Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

Poezii si cantece

MODALITATI DE FOLOSIRE A JOCULUI DIDACTIC IN CADRUL CELORLALTE ACTIVITATI DE DEZVOLTARE A VORBIRII SI IN CADRUL ACTIVITATILOR ALESE

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PLANIFICARE ORIENTATIVA-GRUPA MICA - OMUL
PROIECT DIDACTIC GRUPA PREGATITOARE - EDUCAREA LIMBAJULUI „PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR”
PROIECT DE LECTIE GRUPA: mijlocie Activitate integrata “GALERIE MICILOR ARTISTI”
ANOTIMPURILE
TRATAREA DIFERENTIATA – SOLUTIE OPTIMA PENTRU INTEGRAREA CU SUCCES IN ACTIVITATEA SCOLARA
Proiect didactic Grupa: MIJLOCIE, Cosul cu flori de primavara
INTRE TRADITIONALISM SI MODERNISM IN GRADINITA DE COPII
FISA DE LUCRU - Recunoaste florile de primavara
FISA DE LUCRU LA MATEMATICA PENTRU COPII
Stilurile functionale ale Limbii romane

TERMENI importanti pentru acest document

: : povestea maricica murdarica : plan de lucru al metodistului in gradinita de copii : joc didactic sa facem valiza papusii :


MODALITATI DE FOLOSIRE A JOCULUI DIDACTIC IN

CADRUL CELORLALTE ACTIVITATI DE DEZVOLTARE A

VORBIRII SI IN CADRUL ACTIVITATILOR ALESE

Din perspectiva copilului, jocul este o activitate preferata si ocupa un loc prioritar in ordinea preferintelor lui iar activitatile in care copilul a realizat succese, vor deveni obiectul alegerilor lui ulterioare.

Din perspectiva adultului, activitatile comune sunt mai importante, intrucat ofera cadrul de transmitere a informatiilor, de antrenare a tuturor copiilor, de formare a unor priceperi si deprinderi.

Ca forma de activitate instructiv-educativa, jocul nu poate fi apreciat ca o joaca oarecare, ca o modalitate simplista si comoda de ocupare a timpului copilului in gradinita, dimpotriva, ca o activitate de mare insemnatate si de o deosebita complexitate.

Stimularile intelectuale implicate in joc sunt la fel de necesare pentru dezvoltarea intelectuala a copilului cum este hrana pentru corpul sau. Luat in aceasta acceptiune, jocul este o forma de activitate bine gandita, prin continutul, forma si functionalitatea sa specifica fiind necesara si indispensabila procesului educational.

In ultima vreme, arta folosirii jocului didactic a fost implicata in cadrul  desfasurarii celorlalte activitati din gradinita, ca procedeu de lucru, cu scopul de a preveni monotonia, de a aduce dimensiuni si miscare, de a face ca actul fixarii, consolidarii si verificarii cunostintelor sa decurga intr-un mod placut, deconectant si cu un efort minim (insesizabil de catre copii).

1. JOCUL DIDACTIC IN CADRUL ACTIVITATILOR DE POVESTIRE

Desfasurand activitatea de povestire Maricica, de L. Vladescu, in cadrul grupei mici, am folosit, pe parcurs, urmatorul procedeu: am expus pana la un moment dat povestirea, apoi, cand apa, sapunul, pieptenele si periuta de dinti o roaga impreuna pe Maricica sa nu plece murdara la gradinita, am cerut copiilor sa repetam impreuna aceasta rugaminte: „Maricica, Maricica! Nu vezi cat esti de murdarica? Nu te duce asa la gradinita”. Dupa un moment de suspans, am reluat firul povestirii, iar cand Maricica a ajuns la gradinita, am cantat cu toti impreuna: „Coroana e rotunda

                                                                               Rotunda e si luna

                                                                               Frumoasa e si fata

                                                                              Pe care o alegi.”

Aceasta participare activa a copiilor la actul povestirii ii determina sa urmareasca cu interes sporit desfasurarea actiunii, le mentine treaza atentia si, in acelasi timp, ajuta la exersarea vorbirii si la retinerea unor episoade mai importante.

In partea de incheiere am desfasurat jocul Vrei sa te joci cu mine?”. Pe masa, cu fata in jos, au fost asezate jetoane reprezentand situatii opuse (curat - murdar):un copil curat, un copil ciufulit, un purcel murdar etc. La intrebarea  „Vrei sa te joci cu el (ea) sau nu?” am ridicat un jeton si l-am prezentat copiilor, apoi l-am afisat la panou. Copilul numit trebuia sa raspunda la intrebarea legata de imaginea respectiva. Copiii au formulat raspunsuri simple, dar formulate si exprimate corect. Exemplu: „Da, vreau sa ma joc cu pisica, pentru ca este curata!” .

Atat povestea cat si jocul au placut copiilor, fara sa-i oboseasca.

In desfasurarea activitatii de povestire „Casuta din oala” , am folosit ca material didactic o oala de pamant si siluetele personajelor din poveste (confectionate din carton). Pe masura desfasurarii actiunii, am perzentat copiilor siluetele respective, care in urma dialogului purtat, intrau in casuta (oala). La sfarsitul povestirii am sugerat copiilor sa cautam animalele speriate pentru a le adaposti. In felul acesta, am intrat direct in actiunea jocului. Am mai spus copiilor ca eu am uitat cum se numesc animalele, de aceea, atunci cand le voi gasi, ii rog sa le spuna pe nume.

Copilul chemat venea, canta in jurul oalei si la intrebarea: „Ce-ai gasit?” raspundea: „Eu am gasit broasca – broscuta umbla fuguta” sau „Soarecele – sorice roade multicel” etc. Fiecare raspuns era repetat apoi, cu intreaga grupa.

Pentru ca jocul sa fie mai antrenant, am solicitat copiilor sa imite (la momentul oportun) anumite miscari: saritura broscutei, a iepurasului, mersul greoi al ursului etc.

Activitatea s-a constituit intr-un valoros exercitiu de pronuntie.

Pe parcursul expunerii povestirii „Ridichea uriasa”, am folosit in redarea efortului depus pentru scoaterea ridichii expresia onomatopeica: „. si trag, si trag: hei – rup!, hei – rup!”, pe care copiii au repetat-o impreuna cu mine. La sfarsitul povestirii, am prezentat copiilor imagini reprezentand aspecte ale povestirii si am repetat impreuna ordinea personajelor: „. si apuca mosul de frunzele ridichii, baba de mijlocul mosului, nepotica de mijlocul babei, catelul de fusta fetei, pisica de coada catelului si soricelul de coada pisicii”.

Le-am prezentat apoi, o plansa pe care era desenata ridichea uriasa si am asezat-o la panou. In continuare, am asezat siluetele personajelor (din carton) dar intr-o alta ordine. Sarcina copiilor a fost sa sesizeze greseala la intrebarea: „Cum e bine?” si sa indice ordinea corecta a intrarii in actiune a personajelor, motivand: „Mosul trebuie sa traga de ridiche, baba de mijlocul mosului, nepotica de mijlocul babei etc.”

Grupa a aplaudat raspunsurile bune, insotind bataile din palme cu onomatopeele „hei – rup!, hei – rup!” pe masura ce siluetele personajelor erau asezate in ordinea intrarii lor in actiune.

Activitatea s-a incheiat intr-o atmosfera de buna dispozitie, copiii solicitand sa ne mai jucam „De-a ridichea uriasa”.

In predarea povestirii „Albinuta si soarele” de Alina Stanculescu, la grupa de 3-4 ani, am familiarizat mai intai copiii cu denumirea personajelor cuprinse in poveste si cu caracteristicile acestora: harnicie, bunatate, rautate, spirit de ordine si curatenie etc.

Cand am trecut la predarea povestirii, le-am cerut copiilor sa fie atenti, pentru a asculta o poveste frumoasa in care este vorba despre o albina „mica, mititica” dar foarte harnica, despre surioarele ei, precum si despre niste viespii rele, despre o albastrita „frumoasa, parfumata si buna”, despre o radasca buna si ea si despre soarele „cald, luminos, bun si mare”. Albinuta vrea sa ajunga la soare dar, drumul e lung si ea va trece prin multe intamplari pana sa ajunga acolo. In timpul expunerii, am folosit un ton si o mimica adecvata, accetuand curajul si harnicia albinutei si a surorilor ei.

Pentru a tine atentia copiilor treaza, i-am rugat sa repete o data cu mine raspunsul albinutei (versuri pe care le-am invatat, in cadrul unui joc, cu cateva zile inainte): „Zbor in slavi la mandrul soare

                 Si il rog, de n-ar vrea oare

                 Sa nu plece-n orice zi

                Asa iute la culcare!”

Pe masura ce firul povestirii se derula am prezentat copiilor siluetele personajelor.

La sfarsitul activitatii, in scopul fixarii continutului povestirii, am desfasurat jocul didactic: „Ghici cine?”.

Pe un panou, in fata copiilor am asezat o imagine reprezentand-o pe albinuta din poveste, iar pe masa, imagini cu celelalte personaje: albine, viespi, radasca, Albastrita, soarele. La intrebarea: „Haideti, spuneti, cine o iubeste pe albinuta in poveste?” copii au raspuns in cor: „Pe albinuta o iubeste Albastrita” sau „Pe albinuta o iubeste o albina surioara”. Copilul numit venea la masa mea, lua jetonul respectiv (pe care eu il ridicam in timp ce puneam intrebarea) si-l aseza langa albinuta, la panou, respectand raspunsul individual: „Pe albinuta o iubeste Albastrita!”.

Acest joc didactic, folosit ca procedeu de incheiere a activitatii, m-a ajutat nu numai la fixarea povestirii, ci si la exersarea vorbirii si activizarea vocabularului copiilor.

Aceeasi poveste am desfasurat-o in cadrul grupei de 4-5 ani, in semestrul al doilea. Jocul de fixare a povestirii a fost mai cuprinzator, urmarind si fixarea unor trasaturi morale prin identificarea acestora cu diferite personaje.

Pe masa au fost puse inainte de inceperea activitatii, imagini simbolizand diferite insusiri: albina, furnica, Alba-ca-Zapada pentru harnicie; iepuras – pentru frica; purcelus – pentru lacomie; viespe, lup, Baba-Cloanta – pentru rautate etc. La rostirea versurilor: „Foaie verde solzi de peste

                   De harnicie ne vorbeste

                   Cine?”

(sau de curaj, de lacomie etc.) copilul numit alegea imaginea corespunzatoare, o arata intregii grupe si raspundea in propozitie, de exemplu: „De harnicie ne vorbeste furnica (albina sau Alba-ca-Zapada)”.

In activitatea de povestire „Cuvantul fermecat”, de observatie, am folosit in completare jocul didactic „Te rog frumos”. Pentru aceasta, am pregatit din vreme pe masuta cuburi, acuarele, plastilina, jucarii etc. Pe rand, fiecare copil a indeplinit rolul posesorului de jucarii si materiale.

Copilul numit se prezenta la masa cu jucarii si cerea in mod politicos jucaria sau obiectul dorit, de exemplu: „Te rog frumos sa-mi dai o cutie cu creioane colorate”. Daca formula de poitete era rostita corect, copilul primea obiectul solicitat, dupa care multumea si teceala loc.

Posesorul jucariilor trebuia sa intrebe: „Te rog frumos sa-mi spui ce doresti?”, apoi sa-i ofere obiectul dorit, odata cu rostirea formulelor de politete „poftim”, respectiv „cu placere”. Dupa ce toti copiii au primit ceea ce au solicitat, activitatea a continuat nedirijata si fiecare copil, in raport cu obiectul primit, a modelat, a desenat sau s-a jucat.

Prin acest procedeu am fixat continutul povestirii, am consolidat deprinderea de a folosi formulele de politete si am exersat in acelasi timp, vorbirea copiilor.

Povestea Lebedele de H.C. Andersen, (adevarata pledoarie inchinata frumusetii sufletesti, a iubirii si devotamentului fratesc dus pana la jertfa de sine), am desfasurat-o pe fragmente, data fiind intinderea sa.

Prima parte a cuprins povestirea de la inceput si pana la intalnirea cu Elizei cu fratii sai, moment in care am intrerupt firul expunerii, cerand copiilor sa spuna ce cred ei ca au hotarat fratii sa faca.

Raspunsurile copiilor au propus urmatoarele solutii:

a) „Lebedele sa nu mai plece, sa ramana in tara lor si sa traiasca impreuna cu Eliza la marginea marii” (Alex);

b) „Sa caute o barcuta, sa o puna pe Eliza in ea, sa o lege cu o sfoara mai groasa si sa o traga lebedele dupa ele, pe apa” (Andrada);

c) „Lebedele sa o ia pe Eliza si sa o duca, pe rand, in spate, pe deasupra apei pana in tara din partea cealalta a marii” (Laura);

d) „Sa impleteasca un covor fermecat, sa o aseze pe Eliza pe el, sa-l apuce toate lebedele cu ciocul si sa zboare cu el pe sus, pe deasupra apei” (Danut).

            Astfel, copiii au fost stimulati sa-si imagineze cum se va derula firul  povestii si sa exprime verbal, „scenariul” la care s-au gandit. A ramas ca in activitatea urmatoare sa continuam povestea impreuna. Continuarea povestirii a fost asteptata cu multa nerabdare de catre copii si apoi urmarita cu sufletul la gura.

Deznodamantul fericit al povestirii i-a facut sa respire usurati si pe fata lor s-a asternut din nou zambetul.

Pentru a fixa continutul acestei povesti si a altora, cunoscute deja de prescolari, am desfasurat in continuare jocul didactic: „Cu cine s-o asemana si de ce?” in cadrul caruia, am folosit ilustratii reprezentand personaje din povesti, cunoscute si indragite de ei: „Cenusareasa; Fata mosului cea cuminte; Sprinteioara” etc. printre care am structurat si cateva personaje negative: fata babei cea lenesa din Fata babei și fata moșneagului; boierul din Punguța cu doi bani de I. Creanga etc.

Ilustratiile au fost afisate la tabla, iar sarcina copiilor a fost de a recunoaste personajul prezentat in fiecare ilustratie, de a enumera cateva insusiri ale acestuia in raport cu insusirile Elizei si de a mentiona alte personaje care-i seamana.

Acest joc didactic, pe langa faptul ca a contribuit la fixarea continutului povestirii Lebedele de H. C. Andersen si a reactualizat continutul altora, a dat posibilitatea prescolarilor sa-si exerseze si imbogateasca vocabularul, si sa-si consolideze totodata, notiunile referitoare la trasaturile morale care innobileaza sau uratesc fiinta umana.

2. JOCUL DIDACTIC IN CADRUL ACTIVITATIILOR  DE LECTURA DUPA IMAGINI

La grupa mica lectura dupa imagini se organizeaza in mod individual si cu grupuri mici de copii. Un asemenea mod de organizare este potrivit particularitatilor copilului de trei ani.

Fiecare vrea sa participe direct, efectiv la activitate, ii place ca educatoarea sa se ocupe de el, nu are rabdare sa-i asculte pe ceilalti copii, doreste sa dispuna personal de material. Lucrand individual si cu grupuri mici de copii, se satisfac aceste dorinte ale copilului, se exerseaza atat procesele de cunoastere, cat si pregatirea pentru activitatea colectiva.

Citirea imaginilor in acest caz, se face dupa ilustratii de dimensiuni mici. Cu ilustrația in mana, copilul incepe sa vorbeasca despre ceea ce ii place sau il impresioneaza mai mult, fara o anumita ordine de idei. Observand placerea si interesul de a vorbi al copilului, educatoarea, cu tact, incepe sa-i indrume pas cu pas spiritul de observatie si vorbirea, astfel incat copilul sa nu simta ca este perturbat, ci dimpotriva, sa accepte cu placere colaborarea cu educatoarea care, in mod sistematic, il invata cum sa citeasca ilustratia, pornind de la dirijarea spre elementele principale, apoi spre cele secundare. Este momentul cand educatoarea ajuta copilul sa treaca de la vorbirea monosilabica la construirea de propozitii simple.

Citirea imaginilor se continua in timp, concetrand atentia copiilor asupra unor actiuni, insutiri (forma, culoare) si pozitii spatiale.

Incepand cu grupa mijlocie, lectura dupa imagini se poate organiza si ca activitate cu toata grupa de copii, si aceasta mai ales in semestrul al doilea. La aceasta grupa, lectura dupa imagini constituie un bun prilej pentru exersarea vorbirii copiilor in urmatoarele directii: precizarea sensului cuvintelor si activizarea lor, exersarea formarii de propozitii simple si dezvoltate, construirea corecta a acestora din punct de vedere gramatical, exersarea exprimarii clare, precise a gandurilor si sentimentelor.

Dupa cum dovedeste practica, desfasurarea activitatilor de lectura dupa imagini la grupa mijlocie, se poate realiza in forme variate, printre care si prin introducerea jocului didactic, fie in partea introductiva, fie in prezentarea noului continut, ori in partea de incheiere a activitatii.

Activitatea de lectura dupa imagini „Culesul fructelor” a avut ca scop fixarea si sistematizarea cunostintelor referitoare la unele fructe de toamna, si la activitatea oamenilor in livada, adancirea procesului de percepere intuitiva si formarea capacitatii de a verbaliza cele percepute, dezvoltarea gandirii si a spiritului de observatie, sesizarea esentialului si exprimarea acestuia intr-o unitate logica, activizarea vocabularului (mere – rumene , pere – zemoase , frunze – ruginii etc.).

Pentru fixarea cunostintelor si exersarea vorbirii prescolarilor, precum si pentru a face ca activitatea sa se desfasoare in acelasi ton de buna dispozitie, am folosit jocul didactic: „Ziua mamei”.

Dupa lecturarea tabloului si sinteza informatiilor percepute, am ales un copil caruia i-am dat cateva jetoane cu imagini ale unor fructe de toamna. Ceilalti copii din grupa se invarteau in jurul lui, spunand: „In hora de lumina

                                                                  Sade ziua buna

                                                                  Cand hoa se-nvarteste

                                                                  Cu noi nu mai vorbeste

                                                                  Sa ne oprim un pic

                                                                  Nu are de-ntrbat nimic?”

La sfarsitul acestor versuri, copiii se opreau iar „Zana” indica un  jeton, apoi numea un copil a carui sarcina era sa descrie fructul desenat pe cartonas. Copilul care indeplinea corect sarcina devenea conducatorul jocului, daca nu, „Zana toamnei” numea un alt copil. Pe parcursul desfasurarii jocului, copiii au demonstrat ca stiu sa se exprime corect si orginal. Versurile folosite in joc au fost insusite cu o zi inainte, in cadrul activitatilor alese.

Tot la grupa mijlocie, am desfasurat activitatea de lectura dupa imagini cu tema: „Munca oamenilor” , care a avut ca scop sistematizarea cunostintelor referitoare la activitatea adultilor in diferite sectoare si la produsele muncii lor; dezvoltarea interesului si a iubirii fata de munca, a respectului fata de cei care muncesc; dezvoltarea gandirii si a operatiilor ei, a spiritului de observatie, a atentiei voluntare etc.

In cadrul acestei activitati am folosit jocul didactic: „Cine face aceasta?” cu scop de sin teza si exercitiu ludic.

Dupa parcurgerea etapelor de lecturare a tablourilor si sinteza continuturilor, am prezentat copiilor o plansa cuprinzand imagini ale diferitelor profesiuni: tamplar, zidar, croitor, bucatar etc. Copiii au primit jetoane reprezentand diferite obiecte: scaun, ghete, oala, masa, etc., iar la intrebarea: „Cine face scaunul?”, copilul care avea imaginea respectiva trebuia sa raspunda: „Scaunul este facut de tamplar!” si sa claseze imaginea la locul potrivit. Copii au fost stimulati sa dea raspunsuri cat mai cuprinzatoare.

Exemplu: „Tamplarul face scaune din lemn. In atelierul sau el mai face si mese, dulapuri etc.”.

La grupa mare, activitatea de lectura dupa imagini rezolva aceleasi probleme ca la grupa mijlocie, in plus, se inregistreaza un salt calitativ al activitatii copiilor care, acum sunt mai mari, mai bogati in experienta personala, atunci cand se accentueaza unele directii pregatitoare pentru scoala, in care vorbirea este pe primul loc. Astfel, trebuie insistat in vorbire asupra formarii de propozitii si fraze corect construite, din punct de vedere gramatical, asupra unei exprimarii usoare, spontane, logice si expresive in care sa se valorifice prompt toate cunostintele de limba, alcatuiri de mici expuneri dupa plan, dupa o schema logica, prin care copilul dovedeste cat de bine a inteles si in ce grad poate el sa faca citirea dintr-un tablou.

Pentru aceasta, este indicat ca lectura dupa imagini organizata cu toata grupa, sa se incline cu exercitii de vorbire pe tema lecturii, efectuate individual sau pe grupe (mai mari sau mai mici de copii).

Aceste exercitii se pot realiza in mod optim prin intermediul jocului didactic, inclus ca proedeu in cadrul activitatilor de lectura dupa imagini.

In activitatea de lectura dupa imagini „Cum circulam pe strada” am incadrat jocul didactic „Asa da, asa nu!”. Copiii au avut sarcina de a recunoaste si descrie prin comparatie unele situatii de comparare pe strada si de a alege pe cea corespunzatoare normelor de circulatie.

Orientarea in sarcina didactica am facut-o prin reactualizarea reprezentarilor cu privire la mijloacele de locomotie si modul de deplasare al oamenilor.           

Dupa perceperea intuitiva a tabloului, dirijata prin intrebari, am trecut in partea a doua a activitatii la desfasurarea actiunii de joc.

Pe un panou in fata copiilor au fost afisate, pe rand, doua cate doua, imagini reperzentand situatii opuse de comportare pe strada:

- un copil calatorind in autobuz, altul calatorind pe scara autobuzului;

- un copil traversand strada regulamentar, altul traversand strada printre masini etc.

Copilul solicitat trebuia sa aleaga imaginea cu continut pozitiv si sa explice de ce e bine asa si de ce nu e bine in cauzul opus. Am urmarit ca motivarea formulata de prescolari sa fie adecvata aspectului descris, iar exprimarea sa fie corecta, coerenta si logica.

Copiii au primit pentru evaluare cate o fisa cu imagini asemanatoare celor reprezentate pe materialul didactic demonstrativ (imaginile expuse la panou). Sarcina lor a fost sa lipeasca in dreptul imaginii cu continut pozitiv o bulina verde, iar in cazul imaginii cu continut negativ o bulina rosie, sarcina care nu le-a creat dificultati.   

In lectura dupa imagini „La magazin”, pentru aprofundarea aspectelor ilustrate in tablouri, am amenajat in sala de grupa un minimagazin, iar copiii au fost indrumati sa interpreteze rolurile de „vanzator” si „cumparator”.

In acest fel, in introducerea si interpretarea dialogului dintre vanzator si cumparator, a fost solicitata gandirea divergenta a prescolarilor, redarea verbala  a relatiilor sociale si folosirea formulelor de politete.

 JOCUL DIDACTIC IN CADRUL ACTIVITATILOR DE MEMORIZARE

Copilul de varsta prescolara este de obicei, foarte sensibil la muzicalitatea limbii, atras dce rima, de regularitatea ritmului, ceea ce face ca activitatea de memorizare sa aiba rolul principal atat in exersarea memoriei, cat si in formarea unei experiente corecte, coerente, expresive. Aceasta denota ca intensitatea, claritatea si expresivitatea exprimarii educatoarei, are o deosebita importanta, oferind model de vorbire pentru copil si favorizand  intelegerea textului literar.

Pentru a inlesni memorizarea constienta si trainica a poeziilor, in cadrul activitatiilor de predare si fixare a lor, am folosit diferite procedee cum ar fi: folosirea materialului intuitiv (tablouri, diafilme, jucarii), recitarea pe roluri, jocul didactic.

La grupa de 3-4 ani, copiii manifesta un interes aparte pentru animale, de aceea este firesc sa intarim sentimentul de dragoste fata de acestea, sentiment favorizat si prin muzicalitatea versului, care creaza o stare emotionala propice dezvoltarii emotiilor si sentimentelor.

Poeziile adecvate acestei grupe sunt poezii scurte, cu ritm bisilabic si rima impachetata (in general). Astfel de poezii sunt: Ursuletul de I. Tarlea, Pisoiul, Iarna de M. Micu, Primavara de E. Dragos, Rațoiul bucatar etc.

Printr-o recitare expresiva, cu respectarea pauzelor gramaticale logice si psihologice, cu o intonatie adecvata si cu respectarea ritmului potrivit continutului poeziei si varstei copiilor de grupa mica, se asigura o insusire constienta a continutului poeziei si in acelasi timp, se creaza climatul necesar educatiei morale.

Pentru pregatirea predarii poeziilor am folosit uneori imagini reprezentand aspecte (fragmente) din continutul poeziei sau chiar ilustrarea intregului continut al poeziei cum ar fi  cazul memorizarilor – ghicitori ale O. Cazimir: Zi-i pe nume, Cum o cheama?, Ce sa fie etc. Stimulati de continutul ilustratiilor si de indrumarile mele, copiii si-au fixat mai usor in memorie imaginile redate de versuri.

Pentru predarea memorizarii 1 Iunie de I. Socol, prin intermediul convorbirilor cu grupuri mici de copii si al ilustratiilor, am facut cunoscute copiilor intelesul unor expresii precum „porumbei ca albul spumei”, „pace scriu rotind in zare”, „si-au deschis bobocii-n zare” etc., inainte cu cateva zile.

Privind un buchet de flori am remarcat: „Vedeti ce frumoase sunt aceste flori? Cred ca pana maine isi vor deschide toti bobocii-n soare!”

Cand am predat poezia ne-am jucat: „De-a defilarea”, copiii avand cate un  porumbel (din carton) sau o floare. La versurile: „Porumbei ca albul spumei

        Pace scriu rotind sub soare

                                                                                Pentru toti copiii lumii” ,

copiii avand cate un porumbel in mana au format un cerc si au defilat in fata grupei, recitand versurile. Apoi s-au ridicat si copiii care aveau cate o floare si au recitat ultimele versuri ale poeziei in aceeasi formatie.

In felul acesta, memorizarea s-a facut in mod constient si temeinic, datorita implicatiei memoriei vizuale si starii de emotie provocata de momentul ludic.

Desi la aceasta grupa, includerea jocului didactic ca metoda de lucru este mai dificila, am fololsit-o totusi, in cadrul oricarei activitati de memorizare care mi-a permis aceasta.

La grupa mijlocie, progresul simtitor inregistrat in dezvoltarea intelectuala, social-morala si estetica a copilului mi-a permis sa folosesc poezii cu un continut mai bogat si cu un limbaj poetic mai expersiv, mai nuantat ca de exemplu poezia Cantec de primavara de Șt. O. Iosif, sau frumoasele versuri despre natura ale M. Cajal.

Atat modul de dezvoltare al copiilor, cat si continutul mai amplu al poeziilor, mi-am permis sa folosesc mai frecvent jocul didactic in desfasurarea activitatii de memorizare.

La grupa mare, muzicalitatea rimei, ritmul poeziei si frumusetea limbii au o si mai mare influenta asupra dezvoltarii proceselor psihice si afectivitatii copiilor, asupra actului invatarii in general. Activitatea de memorizare are la grupa mare de indeplinit mai multe sarcini decat la grupele precedente, dupa cum reiese din cele mai sus amintite. Pentru realizarea acestor sarcini am ales poezii cu structura armonioasa, cu exprimare artistica, metaforica si cu un continut afectiv adecvat. Cateva exemple le constituie poezile: Iarna pe ulita de V. Alecsandri, Zdreanta de T. Arghezi, Somnoroase pasarele de M. Eminescu, Primavara de V. Porumbacu etc.

De asemenea, jocul didactic are o lunga aplicabilitate in cadrul acestor poezii.

In poezia: Primavara de V. Porumbacu       „Cine suie catre munte?

                                                                                    Urca oile marunte,

                                                                                    Cine-n vai usor coboara?

                                                                                    Dulce vant de primavara

                                                                                    Unde e zapada, unde?

                                                                                    Raul o zi o poarta-n unde

                                                                                    Unde-i alba ei culoare?

                                                                                    Ieri a nins-o pomu-n floare”, predomina sentimentul de dragoste si bucurie fata de acest anotimp, versurile avand o puternica rezonanta afectiva in sufletul copilului.

Pentru inceput am recitat poezia model, expresiv, cu o mimica si un ton adecvat, iar la a doua recitare am pus copiilor cateva intrebari: „Ce ne intreaba autoarea poeziei?”, „Care sunt intrebarile pe care le pune?” etc.

Am precizat astfel, impreuna cu copiii continutul poeziei si modul de exprimare al poetei, bogat in figuri de stil.

Pentru fixarea continutului poeziei am desfasurat jocul didactic „Alege si spune”.

Copiii au fost impartiti in doua grupe: jumatate au primit cartonase verzi si jumatate au primit cartonase albe. Copiii detinatori de cartonase albe puneau intrebarea din poezie: „Unde e zapada, unde?”, iar cei cu cartonase verzi dadeau raspunsul: „Raul azi o poarta-n unde!”. Poezia fiind scurta, cu o muzicalitate placuta, a fost memorata usor de catre prescolari iar activitatea si-a atins obiectivele propuse.

4. JOCUL DIDACTIC IN CADRUL ACTIVITATILOR  DE CONVORBIRE

Practica a demonstrat ca handicapul scolar este frecvent generat de turburarile de limbaj, de nivelul scazut atins in verbalizarea celor inainte sau observate.

Convorbirile, alaturi de alte exercitii si jocuri verbale, asigura conditii pentru insusirea si aplicarea lor, din ce in ce mai independenta, in multiplele situatii pe care comunicarea la poate provoca.

Insusirea cunostintelor necesare ca suport al discutiilor pentru anumite teme de convorbiri, se realizeaza intr-un interval de timp mai indelungat ca activitate de sistematizare, de verificare, de incheiere a unui intreg ciclu de activitati. Teme ca: Ce ne-a placut mai mult in plimbarile noastre?, Ce stim despre anotimpuri? etc. necesita o pregatire de un semestru si in acest caz, pregatirea lor interfereaza cu pregatirea altor convorbiri.

Convorbirea care vizeaza pregatirea afectiva a copiilor pentru un anumit eveniment (sarbatorirea zilei de nastere a copiilor din gradinita nascuti intr-o anumita luna, ziua mamelor) sau cea cu continut etic, care prezinta o oarecare independenta fata de celelalte activitati, necesita o mai redusa pregatire prealabila.

In elaborarea structurii activitatilor de convorbire pe care le-am desfasurat la grupa mare, am avut in vedere obiectvele urmarite, pentru a caror realizare am cautat sa imbin judicios modalitati de lucru variate pe fondul specific al activitatii ca atare.

Cel mai adesea si cu rezultatele cele mai stisfacatoare, am folosit convorbirea cu elemente de joc adecvate (stimularea, intrecerea etc.), cu scopul de a reactualiza unele impresii, unele trairi si de a stimula pe aceasta baza afectiva, exprimarea copiilor, dorinta de comunicare, schimbul reciproc de idei.

Jocul indeplineste numeroase functii intr-o convorbire si introducerea lui este bine gandita, contribuie la crearea unei atmosfere de destindere, datorita caracterului sau spontan si atractiv.

In unele convorbiri, jocul este utlizat ca un  cadru pe a carui urzeala se tese discutia.

Convorbirea cu tema Cum am sarbatorit ziua de nastere a pornit de la reproducerea actiunilor care au loc cu aceasta ocazie, folosind intreaga recuzita si alternand permanent discutia anticipata sau concluziile, cu executarea unor momente ale evenimentului.

In acest caz, tactul si maiestria educatoarei au un rol determinant.

Unele calitati umane, ca de pilda prietenia, ajutorul reciproc, colaborarea pot fi prezentate intr-o forma atractiva cu ajutorul jocului, copiii avand sarcina de a mima, interpreta sau de a stabili prin comparatie unele situatii.

In numeroase convorbiri, elementul ludic serveste la concretizarea unor cerinte sau norme de comportare mai putin cunoscute sau la construirea unui context corespunzator pentru aplicarea cunostintelor si regulilor cunoscute. Astfel, in cursul convorbirii cu tema Cum circulam pe strada? am initiat un joc pe aceasta tema, care a antrenat copiii in diferite imprejurari de viata pe care le creeaza circulatia in oras.

In convorbirea cu tema Iarna s-au analizat cu intreaga grupa de copii fenomenele specifice acestui anotimp, apoi pe baza unor imagini, sub folrma de intrecere, li s-a cerut sa arate de ce iubesc acest anotimp, exprimand cat mai clar și mai bogat conținutul ilustrațiilor.

Copiii au fost imparțiți in doua echipe. Raspunsurile fiecarei echipe au fost notate prin buline (bulina roșie – foarte bine, bulina galbena – bine) iar la sfarșitul jocului s-a stabilit echipa caștigatoare in funcție de numarul bulinelor achiziționate.

Activitatea de convorbire Ce știm despre anotimpul toamna? am organizat-o pe structura jocului didactic A venit toamna. La tabla, in fața copiilor au fost expuse tablouri infațișand diferite aspecte ale naturii in anotimpul toamna. La intrebarea „A venit toamna la noi, dupa ce cunoașteți voi?” copiii trebuiau sa raspunda alegandu-și ilustrația corespunzatoare și sa descrie conținutul acesteia. Repetarea versurilor a inviorat activitatea și a menținut treaz interesul copiilor, pe tot parcursul activitații.

Intr-un mod interesant s-a desfașurat și activitatea de convorbire de la grupa mijlocie: Jucariile și pastrarea lor. Am inceput acrtivitatea cu fixarea noțiunii de jucarie și le-am explicat mai apoi, copiilor, in ce consta pastrarea acestora.

Ca material didactic am folosit imagini cu jucarii in stare buna și imagini cu jucarii stricate, carora le lipsea cate ceva.

Copilul numit trebuia sa descrie jucaria care-i place cel mai mult dintre cele ilustrate, apoi i se arata imaginea acesteia incompleta. La intrebarea: „Ce-i lipsește?” toata grupa trebuia sa observe, iar unul dintre copii sa numeasca partea care n-a fost redata in imagine (ce-i lipsește) și sa motiveze, in funcție de parerea personala, de ce.

In incheierea activitații s-a recitat poezia Sfatul jucariilor.

Depașindu-se structura clasica a convorbirilor și aplicandu-se imbinarea cu modalitați de lucru variate, imbinarea cu jocul didactic realizandu-se pe același fond, cu pastrarea planului de idei, s-a ajuns la o forma de convorbire mai completa, mai dinamica cu efecte benefice in exersarea vocabularului copiilor și a insușirii unei vorbiri corecte, coerente și expresive, a unui limbaj corespunzator, activitații de invațare din școala.

5. JOCUL DIDACTIC IN CADRUL ACTIVITAȚILOR ALESE

Activitațile alese ocupa o mare parte din programul unei zile petrecute de copii la gradinița. Ele se desfașoara de la venirea copiilor in gradinița, dimineața și pana la inceperea activitaților comune, dupa activitațile comune și dupa somnul de dupa-amiaza, in gradinițele cu program prelungit.

In cadrul activitaților alese, copiii aleg dupa preferința jocul sau activitatea, atunci cand li se ofera mai multe modalitați de lucru și cand ei exerseaza deprinderi insușite in activitațile comune sau in afara acestora, aplicand in mod creator deprinderile formate.

Jocurile didactice ca activitați alese se desfașoara concomitent cu jocurile de creație și in cadrul acestora sau paralel cu alte activitați alese.

In cadrul jocului, copiii sunt repartizați pe grupe mici, un singur grup sau un singur copil iși poate alege jocul pe care sa-l desfașoare separat de ceilalți.

Copiii iși aleg grupul dupa jocul care se executa, dupa materialul folosit și mai ales dupa simpatia pe care o manifesta unii fața de alții.

Educatoarei ii revine sarcina sa aprecieze daca forțele intelectuale ale participanților fiecarei grupe sunt egale.

In timpul jocului didactic ales, preșcolarul soluționeaza sarcinile fixate cu scopul de a consolida cunoștințele dobandite in cadrul activitaților comune sau in afara acestora.

In alte ocazii, copiii se pregatesc pentru activitațile care urmeaza sau iși insușesc unele norme de conduita. Concomitent se consolideaza și deprinderea preșcolarilor de a-și alege singuri jocul, materialul necesar dintr-un grup de materiale expuse și in același timp și deprinderea de a desfașura independent și creator activitatea aleasa.

Copiii repeta cu strictețe regulile jocului, coopereaza, se intrec, manifesta prietenie, solidaritate, responsabilitate fața de colectiv, o serie de aspecte valoroase, de trasaturi importante in formarea profilului moral al preșcolarului.

In cadrul organizarii jocului in grup, educatoarea supravegheaza copiii cu ușurința și paote constata care sunt lacunele pe care le prezinta unii copii, priceperile, deprinderile și aptitudinile altora.

In felul acesta se poate intocmi un plan de munca eficient pentru acei copii care au nevoie de indrumare, de largirea orizontului de cunoștințe, de corectarea vorbirii etc. Educatoarea trebuei sa se preocupe și de cunoștințele necesare desfașurarii acestor jocuri didactice și de asigurarea materialului didactic. Materialul poate fi expus in vitrine deschise, pe masuțe in mai multe seturi, astfel incat copiii sa poata gasi cu ușurința ceea ce doresc, in funcție de jocul ales.

Indiferent de perioada in care copiii isi aleg jocurile, important este ca educatoarea sa manifeste un deosebit interes pentru creearea independeței intre jocul de creație și cel didactic, care se desfașoara simultan. Aceasta pentru a preveni orice element care ar putea rupe vraja jocului și ar fragmenta acțiunea jocului de creație, care trebuie sincronizat perfect cu conținutul și cu esența jocului didactic ales.

Astfel, in timpul desfașurarii jocurilor, supreveghez modul in care acționeaza copiii, le sugerez unele elemente de creație, pentru ca jocul sa fie cat mai atractiv, și pregatesc acele jocuri didactice care se pot integra in jocurile de creație.

In cadrul jocurilor de creație am desfașurat o serie de jocuri didactice.

De exemplu, in cadrul jocului de creație „De-a magazinul” am organizat jocul didactic „Unde le așez?” pentru recunoașterea obiectelor, clasarea lor dupa profilul magazinului: alimentara, farmacie, textile, incalțaminte etc. apoi jocul „Sa nu uiți” pentru respectarea normelor de conduita și pentru folosirea dialogului, iar jocul didactc „Sa aranjam vitrina” pentru fixarea pozițiilor spațiale, determinarea obiectelor care trebuiau expuse și activizarea vocabularului.

In cadrul jocului de creație „De-a aprozarul” am desfașurat urmatoarele jocuri didacticeȘ „Ghicește ce-ai gustat”, „Nu te lasa pacalit” – pentru recunoașterea dupa gust, pipait și miros a legumelor, fructelor și clasificarea lor; jocul didactic „Cine știe mai multe?” – pentru recunoșterea și descrierea fructelor și legumelor; jocul didactic „In ce anotimp?” – pentru descrierea fructelor și legumelor și clasificarea lor dupa anotimpul in care se coc.

In cadrul jocului de creație „De-a croitoria” se pot desfașura, de asemenea, o serie de jocuri didactice, cum ar fi „Așeaza corect!” pentru denumirea corecta a obiectelor și materialelor folosite in croitorie și așezarea lor, in mod corect, in mana copiilor care imita acțiunea. Jocul „Din ce este confecționata?” – pentru recunoașterea diferitelor materiale și a insușirilor de culoare, grosime, asperitate ca și pentru activizarea vocabularului.

Jocul de creație „De-a gradinița zoologica” ne-a permis desfașurarea in cadrul lui, a unei serii foarte bogate de jocuri didactice printre care „Animalele și puii lor” – pentru recunoașterea și descrierea animalelor, a puilor acestora și folosirea corecta a dativului și genitivului; jocul „Ce sa-i dam de mancare?” – pentru fixarea cunoștințelor referitoare la hrana animalelor domestice si salbatice; „Eu cred ca m-am ratacit, aseaza-ma la locul potrivit!” - pentru consolidarea cunostintelor referitoare la modul in care traiesc anumite animale, clasificarea acestora in domestice si salbatice, exersarea unei vorbiri coerente si corecte din punct de vedere gramatical; „Cine face asa?” – pentru recunoasterea animalelor dupa glas (dupa onomatopeele caracteristice), exersarea pronuntarii corecte a unor consoane (r, s, g, s, c, z) aflate in diferite parti ale cuvintelor (initial, median, final) si activizarea vocabularului; „Cine este si ce face?”pentru recunoasterea si descrierea animalelor si acțiunilor indeplinite de acestea, perfectionarea pronuntarii clare a cuvintelor si a exprimarii in propozitii scurte, corect formulate din punct de vedere gramatical (acordul subiect-predicat) etc.

Prin  intermediul jocului de creatie „De-a familia” am desfasurat jocurile didactice: „Sa facem ordine” – pentru recunoasterea si descierea mobilierului specific diferitelor incaperi; „Sa facem valiza papusii” – pentru recunoasterea si denumirea obiectelor de imbracaminte; „Avem musafiri la masa” – pentru precizarea denumirii si a modului de folosire corecta a tacamurilor și a obiectelor de vesela; „Gaseste greseala” – pentru precizarea si utilizarea corecta a unor reprezentari generale ca: mobilier, vesela, jucarii, obiecte de imbracaminte, educarea spiritului de observatie si a rapiditatii gandirii etc.

Tot astfel, in cadrul jocului de creație „De-a gradinita” am desfasurat urmatoarele jocuri didactice: „Fluturii vin la flori”, „Sa facem buchetele de flori”, „Cand se intampla?”; „Sa facem un tablou de primavara (vara , toamna)”; „Cui daruim aceste flori?”; „Ce a cumparat mama?”; „La piata” etc. Jocuri in care, am urmarit imbogatirea si activizarea vocabularului, exersarea vorbirii in propozitii, adancirea si precizarea cunostintelor despre diferire fructe, legume, flori.

Pe structura jocului de creatie „De-a scoala”, am desfasurat un numar mare de jocuri didactice pentru dezvoltarea auzului fonematic, pronuntarea corecta a sunetelor, silabelor si cuvintelor, pentru formularea corecta propozitiilor din punct de vedere gramatical cu respectarea acordului subiect-predicat si substantiv-adjectiv si activizarea vocabularului, dintre care voi aminti doar cateva: „Jocul silabelor”; „Spune mai departe”; „Cu ce sunet incepe cuvantul?; „Sa asezam cartonasele”; „Cine stie mai bine”; „Ghiceste ce spun eu”; „Repeta ce spun eu”; „Eu spun una, tu spui multe”; „Raspunde repede și bine” etc. Seria jocurilor de creatie in cadrul carora putem desfasura anumite jocuri didactice poate continua si intregirea acestor forme de joc se poate realiza intr-un mod eficient, in functie de imaginatia si tactul educatoarei, rezultatul real depinzand in mare masura de acesti factori.

Pentru ca aceste jocuri sa se desfasoare firesc, la intrarea in sala de grupa, copiii privesc materialul expus si isi aleg tema jocului. Se strang apoi, pe grupe, fiecare manifestand dorinta sa participe la unul din jocurile a caror tema am fixat-o.

La inceputul anului scolar am intervenit, sugerand necesitatea incadrarii jocului didactic ales in jocul de creatie si am colaborat cu prescolarii pentru realizarea acestui obiectiv.

Mai tarziu, cand copiii si-au format aceasta deprindere mi-am asumat doar rolul de a supraveghea acest moment si de a urmari fixarea planului de joc, ajutandu-i la fixarea jocului didactic in cadrul jocului de creatie, la pastrarea concordantei care trebuie sa existe intre cele doua jocuri. Prin interventii scurte, precise am orientat copiii, ajutandu-i sa realizeze sarcinile propuse de joc.

Spre exemplu, in cadrul jocului de creatie „De- magazinul” le-am sugerat ideea de a introduce in planul de joc aranjarea obiectelor și expedierea lor la magazinele respective sau in cazul jocului didactic „Sa aranjam vitrina”, le-am sugerat ideea de a introduce in plan rearanjarea vitrinei de catre fiecare copil din grup in functie de propria viziune.

Respectand structura unui joc didactic urmeaza apoi, desfasurarea actiunii jocului ales, etapa ce solicita in mod deosebit intelectul copilului si care da educatoarei posibilitatea sa cunoasca mai bine potentele, particularitatile individuale ale prescolarilor din grupa pentru a-si orienta directiile muncii diferentiate, chiar si in cadrul jocului didactic ales.

In jocurile didactice desfasurate la alegere nu este admis sub nici o forma, ca aceasta nuanta afectiva si distractiva sa lipseasca, in caz contrar, corpul propus nu se poate realiza in conditii optime.

Unul dintre procedeele folosite in acest scop este miscarea, ca element distractiv. In cadrul jocului didactic aceasta se realizeaza prin actiunile intreprinse de copii cu materialul didactic – transmiterea jetoanelor, descoperirea jucariilor, aranjarea imaginilor intr-o anumita ordine etc.

Cand jocul didactic este incadrat pe schema jocului de miscare, miscarea este efectuata de catre copii prin alergare si mers in diferite formatii, prin sarituri, rezolvand in acelasi timp, problema ceruta de sarcina jocului didactic intr-o atmosfera dominanta de dinamism si voie buna.

Atent repartizata si dozata, miscarea are si in acest caz o valoare de necontestat. Iar ca element didactic, impreuna cu surpriza, ghicirea si verbalizarea, miscarea favorizeaza realizarea obiectivelor propuse cu conditia sa constituie permanent motiv de concentrarea atentiei, de trezire a interesului si de mentinere a unei stari sufletesti optime, interventia educatoarei trebuie sa fie discreta atunci cand interesul copiilor scade.

Un alt procedeu il constituie folosirea si jucariilor in teatrul de papusi sau de masa, procedeu care stimuleaza vorbirea si activitatea copiilor intr-un mod surprinzator.

Acest procedeu l-am utilizat cu succes in cadrul jocurilor didactice: „Ce ne-a adus mama din piata?”; „Ce stii sa-mi spui?”; „Nu te lasa pacalit!”; „Spune cum fac!”; „Animalele si puii lor”; „Al cui glas este?”; „Cine te-a strigat? etc, care au avut ca scop dezvoltarea auzului fonematic si a acuitatii auditive, exersarea pronuntarii corecte a diferitelor consoane si grupuri de consoane, perfectionarea proceselor de analiza si sinteza, exersarea pronuntiei etc.

Spre exemplificare voi descrie jocul didactic „Spune cum fac!”, desfasurat in cadrul teatrului de papusi. Obiectivele urmarite au fost exersarea pronuntiei corecte a consoanelor c, m, k, r, s; folosirea onomatopeelor caracteristice diferitelor animale (jucarii); consolidarea deprinderii de a se exprima corect si coerent in propozitii, educarea deprinderii de a actiona colectiv etc.

Copiii au avut ca sarcina pronuntarea corecta a consoanelor c, h, m, r cuprinse in diferite onomatopee si formularea de propozitii simple cu respectivele onomatopee.

Ca material didactic am folosit jucarii din cadrul teatrului de papusi: un catel, o pisica, un urs, un cocos, o rata, o broasca, o papusa si cadrul pentru teatrul de papusi.

Ca elemente de joc am folosit versurile si dialogul cu papusa si cu celelalte animale – jucarii. Scaunelele au fost asezate ca la teatrul de papusi iar in fata – paravanul.

La inceputul jocului am prezentat copiilor papusa care i-a salutat, adresandu-se astfel: „- Buna ziua, buna ziua

Eu sunt papusa Irina

Cu un catel si-un pisoi,

O gaina si-un cocos

Si o rata intr-un cos,

O broscuta si un urs,

Jucariile mi-au spus

Ca vor astazi sa va intrebe

Daca stiti cum vorbesc ele?!”

Papusa le spune in continuare cum se numeste jocul si cum se va desfasura. Animalele vor aparea si vor recita cate o poezioara dupa care, copiii vor reda onomatopeea care-i este caracteristica fiecarui animal.

Cocosul va spune: „Ochisorii ii deschid,

        Aripile le intind,

        Spuneti voi, ca nu e greu

        Dimineata, cum fac eu?!” (Cucurigu-u-u)

Daca copiii ezita sa raspunda. Cocosul ii va indemna sa-l imite si sa bata din „aripi” ca si el.

Apare apoi rata, care spune la randul sau: „Cand ma cauti sunt pe lac,

          Spuneti voi copii, cum fac?

          (Mac, mac , mac)

Apare apoi gaina: „Ouale copii va plac?

        Ei, sa stiti ca eu le fac!

        Si mai tare strig apoi,

       Ca si mine strigati si voi!” (Cot-codac)

Cainele va spune: „Cand in curte sau la poarta,

       Stau frumos si dau din coada

      Casa o pazesc mereu

      Spuneti voi, cum latru eu?” (Ham-ham)

Apare apoi, pisica: „Am pernute la labute,

        Care ascund niste gherute,

        Langa soba stau mereu,

        Spuneti voi, cum vorbesc eu?” (Miau-miau)

Ursul spune si el: „Umblu singur prin padure

       Dupa fragi si dupa mure,

      Ma cunoasteti, o stiu eu,

      Spuneti, stiti cum vorbesc eu?” (Mor-mor)

Apoi apare si broscuta: „Sunt broasca, broscuta

    Ce sare fuguta

    Seara stau pe lac    

    Stiti si voi cum fac?” (Oac-oac)

 In final, papusa Irina le va spune: „Musafirii au plecat

          Dar mai stiti cum fac?!”

solicitand copiilor sa raspunda individual, in propozitii. De exemplu: „Cocosul face cucurigu!”, „Rata face mac-mac!” etc., dupa care papusa isi ia ramas bun, spunandu-le:

„Gata, jocu-i terminat

Tare cuminti ati mai stat

Si daca doriti si voi

Am sa mai trec pe la voi!”

In cadrul jocurilor didactice desfasurate in perioada de timp afectata activitatilor alese, m-a preocupat in mod deosebit dezvoltarea limbajului copiilor, sub toate aspectele si dezvoltarea gandirii in vederea pregatirii lor pentru scoala.

Prezenta mea, uneori chiar si ca participant in jocul copiilor, rabdarea si calmul in rezolvarea obiectivelor propuse si a „de ce”-urilor nesfarsite venite din partea copiilor, m-au ajutat sa mi-i apropii din punct de vedere afectiv, influentand pozitiv procesul educational si constructiv desfasurat in gradinita.

Un edicator modern trebuie sa posede in afara pregatirii de specialitate, o cultura multilaterala, cunostinte din domenii diferite de activitate, un orizont permanent deschis, receptivitate fata de cunostinte noi, pentru a putea raspunde in mod stiintific curiozitatii neobosite a copilului, pentru a sti cand, cat si prin ce mijloace trebuie sa influenteze personalitatea acestuia.

Copilul rade, el rade atunci cand se joaca, o data cu rasul sau se insenineaza intreg universul!

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1918
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved