Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Gradinita

Poezii si cantece

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE LECTURA DUPA IMAGINI

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: mijlocie, educatie fizica
TABLOUL PSIHOLOGIC AL VARSTELOR PREMERGATOARE SCOLARITATII
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - CAI DE IMPLICARE A COPIILOR IN PROPRIUL PROCES DE DEZVOLTARE
Proiect didactic matematic Grupa: mare „Cine stie mai bine?”
PROIECT TEMATIC Flori „TOAMNA'
Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din gradinitele de copii
PROIECT TEMATIC “PUISORUL”
INTRE TRADITIONALISM SI MODERNISM IN GRADINITA DE COPII
PROIECT DIDACTIC - TOAMNA CEA BOGATA Joc didactic
PROIECT DIDACTIC GRUPA MIJLOCIE EDUCATIE MUZICALA

TERMENI importanti pentru acest document

: : lectura dupa tablou : toamna lectura dupa imagini : scopul lecturii dupa imagini la prescolari :


ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATILOR DE LECTURA DUPA IMAGINI.

Lectura dupa imagini este un mijloc prin care se realizeaza obiectivele educationale in mod sistematic, organizat in detaliu, la care participa toti copiii grupei. Ele se pot organiza pe grupuri mici sau frontal, pe baza unor teme de interes comun si se pot desfasura fie sub forma lor traditionala, pe un singur domeniu, fie sub forma de activitati integrate, cu caracter interdiscilplinar.[1]

Forma de lectura, cea mai accesibila unui copil din gradinita este lectura dupa imagini.

In gradinita copilul dobandeste prima experienta a vietii colective si, desi libertatea sa este dirijata, canalizata, el intalneste mai putine constrangeri decat in mediul familial si se exprima cu mai multa incredere si naturalete.

Izolat, copilul realizeaza o lectura a imaginii, rezultata din alegeri succesive, aleatorii, netinand seama de altii iar creatia sa este folosita personal si nu are sens decat pentru el. In grup, copilul realizeaza o lectura propriu-zisa a imaginii, iar creatia sa dobandeste un sens mai larg pentru ca o poate comunica. Impartasind colegilor sai bogatia descoperirilor sale, el are nevoie de prezenta acestora pentru a-si confirma ceea ce el percepe, simte si gandeste, pentru ca o activitate creatoare autentica nu poate fi realizata daca esti izolat de lumea inconjuratoare, inchis in tine. Aceasta nu se poate realiza decat in colectiv, in situatii de comunicare si de schimb intre indivizi angajati intr-o activitate comuna, indreptata catre obiective comune.

Rolul important in dirijarea activitatii copiilor il are educatoarea prin modul de concepere, proiectare si conducere a lecturilor dupa imagini. Cu tact, cu rabdare si pricepere, educatoarea va dirija copilul nu numai spre intuirea si expunerea verbala a celor ilustrate, ci spre interpretarea lor, solicitand procesele gandirii: analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea.

Imaginile prezentate copiilor ofera diferite posibilitati in privinta dezvoltarii gandirii si vorbirii:

v     Stabileste legaturi intre elementele compozitionale, intre actiunile redate.

Se stie ca la varsta prescolara apar interesele intelectuale propriu-zise, copilul este preocupat de legatura dintre lucruri, de alcatuirea lor. Imaginea (tabloul) are calitatea de a prezenta copilului elemente compozitionale in stransa legatura intre ele, cum ar fi in lectura dupa imagini „Jocurile copiilor iarna”, care infatiseaza un grup de copii facand un om de zapada.

Pentru a se ajunge la forma finala, copiii au intuit actiunile si personajele separat (un copil face bulgarele de zapada, altul  construieste omul de zapada). Desi au fiecare sarcini diferite, personajele au acelasi scop - construirea unui om de zapada, ceea ce favorizeaza legatura intre elementele compozitionale. Acelasi lucru se poate spune si despre celelalte personaje din tablou, care printr-o trasatura comuna se integreaza in aceeasi tema (se dau cu sania, patineaza, schiaza, se bulgaresc), jocurile de iarna.

v     Stabileste legaturi intre continutul tabloului si experienta de viata a copilului.

 In lectura dupa imagini „Activitatea copiilor la coltul naturii”, copiii au reusit sa asocieze actiunile din tablou – ingrijirea plantelor, hranirea pestilor din acvariu – cu activitatea lor de la coltul viu. Bogatia experientei lor s-a reflectat intr-o lecturare amanuntita a tabloului si mai mult, analiza tabloului a fost completata cu actiuni reale de ingrijire si de imbogatire a coltului naturii.

v     Interpreteaza actiuni.

 In aceasta idee trebuie sa excludem educatorul care considera ca adevarul este numai cel sustinut de el si cauta sa-l impuna copilului.

In lectura dupa imagini ”Toamna” exista un grup compozitional al tabloului, format din doi scolari, un baiat si o fetita, care merg pe aleea unui parc. Pentru stimularea gandirii divergente, educatoarea intreaba: Unde credeti ca merg scolarii?. Educatoarea putea sa se limiteze la un singur raspuns – „copiii merg la scoala”, dar au existat si alte raspunsuri argumentate logic: „se intorc de la scoala”, „se plimba prin parc”, etc.

 La intrebarea De ce sunt veseli copiii?, raspunsurile vor fi diferite: „pentru ca au luat nota 10”, „pentru ca se plimba prin parc”, „pentru ca merg acasa”.

Copiii au asociat expresia fetei cu anumite actiuni, apar deci rationamente logice si personale, referitoare la mesajul transmis prin imagine. In aceasta situatie s-a mers in profunzime, urmarindu-se intelegerea de catre copii a interdependentei dintre general si detaliu, expresia fiind o reflectare a starii sufletesti.

Eficienta acestor activitati se datoreaza, in mare masura, modului cum sunt formulate intrebarile de catre educatoare. Ele vizeaza tocmai unele aspecte, sunt mai cuprinzatoare si mai profunde, dau mai mult camp de gandire si exprimare verbala copiilor, vizeaza mai mult aspectul cauzal, explicativ, determina raspunsuri, atitudini critice, argumente in sustinerea unui punct de vedere. Importanta deosebita in intelegerea si asimilarea cunostintelor o au intrebarile pe care le adresam copiilor, de genul:

v     Cauta raspuns la intrebari care:

a)     stimuleaza capacitatea de a stabili diferite legaturi intre elementele tabloului si realitatea obiectiva.

          In lectura dupa imagini cu tema „Iarna”, dupa ce se stabilesc elementele componente ale tabloului, se precizeaza ca actiunea se petrece in timpul iernii, si se adreseaza copiilor intrebarea: Dupa ce se vede ca tabloul reprezinta anotimpul iarna?. Copiii reusesc, pe baza experientei proprii sa observe ca: pe strada se vad sanii, copiii se joaca cu bulgari de zapada, casele sunt acoperite de zapada, la acoperisuri se vad turturi, etc

          O situatie similara se poate crea in aceeasi activitate punand intrebarea De unde a ajuns gheata la stresini?. Copiii vor raspunde ca din cauza frigului, ca a pus-o iarna, etc.

b)     cer copiilor sa motiveze diferite actiuni.

         Copiii cauta explicatia fenomenelor observate sau analizate, desprinzand legaturile cauzale, reale dintre fenomene si actiuni. Astfel fenomenul cresterii si dezvoltarii plantelor este motivat de copii in lectura dupa imagini „Activitatea copiilor la coltul naturii” – De ce uda copiii plantele? – Ca sa nu moara. De ce hranesc copiii pestii? – Ca sa creasca mari, etc.

Astfel copiii gasesc explicatii, motivand actiunile personajelor din tablou, prin rationamente simple, bazate pe experienta lor de viata, sau pe cunostintele insusite anterior, gasind legaturi logice intre actiunea si scopul ei.

c)     Intrebari care cer sa fie presupuse consecintele unor actiuni ale personajelor ilustrate – Ce s-ar intampla daca n-am uda florile, n-am hrani pestii, am scoate pestii din apa?, etc.

Prin aceste intrebari, copiii sunt pusi in situatia de a gandi, de se exprima verbal, facand abstractie de suportul intuitiv si bazandu-se pe experienta proprie. Astfel se solicita gandirea divergenta iar copilul trebuie sa gaseasca mai multe solutii la o anume problema.

d)     Intrebari care stimuleaza capacitatea copiilor de a sintetiza. La intrebarea De ce vedem in tablou mai mult culoarea alba?,  Ce culori foloseste pictorul in tabloul cu anotimpul toamna?”, De ce crengile copacilor sunt aplecate, toate intr-o directie? copiii sunt pusi in situatia de a observa fiecare element din tablou si de a gasi elementele semnificative care sa motiveze raspunsul si sa caracterizeze atmosfera sau anotimpul (iarna este multa zapada, toamna intreaga natura ingalbeneste, bate vantul, etc).

e)     Intrebari care solicita deductii. Rationamentul deductiv este in general mai putin accesibil prescolarilor dar cand cerinta nu are un caracter abstract, ei pot, cu ajutorul tabloului sa faca deductii corecte. Analizand tabloul „Toamna, la cules de vie”, la intrebarea „De unde stim ca au fost harnici copiii”? copiii vor raspunde ca sunt multe cosuri pline cu struguri, ca au ramas putini struguri in vie, ca sunt veseli, ca asa sunt toti copiii, etc. Legatura dintre cantitatea de struguri culeasa, numarul de cosuri, lipsa strugurilor din vie sunt argumente ale rationamentelor, prezentate de copii.

Prezentand tabloul „Iarna”, copiii sunt intrebati dupa ce cunosc ca este frig. Ei vor raspunde ca vad turturi la stresini, este zapada mare, apa raului este inghetata, copiii sunt imbracati cu haine groase.

v          Un moment special si foarte placut pentru copii este gasirea unui titlu pentru tablou intuit.

Copiii se intrec in originalitate, gasind titluri mai mult sau mai putin semnificative pentru ceea ce le sugereaza actiunile sau imaginile din tablou. Se va selecta impreuna cu copiii titlul cel mai potrivit tabloului.

Pentru a evalua eficienta unei activitati si pentru a pregati urmatoarele se utilizeaza diferite modalitati de verificare, sistematizare sau fixare a cunostintelor si abilitatilor insusite de copii.

In cazul lecturii dupa imagini, se pot utiliza diferite fise, probe orale, probe practice, caiete de munca independenta, diferite alte auxiliare prin care putem sa apreciem nivelul de cunostinte asimilate, capacitatea copiilor de a opera cu ele in contexte noi, nivelul lor de exprimare verbala, de gandire.

De exemplu: la activitate cu tema „Toamna, la cules de vie”, copiii vor opera pe fise care vor avea ca sarcina didactica  incercuirea fructelor de toamna dintr-o multime de fructe. O alta forma de evaluare poate fi executarea unui peisaj, asemanator celui din tablou fie prin pictura, desen, modelaj, fie printr-un colaj. Un procedeu de evaluare orala poate fi sub forma de joc de rol, joc de creatie sau dramatizare, in care copiii indeplinesc roluri diferite (gospodine, cumparator si vanzator in aprozar, in piata de legume si fructe, etc). 

Se poate concluziona ca lecturile dupa imagini sunt un mijloc de dezvoltare multilaterala a copiilor, dar in primul rand ele constituie un mijloc important de dezvoltare a capacitatii de cunoastere, si indeosebi a gandirii si vorbirii clare, expresive.

Prin esalonarea logica a activitatilor in planificarea calendaristica, tinand cont de nivelul grupei, interesele copiilor si posibilitatile materiale, copiii sunt stimulati sa se angajeze direct in investigarea realitatii, in aplicarea practica a cunostintelor dobandite.



[1]Damsa , I., Toma-Damsa, M., Ivanus,Z. Dezvoltarea vorbirii in gradinita de copii si in clasa I, Editura Didactica si Pedagogica,R.A. Bucuresti, 1996, pag.68.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2992
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved