective, se compenseaza terapeutic tensiunile si nelinistile individului.

Educatoarea, parintii si toti cei care se ocupa de educatia copiilor trebuie sa inteleaga bine faptul ca intreaga formatie a acestora depinde de cat si cum se joaca ei in gradinita, in familie, in grupurile de copii alcatuite spontan. Ca sa poata practica jocurile care ii sunt specifice la aceasta varsta, copilul trebuie sa dispuna de anumite cunostinte, priceperi, si deprinderi, cat si de capacitatea de a imprima acestora deplina functionalitate. Un prim pas in privinta pregatirii copilului in directia practicarii optime a jocului il constituie introducerea lui sistematica in compexitatea vietii cotidiene. Putina experienta sociala dobandita pe aceasta cale poate sa insemne foarte mult in privinta detasarii progresive a copilului de mediul cu care s-a confundat mult timp, in privinta constituirii motivatiilor superioare, a stimularii proceselor cognitive, afective si volitive, dar si a modelarii timpurii a personalitatii.

Pasul urmator il constituie participarea libera a copilului la activitatea de transpunere imaginativa, care il caracterizeaza la aceasta varsta. Copiii care se joaca par a fi inepuizabili, pierd si masura timpului, fiind absorbiti cu totul de joc.

Jocul, desi activitate ce nu exclude dificultatile, poate fi considerat o forma de odihna, pentru ca presupune activarea libera a unor functii ce nu sunt solicitate in alte situatii. H. Spencer gasea izvorul jocului "in exesivul activism al organismului tanar". Se pare ca cheltuirea placuta a unor energii restabiliste echilibrul organismului, generand stari de beatitudine".

H. Wallon sustine ca "una din cele mai importante performante ale jocului este trecerea de la jocuri la simbol". Cu alte cuvinte, jocul mijloceste geneza reprezentara. Un obiect dobandeste o alta semnificatie decat cea pe care o prezinta direct. Prin asociere, obiectele jocului devin evocatoare.

Dupa Jon Huissinga " jocul este libertate, jocul nu este viata obisnuita in spatiu si timp. Jocul creaza ordine, este ordine. Jocul creaza o stare de exceptie, un secret prin suspendarea vietii cotidiene".

Jocul ca forma de instruire, jocul ca forma de cunoastere, jocul ca forma de adaptare sunt doar cateva posibilitati de antrenare a copilului intr-o activitate intelectuala. Prin joc copilulul reuseste sa-si infranga emotiile, sa-si depaseasca angoasele, sa se manifeste liber. De aceea, teatrul pentru copiii este o forma de joc care-l fascineaza si-i da posibilitatea sa se exprime. Dar mai ales ii ofera calea sa patrunda intr-o lume fantastica si il ajuta sa depaseasca situatiile critice din viata reala.

OBIECTIVE GENERALE:

stimularea creativitatii, prin inlaturarea blocajelor;

cultivarea gustului pentru lectura, pentru frumos;

exersarea limbajului si a posibilitatilor de comunicare;

dezvoltarea gandirii critice;

cultivarea limbii romane literare;

dezvoltarea gustului estetic prin intermediul cuvantului ca mijloc artistic.

Obiective specifice

Copiii vor fi capabili:

sa povesteasca, sa recite diferite lecturi, poezii, adecvate varstei;

sa observe asemanarile si deosebirile dintre textul povestit, recitat, dramatizare si ecranizarea acestuia;

sa manifeste interes pentru poezie;

sa-si exprime gandurile si sentimentele in texte in proza sau versuri, folosind o exprimare nuantata;

sa coopereze in diferite situatii de comunicare;

sa manifeste interes fata de personalitati din lumea literaturii si artei;

sa participe la realizarea unui spectacol.

Resurse

a)      Umane: elevi, parinti, invitati (ziaristi), cadre didactice.

b)      Materiale:

Echipamente: videoproiector, televizor, video, aparat foto, casetofon, tabla flip-chart, computer, materiale diferite pentru confectionarea costumelor, mastiloe si decorurilor..

Consumabile: hartie A2, A3 si A4 xerox, scotch, markere, tus pentru imprimanta.

c)      Experientiale si informationale: reviste, carti de specialitate, filme, inregistrari video.

d)      De timp: cate 1, 2 ore pe saptamana

e)      De autoritate si putere: sprijin si sustinere din partea conducerii gradinitei, a parintilor, a comunitatii locale.

Rolurile formatorului:

Identificarea potentialului copiilor;

Stabilirea datelor cand se desfasoara activitatile;

Stabilirea sarcinilor in colectivul de organizare;

Consilierea privind realizarea si selectarea materialelor pentru spectacole;

Organizarea si desfasurarea activitatilor;

Monitorizarea si evaluarea activitatilor.

Actiuni finalizatoare

concursuri

prezentari de proiecte

expozitii de benzi desenate

desene ilustrative

Continuturi

Povesti, povestiri, poezii, dramatizari, monologuri

Personaje

Perspectiva in poveste (eu-personaj, eu despre ceilalti)

Tehnici de interpretare (mima, dramatizare, initiere in manuirea papusilor)

Creatii proprii (intamplari reale si imaginate, continuari, proza sau versuri)

Evaluare

observarea sistematica

proiecte

evaluari orale

activitati practice

Bibliografie

Ghid de limba si literatura romana - invatamant prescolar.

Invatamantul prescolar nr. 3-4, 2, 3, 1,3 /2005, 2007

Amintiri din copilarie, Ion Creanga,

Culegere de texte literare, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, !994

Creatii proprii, dramatizari,

Lumea ta, copilarie, Ursu Georgeta, Editura Pim, 2005,

Teatrul scolar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1988

TEMATICA OPTIONALULUI

Povestile vazute.altfel!

Capra cu trei iezi

Iedul cu trei capre

Casuta din oala

Iepurele si vulpea la doctor

DRAMATIZARE

Punguta cu doi bani

SCENETA

Nasterea Domnului

Poveste de Mos Craciun

Povestea Pomului de Craciun

TEATRU PENTRU COPII

Punguta cu doi bani. prelucrare in versuri

POEZII

Lumea din poveste- Daniela Crasnaru

Inima de caine -Tudor Arghezi

Toamna tarzie- V. Tomescu

Vant de toamna - M Lovin

Ninge - Otilia Cazimir

Zboara cocorii - Marcela Penes

Cantec- George Cosbuc

Pe ce meleaguri- Otilia Cazimir

Mos Craciun- Otilia Cazimir

Catelusul schiop- Elena Farago

Motanul pedepsit- Elena Farago

Dimineata - Vasile Alecsandri

Primavara- Vasile Alecsandri

POVESTE

Alice in tara minunilor -Lewis Carroll

CASUTA DIN OALA

Se pregateste casuta, se costumeaza copii, se amenajeaza decorul folosind imagini din poveste. Avand in vedere nivelul grupei de copii se va folosi si rolul de povestitor.

- A fost odata, pe un camp uitata o oala mare, mare. Isi gasise adapost acolo doua muste care baziiau tot timpul. Dar, intr-o zi trece pe acolo un soricel.

Apare soricelul cantand pe melodia "Taraful Chit"

Ma cunoaste-o lume-ntreaga

Eu sunt din taraful chit.

Jerry mi se spune-acum,

Si n-am frica de pisici.

Chit, chit, chit

Nu mi-e frica de pisici

Chit, chit-chit,

Pisicile nu-s pe-aici.

Ori visez, ori mi se pare,

Ce-mi vad oare ochii mei

O casuta adevarata!?.

Ia sa vad acum pe data

Cine o fi stand in ea!

-Casa, casuta, cine locuieste aici?

In casuta nu era nimeni.

- Ia sa-mi fac eu aici casuta mea!

Soricelul intra in casuta.Dupa cateva clipe apare broscuta cantind.

Ce petrecere frumoasa

Este-n margine de lac.

Broscutele-s bucuroase,

Au casute-n fund de lac.

Oac, oac, diri-diri-dam,

Numai eu sunt suparata

Ca nu am casuta mea,

Dar as fi mai fericita

Un prieten de-as avea,

Auzind-o pe broscuta, soricelul o invita s locuiasca impreuna.

Se aude cineva venind. Apare iepurasul cantand:

- Eu sunt iepurasul

Prin padure sar zdup, zdup,

Sunt un iepuras frumos,

Casa n-am, sunt furios.

Tup, tup, tup.

Soricelul si broscuta il invita pe iepuras sa locuiasca impreuna.

Eu sunt vulpea cea sireata,

Cea codata si roscata.

Cat padurea e de lata

Casa n-am, sunt suparata!

Ce casuta frumoasa, oare cine locuieste aici?

Soricelul, broscuta si iepurasul o intampina pe vulpe cu neincredere si-i spun;

Vulpita-cumetrita, te-am primi la noi in casuta, dar tu esti sireata si hoata si ai sa ne mananci.

-Primiti-ma si pe mine, eu nu mai mananc de mult iepurasi sau broscute.

-Hai, vino atunci si tu in casuta.

Apare lupul si se adreseaza copiilor.

-Ma cunoasteti dragi copii?

-Da!.

-Eu sunt lupul cel batran si sunt tare necajit pentru ca nu am si eu o casuta. Voi nu stiti a cui este casuta aceasta? Casa, casuta, cine locuieste aici?

Cei din casuta raspund cu teama;

-Eu soricel-roade multicel!.

-Eu broscuta-umbla fuguta!.

-Eu, iepurici -alerg pe-aici!.

-Si eu, vulpita -cumetrita!.

-Vai ce multi mai sunteti, primiti-ma va rog si pe mine in casuta!

Cei din casuta ii fac loc si lupului. Se aude un zgomot si apare ursul;

Eu sunt ursul Martinel

Si sunt tare voinicel,

Am umblat mult prin padure

Dupa ghinda, dupa mure,

Of, tare sunt obosit,

Ia sa ma asez un pic!

Ursul se aseaza pe oala, adica pe casuta animalelor si o rastoarna. Din casuta fug toate animalele speriate. Dramatizarea se incheie cu jocul cu cant "Orchestra".

Toamna tarzie

V. Tomescu

- Pui de vant, n-auzi ce-ti spun?

Da-te jos din pom! Acum,

Si-apoi, cauta-ti de drum,

Zi si noapte, ti- totuna

Scuturi crengile intr-una!

Asta-i joaca? Zici ca-i toamna

Si ca numai ea te-ndeamna

Sa imi lasi copacii goi?

Sa pui frunzele-napoi!

-Nu ca frunze aramii,

Ce plac toamnelor tarzii,

In covoare nu prea sunt,

Ii raspunse Pui - de -Vant.

Pentru asta strang de zor,

Sa le teasa in covor.

- Deci, faci treaba intr-adins,

singur spui, vezi ca te-am prins!

- Frunzele si-asa-s uscate,

cad ele nescuturate.

Norii stau in pragul lunii,

Iar eu sunt morocanos.

Ce sa fac? Sa ma dau jos?

- Da-te, strangem amandoi

Frunzele c-un maturoi

Si le prindem iar pe ram,

Alta rugaminte n-am.

Insa toamna cea domoala

A strans frunzele in poala,

Ca sa teasa un covor

Pan-la anul viitor.

Vant de toamna

M. Lovin

S-a pornit asa de-odata

vantul toamnei sa tot bata.

Sa legene crengile,

Sa scuture frunzele,

Merele si prunele,

Sa le-adunam bunele.

Sa le face, eu socot

Gem, dulceata si compot.

Alte poame noi treptat le-om taia felii, felii

Si le-om pune la uscat

Sus, in pod, penntru iernat

Ninge

Otilia Cazimir

Ssst! Maicuta gerului,
Cu manuta inghetata,
Bate-n poarta cerului
Si intreaba suparata:
- Unde-s stelele de sus?
- Iaca, nu-s!
Vantul rau le-a scuturat
Si le-mprastie prin sat.
Uite, una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor

Si coboara-ncetisor..
- Oare-a nins?

E un fulg si-i cel dintai,
Si aduce-n vant ninsoare

Drumuri albe peste vai,

Ras curat in ochii tai,
Sanioare, zurgalai

Zboara cocorii

Marcela Penes

Copii, de ce zboara cocorii

Cand vine toamna pe la noi,

Lasand in urma frig si ploaie

Si pomii desfrunziti si goi?

Incotro dorul ii mana?

Neobositi navigatori

Plecati de cate ori e toamna

Si-ntorsi tot de atatea ori?

Noi ii privim cu intristare

Cum trec precum se trec si norii.

Si ne-ntrebam in orice toamna:

"De ce ? De ce se duc cocori?"

de ce rosesc departe zorii?

De ce sunt geruri si furtuni?

De ce nu suntem noi mai buni?

De ce ne pedepsesc cocorii?

Cantec

George Cosbuc

A venit un lup din crang

Si-alerga spre sat sa fure

Si sa duca in padure,

Pe copiii care plang.

Si-a venit la noi la poarta

Si-am iesit eu c-o nuia:

Lup batran, cu trei cojoace,

Vin la maica sa te joace!

Eu chemam pe lup incoace,

El fugea-ncotro vedea.

Ieri, pe drum, un om sarac

Intreba pe la vecine:

-Poarta-se copiii bine?

Daca nu, sa-i var in sac!

Si-a venit la noi la poarta

Si-am iesit eu si i-am spus:

Puiul meu, e bun, si tace.

Esti sarac, dar, n-am ce-ti face!

Du-te, du-te, si s-a dus.

Si-a venit un negustor

Plin de bani, cu valva mare.

Cumpara copii pe care

Nu-i iubeste mama lor.

Si-a venit la noi la poarta

Si-am iesit si l-am certat:

-N-ai nici tu, nici imparatul

Bani sa-mi cumpere baiatul!

Pleaca-n sat, ca-i mare satul,

Pleaca, pleaca!

Si-a plecat!

Catelusul schiop

Elena Farago

Eu am numai trei picioare

Si de-abia ma misc: top, top

Rad cand ma-ntalnesc copiii

Si ma striga, cutu schiop.

Cat sunt de frumosi copiii

Cei cuminti si cat de mult,

Mi-ar placea sa stau cu dansii,

Sa ma joc si sa-i ascult.

Dar copiii rai la suflet

Sunt urati, precum i-acel

Care m-a schiopat pe mine

Si nu-i pot iubi defel.

Acum, vine si-mi da zahar

Si ar vrea sa fie bun.

Si-as putea sa-l musc odata

De picior, sa ma razbun.

Dar il la, asa, sa vada, raul,

Ca un biet catel

Are inima mai buna

Decat a avut-o el.

Motanul pedepsit

Elena Farago

Randunica e plecata

Dupa hrana, pentru pui.

Cuibu-i singurel sub stresini

Si prin curte, nimeni nu-i.

Rade sub mustati motanul:

- Ce noroc, pacat sa-l scap!

Iute sus, dar, poc, o piatra

Il loveste drept in cap.

Rau de tanguie motanul:

- Miau, si vai de capul meu!

Petrisor il ia in brate:

- Iarta-ma, te rog, caci eu

Te-am lovit si rau pare

Dar de bietii puisori

Tie cum nu ti-a fost mila

Cand sarisi sa ii omori!

Gandacelul

Elena Farago

De ce m-ai prins in pumnul tau

Copil frumos, tu nu stii oare

Ca-s mic si eu, si ca ma doare.

De ce ma strangi asa de rau.

Copil ca tine sunt si eu

Si-mi place sa ma joc si mie,

Si mila trebuie sa-ti fie

De spaima si de plansul meu!

De ce sa vrei sa ma omori?

Caci am si eu parinti ca tine,

Si-ar plange mama dupa mine

Si-ar plange bietele surori!

Si-ar plange tata rau de tot,

Caci am trait abia trei zile,

Indura-te de ei copile,

Si lasa-ma, ca nu mai pot!

Asa plangea un gandacel

In pumnul ce-l strangea sa-l rupa.

Si l-a lasat copilul dupa

Ce n-a mai fost nimic din el.

A incercat sa-l mai invie

Suflandu-i aripile-n vant,

Dar a cazut in tarna frant

Si-ntepenit pentru vecie.

Scarbit de fapta ta cea rea

Degeaba plangi acum copile!

Ci du-te-n casa acum si zile

Parintilor isprava ta.

Si zile ca de-acum ai vrea

Sa ocrotesti cu bunatate

In cale, orice vietate

Oricat de far-de-semnatate

Si-oricat de mica ar fi ea!

Dimineata

V. Alecsandri

Zori de ziua se revarsa peste vesela natura,

Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura.

In curand si el apare pe-orizonul aurit,

Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.

El se-nalta detrei suliti pe cereasca mandra scara

Si cu raze vii saruta june flori de primavara,

Deditei si viorele, brebenei si toporasi

Ce razbat prin frunzi uscate si s-arata dragalasi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de munca.

Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de pe lunca.

In gradini, in campi, pe dealuri, prin poiene si prin vii

Ard movili buruienoase, scotand fumuri cenusii.

Caii zburda prin ceairuri; turma zbiara la pasune;

Meii sprinteni pe colinice fug gramada-n rapigiune,

Si o blanda copilita, torcand lana din fuior,

Paste bobocei de aur lang-un limpede izvor.

Primavara

Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasa,

Campul iar a inverzit,

Randunica cea voioasa

La noi iarasi a sosit.

Dintr-o creanga-n alta zboara

Sturzul galben, aurit.

Salutare primavara

Timp frumos, bine-ai venit!

Turturele se-ngana,

Mii de fluturi vezi zburand

Si pe harnica albina

Din flori miere adunand.

Canta cucu-n dumbravioara

Pe copacul inflorit,

Salutare primavara,

Timp frumos, bine-ai venit!