Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Gradinita

Poezii si cantece

Fata babei si fata mosneagului de ion creanga

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Educarea limbajului - Proiect didactic (Lumea povestilor)
„COMOARA DIN SUFLET …
Scolarei si scolarite
Fisa de lucru Limba romana – Cuvantul alcatuit din trei silabe
Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii (3-6/7 ani)
PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA : mijlocie „Ce stim despre primavara?”
Educatoarea
Numarul si cifra 4
CARNAVALUL PERSONAJELOR DIN POVESTI
„CAND/CUM SI DE CE SE INTAMPLA ?” - PROIECT TEMATIC : „Prietenii nostri, animalele”

TERMENI importanti pentru acest document

: fata babei si fata mosneagului- proiect activitate : fata babei si fata mosneagului ion creanga : expresii frumoase din fata babei si fata mosului : expresii din povestea fata babei si fata mosneagului :
loading...

„FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI” de Ion Creanga

(povestirea educatoarei)

                                                                     

            Povestirile devin un model de vorbire cand sunt prezentate intr-o forma corespunzatoare sub aspect gramatical si stilistic. Ascultand povesti, copiii intalnesc expresii noi care, odata cunoscute devin un bun al lor. Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii populare cat si a celei literare. Copilul retine expresii precise, uneori poetice, epitete artistice, formule stereotipe specifice stilului povestitorului, diverse forme sau grupari sintactice care dezvolta vorbirea corecta a copilului.

            Prin continutul lor plin de invataminte, povestile contribuie la formarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter, la dezvoltarea armonioasa a personalitatii, le furnizeaza cunostinte privitoare la cele mai variate aspecte de viata, ii familiarizeaza cu lumea animala vegetala, umana. Prin varietatea si bogatia ideilor pe care le cuprind, ele emotioneaza si-l conving pe ascultator de frumusetea vietii si adevarului, avand o valoare etica deosebita.

            Eficienta povestirilor nu depinde numai de continutul celor povestite, ci de felul in care se capteaza atentia copiilor, de vocea fireasca, blanda a educatoarei, de masura in care e completata latura semantica a cuvintelor si imbinarile noi prin intonatie, gesturi, de felul cum sunt pusi copiii in situatia de a folosi cuvintele si expresiile in enunturi personale.

            Povestea „Fata babei si fata mosneagului” aduce in atentia copilului contrastul dintre oamenii buni, cinstiti si harnici care-si indeplinesc munca lor cu dragoste si voie buna si cei „clevetitori”, „rai la suflet” si lenesi care-i dispretuiesc pe cei care-i intalnesc in cale.

            Modalitatea pe care am abordat-o in prezentarea povestii a avut ca suport intuitiv imagini sugestive - tablouri cu secventele principale de o tinuta estetica deosebita expuse pe un suport asezat in campul vizual al copilului.

Am trezit interesul copiilor pentru activitate prin crearea unei atmosfere de poveste, asezand in sala de clasa siluete ale personajelor cunoscute. Aparitia bunicutei si a bunicului din trusa teatrului de papusi, costumati adecvat,  a sporit misterul si a starnit curiozitatea copiilor care si-au manifestat dorinta de a cunoaste si a stii cat mai multe despre povestea anuntata.

In prezentarea continutului am pornit de la titlul povestii, prin explicarea notiunilor de „baba” si „mosneag” facand trimitere la cuvintele cunoscute de copii: baba - batrana, bunica, mamaie, mosneag - batran, bunic, mos, tataie.

Prin povestirea continutului am reusit sa evidentiez faptul ca „fata mosneagului era „frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima…. era robace si rabdatoare” si, in contrast cu ea fata babei „era sluta, lenesa, tafnoasa si rea la inima, cartitoare si nemultumitoare” explicand aceste cuvinte si expresii pentru a fi intelese de copii.

Calitatile fetei mosneagului se dezvaluie pe masura ce se deapana firul povestii. In drumul sau, dupa ce a fost alungata de la casa parinteasca, intalneste o catelusa bolnava, un par plin de omizi, o fantana parasita, un cuptor „gata sa se risipeasca” care se adreseaza fetei cu aceleasi cuvinte:”Fata buna si harnica…”. Muncitoare si buna la inima fata ingrijeste catelusa bolnava, curata de mal fantana, „humuieste” cuptorul, curata de omizi parul, dupa care ajunge la casa Sfintei Duminici, unde pregateste bucate alese, deretica prin casa, spala si hraneste lighioanele. Modesta, drept rasplata pentru munca depusa alege din pod lada cea mai veche si mica, multumeste Sfintei Duminici si porneste spre casa pe acelasi drum. Rasplata fetei pentru calitatile ei, prezentata in sfera miracolului arata copiilor roadele muncii constiincioase. Datorita muncii este rasplatita cu „placinte crescute si rumenite”, apa „rece ca gheata si limpede ca lacrima”, pere „dulci ca mierea si galbene ca ceara” si o salba de aur pe care, ajunsa acasa o daruieste tatalui sau.

Prin interventia divinitatii in derularea povestii se asigura un trai imbelsugat fetei si mosneagului prin lada fermecata din care izvorasc tot felul de bogatii: „nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi ies din ea, incat mosneagul pe loc a intinerit.”

Ramasa „oparita” de ciuda, fata babei a pornit si ea „ trasnind si plesnind” pe acelasi drum sa aduca mai multe bogatii decat adusese fata mosneagului. Intalneste aceleasi personaje (catelusa bolnava, parul plin de omizi, fantana cea „malita si seaca”, cuptorul „cel nelipit si aproape sa se risipeasca”) pe care refuza sa le ingrijeasca asa cum facuse fata mosneagului, ba mai mult, le raspunde cu ciuda si in bataie de joc: „Da cum nu! Ca nu mi-oi festeli eu manucutele mamucutei si tatucutei! Multe slugi ati avut ca mine?”

Lenesa, cum este descrisa la inceputul povestii, nu indeplineste nici-una din muncile pe care le dusese la bun sfarsit sora sa, pe deasupra este lacoma, luand ca simbrie de la Sfanta Duminica lada cea mai noua si mai frumoasa. La intoarcere, cuptorul a ars-o „cu limbile de foc”cand a incercat sa ia placinte rumene si gustoase, paharele de pe colacul fantanii au  disparut, parul si-a ridicat crengile pana sus, in inaltul cerului iar catelusa a muscat-o de „i-a rupt degetele si n-a lasat-o sa puie mana pe dansa”.

            Ajunsa acasa fata babei si mama vitrega sunt pedepsite aspru pentru faptele lor; din lada pe care si-a ales-o drept simbrie de la Sfanta Duminica au iesit „o multime de serpi si balauri care au mancat pe loc pe baba cu fata cu tot”, pedeapsa primita tot prin interventia divinitatii.

In timpul desfasurarii am afisat pe suport plansele cu momentele importante ale continutului, am explicat cuvintele si expresiile literare sau regionalismele folosite de autor pe intelesul copiilor, am incercat ca povestirea sa fie cat mai plastica, expresiva, prin utilizarea unei mimici adecvate, prin modelarea vocii, prin folosirea unui ton specific continutului, a unui ritm variat, prin accentuarea unui cuvant sau a unei fraze, spre a mari starea emotionala a ascultatorilor, incercand , pe cat posibil sa nu pierd contactul vizual cu copii.

Pentru sporirea eficientei activitatii de povestire, in atingerea performantei, am selectat cuvinte si expresii din text si le-am cerut copiilor sa formuleze propozitii dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical dupa care i-am invitat sa redea un moment al povestii  care i-a impresionat in mod deosebit. Am remarcat creativitatea si originalitatea copiilor in formularea propozitiilor cat si modul de redare al dialogului dintre fata mosneagului si personajele intalnite in drumul ei, timbrul si expresivitatea vorbirii .

In incheierea activitatii am scos in evidenta mesajul acestei povesti care i-au  ajutat pe copii sa constientizeze faptul ca fiecare este rasplatit dupa priceperea si dragostea cu care isi indeplineste munca, dupa bunatatea, harnicia si modestia sa si astfel, vor invata sa nu fie lenesi, lacomi, rautaciosi si invidiosi.

Intrebarile ce mi-au fost adresate la finalul activitatii de catre copii au scos in evidenta dragostea lor fata de fata mosneagului la care au admirat  bunatatea, cinstea, curajul, perseverenta, dorindu-si pe viitor sa se comporte intr-un mod similar.

Deoarece prescolarii grupei pe care o conduc iubesc universul magic al povestilor, ca ele sunt un autentic mijloc de educare a copiilor am stabilit, impreuna cu ei o asa zisa „ora a povestii” in care le citesc zilnic cel putin cincisprezece minute.

Universul povestilor, cu prototipuri umane surprinse in ipostaze din cele mai variate constituie o zestre spirituala importanta ce raspunde sarcinilor multiple pe care le ridica educatia intelectuala, morala si estetica a copiilor, prin intelegerea si identificarea mesajului etic si artistic.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 693
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved