Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Poezii si cantece

COPILUL PRESCOLAR

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC GRUPA: MARE PREGATITOARE Darurile toamnei
PROIECT DIDACTIC Educatie muzicala
Proiect de activitate GRUPA :mare-pregatitoare - Cunoasterea mediului, Narcisa si zambila
FISA DE LUCRU - Grupeaza frunzele care au aceeasi forma si coloreaza-le
PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: pregatitoare, forma – elemente de limbaj plastic si decorativ
Pisicuta mea
PROIECT DIDACTIC GRUPA: Pregatitoare - EDUCATIE PENTRU STIINTA- ACTIVITATE MATEMATICA
BUCURIA COPILARIEI - FISA DE EVALUARE FINALA/ INTERDISCIPLINAR
„CAND/CUM SI DE CE SE INTAMPLA ?” - PROIECT TEMATIC : „Prietenii nostri, animalele”
Diversitatea jocului la varsta prescolara

TERMENI importanti pentru acest document

: ambianta psihorelationara in pedagogie prescolara : transformari semnificative ale afectivitatii copilului intre 3 si 6 ani : fisa de observatie a anteprescolarului : regimul de viata si dezvoltarea fizica a prescolarului :

COPILUL PRESCOLAR

 

    Prescolaritatea aduce schimbari importante atat in planul dezvoltarii somatice,a celei psihice,cat si in planul vietii relationale.Acest stadiu  se intinde intre varsta de 3 si 6-7 ani,el fiind denumit si ,,varsta de aur a copilariei”.

    Apar diferente de solicitari fata de cele ale mediului familial,din partea invatamantului prescolar ,diferente ce presupun noi conduite de adaptare,precum si adancirea contradictiilor dintre solicitariile  externe si posibilitatile interne ale copilului de a le satisface.

    Jocul ,desi reprezinta activitatea dominanta ,incepe sa se coreleze si cu sarcini instructive-educative.Mai ales in cadrul gradinitei jocul atinge apogeul,fiind imbogatit si diversificat in chip deosebit.Alaturi de acestea  se desfasoara  si alte activitati care creeaza loc din ce in ce mai larg pentru invatare ,pregatind astfel copilul pentru intalnirea cu scoala.Aceasta cauza va conduce la complicarea si adancirea proceselor de cunoastere,la schimbarea atitudinii fata de mediul inconjurator.

    Daca anteprescolaritatea  a fost perioada expansiunii subiective,prescolaritatea este varsta descoperirii realitatii,a realitatii fizice,umane si mai ales a autodescoperirii.

   Daca in perioada anterioara traia intr-un univers instabil, modificat dupa dorinte adeseori ,acum copilul descopera ca exista o  realitate  externa care nu depinde de el si  de care trebuie sa tina cont daca vrea sa obtina ceea ce doreste.

    Adultii ii  ,,impun “ un anumit mod de a se comporta, ,,il obliga”  la diverse reguli de folosire a obiectelor ,mimarea unei actiuni(se facea ca scrie la trei ani) este inlocuita cu invatarea ,cu atitudinea mult mai realista(invata sa scrie).

   Realitatea  isi face aparitia  pe toate planurile ,nu numai fizic.Astfel in plan uman ,daca pana acum el se confunda cu alte persoane ,mai ales cu mama sa ,acum incepe sa-l recunoasca acesteia o individualitate propie.

    Extinderea cadrului relational cu obiectele ,cu altii,cu sinele constituie  o premisa pentru dezvoltarea psihica pe toate planurile.Se contureaza germenii constiintei morale iar dobandirea unor diverse categorii  de deprinderi sporesc gradul de autonomie.Daca aceasta tendinta ii este refuzata  apar conduite de opozitie sau de rivalitate;de asemenea,daca exista diferente de solicitari din partea gradinitei si a familiei poate apare dedublarea comportamentului .

         Regimul de viata si  dezvoltarea fizica a prescolarului-

     Schimbarile somatice la care ne vom referi in continuare ,sunt dependente de un program ereditar dar conditionate puternic de regimul alimentar si de cel de activitate si odihna.La acest stadiu se disting  mesele principale si gustarile si se  obisnuieste  sa respecte programul lor.Isi insuseste o anumita tinuta la masa ,isi formeaza deprinderi de folosire a tacamurilor,sties a se adreseze politicos  celor cu care se afla impreuna in aceste momente.

     Ritmurilr veghe-somn sunt de acum stabilizate si intrate in obisnuinta.Prescolarul doarme noaptea cca 11-12 ore iar ziua inca o ora sau  o ora si jumatate.Totodata copilul isi formeaza cateva obisnuinte igienice care raman pentru toata viata.

     Cresterea fizica ,mai ales a taliei si a greutatii ,exprima calitatea  regimului de viata.la finalul stadiului  copilul va avea in talie aprox. 116cm si o greutate de 22 kg.De mare interes sunt transformarile de la nivelul sistemului nervos .Astfel corpul neuronal creste si la fel prelungirile nervoase,facand ca greutatea totala a creierului sa fie,la sfarsitul stadiului  de 1 200gr.

      Toate  aceste schimbari organice duc la o aliura caracteristica  pentru acest stadiu :copilul este relativ inalt ,plinut,tenul roz,privire vioaie si inteligenta si exuberanta motrica si senzoriala.

       Dezvoltarea proceselor senzoriale intre 3 si 6-7 ani-

      Exuberanta motrica si senzoriala  a acestui stadiu se exprima si in perfectionarea  evidenta a sensibilitatii tactile si in cresterea rolului sau in explorarea lumii:copilul vrea sa pipaie tot ce vede.Perceptiile tactile permit mari acumulari ale experientei personale cu lucrurile.

     Sensibilitatea si perceptiile vizuale sunt tot atat de amplu antrenate in explorarea lumii ca si cele tactile.Se construiesc mecanismele constantei in adancime ,se insusesc si folosesc corect cuvintele care semnifica raporturi spatiale:aproape ,departe,sus,jos,etcPana la 5 ani  se recunosc si se denumesc corect culorile de baza:rosu,galben ,verde, albastru,maro si ceva mai tarziu si mai rar folosite ,violet si indigo.

     Vazul continua sa integreze si  sa structureze unitar informatiile tactile  dar mai sunt inca dificultati  in sensul ca se recunoaste mai greu vizual ceea ce s-a perceput mai inainte tactil.

     Reprezentarile ,aparute ca fapte psihice in anteprescolaritate ,au devenit deja componente  de baza ale planului intern,subiectiv.Ele joaca, la prescolar ,un rol  considerabil in construirea  semnificatiei cuvintelor ,in desfasurarea gandirii intuitive,si in imaginatie si  deci sunt in plin avant.

      Dezvoltarea  gandirii  prescolarului-

    De-a lungul  acestui stadiu ,desi gandirea copilului se afla la nivel preoperational ,se inregistreaza o serie de progrese evidente pe masura apropierii de incheierea lui.

    Principala caracteristica a gandirii prescolarului este intuitivitatea.Ea este acum degajata de planul actiunii concrete si de planul direct efectiv.Gandirea  nu dispune inca de operatii si  nu se extinde dincolo de perceptive.Un copil de 5 ani  si 4 luni nu simte nevoia  unor repere de diferentiere a varstei unor personaje si spune  asa:,,un baiat mare dar  nu om,o fata mare dar nu mama”.

 Prescolarul nu rezolva sau rezolva in masura insuficienta sarcini  cognitive cum ar fi stabilirea egalitatii intre doua siruri de elemente,conservarea cantitatii,incluziunea claselor,etc.J.Piaget si colaboratorii sai au cercetat  cu minuotiozitate posibilitatile rezolutive  ale prescolarilor si au demonstrate nivelurile care pot fi atinse in acest stadiu. Astfel ,li s-a cerut copiilor sa puna ,,tot atatea”fise cate jetoane fusesera asezate de experimentator (erau 8 jetoane).Copiii de 4-5 ani erau preocupati  de a umple spatial delimitat de primul si ultimul jeton si nu-I preocupa nr fiselor.A doua solutie  a fost data de prescolarii de 5-6 ani .Ei au rezolvat  sarcina stabilind o corespondenta de unu la unu intre jetoane si fise.Si ei  opereaza tot perceptiv numai ca dispun de o perceptie mai analitica.Nici acestia nu sunt sensibili la relatii cantitative si dovada a constituit-o faptul ca atunci cand cercetatorul  a rasfirat fisele ,ei nu au mai recunoscut egalitatea celor doua siruri.Acelasi rezultat s-a obtinut cand unul din siruri a fost dezorganizat,chiar daca nu se depaseau frontierele sirului de jetoane.

Copii de 3-4 ani raporteaza totul la propia lor persoana astfel ca luna merge odata cu el,fulgii de nea vin exact pep alma lor,ceea ce ie inconjoara are legatura cu ei,deci un egocentrism  characteristic stadiului.

Animismul este ,de asemenea ,propriu  gandirii prescolarului,mai ales celui de 3-4 ani.Pentru acesta,norii se misca pt ca ei,,stiu”,cand este soare  sic and este frig.

  O atitudine caracteristica au  prescolarii si fata de relatia posibil – imposibil(cred in Mos Craciun,in personajele din povesti).

    Posibilitatea copiilor de a interactiona ,inca de foarte tipuriu cu calculatorul ,activeaza foarte mult gandirea si ajuta sa surprinda mai repede o serie de relatii cauzale mai simple sau sa releve unele calitati umane reale sau pe cele ale personajelor din  basme,etc

    Limbajul copilului intre 3 si 7 ani-

   In prescolaritate o spectaculoasa dezvoltare se petrece in planul limbajului ,iar diferentele intre inceputul si sfarsitul stadiului sunt remarcabile.Chiar in jurul a 5 ani,unii prescolari pot sa ne surprinda  prin felul cum vorbesc:correct fonetic si grammatical.Vocabularul  pasiv poate sa inregistreze cresteri minime de la 400 la1 500 cuvinte,la sfarsitul stadiului  si maxime intre 1000 si 2 500 – 3 000 in timp ce cel activ ramane  ceva  mai restrans.

 Prescolarii manifesta o adevarata  placere sa-si insuseasca cuvinte noi ,sa se mandreasca pt ca le stiu.Copilul se poate exprima pretentious fara ca ceea ce spune sa aiba  un inteles deplin pentru el. De exemplu:o fetita de 3 ani si jumatate ,care de altfel vorbea foarte bine ,se exprima foarte politicos asa:,, va pot fi de folos cu ceva?” ,intalnind o vecina pe scarile blocului,imitand-o pe mama sa.Prescolarii nu inteleg foarte bine sensurile figurate.Sub influenta gradinitei ,prescolarii folosesc din ce in ce mai bine timpurile verbelor ,acordurile dupa numar si gen ,dar mai au dificultati la cele dupa caz(ex:e ziua lu America).

 Copilul de sase ani isi da seama  uneori si de faptul ca limbajul ii poate permite sa-si ascunda un anume gand ,o anume fapta. 

    In ceea ce priveste pronuntia ,pana la 3-4 ani se depasesc unele din dificultatile  stadiului anterior ,dar mai departe ,mai raman doar rotacismele si sigmatismele ,a caror prezenta nu trebuie sa nelinisteasca,dar sa determine apelul la logoped.

    Memoria si imaginatia  - aspecte caracteristice pentru prescolar –

    Numeroase achizitii ale acestui  stadiu  sunt conditionate  si  de transformarile pe care le inregistreaza  memoria copilului.Memoria lui continua sa fie concreta.O parte insemnata  a continuturilor ei,este reprezentata  de experienta personala de viata ,acum punandu-se bazele acesteia si constituindu-se primele amintiri.Dupa 5 ani se constituie amintirile,adica se retin acele evenimente deosebite,cu mare incarcatura afectiva.

In acest stadiu ,se manifesta  uneori un fenomen specific si anume ,reminiscenta,mai ales la prescolarii mici si mijlocii.Daca ei au asistat la un eveniment cu totul deosebit,in etapa imediat urmatoare acestuia ,nu pot relata nimic,dar a doua zi pot reproduce chiar si aspecte de detaliu.

    Imaginatia  la prescolar ,apare prin contrast cu stadiul anterior ,intr-un avant deosebit.Daca la anteprescolar abia apare o forma elementara de imaginatie reproductiva implicata in ascultarea  povstilor si povestirilor simple,la prescolar se manifesta  deplin reconstituirea mintala a celor ascultate.In genere,imaginatia prescolarului este stimulata  de  trairile lui afective.

 O alta caracteristica a imaginatiei prescolarului ,este legatura stransa cu perceptia si experienta concreta pe care le combina pentru a-si usura intelegerea sau de a-si da un raspuns la numeroasele de ce –uri.

Imaginatia creatoare  se manifesta mai  evident in desen, modelaj, constructii si diverse  jocuri cu subiect.De la 4 ani ,desenul se realizeaza in baza unei intentii si tinde sa se organizeze pe o tema oarecare.In genere,prescolarii  sunt mai putin preocupati  de asemanarea desenului cu realitatea.

   Fantezia ingaduita si cultivata la prescolaritate ,va genera fortele creatoare de mai tarziu.

Particularitati ale atentiei la prescolar –

   Atentia dobandeste la  prescolaritate  cateva proprietati diferentiatoare,a caror cunoastere este indispensabila in munca de educatie la aceasta varsta.In primul rand ,atentia  involuntara este amplu manifestata si permanent sustinuta de marea curiozitate a prescolarului.

 Posibilitatile de intelegere au crescut ,contrbuie la activizarea atentiei si la sporirea eficientei ei in desfasurarea interesantelor activitati in gradinita.Remarcam de asemenea ,cresterea volumului atentei ,prescolarul fiind in stare sa urmareasca  atat propria activitate cat si unele aspecte de ambianta.Dar cea mai importanta schimbare petrecuta in acest stadium,este aparitia atentiei voluntare,mai intai in cadrul jocului apoi si in celelalte activitati.

   Stabilitatea atentiei este dependenta si de caracteristicile activitatii: de gradul  adecvarii ei la capacitatile copilului ,de noutatea si caracterul ei stimulativ si antrenant.

 Transformari semnificative ale afectivitatii copilului intre 3 si 6 ani - 

Prima observatie pe care o putem face cu privire la  viata afectiva a prescolarului,este ca apare mult mai bogata si diversificata in comparatie  cu stadiul anterior.Cresterea  capacitatilor  generale ale copilului,fac sa se amplifice relatiile sale cu mediul si in primul rand cu parintii ,apoi cu ceilalti membri ai familiei si cu rude  mai mult sau mai putin apropiate.

 Intrarea in gradinita este  o noua  sursa de trairi afective variate.Totodata ,viata afectiva a prescolarului este  in mare masura situativa ,adica este generata de imprejurimi concrete ,derulate ,,aici si acum” si se moduleaza pe  curgerea acestora sip e gradul de concordanta cu trebuintele lui.

O alta caracteristica a  afectivitatii prescolarului  este cresterea complexitatiii ei in comparatie  cu ceea ce am constatat la  anteprescolar.Complexitatea rezulta  din imbogatirea raporturilor  cu ambianta cat si din interactiunile cu toate celelalte  procese si functii psihice.

 O alta caracteristica este vibratia afectiva.Se stie ca la 3 ani copilul poate fi putin impresionat  daca un altul plange langa el ,dar la 5 ani manifesta compasiune,vrea sa-I aline durerea sa-l mangaie ,il roaga san u mai planga si este posibil sa inceapa si el sa planga.Dar la sfarsitul stadiului  copilul isi stapaneste mai bine  propria reactie si amplifica actiunile consolatoare.

 Prescolaritatea  este si  stadiul  in care se realizeaza o  evidenta invatare afectiva prin observarea conduitelor celorlalti,prin imitarea dar si prin asimilarea unor cerinte si  norme.

Dar cel mai important eveniment din viata afectiva a prescolarului este cristalizarea sentimentelor generata  de relatii de durata  si de generalizarea emotiilor traite la intalnirea cu obiectul lor.

Fetita isi cristalizeaza intr-o maniera matura ,sentimentele de dragoste fata de cei doi parinti.Baiatul traieste complexul de sentimente care a fost denumit de autorii psihanalisti ,,Complexul Oedip”:baiatul o  iubeste foarte mult pe mama sa si vede in tata un rival.Apoi,baiatul trece de la o dragoste exclusivista si posesiva ,la o dragoste echilibrata de prezenta tatalui si de atitudinile fata de el.

    Prescolarul  care se dezvolta  normal,care progreseaza pe toate planurile ,care vine la gradinita si invata foarte multe lucruri ,tinde sa devina mare,sa fie scolar si aceasta dorinta este dominanta sistemului sau motivational ,este continutul principal al tensiunii psihice fundamentale care stimuleaza intreaga sa devenire.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 474
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved