ROLUL EDUCATIEI MORAL-CIVICE IN FORMAREA COPILULUI PRESCOLAR

ROLUL EDUCATIEI      MORAL-CIVICE IN FORMAREA COPILULUI PRESCOLAR

1. Educatia moral -civica, activitate obligatorie in gradinita;

Argument.

In Planul de Invatamant (nivelul prescolar) Educatia pentru Societate apare si ca activitate comuna obligatorie.

Obiectivele cadru ale Educatiei pentru societate, care vin sa justifice pe deplin necesitatea unei asemenea activitati in gradinite, sunt:

I. Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate;educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti.

II. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de ceilalti.

III. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman.

I.Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti.

Obiective de referinta:

Copilul sa poata:

      sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si regulile de securitate personala.

      sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traieste

II.Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de de ceilalti.

Obiective de referinta

Copilul sa poata:

      sa aprecieze in situatii concrete unele comportamente si atitudini in raport cu norme prestabilite si cunoscute.

    sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive , sa manifeste prietenie, toleranta, armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului.

III.Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman.

Obiective de referinta

Copilul sa poata:

sa descrie si sa identifice elementele locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste(elementele de relief, asezare geografica, obiectivele socio-culturale, istorice, religioase, etnice).

Educatia moral-civica corespunde necesitatii de a le forma copiilor o conduita bazata pe cunoasterea cotidiana a regulilor vietii sociale, democratice intr-un stat de drept.Educatia moral-civica urmareste initierea copiilor in practicarea unui comportament activ si responsabil, capabil de toleranta si respect fata de sine si de ceilalti, constient de drepturi si de datorii, liber si deschis spre alte culturi.

"Prin morala se intelege, in mod curent, un ansamblu de norme, reguli si precepte, deprinderi si obiceiuri, mentalitati, sentimente si trairi, valori, idealuri si scopuri care calauzesc omul in viata personala si sociala.Ea se prezinta ca un sistem de deprinderi, sentimente si convingeri de comportare, sedimentate prin traditie in norme si precepte de conduita ale comunitatii si ale individului."[1]

Educatia morala urmareste sa formeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca pe baza lor individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala.In general, prin educatia morala se urmareste formarea individului pentru a face bine si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de respectarea cotidiana a normelor si principiilor morale.

Etica este stiinta despre morala, reprezinta stiinta vietii morale.Ca forma a constiintei sociale, morala cuprinde urmatoarele trei elemente:

a)      valori morale - reprezentand comportamente, actiuni, fapte carora li se ofera, pe plan social, o apreciere pozitiva, in sensul ca ele coincid cu conceptiile provenite din societatea respectiva, cu privire la ce este bine, echitabil, folositor societatii.

b)      norme, precepte si reguli morale.Ele s-au impus sub forma de coduri morale.

c)      afectivitatea morala sau sensibilitatea morala (disponibilitate).

Intre moralitate si civism exista atat asemenari, cat si deosebiri.Educatia civica este mai mult circumscrisa unei anumite societati, unui anumit grup social determinat istoric si geografic; educatia morala vizeaza aspecte mai generale, universale.

Metodele de educatie morala si civica sunt aceleasi.Ele presupun cultivarea unor virtuti comune, ca: harnicia, cumpatarea, altruismul, intr-ajutorare, cinste etc.

      Atat educatia morala, cat si cea civica , urmaresc sa realizeze o disciplina libera sau o libertate disciplinara, dar nu poate fi admisa libertatea fara respectul unor norme la care s-a aderat in mod constient.

      Atat in educatia civica, cat si in cea morala trebuie armonizate doua cerinte:a disciplinei si a adeziunii la ordinea necesara bunei convietuiri si a dorintei de libertate a individului.

Exista insa si deosebiri intre educatia morala si educatia civica.

      Daca morala este raportata la norme si principii nescrise, dar inradacinate in traditia oamenilor, civismul se raporteaza la norme si reguli, de obicei, scrise.De exemplu, ajutorul dat cuiva este o fapta morala, dar civic nu este reglementata ( " a-ti ajuta aproapele la nevoie").

      Fondul pe care se realizeaza educatia civica este unul moral.Un om cu fermitate morala nu incalca nici normele morale si nici pe cele civice.

      Prin moralitate intelegem acordul intre comportament si normele, principiile morale, iar prin civism, acordul intre normele si reglementarile de convietuire cetateneasca , in grup sau individual

In scopul formarii comportamentului copiilor conform normelor societatii civile, democratice, al integrarii lor firesti in viata sociala, copiii vor fi sensibilizati, ajutati sa inteleaga necesitatea respectarii acestor norme sociale, a unor norme elementare de conduita, contribuind, astfel, la formarea propriilor valente ale Eu-lui.In acest sens, prin activitatile de educatie moral-civica, copiii sunt indrumati si ajutati:

      sa inteleaga sensul semnificatiei normelor si a valorilor morale

      sa sesizeze semnificatia, necesitatea respectarii regulilor si normelor

      Sa analizeze fapte si impliniri de viata, posibile si reale, in spiritul normelor si valorilor morale, acceptate in societate

      Sa aprecieze, in mod obiectiv, conduita proprie si a celorlalti, potrivit unei imperative morale

      Sa accepte norme, valori, principii etice si sa respecte regulile elementare de convietuire sociala

      Sa inteleaga notele esentiale ale unor trasaturi de vointa necesare in activitatea lor, cum ar fi: perseverenta, consecventa, initiativa, curajul, responsabilitatea etc.

      Sa aprobe fapte, actiuni proprii si ale colegilor care sunt in concordanta cu normele morale si civice

      Sa doreasca sa urmeze modele pozitive percepute in grupul de copii,in familie, in literatura

      Sa manifeste atitudine de respingere si dezaprobare fata de fapte si comportamente ce dovedesc necinste, agresivitate, lipsa de respect fata de cei din jur etc.

      Sa dovedeasca atitudini de colegialitate, sentimente de prietenie

      Sa-si adapteze comportamentul fata de sine, fata de altii (copii, adulti), fata de mediu (social, natural), in imprejurari si locuri variate.

      Sa tina seama de opiniile celor din jur

Pentru realizarea acestor obiective, si nu numai a acestora, continutul educatiei moral -civice ar putea fi axat pe trei dominante:

cunoasterea de sine si constientizarea identitatii moral-civice a copilului;

modelarea raporturilor interumane;

modelarea raportului copil-educatie-mediu;

2.. EDUCATIA MORAL-CIVICA, OPTIONAL IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

Se afirma din ce in ce mai des ca in vremurile pe care le traim au inceput sa se altereze tot mai mult valorile traditionale.Bunul simt, buna cuviinta si comportamentul corect in societate nu pot fi separate de moralitate, caci o conduita frumoasa este morala, iar ceea ce este moral este frumos. Intre ele, politetea se constituie intr-un imperativ al convietuirii sociale, atitudinea pe care o presupune ramanand un indemn pentru respectarea regulilor de convietuire sociala.

In acest semn, propunerea in oferta educationala a unui astfel de optional pentru grupele mari sau grupele pregatitoare, se poate declansa si interesul parintilor de realizare a unui asemenea optional, constientizand valoarea si importanta finalitatii sale.O astfel de activitate optionala se poate concepe cu desfasurarea interdisciplinara, avand punct de plecare in categoriile de activitati"Educatie pentru societate", "Activitati practice si elemente de activitate casnica".Ca forme de realizare, activitatile acestui optional pot fi sub forma de joc, ca o combinatie de activitati si dezbateri libere, concursuri, jocuri de rol,impletite cu activitati practice menite a trezi curiozitatea si dorinta copiilor de participare.

Se pot prevedea si desfasura urmatoarele teme:

      Prezentarea.Salutul

      Vizita

      Invitatii la masa.Oaspeti si gazde

      Despre cadouri

      In mijloacele de transport in comun

      La restaurant/cofetarie

      Convorbirile, pentru nivelul II (5-7 ani), cu durata optionalulul de 1 an, prin categorii de activitati implicate, precum: Educatia pentru societate, Activitati practice si elemente de activitate casnica, Educarea limbajului.

"Si noi, copiii, avem drepturi"

Educatia moral-civica este un proces complex, ce implica responsabilitate profesionala, fapt pentru care aceasta activitate se poate interfera si completa cu urmatoarele categorii de activitati:

      educarea limbajului

      cunoasterea mediului

      educatie muzicala

      educatie religioasa

      jocuri si activitati liber-creative etc.

Printr-o paleta larga de activitati, respectiv: jocuri, povestiri,convorbiri, studii de caz, poezii, cantece, desene, dramatizari, vizite, excursii, intalniri cu diferite personalitati, copiii pot fi initiati in drepturile si indatoririle lor, pot impartasi altora experienta lor de viata.

In acest scop, se poate ajunge la o cooperare cu parteneri educationali:

      permanenti, cum sunt familia, scoala, inspectoratul scolar, primarie

      ocazionali, precum mass-media, biserica, politia, Directia de Sanatate Publica, muzicieni, actori, poeti etc.

Obiective generale :

      Cunoasterea si respectarea drepturilor si indatoririlor copilului, a normelor de comportare in societate

      Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor in diferite situatii

      Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter, formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti

      Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc ,portretul spiritual al poporului roman'.

    Nu putem sa ne bucuram de drepturile noastre, incalcand drepturile celorlalti!

Iata un principiu ce ar putea strabate prin aceasta activitate de educatie moral-civica, ce tine de respectul fata de sine insusi si fata de celalalt.A-ti exercita drepturile tale, nu inseamna a le incalca pe ale celuilalt(celorlalti).

Conventia privind Drepturile Copilului incorporeaza, mai mult decat orice alt document, intregul spectru al drepturilor omului: pe cele civile, economice, sociale, culturale, prevazand o dezvoltare completa a potentialului copilului intr-o atmosfera de libertate, demnitate si justitie.

Tematici de abordat in educatia moral-civica

Tema I . Cine sunt eu?

Obiective generale:

dezvoltarea capacitatii de cunoastere a propriei persoane;

stimularea curiozitatii pentru investigatie.

Obiective specifice:

sa se recunoasca pe el insusi ca o persoana cu calitati specifice;

sa manifeste toleranta si prietenie.

Teme si mijloace de realizare:

Jocuri distractive, prin identificarea unui copil din grupa, pe baza descrierii;

Povestiri ;

Observari ( copiii observa certificate de nastere, de identitate, pasaport);

Desene ( autoportrete, portrete);

Studii de caz ( ex : prezentarea unui caz al unei fetite care este abandonata la maternitate);

Subiecte de discutii, pe diferite teme( de ce trebuie ca fiecare persoana sa aiba un nume, o familie, un adapost, o tara).

Temele vor evidentia ideea ca orice copil are dreptul la un nume si la cetatenie-acestea fiind doua elemente ale identitatii legale.

Tema II. Familia mea     

Obiective generale:

cunoasterea membrilor familiei si a atributiilor pe care le are fiecare membru;

cunoasterea si respectarea normelor de comportare in familie, in societate;

cultivarea respectului fata de membrii familiei, intelegerea coeziunii acestora;

Obiective specifice:

sa se recunoasca drept parte a familiei sau a unui grup familial;

sa participe activ la viata familiei, inclusiv prin asumarea unor responsabilitati.

Teme si mijloace de realizare:

Jocuri de rol: ,De-a familia", ,De-a aniverarea";

Desene : ,Familia mea"

Lectura educatoarei;

Memorizari;

Cantece, povestiri create pe aceasta tema, convorbiri, studii de caz etc.

      Temele vor evidentia urmatoarele idei:

      copilul are dreptul sa traiasca cu familia sa;

      familia are obligatia de a-l creste si ingriji;

      statul are responsabilitatea de a ajuta familia sa-si indeplineasca rolul de a creste copiii orfani, prin institutii specializate.

Tema III. Copiii si conflictele armate

Obiective generale:

cunoasterea unor fapte pline de eroism din istoria poporului roman, a unor evenimente contemporane, relatate si transmise in direct prin media electronica;

educarea copiilor in spiritul dreptatii, al pacii;

cultivarea sentimentului de dragoste, admiratie si respectul pentru eroi;

Obiective specifice:

sa recepteze corect mesajul;

sa identifice si sa caracterizeze trasaturile moral-patriotice al ale eroilor neamului si ale unor personalitati din contemporaneitate;

sa cunoasca si sa exprime pareri in legaturi cu evenimente, stiri accesibile copiilor preluate din mass-media.

Teme si mijloace de realizare:

Povestiri istorice;

Vizionari TV-Zonele de conflict din lume;

Convorbire: "Jucariile razboinice";

Cantece ( ex: Oda bucuriei, de L.V.Beethoven);

Realizarea unor colaje , intitulate "Manifest pentru pace", reunind desene, ganduri de solidaritate.

Copiii sunt victime ale razboiului, sunt ucisi, mutilati,instruiti sa ucida copiii cu varste sub 16 ani); in unele locuri, copiii lupta pentru a apara frontiere!

Valentele formative ale povestilor si povestirilor

Literatura pentru copii, parte integranta a literaturii unui popor, cuprinde creatii accesibile celor mici prin simplitatea, claritatea tematicii, a structurii compozitionale, a mijloacelor de expresie.Ea raspunde preocuparilor, intereselor, particularitatilor dezvoltarii psihice a copiilor de diferite varste.

Perioada prescolara este foarte importanta in evolutia copilului.Acum se dezvolta bazele vietii intelectuale complexe;cand copilul incepe sa-si insuseasca simtul limbii, incepe "a guste literatura", prin citirea de ilustratii, dar mai ales printr-o imensa sete de a asculta basme, povesti, povestiri.

Inca din antichitate, Aristotel recomanda povestirile ca mijloc de instruire si educatie, pentru ele plac copiilor si nu ii obosesc, iar Frbel le folosea pe scara larga in sistemul sau de educatie prescolara.

Povestile au o deosebita valoare etica.Ele contribuie la formarea constiintei morale, a unor trasaturi pozitive de vointa si caracter.Caracterul omului nu este ceva inascut, permanent si imuabil.Nici un copil nu este din nastere harnic sau lenes, cinstit sau ipocrit, curajos sau fricos.Cacacterul se dobandeste pe drumul vietii.El este determinat de intreaga personalitate a copilului.Trasaturile caracteriale derivate din orientarea personalitatii sunt:

a)      atitudinea fata de societate (poate fi conturata de la varste mici prin analizarea atitudinilor si actiunilor personajelor din povesti);

b)      atitudinea fata de alti oameni(trasatura esentiala fiind umanismul, grija fata de ceilalti, altruismul);

c)      atitudinea fata de munca ( trasatura ce poate fi influentata prin analizarea pozitiei unui personaj comparativ cu altul);

d)      atitudinea fata de persoana proprie ( care reliefeaza spiritul critic si autocritic).

De aceea povestile sunt o sursa inepuizabila de exemple frumoase de comportamente oglindite in mici antiteze intre eroi, evidentiind consecintele ascultarii sau neascultarii, cinstei sau necinstei, minciunii sau adevarului si de asemenea prezinta trasaturi pozitive ale unor eroi: vitejie, prietenie, curaj, intelepciune.

Charles Perrault, vorbind despre rolul educativ al povestilor si povestirilor create pentru cei mici, arata cum normele morale simple de "bine" si de "rau" sunt insusite cu usurinta de copii prin exemplul oferit de acestea.

"Oricat de simple si de usoare ar parea aceste povestiri, ele nasc, fara indoiala, dorinta de a fi asemanatori cu cei buni care ajung fericiti si, in acelasi timp, se naste in sufletul lor teama fata de nenorocirile ce li s-ar putea intampla daca i-ar urma pe cei raiEste de necrezut      cu cata sete privesc aceste inimi pure si inca necoapte morala ascunsa in haina basmuluiii vezi tristi si disperati atata vreme cat eroul sau eroina povestirii sunt in impas si indura suferinte, apoi striga de bucurie cand vine intorsura fericita si personajele iubite sunt salvate."

Ellen Key sublinia necesitatea oferirii unor exemple in mod indirect prin povesti care vor avea mai prelung rasunet in sufletul copiilor decat un invat, o povata oferite in mod direct "Cel mai mare tact al educatoarei este de a      nu

spune nimic pe moment, de a indica , in schimb, ulterior greseala , in mod indirect, in asa fel incat copilul sa fie pus in situatia de a-si face singur observatie sau de a se mustra".(Ellen Kay-"Secolul copilului").

"in procesul educativ se parcurg trei etape importante:transmiterea de cunostinte, formarea de convingeri si manifestarea de atitudini, care vin din interior, nu se impun!"

Motivul pentru care basmul este gustat mai ales de catre copii este explicat de fratii Grimm prin faptul ca situatiile prezentate in poveste sunt foarte simple, dar apar inedite si impresionante, iar copiii, datorita puritatii lor, le asimileaza in intregul frumusetii lor, avand convingerea sincera ca tot ceea ce este povestit acolo este perfect veridic si chiar real. Ceea ce a bucurat , emotionat si educat in fel si chip, fara incetare de-a lungul timpului, poarta in esenta necesiatea existentei sale si a izvorat, fara indoiala, din acel parau vesnic, care intretine viata, chiar daca este vorba de o singura picatura, prinsa de o frunzulita, de un simplu strop ce straluceste totusi in revarsarea rosiatica a rasaritului de soare".[5]

Ca educatoare, la grupa mare pregatitoare germana, am optat pentru activitatile de educatie moral-civica si la basmele fratilor Grimm, care din totdeauna au incantat si vrajit copiii insetati de lecturi cunoscute si autentice totodata, basme ce au indrumat pasii copilariei parintilor si bunicilor acestor copii, candvaAmintind numai de cateva dintre acestea, si ne putem imagina de frumusetea acestor basme, traduse dealtfel in lumea intreaga , basme ce contin final moralizator si care indeamna copilul la reflectie.

Copiii de la grupa pregatitoare germana "au facut cunostinta" cu o parte din basmele fratilor Grimm , cum ar fi: Scufita Rosie, Motanul Incaltat, Broscuta Fermecata, Hansel si Gretel, Cenusareasa, Baba Iarna etc.