Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

Poezii si cantece

EVALUAREA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR ACTUAL

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect Didactic Grupa:mare pregatitoare matematica - compunerea si descompunerea in limitele 1-8
ADIO GRADINITA -program pentru serbarea de sfarsit de an -grupa pregatitoare-
FISA DE LUCRU - Recunoaste florile de primavara
Proiect didactic matematic Grupa: mare „Cine stie mai bine?”
PROIECT DIDACTIC - EDUCAREA LIMBAJULUI
TULBURARILE DE LIMBAJ SI MIJLOACELE FOLOSITE IN GRADINITA PENTRU CORECTAREA LOR
CARNAVALUL FLORILOR
JOCUL – FORMA DE EVALUARE A LIMBAJULUI UTILIZAT IN ACTIVITATILE DIN GRADINITA
PROIECT DIDACTIC - GRUPA : Mica, IARNA, Ursul pacalit de vulpe
PROIECT EDUCATIV “ACTUALI SI VIITORI MUZICIENI”

TERMENI importanti pentru acest document

: evaluarea in invatamantul prescolar : tehnologii de evaluare in invatamantul prescolar : functiile evaluarii in invatamantul prescolar : tehnologii de evaluare la prescolari :

EVALUAREA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR  ACTUAL

   

         Ca in intreg sistemul de invatamant si in sistemul prescolar  evaluarea se concentreaza asupra eficientei acestuia privita prin prisma raportului dintre obiectivele proiectate si rezultatele obtinute de catre copii in cadrul activitatilor instructiv-educative.  Deoarece procesul de invatamant este un proces de autoreglare, fluxul informational circula in ambele sensuri, de la comanda spre executie si invers, de la executie spre comanda. Ultima se realizeaza prin conexiune inversa. Existenta acestei secvente face ca procesul de invatamant la nivel prescolar si nu numai, sa fie atat un sistem reglabil   cat si unul autoreglabil.

         Prin continutul sau evaluarea urmareste sa determine modul in care obiectivele stabilite se infaptuiesc  in activitatea instructiv educativa. Intrucat aceasta infaptuire este un proces continuu si de durata si la nivel prescolar,  evaluarea se poate efectua pe parcurs, secvential sau in finalul sau.

         In acest context putem afirma ca evaluarea  performantelor in invatare ale copiilor  de varsta prescolara  se realizeaza  in modalitati specifice acestui  nivel de educare si instruire avand in vedere  faptul ca achizitionarea de cunostinte nu reprezinta un scop in sine in acesta etapa de varsta.

         Invatamantul prescolar actual nu face din  transmiterea  de cunostinte  un obiect expres de preocupari, ce se foloseste de cunostinte pentru a usura si optimiza procesul integrarii copilului in mediul social, ca si pentru a declansa si stimula dezvoltarea  potentialului biopsihic de care dispune nativ  copilul.

         Pentru aceste considerente procesele evaluative  sunt orientate catre punerea in evidenta  a progreselor pe care le realizeaza  copilul in invatare , fapt ce se releva  hotarator in inbunatatirea  parametrilor generali  ai dezvoltarii psiho-fizice , in dobandirea unei anumite autonomii actionale si functionale .

         Dupa functiunile pe care evaluarea  o indeplineste  in cadrul procesului  mai larg al stimularii  potentialului biopsihic  al copilului si al optimizarii parametrilor generali ai dezvoltarii acestuia , formele de evaluare utilizate in gradinita  sunt:

*    evaluarea  initiala  care consta in aprecierea nivelului general  al dezvoltarii copilului  la intrarea in gradinita sau in momentul integrarii lui in diferite categorii  de varsta ale prescolaritatii ( nivel I - 3-5 ani  sau nivel II - 5-7 ani);

*    evaluarea continua (sau de progres)  pe care o regasim in derularea tuturor  activitatilor curente din cadrul  gradinitei si care opereaza  in diverse forme :

F   a observarii continue a comportamentului  copiilor, a surprinderii reactiilor  pe care ei le au la solicitari  deverse, a semnalarii progreselor  pe care le obtin prin trecerea  de la o sarcina la alta ;

F   a recompensarii  succeselor pe care copii le obtin la invatare  prin formule premiale  de genul „Bravo !”; „Foarte  bine   ; „Exceptional !”;

F   a atitudinilor de sprijin , de incurajare pentru depasirea anumitor obstacole  si dificultati in invatare  prin formule de genul „Se poate si mai bine !” ; „Mai incearca o data !”; „Dovedestev ca poti fi cel mai bun !”;

*    evaluarea sumativa (sau cumulativa)  intervine, de obicei , la capatul unei componente tematice  care se desfasoara pe o durata  mai mare de timp  sau la sfarsit de semestru –cand se revizuiesc cunostintele , deprindetile , abilitatile dobandite in acest interval de timp – cu scopul  explicit al intaririi  si stabilizarii  noilor comportamente  achizitionate.

La aceasta forma  de evaluare se recurge in mod expres  la sfarsitul anului pregatitor , cand se verifica parametrii generali ai dezvoltarii cognitive  si cand se sintetizeaza  cele mai inalte niveluri  de performanta in baza carora  copilul este declarat  apt pentru a fi scolarizat.

Pentru unii autori , inspirati de A. Gesell , dezvoltarea cognitiva  a copiilor in cadrul activitatilor din gradinita este un rezultat al maturizarii sistemului nervos si reprezinta o pura desfasurare de aptitudini mentale inascute, deci ea nu ar scoate in evidenta mecanisme de invatare . Pentru altii , aceasta s-ar prezenta ca o secventa ireversibila de stadii ueori fixe si predeterminate ,uneori sensibile la influenta mediului , dar intotdeauna orientate spre o stare finala , fiecare stadiu marcand un salt calitativ in raport cu precedentul . Pentru educatorii practicieni  aceasta dezvoltare cognitiva  a copiilor se poate pune in evidenta in urma evaluarilor derulate pe parcursul  si la finele unui ciclu de invatamant .

Cercetatorii au aratat ca abilitatile cognitive includ de asemenea , si inteligenta evaluata a copilului , termen utilizat uneori alaturi de gandire , alteori in locul lui . In procesul gandirii , prelucrarea informatiilor are ca scop cunoasterea legaturilor interioare , a relatiilor obiectelor si fenomenelor realitati. Activitatea gandirii se manifesta    intr-o succesiune continua de operatii mintale avand ca mijloc de operare limbajul ( simbolurile verbale ).

         Cu alte cuvinte putem afirma ca proba edificatoare privind gradul de intelegere atins de o persoana consta in intrebarile pe care le formuleaza individul  cu privire la dezvoltarea pe mai departe a cunoasterii sale , curiozitatea starnita de efortul facut pentru a intelege , actiunile practice pe care le intreprinde avand la baza cunostintele intelese .

         Aceste aspecte  ne intereseaza in lucrarea de fata in mod deosebit evaluarea dezvoltarii  limbajului  la nivelul prescolar , dezvoltare ce este intr-o dinamica permanenta in aceasta perioada evolutiva a unui individ..

          

EVALUAREA  CA ANTICIPARE A DEMERSULUI DIDACTIC  DIN GRADINITA

                          

          Ca o provocare, dinamica mediului social-cultural contemporan, determina transformari si modificari continue in structurile biopsihice ale copilului, de aceea educatorul este  preocupat sa operationalizeze procesul didactic ,luand ca punct de plecare si reglare profilul actual, real, concret al copilului .

         Cercetatorii au aratat ca in contextul actual, asupra  copilului se exercita o adevarata „agresiune a factorului  inteligentei ” datorita influentei mass media si a calculatorului care solicita accelerarea dezvoltarii cognitive . De aceea , procesul instructiv educativ actual va tine cont de acest ritm accelerat de maturizare care determina comportamente specifice asimilarii continuturilor instructionale propuse de mediul institutionalizat din gradinita si implicit de formarea copilului pentru  instruirea continua si  educatia permanenta.

         Ca aceste finalitati sa devina viabile , educatorul  va fi preocupat de anticiparea eficienta a  demersului didactic , ce se va baza pe o evaluare reala a nivelului de dezvoltare  a copiilor, aceasta evaluare fiind un punct de plecare in  anticiparea proiectarii demersului didactic. In acest context  aceasta proiectare va capata un caracter rational si riguros cu conditia  sa fie :

    determinate precis obiectivele instruirii;

    organizate continuturile in concordanta cu principalele  tendinte ale stiintei si tehnicii, dar si cu logica didactica;

    stabilite strategiile de predare invatare in raport cu obiectivele propuse si continuturile selectate;

    perfectionat actul de evaluare a rezultatelor copiilor, si  demersul didactic desfasurat.

Putem afirma ca evaluarea este o componenta esentiala a procesului de invatamant in general, si a procesului didactic, in special, ea interactioneaza cu celelalte componente , deci nu este o etapa supraadaugata sau suprapusa procesului de invatamant, ci este un act integral activitatii pedagogice.

         Evaluarea este definita ca activitate prin care se inregistreaza, se prelucreaza si se interpreteaza informatii despre calitatea rezultatelor scolare si a procesului care a condus la aceste rezultate, dar si despre evolutia posibila a procesului didactic in vederea perfectionarii lui si a maximizarii rezultatelor scolare. Cu alte cuvinte, in procesul instructiv educativ, evaluarea reprezinta mecanismul fundamental al conexiunii inverse si-i confera demersului didactic un caracter reglabil si autoreglabil.

         Problematica pe care o genereaza activitatea de evaluare face parte din ansamblul teoriei educatiei-teoria evaluariisca sistem de conceptii, principii si tehnici de masurare si apreciere a procesului didactic, deci este o componenta a tehnologiei didactice .

         La nivel prescolar evaluarea este orietata pe doua directii :

1.      extinderea evaluarii de la verificarea si aprecierea rezultatelor copiilor la evaluarea procesului care a condus la aceste rezultate;

2.      conceperea unor  modalitati mai eficiente de integrare a evaluarii in activitatea didactica.

Fiind o componenta a tehnologiei didactice , evaluarea poate si trebuie sa furnizeze informatii din si despre toate compartimentele activitatii  instructiv-educative desfasurata cu copiii de varsta prescolara  din gradinita.Aceste informatii vor viza :

a)     calitatea rezultatelor;

b)    rigurozitatea elaborarii obiectivelor, ierarhizarea lor si adecvarea la varsta si posibilitatile reale ale copiilor;

c)     calitatea selectarii, prelucrarii si transmiterii continuturilor;

d)    adecvarea strategiilor, metodelor si mijloacelor la obiectivele, continuturi si posibilitatile copiilor;

e)     capacitatea copiilor de transfer si aplicatie a cunostintelor si deprinderilor in situatii diverse;

f)      nivelul capacitatilor intelectuale, a trasaturilor de personalitate si a conduitei morale a copiilor;

g)     perfectionarea tehnicilor si a operatiilor de m asurare, apreciere si decizie;

h)    evaluarea nivelului pregatirii copiilor pentru scoala prin raportarea rezultatelor nu numai la posibilitatile individuale sau ale grupei, ci si la obiectivele programei pentru asigurarea reusitei scolare.

Asadar, evaluarea este concludenta si devine eficienta numai daca opereaza la nivelul celor doi termeni ai relatiei produs-proces didactic si daca adopta masuri de ameliorare. Aceste informatii de evaluare, obtinute prin conexiune inversa, au dublu rol: confirma sau infirma rezultatul, ca apoi sa regleze desfasurarea ulterioara a procesului didactic.

Astfel , sustinem ideea ca evaluarea este utilizata  in proiectarea activitatilor instructiv educative, educatorul  putand-o  utiliza ca pe o etapa  anticipativa a acestui demers pedagogic. Daca acest act evaluativ este eficient  se va observa in activitatile derulate in  cadrul actului educativ derulat, insa eficienta actului evaluativ este conditionata de realizarea complementara a functiilor evaluarii, care se va concretiza la nivelul copiilor . In acest context sustinem ideea ca evaluarea este eficienta pentru copiii de varsta prescolara daca acestia:

·        isi fixeaza cunostintele insusite;

·        isi integreaza grupurile de cunostinte in sisteme cognitive;

·        invata sa aplice cele asimilate in situatii noi;

·        traiesc stari agective care, prin repetare si generalizare , vor forma sentimentul succesului;

·        isi dezvolta trebuinta  de cunoastere si autoinformare;

·        isi perfectioneaza imaginea de sine care daca va fi pozitivam ii va mobiliza  in viitoarele activitati.

        De asemena, evaluarea va fi eficienta  si din perspectiva raspunderii profesionale a educatoarei, daca aceasta :

F        va aprecia obiectiv calitatea prestatiilor sale;

F        descopera dificultatile tipice si specifice intampinate de copii si cauzele care le-au produs;

F        isi intocmeste programe de exercitii suplimentare sau de dezvoltare;

F        sesizeaza strategiile care sunt eficiente ;

F        isi regleaza si pefectioneaza stilul didactic.

Studiile au aratat ca actul evaluativ este eficient si isi poate realiza functiile numai in conditiile in care se integreaza profund si organic in demersul didactic ,astel s-au conturat treiforme de evaluare care au fot clasificate dupa modul lor de integrare in : evaluare initila; evaluare sumativa si evaluare continua/formativa.

Daca evaluarea initiala constiuie o premisa determinanta in proiectarea demersului didactic si o conditie a reusitei acesteia, evaluarea sumativa reprezinta un sondaj ce releva informatii atat despre copii, cat si despre activitatea  verificata insa nu insoteste demersul didactic secventa cu secventa, deci nu permite acea ameliorare pe parcurs, ori de cate ori ar fi necesar. Toate acestea se rezolva prin evaluarea continua(formativa) , care insoteste demersul didactic in toate etapele lui si evidentiaza performantele tuturor copiilor la nivelul  intregului continut.

In acest mod , obiectivele demersului nostru didactic se transforma treptat in comportamente observabile  si masurabile, comportamente care constituie pentru noi  barometrul ce indica in ce masura strategiile si mijloacele utilizate  au fost adecvate la obiective, continuturi, posibilitatile copiilor si timpul acordat.

Daca  intraga noastra activitate educationala o vom proiecta si desfasura de pe principiile unei asemenea conceptii pedagogice, evolutia si progresul copiilor e asigurat. Orice copil care, in mod dominant, poate rea;liza si rezolva sarcinile de invatare la care este solicitat isi  formeaza o imagine de sine pozitiva, care il mobilizeaza si sustine energetic si motiveaza in procesul instruirii si educarii. Deci, prin evaluare, il invatam pe copil sa se cunoasca, sa se autoevalueze in vederea    autodepasirii. Acest obiectiv este conditionat de cunoasterea si intelegerea de catre copii a criteriilor de apreciere cu care vor opera in evaluarea lucrarilor si rezultatelor proprii sau ale colegilor.

Punctul culminat al strategiilor de evaluare  il  constituie  evaluarea interna  pe care o realizeaza educatoarea asupra modului cum a proiectat, organizat si desfasurat , dar si evaluat, procesul didactic. Aceasta evaluare este deosebit de importanta in proiectarea  urmatoarei secvente a demersului didactic. 

Deosbit de importanta este si evaluarea  externa  pe care o efectueaza directorul unitatii/inspectorul de specialitate  sau comisia de evaluare  care compara rezultatele  cu nivelul altor grupe de aceeasi varsta. Numai asa rezultatele vor fi obiective si reale, iar demersul didactic urmator va fi cel accesibil si necesar si va putea  asigura evolutia copiilor prin eficienta lui.

Rezultatele astfel obtinute in procesul de invatamant reprezinta  un produs cu aspecte multiple, ce se constituie in indicator concludent al calitatii  si eficientei demersului didactic . Etalonul dupa care  se face aprecierea il constituie obiectivele  prevazute de curriculum  si obiectivele secventei demersului didactic, verificat concomitent cu stabilirea unor criterii la care  sunt raportate rezultatele copiilor.

Obiectivitatea rezultatelor presupune raportarea la cerintele  programei, iar de aici se desprinde clar necesitatea si importanta hotaratoare a definirii cat mai precise, clare logice a obiectivelor  pedagogice pentru fiecare demers didactic. In acest context, obiectivele capata un dublu rol in procesul didactic  astfel :

?    indica in ce directie sa orientam demersul didactic;

?    la finalul lui, obiectivele devin criterii in functie de care apreciem daca obiectivele s-au transformat in rezultatele dorite si asteptate.

Ca o concluzie putem afirma  ca , indiferent de metoda, procedeul sau forma pe care o ia procesul evaluarii, pentru a fi concludent  si eficient , trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

{         definirea si cunoasterea prealabila a obiectivelor procesului didactic;

{         crearea situatiilor de invatare care sa permita copiilor sa achizitioneze comportamentele pe care le presupun aceste obiective;

{         alegerea metodelor si instrumentelor  de inregistrare si masurare a rezultatelor;

{         desfasurarea procesului de evaluare si masurare;

{         evaluarea si aprecierea datelor culese;

{         concluzii si diagnostice.

Tot acest proces evaluativ poate fi eficient numai dupa o analiza obiectiva si responsabila a deficientelor demersului didactic incheiat si dupa stabilirea unor masuri de ameliorare a activitatii instructiv-educative pentru maximizarea rezultatelor viitoare ale prescolarilor

          

           

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2312
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved