Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
Gradinita

Poezii si cantece

METODE INTERACTIVE DE GRUP

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DIDACTIC GRUPA: Mica “Decoram plicul”
PLANSE DE DESENAT
Litera A a
GRADINITA-INSTITUTIE CIRCUMSCRISA EDUCATIEI FORMALE PENTRU COPIII INTRE 3 SI 7 ANI
Numarul si cifra 10
PROIECT DE ACTIVITATE - ZANA PRIMAVARA SI FLORILE EI
Fisa de evaluare sumativa la grupa mijlocie
PROIECT DIDACTIC - Jocuri distractive si de miscare - Batistuta, Ursul doarme
CE, CUM SI DE CE SE INTAMPLA?, “A SOSIT IARNA!”
Litera D d

TERMENI importanti pentru acest document

: metode interactive de grup : metode interactive de grup in gradinita : metoda interactiva mana oarba : aplicatii metode de invatare colaborativa la prescolari :

METODE INTERACTIVE DE GRUP

 

1.     INVATAREA PRIN COOPERARE

Invatarea in grup

Invatarea prin cooperare

  • Desemneaza activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu sa coopereze.
  • Sunt recompensate performantele individuale
  • Desemneaza o situatie de invatare in care copiii lucreaza in grupuri cu abilitati si cunostinte eterogene
  • Copiii sunt recompensati pe baza  performantelor grupului
  • Aceasta metoda reprezinta utilizarea, ca metoda instructionala a grupului mic de copii, astfel incat acestia sa poata lucra impreuna, urmand ca fiecare membru a grupului sa-si imbunatateasca performantele proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti membrii ai grupului.
  • Invatarea prin cooperare are loc atunci cand copiii lucreaza impreuna, pentru a rezolva una si aceeasi problema, pentru a explora o tema noua sau a creea idei noi, combinatii noi, sau chiar inovatii autentice.
  • Invatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilitati intelectuale si practice, pe parcursul unei ore intregi, ori secvential.

Ce fac copiii ?

·        Copiii se ajuta unii pe altii sa invete, impartasindu-si ideile.

·        Stau unii langa altii, explica ceea ce stiu, celorlalti, discuta fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat impreuna, se invata unii pe altii.

·        Copiii trebuie sa fie capabili:

      -sa asigure conducerea grupului,

      -sa coordoneze comunicarea,

      -sa stabileasca un climat de incredere,

      -sa poata lua decizii,

      -sa medieze conflicte 

      -sa fie motivati sa actioneze conform cerintelor educatoarei.

Ce face educatoarea ?

·        Aranjeaza mobilierul din clasa in mod corespunzator. Ideal este formarea

                  grupurilor in numar de cate patru copii, aranjati de o parte si de alta a unei masute.

·        Stabileste criteriul de grupare (sexul, prieteniile, nivelul abilitatilor intr-un anumit

                  domeniu, diferite jocuri, etc.) si dimensiunea grupului (de la 2 la 6 copii).

·        Stabileste regulile de lucru (se vorbeste pe rand, nu se ataca persoana ci opinia sa,

                  se consulta intre ei, nu se monopolizeaza discutia, nu rezolva unul singur sarcina,   

                   se lucreaza cu culori diferite,etc.)             

·        Explica foarte clar obiectivele activitatii, specifica timpul pe care il au copiii la dispozitie.

·        Pregateste spatiul si suportul pentru Turul galeriei

Avantajele invatarii prin cooperare :

  • Interactiunile la nivel de grupuri pot crea, la nivel cognitiv, conflictul si dezechilibrul, care conduc, individul, la intrebari asupra intelegerii anterioare a fenomenelor si il pot conduce sa emita idei noi
  • Discutiile in grup ajuta pe membrii acestuia sa repete, sa proceseze si sa-si extinda cunostintele. Pe masura ce membrii grupului pun intrebari si ofera explicatii, ei sunt obligati sa realizeze conexiuni logice, sa-si organizeze cunostintele si sa activeze procesele de revizuire rapida, care sustin procesarea informatiei si mecanismele memoriei

Elementele de baza ale invatarii prin cooperare:

Interdependenta pozitiva

·        trebuie sa lucreze impreuna pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celalalt pentru sprijin, explicatii, coordonare

Responsabilitatea individuala

·        fiecare membru al grupului este raspunzator de propria contributie la indeplinirea scopului propus

Analiza activitatii grupului

·        grupurile de copii reflecteaza asupra colaborarii lor, decid asupra modului de imbunatatire a eficientei acestui tip de activitate

Dezvolta deprinderi interpersonale in cadrul grupului

Aplicatie:

Poster - Padurea

Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un Poster, in grupuri mici, fiecare avand sarcini diferite:

1. un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii;

2. un grup deseneaza si decupeaza plantele;

3. un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea;

4. un grup prgateste plansa cu culorile potrivite, apoi asambleaza rezultatele celor trei grupe

Toti copiii analizeaza daca cunostintele copiilor au fost corecte si redate corespunzator.

       

2. BRAINSTORMING

·        In traducere directa 'furtuna in creier' sau 'asalt de idei', este o metoda utilizata pentru a ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai multe idei, fara a se lua initial in consideratie valoarea acestor idei.

·        Este cea mai simpla metoda de a stimula creativitatea si de a genera noi idei intr-un grup; se poate practica oral si se foloseste pentru a gasi cat mai multe  solutii la o problema.

Etapele brainstormingu-lui:

1.  Se hotareste  tema brainstorming-ului si se formuleaza ca intrebare

2.  Comunicarea sarcinii de lucru

3.  Comunicarea regulilor

4.  Activitate frontala de prezentare a ideilor

5.  Inregistrarea ideilor

6.  Evaluarea ideilor

  • Educatoarea va nota pe tabla toate ideile generate (inclusiv pe cele care nu au legatura cu subiectul sau par 'trasnite') in ordinea rostirii lor
  • Nimeni nu va face nici un fel de apreciere la adresa ideilor emise, nimeni nu va fi obligat sa vorbeasca
  • Sunt permise asociatiile de idei (auzind ideea unui participant, alt participant o poate dezvolta).
  • Evaluarea se face cand ideile par sa fi „secat“, se  opreste exercitiul si se trece la etapa calitativa (analiza solutiilor, ordonarea lor in functie de realismul lor, eliminarea celor incompatibile cu problema sau cu posibilitatile momentane etc.)

Aplicatii practice:

Intrebari adresate la diferite activitati::

·        Ce s-ar intampla daca nu ar ploua niciodata?

·        Ce putem face pentru a avea un oras curat?

·        Ce s-ar intampla daca nu ar exista alfabetul?

·        Cautati sinonime pentru cuvantul “toc”,etc

·        Cum putem ajuta copiii aflati in dificultate?

·        De ce ne bucuram ca am intrat in U.E?

·        Ce drepturi credeti ca au copiii?

·        Cum putem sa ajutam iarna pasarile?

·        Ce ati observat cand am fost in vizita la…..

Activitate de prezentare a ideilor:

·        Educatoarea va scrie toate raspunsurile copiilor,unul sub celalalt

·        Daca copiii nu se implica in activitate vor fi solicitati pe rand, sau numai unii dintre ei

 Evaluarea ideilor:

  • Copiii sunt invitati sa reflecteze asupra ideilor si sa se pronunte care sunt mai aproape de realitate
  • Fiecare copil opteaza pentru o idee / se poate vota, se numara voturile si se afla ideea cu numarul cel mai mare de voturi
  • Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in diferite activitati ele pot fi confirmate sau infirmate

3. HARTA CONCEPTUALA

  • Este o metoda prin care invatarea noilor informatii depinde de conceptele deja existente in mintea copilului si de relatiile care se stabilesc intre acestea
  • Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important nu este cat cunoaste copilul, ci relatiile care se stabilesc intre cunostintele asimilate
  • Desi a fost recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a cunostintelor copilului, harta conceptuala poate fi utilizata cu succes si ca instrument de instruire
  • Poate fi definita drept un grafic care include concepte centrale ; concepte secundare,  iar prin harta realizata se comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte.

Aplicarea hartii conceptuale:

Copacul

  • Se poate lucra individual, sau in grupuri. Copilul deseneaza un copac in mijlocul colii si prin sageti duse spre margine, deseneaza sau scrie tot ce stie despre acesta.
  • Fiecare copil contribue cu cunostintele pe care le are.

Fructe de toamna

  • Se impart copiii in grupuri de 4-5 copii si prin metoda “Mana oarba”, fiecare alege un fruct, iar prin cooperare stabilesc sarcinile: deseneaza fructul in mijlocul foii A4,  deseneaza sau scrie tot ce stiu despre acel fruct si la ce ne folosesc cunostintele pe care le avem despre fructe,etc

4. METODA  “PALARIILOR GANDITOARE”

  • Palaria albastra – este liderul, conduce activitatea. Este palaria responsabila cu controlul discutiilor, extrage concluzii – clarifica
  • Palaria alba – este povestitorul, cel ce reda pe scurt continutul textului, exact cum s-a intamplat actiunea, este neutru – informeaza
  • Palaria rosie – isi exprima emotiile, sentimentele, supararea, fata de personajele intalnite, nu se justifica – spune ce simte
  • Palaria neagra – este criticul, prezinta aspectele negative a intamplarilor, exprima doar judecati negative – identifica greselile
  • Palaria verde – este ganditorul, care ofera solutii alternative, idei noi, da frau imaginatiei – genereaza idei noi
  • Palaria galbena – este creatorul, simbolul gandirii pozitive si constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creaza finalul – efortul aduce beneficii

Aplicatie:

“Scufita Rosie” – Povestirea copiilor

Palaria alba – povesteste pe scurt textul povestirii;

Palaria albastra – o caracterizeaza pe Scufita Rosie in contradictie cu lupul: vesela, prietenoasa, buna la suflet, gata sa sara in ajutor, dar neascultatoare, in timp ce lupul este rau, lacom, siret, preocupat sa para sensibil la situatie; arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile parintilor

Palaria rosie – arata cum Scufita isi iubea mama si bunica, de care a ascultat intotdeauna, iubeste mult florile, animalele, ii place sa se joace in natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si supararea fata de lup

Palaria neagra – critica atitudinea Scufitei, care trebuia sa asculte sfaturile mamei, trebuia sa ajunga repede la bunica bolnava. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in animale, nu trebuia sa dea informatii despre intentiile ei. Este suparata pe viclesugul  lupului.

Palaria verde – acorda variante Scufitei: daca dorea sa ofere flori bunicii trebuia sa ceara mamei sa-i cumpere un buchet de flori; daca dorea sa culeaga flori trebuia sa ceara mamei sa o insoteasca in padure; lupul o putea ajuta sa culeaga mai repede flori, sau ciuperci pentru bunica,etc

Palaria galbena – gaseste alt final textului: Scufita putea sa refuze sa mearga la bunica stiind ca trece prin padure; Scufita  nu asculta de lup; lupul ii  arata Scufitei drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajuta sa culeaga flori bunicii afland ca aceasta este bolnava; animalele din padure o sfatuiesc pe Scufita sa nu asculte de lup, etc

5. METODA  R. A. I. ”Raspunde-Arunca- Interogheaza

  • Este o metoda de fixare si sistematizare a cunostintelor, dar si de verificare.
  • Are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor copiilor de a comunica ceea ce au invatat.
  • Urmareste realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi usoare.

u         Copilul care arunca mingea trebuie sa formuleze o intrebare din cunostintele insusite, copilului care o prinde. Cel care prinde mingea raspunde la intrebare, apoi o arunca mai departe altui coleg, punand o noua intrebare. Copilul care nu stie raspunsul iese din joc, la fel ca si cel care este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la propria intrebare.

Aplicatie:

Proiect ”Din tainele padurii”

Intrebari si raspunsuri prin joc, la finalul proiectului :

  • Cine traieste in padure?   -  animalele salbatice
  • Cine ingrijeste padurea?   -  padurarul
  • De ce taie oamenii copacii?   -   pentru fabrica de mobila
  • Ce animale traiesc in padurile noastre? - lup, vulpe, urs, veverita
  • Cine ingrijeste de animale ?   -   padurarul, oamenii care iubesc animalele
  • De ce se numeste “aurul verde” -  are bogatii:lemn,fructe, ozon
  • Ce se face din lemn?   -   mobila, hartie, creioane
  • Cum putem ocroti padurea?   -   sa nu facem mizerie, sa nu rupem pomii
  • Ce fructe de padure gasim?   -   mure, zmeura, afine
  • Cine impusca animalele?   -   vanatorii, cand au voie
  • Ce inseamna poluarea?   -  cand lasam hartii, sticle, mancare pe jos, cand rupem pomii
  • Cine face aerul curat?  -  pomii si plantele
  • Care sunt semnele toamnei in padure? - cad frunzele, pleaca pasarile
  • Ce se intampla cu animalele daca dispar padurile? – n-ar avea hrana, adapost
  • Ce se intampla daca se taie padurile?- n-am avea lemn, aer curat, ar fugii pamantul

6. METODA BULGARELUI DE ZAPADA

  • Presupune impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ in cadrul grupelor.

Faze de desfasurare:

1. Faza introductiva

     Expunerea problemei.

2. Faza lucrului individual

     Copiii lucreaza individual 5 minute.

3. Faza lucrului in perechi

     Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicita raspunsuri la intrebarile individuale din partea colegilor.

4. Faza reuniunii in grupuri mai mari

     Se alcatuiesc grupuri egale cu numarul de participanti formate din grupurile mai mici formate anterior si se discuta despre situatiile la care s-a ajuns.

5. Faza raportarii solutiilor in colectiv

     Intregul grup, reunit, analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor emise.

6. Faza decizionala

    Se alege situatia finala si se stabilesc concluziile.

Aplicatie:

Lectura dupa imagini ” Padurea”

1.  S-au obtinut mai multe informatii prin lectura dupa imagini Padurea”;

2. Copiii lucreaza individual 2 minute timp in care au formulat intrebari de tipul: Ce se intampla cu plantele daca dispar padurile? Dar cu animalele? De ce verile sunt foarte calduroase, iar iernile foarte friguroase? Ce se intampla daca se taie copacii din padure?

3. Se lucreaza apoi in perechi discutandu-se rezultatele la care au ajuns si se solicita raspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica.

4.  Copiii  se grupeaza, in grupuri mai mari, extragand dintr-un plic jetoane cu: brazi, iepuri,ciuperci, veverite si discuta rezultatele la care au ajuns. Se raspunde la intrebarile ramase nesolutionate.

5. Copiii reuniti analizeaza si concluzioneaza rezultatele obtinute iar, educatoarea stabileste ca:

6.  Taierea abuziva a padurilor are  efecte negative:

           - disparitia unor plante;

           - disparitia unor animale;

           - alunecari de teren;

           - calduri mari;

           - seceta

           - poluare

          

7. CIORCHINELE

  • Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei
  • Permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema

Etape:

1.Se scrie un cuvant sau se deseneaza un obiect in mijlocul,  sau in partea de sus a tablei / foaie de hartie

2.Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei, prin cuvinte sau desene, legate de tema data

3.Se fac conecxiuni, de la titlu la lucrarile copiilor,  acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contributiile copiilor sau a grupurilor

4.Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand se realizeaza individual

Aplicatii practice

1.Alfabetul

  • Se stabileste cu copiii din ce este format alfabetul
  • Fiecare copil ia o litera, deseneaza cuvinte care incep cu sunetul indicat de litera
  • Aseaza litera la locul potrivit: consoana sau vocala
  • La Turul galeriei se evalueaza lucrarile, se corecteaza eventualele greseli sau omisiuni

   

2.Anul

  • Se stabileste cate anotimpuri are un an, cate luni are fiecare anotimp
  • Copiii numara de la 1-4 formand 4 grupuri, fiecare grup reprezinta un anotimp
  • Fiecare grup deseneaza cateva elemente specifice fiecarei luni din anotimpul pe care-l reprezinta, apoi aranjeaza desenele la locul corespunzator
  • Se poate realiza si prin scrierea lunilor si aranjarea lor sub fiecare anotimp

                                

8. PREDICTIILE

  • Aceasta metoda se poate aplica cu succes la povestiri sau lecturi
  • Copiilor li se vor da cateva cuvinte cheie, iar ei trebuie sa spuna ce cred ca se intampla legat de cuvintele respective ; raspunsurile se trec in coloana 1 si 2 din Tabelul predictiilor
  • Se citeste sau povesteste primul fragment, se scot cateva idei despre ce s-a intamplat si se trec in coloana 3.
  • Se pune intrebarea: ce credeti ca se intampla in continuare? Predictiile copiilor se trec in coloana 1 si 2, apoi se citeste urmatorul fragment, se formuleaza 2-3 idei, se trec in coloana 3, apoi se merge mai departe cu intrebarea: ce credeti ca se va intampla, se noteaza predictiile si motivatia: de ce credeti ca asa se va intampla…..pana se termina povestea.
  • Activitatea predictiva poate fi facuta o singura data in decursul unei lecturi sau povestiri,  permitandu-le copiilor sa-si modifice predictiile pe masura ce se povesteste.

      Tabelul predictiilor

Ce credeti ca se va intampla?

De ce credeti asta?

Ce s-a intamplat de fapt ?

 

 

 

9. STAD – Metoda invatarii pe grupe mici

  • Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei
  • Se formeaza grupuri mici, 3-4 copii
  • Se cere copiilor din fiecare grup sa discute intre ei tema, oral, timp de 2-3 minute, sa spuna fiecare ce contributie poate avea la rezolvarea ei
  • Fiecare grup realizeaza sarcina primita
  • Fiecare copil din grup lucreaza cu alta culoare
  • Se cere copiilor sa anunte rezolvarea sarcinii prin metoda ”Creioanele la mijloc”
  • Se analizeaza produsele prin Turul galeriei, fiecare grup spune ce a facut; se fac completari, corecturi,etc

10. GANDITI/ LUCRATI IN PERECHI/ PREZENTATI

  • Se formeaza perechi prin numarare 1-2, sau dupa preferintele copiilor
  • Se poate folosi de mai multe ori in timpul unei activitati
  • Se poate utiliza oral, sau prin desen/scris
  • Educatoarea transmite sarcina, care este aceeasi pentru toate perechile
  • Copiii dezbat subiectul, sau rezolva in scris, dupa ce cad de acord, cum este mai bine / mai corect
  • Daca sarcina se dezbate oral fiecare pereche expune concluzia, se fac complectari
  • Daca sarcina se realizeaza in scris, se organizeaza Turul galeriei, fiecare pereche expune lucrarea, se analizeaza de toate perechile, se corecteaza sau complecteaza daca este cazul.

Aplicatie:

Gaseste cuvintele pereche.

  • Copiii formeaza perechi si fiecare pereche cauta cuvintele scrise cu litere mari de tipar si le uneste printr-o linie de cuvintele scrise cu litere mici de tipar
  • Fiecare copil din pereche lucreaza cu alta culoare
  • La Turul galeriei, copiii analizeaza, complecteaza, sau corecteaza lucrarile

Joc- Sunetul interzis: copilul 1 spune un sunet; copilul 2 spune un cuvant care nu are in  context sunetul respectiv, apoi se inverseaza rolurile.

      

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2008
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved