Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Clasificarea Zecimala Universala

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCHEMA REPERELOR IN CADRUL PLUTONULUI CERCETARE
SONERIA DNS-206 Clopotel
RELATIA FILOSOFIE - STIINTA
Attestation de langue et civilisation françaises - La protection de l`environnement et des animaux en France
DEONTOLOGIE
STRATEGIA FORMARII INITIALE IN INM 2009 - 2012
Pasii apelului de colectare (Collection Call Script)
Traian Vuia
RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI - TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTARE - CONTROLUL CALITATII PASTELOR FAINOASE
Substantele peliculogene - MATERIALE DE VOPSIRE

Clasificarea  Zecimala Universala

 



 

 

1.     Prezentare generala

Clasificarea Zecimala Universala (C. Z. U. sau C. U.) este un sistem de clasificare a ansamblului cunostintelor umane. Ea poate fi aplicata la clasificarea documentelor care cuprind aceste cunostinte (carti, seriale, documente audio-vizuale etc.), cat si a documentelor secundare (cataloage, bibliografii etc.). In acest fel se pot grupa in acelasi loc toate materialele privitoare la un anumit subiect exprimat si localizat astfel incat sa poata fi regasit fara dificultate.

Aparut circa acum 75 de ani prin prelucrarea clasificarii zecimale Deway (“Deway Decimal Classification”, DDC), sistemul a fost continuu completat si modificat pentru a face fata la cresterea cunostintelor in toate domeniile si sub toate formele, in special in stiinta  si tehnica. El este larg adoptat in toata lumea ca un sistem standard si este folosit astazi in mii de biblioteci si centre documentare (pentru clasificari pe materii in fisiere sau pentru gruparea cartilor si revistelor la raft), in reviste (pentru a clasifica articolele sau semnalarile), cat si in nenumarate bibliografii, liste de semnalare sau referate si sisteme de fise bibliografice distribuite la un centru specializat (pentru a grupa pe subiecte problemele tratate). Avand in vedere marea raspandire a CZU, este in avantajul tuturor specialistilor (cu studii umaniste, sociale, stiintifice, tehnica etc.) sa posede o buna experienta in utilizarea ei.

Faptul ca utilizeaza simboluri cifrice, cu aceeasi semnificatie in intreaga lume, inlatura dificultatile barierelor lingvistice in schimbul international de informatii si poate forma chiar o baza de comparatie terminologica de specialitate.

De exemplu:

669.14   otel                                               romana

                 stali                                           rusa

                 steel                                          engleza

                 stahl                                          germana

                 acier                                          franceza

                 acero                                         spaniola

                 acciaio                                       italiana

                 ocel                                           ceha

Aceasta demonstreaza, ca, de fapt, C.Z.U. poate fi folosit ca un cod international de termeni, in toate domeniile.

Universalitatea reala a C.Z.U. pune in umbra toate celelalte clasificari

(specializate sau generale), aplicate uneori cu reale succese sau avantaje, dar care prezinta toate un mare neajuns : nu sunt intelese decat invatand noi si noi reguli de clasificare ; nepunand la socoteala faptul, ca, de obicei, asemenea  clasificari repeta de mai multe ori greseli cunoscute in C.Z.U., insa neobservate sau uitate de elaboratori la intocmirea “noilor” clasificari “mai perfecte” sau “mai adecvate”.

         In plus, C.Z.U. are posibilitati nelimitate in dezvoltare, o schema simpla de clasificare si o tehnica de lucru usor de invatat.

2.     Istoric

        Ideea utilizarii unei simbolizari zecimale pentru subdiviziunile unei clasificari bibliografice apartine lui Melvil Dewey (1851-1931), care a experimentat sistemul la biblioteca colegiului Amherst din S.U.A. si a publicat prima editie de 24 pagini (inclusiv indexul alfabetic) in 1876. Valoarea acestei clasificari a iesit in evidenta si utilizarea ei a capatat o larga raspandire, in primul rand in S.U.A., apoi in Marea Britanie.

       In 1985 , dupa Prima conferinta internationala de bibliografie, Institutul International de Bibliografie (IIB) a preluat apelul initiat de doi belgieni entuziasti, Pail Otlet si Henry de la Fontaine, pentru elaborarea unui index general de clasificare acoperind toate genurile de publicatii. In urma unui accord cu Melvil Dewey, care tocmai publicase editia a 5-a a  clasificarii sale (care nu cuprindea inca decat cateva mii de indici), IIB incepe dezvoltarea tabelelor punct cu punct si publica, in 1907, prima editie internationala completa (in limba franceza) a ceea ce se va numi mai tarziu Clasificarea Zecimala Universala. Ea cuprindea 33 000de subdiviziuni  (indici de clasificare), un index alfabetic cu 38 000 de intrari si s-a numit “Manual al repertoriului bibliografic universal”, deoarece el servea la clasarea marelui repertoriu (catalog) sistematic pe fise, in curs de elaborare la acea data la Bruxelles.

In anii urmatori, tabelele au fost dezvoltate putin, iar primul razboi mondial a interupt activitatea IIB cat si lucrarile la repertoriul mondial  care crescuse intre timp la circa 15 milioane de fise.

Lucrarile pentru a 2-a editie au inceput practic numai in 1925 cand IIB s-a reorganizat si secretariatul a fost stabilit la Deventer in Olanda, apoi in 1931 denumirea s-a transformat in Institutul International de Documentare (IID) si sediul s-a transferat la  Haga, unde e si azi. In 1937, cand denumirea s-a transformat in Federatia Internationala de Documentare (FID), se incepusera si lucrarile la editiile complete germana si engleza.

Elaborarea editiei a 2-a internationala a reunit circa 40 de specialisti

sub conducerea lui Otlet si Fontaine, care s-au ocupat mai mult de partea umanista a lucrarii, si a inginerului Frits Duyvis (mai tarziu secretar general al FID), cuprindea circa 70 000 de subdiviziuni (indici de clasificare) si a fost publicata intre 1927 si 1933 sub denumirea de “Clasificare Zecimala Universala” (in 4 volume, in limba franceza). Aceasta editie (FID nr. 151) a servit de atunci ca editie oficiala de baza  pentru toate editiile urmatoare, complete sau prescurtate.

 Aproape imediat a inceput editarea a trei noi editii  internationale complete (a 3-a in limba germana, a 4-a in limba engleza si a 5-a din nou in limba franceza) din care insa editia germana a fost singura terminata si numai dupa al doilea razboi mondial in 1953, editia engleza (cumuland editia a 4-a cu editia a 14-a internationala) este astazi circa 98% terminata, mai avand de publicat indici auxiliari de loc (3/9) si diviziunea 34, iar editia franceza este aparuta numai circa 60% : clasele 0, 2, 3, 61, 62 si 65.

Dupa anul 1950, au inceput editii complete in mai multe limbi : ceha, japoneza, maghiara, polona, portugheza, spaniola, rusa, o a doua editie in limba germana etc. , unele terminate la ora actuala.

Editii prescurtate au fost publicate in limbile : germana, romana (FID nr. 176, 1938), ceha, engleza, finlandeza, franceza, italiana, japoneza, maghiara, olandeza, polona, portugheza, rusa, spaniola, suedeza, trilingva (germana-engleza-franceza, editie standard).

Relativ recent au fost publicate editii medii in limbile : franceza si germana.

Tabele speciale (selectate sau extrase) au fost publicate ca urmare a necesitatilor : pentru electrotehnica in italiana, romana (FID nr. 213, 1945), germana, rusa ; pentru arhitectura si constructii ; pentru masuri si control, reglare si protectie ; pentru metalurgie ; farmacie ; tehnica nucleara ; agricultura ; conducerea si administrarea intreprinderilor ; industria sticlei etc. Editii asemanatoare pentru alte domenii de  specialitate sunt in pregatire sau in faza de proiect pentru domenii specializate care cuprind mai multe parti din aceasta clasificare.

Numarul indicilor de clasificare in editiile moderne ale CZU sunt :

·                    editii complete : circa 150 000 de indici ;

·                    editii medii : circa 38 000, circa 25% =1/14 ;

·                    editii prescurtate : circa 12 500 indici, circa 8% =1/12

 

3.     Dezvoltare si revizuiri

Dezvoltarea si pastrarea unitatii acestui sistem atat de general si atat de larg utilizat nu se poate face in bune conditii fara oarecare mod de urmarire si control. Autoritatea suprema privind principiile generale si dezvoltarea CZU este Comitetul International de Clasificare Universala, in care toate comitetele nationale member ale FID au dreptul sa fie reprezentate, insa numarul membrilor acestui comitet este prea mare pentru a permite mentinerea continuitatii de lucru in intervalul dintre conferintele FID. De aceea controlul permanent si supravegherea actiunilor privind CZU sunt incredintate unui Comitet Central de Clasificare (CCC). Acest comitet este format din Secretarul General al FID si din reprezentanti ai unor tari, in primul rand cele care elaboreaza editii complete ale CZU. La sediul FID exista un manuscris de baza al CZU  complete care este mentinut la zi, conform cu propunerile facute de diferite comisii numite special, propuneri ale diferitelor tari sau propuneri ale oricarui specialist din lumea intreaga, insa dupa ce aceste propuneri au fost discutate prin ancheta si au fost aprobate de FID.

Propunerile se publica spre ancheta in brosuri larg difuzate, iar dupa aprobarea lor, sunt publicate in revista bianuala “Extensions and Corrections to the UDC” (devenita anuala incepand cu seria 9, anul 1975).

In lucrarile de revizuiri, tendintele contradictorii sunt inevitabile : utilizatorii vechi cu fisiere de mare volum au tendinta de a refuza schimbarile, in timp ce utilizatorii mai noi sau de perspectiva, care au material putin clasat, doresc adesea schimbari radicale, uneori numai in interesul logititatii sau deoarece anumite subiecte care ii intereseaza nu apar suficient de bine reprezentate in CZU  sau nu au un loc de prim ordin in CZU (cu numar mic de cifre). In CZU exista diferite posibilitati de a scurta munca inutila, insa modificarile la editiile existente se fac cu grija deosebita, fara a tulbura, pe cat posibila, tabelele existente si cautand totusi a indrepta cu timpul confuziile si lacunele existente sau aparute odata cu dezvoltarea cunostintelor omenirii. In acest fel, clasificarea evolueaza in timp, devine mai buna pentru cei ce o folosesc si mai atragatoare pentru cei ce o vor folosi.

Regula de baza in munca de revizuire a CZU este ca semnificatia unui indice de clasificare poate fi extinsa sau restransa, insa nu modificata complet. Daca un indice CZU (cu subdiviziunile lui) a devenit invechit, el poate fi anulat, deci utilizarea lui nu mai este permisa deoarece o clasarea mai buna sau mai actuala este prevazuta la alt indice, care cel mai adesea este un indice “liber” (inca neutilizat). Eventual indicii deveniti astfel liberi prin neutilizare pot fi prevazuti cu o semnificatie noua, diferita de cea anulata, insa numai dupa trecerea a 10 ani, considerati ca minimum necesar pentru a permite utilizatorilor vechi sa-si revada clasificarile si fisierele, evitand o confuzie prea frecventa intre semnificatii vechi si noi. Fara indoiala in acest fel revizuirile se fac incet si totdeauna “in urma” progresului tehnico – stiintifice, insa acest lucru este necesar pentru stabilirea noilor cunostinte inainte de a le introduce in clasificare la locul potrivit, iar aceasta prudenta aplicata cu supletea necesara atrage totusi cele mai putine nemultumiri.

4.     Principii

CZU este in esenta un sistem practic de codificare numerica a unei informatii oarecare, astfel ca aceasta sa fie gasita cu usurinta maxima, oricare ar fi aspectul din care ar fi privita. Ea nu este o clasificare filozofica a cunostintelor si nu stabileste o succesiune a subiectelor dupa gradul de importanta.

Un foarte important avantaj consta in aceea ca include si un sistem auxiliar de semne de legatura si relatie (care lipsea sistemului originar Dewey), si care a conferit CZU un caracter de universalitate in sensul ca aceasta adaugare permite sa se realizeze majoritatea combinatiilor si modificarilor cu indici de clasificare de baza, astfel ca si cele mai complicate pot fi simbolizate in CZU.

Trei principii fundamentale sunt evidente in CZU :

a)      Ea este o clasificare in sensul strict , depinzand de analiza continutului ideii, astfel ca notiunile si grupele de notiuni privind aceasta idee se regasesc grupate impreuna, evitand sistematizarea formala a clasificarii in ordine alfabetica sau in alt fel.

b)      Este o clasificare universala in care s-a cautat includerea ansamblului cunostintelor, nu ca un mozaic de grupe izolate, specializate si inchise in ele insele, ci ca o fresca generala compusa din subiecte legate unele de altele.

c)      Aceasta universitate la nivelul notiunilor se bazeaza pe un sistem de simbolizare care permite asocierea indicilor principali simpli de clasificare (pentru idei simple) fie cu alti indici principali  simpli, fie cu indici auziliari aratand locul, timpul sau alte notiuni ce revin curent, pentru a forma in fiecare caz indici combinati sau compusi. Daca analizam fiecare indice compus, subiectul complex poate fi determinat din toate punctele de vedere, fara introducerea nici unei consideratii subiective a clasificatorului.

d)      Ea este o clasificare zecimala, construita pe principiul trecerii de la general la particular cu ajutorul impartirii (poate uneori arbitrare) totalitatii cunostintelor umane in zece mari clase, la randul lor subimpartite zecimal in continuare pana la detalierea necesara.

Acest principiu  poate fi aplicat cu o notatie oarecare, insa cifrele arabe sunt bine cunoscute pe plan international, sunt larg aplicate in toate activitatiile umane, au o ordine admisa in toata lumea, in timp ce literele sau alte simboluri nu au aceste proprietati.

5.     Indici principali de clasificare

Cunostintele omenirii, considerate ca unitate, sunt impartite in 10 mari clase si simbolizate prin fractii zecimale in felul urmator :

0.0   Generalitati

0.1   Filozofie

0.2   Religie. Teologie

0.3   Stiinte si probleme sociale

0.4   (liber : a fost “Lingvistica si Filozofie”)

0.5   Stiinte teoretice si naturale

0.6   Stiinte aplicate. Medicina. Tehnica

0.7   Arta. Distractii. Sport

0.8   Lingvistica. Literatura

0.9   Geografie. Biografii. Istorie

Fiecare din aceste clase se subimpart  prin adaugarea a inca unei cifre, in 10 subclase (clase de al 2-lea ordin), extinderea continuandu-se prin cresterea numarului de cifre ale fractiei zecimale si urmand principiul derivarii de la general la particular.

Astfel, fiecare notiune in domeniul stiintelor teoretice si naturale este reprezentata printr-o fractie zecimala mai mare ca 0,5 si mai mica decat 6, subdiviziunea fiind facuta pana la detalierea necesara. Un exemplu arata procedeul: 

 0,5                  Stiinte teoretice si naturale

0,51                 Matematica

0,52                 Astronomie. Geodezie

0,53                 Fizica

0,531               Mecanica solidelor

0,531.7            Masurarea marimilor geometrice si mecanice

0,531.71          Masurarea lungimilor

0,532               Masurarea fluidelor

Se observa ca indicele CZU este cu atat mai lung cu cat domeniul este mai restrans.

Din comoditate si prin conventie, zero-ul si virgula initiale, simboluri ale fractiei zecimale, se omit intotdeauna. Nu trebuie sa uitam insa ca indicii CZU sunt in realitate mai mici ca unitatea (astfel ordinea indicilor CZU ar aparea fara sens larg). Pe de alta parte, numai ca ajutor vizual la citire, se scriu punctele peste fiecare trei cifre. Astfel, in exemplul de mai sus, indicii 0,53 si urmatorii se scriu 53, 531.7, 531.71 etc. si sub aceasta forma ei apar in tabelele CZU. Regulile date mai sus se aplica in general la orice fel de indice CZU, nu numai la indicii din tabela principala.

Pozitia punctului poate sa nu corespunda regulii date in unele cazuri, de exemplu daca introducem indici auxiliari cu 00 si 0. De asemenea, pentru o necesitate specific mnemonica, cum este cazul cand se doreste subimpartirea paralela a clasei 91 si a indicilor auxiliari (4) pana la (9), de exemplu 91.44 Geografia Frantei; in general insa orice derogare de ultimul gen fata de regula obisnuita a grupelor de 3 cifre nu afecteaza cu nimic ordinea de clasarea a indicilor.

Citirea indicilor se face pe grupe de cifre despartite de puncte. Deci 621.32 se citeste “sase sute douazeci si unu (mica pauza), treizeci si doi”, adica asa cum citim fractiile zecimale , sau “sase doi unu (mica pauza) trei doi”. Punctul intermediar se poate citi “punct” sau nu se citeste.

Nu fiecare domeniu se subimparte obligatoriu in 10 subdiviziuni. Dupa necesitate, se foloseste deseori un numar mai mic de subdiviziuni, restul ramanand libere pentru utilizari viitoare. In rarele cazuri cand a fost nevoie de mai mult de 10 subdiviziuni, s-a trecut la divizarea centesimala, de exemplu 354.11/.86 Ministere sau un subiect poate cuprinde mai multe subdiviziuni, de exemplu 596/599 Vertebrate.

Lungimea unui numar C.Z.U. (indice de clasificare) nu este o masura a importantei notiunii respective. De exemplu :

629.735.3      Avioane

682.5             Armaturi metalice pentru mobila

Deci nu este indicat sa folosim expresii de felul “clasificam cu 3 cifre, cu 4 cifre etc.” aceasta neavand sens.

Din examinarea sumara facuta mai sus asupra modului de intocmire a tabelei principale a C.Z.U. trebuie sa retinem clar ca orice subiect, oricare e lungimea indicelui sau de clasificare, este continut intr-un indice (deci intr-o notiune) din care deriva, incat gradul de detaliere a clasificarii poate fi adaptat dupa necesitatile fiecarui utilizator. Astfel, pentru a relua exemplul dat, o biblioteca avand colectii specializate de arta si literatura (clasele C.Z.U. 7 si 8) este suficient ca pentru putinele lucrari de fizica sa utilizeze indicele 58 sau chiar 5, in timp ce o alta avand lucrari numeroase de fizica va utiliza pentru o carte privind “Sisteme de masura in mecanica” indicele complet 531.7 sau cel putin 531, pentru a putea desparti cartile privind mecanica teoretica de altele privind acustica, optica sau alte domenii ale fizicii.



          

6.     Notatii si indici auxiliari de clasificare

In practica, subiectul sau continutul unui document nu este totdeauna simplu si clar delimitat, avand nevoie de ceva mai mult decat un simplu indice principal de clasificare din tabela C.Z.U. pentru a putea fi regasit usor si repede de utilizator.

a)      Subiectul poate fi o combinare complexa de una sau mai multe notiuni, care se gasesc indexate independent una fata de alta. In acest caz, indicii de clasificare se leaga intre ei prin semne de legatura, prevazute mai jos in tabelele auxiliare Ι. a si Ι. b. Exemple de utilizare :

     621.785:669.14     Tratamentul la cald al otelului

     534:781           Bazele fizicie ale muzicii

     622 + 669                   Mine si metalurgie

b)      Subiectul are un element de detaliu, un atribut sau un aspect ale subiectului principal (care poate fi clasificat printr-un indice zecimal principal simplu). Acest detaliu nu poate fi normal clasat fara referire la subiectul principal. In asemenea caz se folosesc indicii auxiliari atasati la indicele principal. Exemple de utilizare :

   72.03              Stiluri de arhitectura

   669.14-462     Tevi de otel

   678.001.5       Cercetari privind cauciucul si masele plastice

   629.12(410)   Constructiile navale in Marea Britanie

 

EXEMPLE DE SUBDIVIZARE A C.Z.U.

 


                                                                                                               371.1 Conducerea scolilor

                                                                                                                si personal de predare

                                                                                                                 .2 Organizarea scolilor si

30 Teorie.                                                                        a invatamantului

                  Sociografie                                                                    .3 Metode si forme de

                                                                                                                  invatamant

31 Statistica. Sociologie    371 Organizarea educa-                                                .4 Sisteme pedagogice     tiei si intsruirii. Scoli si        .4 Sisteme pedagogice

0 Generalitati                                                          si steme pedagogice             .5 Regulamente scolare.

32 Politica                                                                           Disciplina. Pedepse

1 Filozofie                                                                                                            .6 Cladiri scolare.

33 Economie politica                                                    Material didactic

2 Religie. Teologie         si sociala                                                                       .7 Igiena scolara

                                                                                                        .8 Viata si activitatea

34 Drept. Jurisprudenta.  372 Specialitati si                 scolara. Obiceiuri,

3 Stiinte si probleme       Legislatie                        materii de invatamant          traditii

Sociale                                                                                                                  

                                                                                                       


4 (Liber ; a fost “Ling-  35 Administratie              373 Invatamant de             373.1 Organizare (se

vistica. Filozofie)          publica si militara            cultura generala                         imparte ca 3710)

                                                                                                                    .2 Invatamant prescolar

5 Stiinte teoretice si       36 Ajutor si asigurari       374 Instruire si                     .3Invatamant elementar,    

Naturale                         sociale                                                                    educatie in afara         primar

                                                                    scolii                                     .4 Trecerea la invata-

6 Stiinte aplicate.           37 Invatamant.                  376 Educatie, instruire       mantul secundar. Cursuri

Medicina. Tehnica         Educatie.Organizarea      invatamant pentru               complementare

                              timpului liber                   anumite grupuri de              .5 Invatamant secundar

7 Arte. Distractii.                                                    persoane                               (mediu). Gimnazii si licee

Sport                                                                       377 Invatamant profe-         .6 Invatamant profesional

                        .     39 Etnografie               sional. Scoli de meserii            integrat

8 Lingvistica.                        Obiceiuri.                     378Invatamant superior.

Literatura                           Folclor                        Universitati


9 Geografie.                                                  379.8 Folosirea timpului   379.81 Organizare

Biografii.                                                       liber                                     .82 Recreere acasa sau in

Istorie                                                                                                                         interior : citit, vizite

                                                                                                                       la muzee

                                                                                                                  .83 Recreere in afara in

                                                                                                                        general : sedere la

                                                                                                                        hoteluri, camping

                                                                                                                  .84 Recreere in aer liber :

                                                                                                                      in parcuri, munte, mare

                                                                                                                  .85 Recreere prin turism,

                                                                                                                        pe jos, cu vehicule

Acesti indici      auxiliari se folosesc pentru notiuni comune, fie pe intreaga C.Z.U. (indici auxiliari generali sau comuni), fie numai pe o anumita clasa sau parte din C.Z.U. (indici auxiliari speciali sau analitici).

De fapt, asemenea notiuni de detaliu pentru mai multe subdiviziuni principale ca “stil”, “teava”, “cercetari”, pot fi date ca subdiviziuni la subiectele principale, insa intr-un sistem general cum este C.Z.U., destinat sa acopere totalitatea cunostintelor, aceasta ar crea o repetare continua si consum inutil de hartie si munca tipografica.

Din aceasta cauza, C.Z.U.  a rezolvat problema prin tabele de indici auxiliari, pentru a nu repeta de zeci de ori aceste detalii la fiecare subimpartire a C.Z.U. unde aceasta ar fi necesar. Prin rezolvarea aleasa se obtine de fapt, nu numai o simplificare si o economie, ci si o mai buna vedere de ansamblu. Indicii auxiliari generali se refera la forma, limba, loc, timp etc.

Indicii auxiliari speciali cuprind detalii valabile pentru partile din C.Z.U. la care se refera ; ei sunt cuprinsi din aceasta cauza in tabela principala la inceputul subimpartirii C.Z.U. in care pot fi folositi ; cateva explicatii suplimentare se dau la finele tabelelor auxiliare, in tabela ΙΙ.

Regula este insa ca indicii auxiliari nu se folosesc (si nici semnele de legatura) cand, pentru clasificarea notiunii respective, exista indice principal C.Z.U. Se prefera apoi semnele de legatura, indici speciali, si, numai in final, indici auxiliari generali.

Reprezentarea schematica de mai jos da o idee clara asupra organizarii C.Z.U. in tabele cu indici principali si tabele cu indici auxiliari.

Clasificarea zecimala universala

  1. Tabele auxiliare cuprinzand :

·        semne de legatura in tabelele I.a si Ι.b

·        indici auxiliari generali in tabelele Ι.c pana la Ι.k

·        explicatii la indicii auxiliari speciali in tabela ΙΙ

  1. Tabela principala cuprinzand :

·        indici principali

·        indici auxiliari speciali (la locurile respective de utilizare) ; in stanga lor textul este barat, in multe editii, pentru claritate.

7.                 Reguli generale de clasificare

Clasificarea este o stiinta si folosirea ei cere atat cunostinte generale de baza asupra subiectului de clasificat, cat si cunoasterea larga a principiilor si negatiilor sistemului folosit. Cu un sistem atat de vast si de suplu cum este C.Z.U., regulile rigide sunt aproape imposibile. Totusi, unele indrumari rezultate din experienta sunt de mare folos, privind modul pentru clasificarea continutului unor carti, articole din reviste sau a altor documente, in sensul ca acestea pot fi regasite cat mai usor de cei ce cauta informatii.

a.                          Se incepe cu stabilirea necesitatilor celor ce utilizeaza clasificarea facuta de dumneavoastra : felul de informatii ce cauta, din ce punct de vedere privesc problemele, ce surse suplimentare de informare vor dori sa gaseasca in timp util.

b.                          In fata unui numar mare de documente, se incearca sortarea lor, pe teancuri cuprinzand grupuri largi de subiecte asemanatoare, rezervand eventual un teanc special pentru subiectele mai dificile care nu pot fi introduse in mod evident in una din grupele formate si care cer deci o examinare mai atenta.

c.                          Se verifica indexarea C.Z.U. gasita pe documentele clasificate anterior, pentru asigurarea ca ea  corespunde cu practica utilizatorului dumneavoastra. Clasificarea anterioara a avut poate in vedere o indexare mai larga sau mai restransa decat cea dorita de noi, sau poate sa fi avut in vedere un cerc diferit de cititori sau utilizatori.

d.                          Daca titlul lucrarii de indexat nu este suficienta pentru determinarea subiectului lucrarii, se arunca o privire asupra documentului, cercetati rezumatul lui sau tabla de materii iar, daca pare necesar, examinati repede chiar textul.

Titlul cel mai clar si mai explicit in aparenta poate sa nu scoata in evidenta un aspect sau un punct de importanta vitala pentru utilizatorii speciali ai clasificarii dumneavoastra.

e.                          Consultarea indexului alfabetic al C.Z.U. nu este de ajuns pentru determinarea indexarii C.Z.U. Este necesara totdeauna o verificare in tabelele sistematice. Indexul alfabetic da un ajutor initial foarte mare, insa pentru a determina locul corect si precis trebuie acordata atentia necesara marilor subimpartiri si subdiviziunilor inrudite din insesi tabelele C.Z.U.

f.                       Clasificarea prea amanutita trebuie evitata, afara de cazul cand ne asteptam la o crestere rapida a colectiei. O subimpartire prea detaliata nu este economica ; ea foloseste indici mai lungi si risca sa separe inutil documente care ar putea forma mai bine o grupa compacta si in cadrul careia sa fie asezate dupa numele autorilor (sistem preferat pentru literatura) sau dupa data de publicare (sistem preferat in stiinte si tehnica) sau o combinatie a acestor sisteme.

De astfel, oricand se poate face o detaliere, cand de exemplu s-au adunat prea multe fise cu acelasi numar.

g.            Se pot utiliza mai multi indici C.Z.U. daca documentul se refera la 

                           mai multe subiecte diferite sau la mai multe aspecte ale aceluiasi

                           subiect. Se foloseste semnul : (doua puncte) pentru a lega notuni  

                           inrudite si dubla clasare. Evitati semnele + (plus) si / (pana la) cu

                           clasare simpla, oricand este posibil. Clasarea si regasirea sunt mai

                           simple si mai rapide, cand se creeaza intrari separate pentru fiecare

                           indice C.Z.U. utilizat.

          h.          Daca doi sau mai multi indici C.Z.U. apar egal aplicabili unui




                           subiect dat, alegeti pe acela ce corespunde mai exact necesitatilor

                           utilizatorilor dumneavoastra. Daca o alegere evidenta nu este

posibila, luati indicele care se prezinta primul in ordinea tabelei C.Z.U. sau mai degraba creati o intrare pentru fiecare din indicii intre care putem opta.

i.                           Pentru colectiile voluminoase si permanente, este necesara alcatuirea unui index alfabetic special al catalogului sistematic neutilizat, in scopul de a inlesni orientarea in indexarea C.Z.U., atat pentru bibliotecari cat si pentru utilizatorii bibliotecii (sau centrului de documentare). Indexul trebuie tinut la zi, verificat si completat in permanenta. Alaturi de notiunea exprimata printr-un cuvant sau mai multe, se indica indicele C.Z.U. corespunzator. Trimiterile de tipul „vezi” rezolva sinonimiile, iar cele de tipul „vezi si ” fac legaturi intre subiectele inrudite, corelative.

Pentru a avea o clasificare corecta si actuala, este utila consultarea publicatiei „Extension and Correctios to the UDC” :  anual daca este posibil si cel putin la trei ani cand apare ultimul numar din fiecare serie. Modificarile anuntate in acest periodic al FID trebuie operate in catalogul sistematic pentru indexarile anterioare, iar clasificatorii trebuie sa le aplice in indexarile noilor documente.

8.     Utilizarea indicilor C.Z.U.

Clasificarea cu indici C.Z.U. simpli (formati numai din indici principali) nu creeaza in general dificultati. Exemple :

159.9       Psihologie

796.332   Fotbal

Trebuie remarcat totusi ca, in general, problemele sunt tratate in C.Z.U. separat din punct de vedere teoretic, al fabricarii, al utilizarii, sau alte puncte de vedere. De exemplu , alimentele se clasifica din punct de vedere al igienei alimentatiei la 613.2, al supravegherii sanitare la 614.3, al economiei casnice la 641, iar al fabricarii si conservarii la 664. Clasificarea este uneori dificila si, in acest caz, se vor prefera indexari pentru toate aspectele considerate utile si tratate in lucrare (legate cu semnul : ).

In cazul notiunilor complicate, clasificarea numai cu indici C.Z.U. simpli nu mai este posibila si atunci se intrebuinteaza :

-         o combinare a doi (sau mai multi) indici C.Z.U. simpli

-         adaugarea de indici generali

-         adaugarea de indici speciali

-         combinatii ale acestora

In acest fel se formeaza indici C.Z.U. compusi (combinati).

Pentru combinarea a doi indici C.Z.U. simpli (uneori mai multi sau combinarea a doi indici auxiliari) se folosesc semne de adaugare, de extindere sau de relatie.

Indicii generali (comuni) se folosesc : pentru limba in care e scrisa lucrarea clasata ; pentru forma in care se prezinta lucrarea ; pentru indicarea locului in care se refera lucrarea ; pentru timpul (perioada, data) la care se refera lucrarea ; pentru clasari de amanunt nezecimale sau alte clasari in afara C.Z.U. ; pentru aratarea punctului de vedere din care este scrisa lucrarea ; pentru aratarea materialului din care este executat obiectul la care se refera lucrarea si pentru a arata persoana interesata la care se refera subiectul lucrarii.

Acesti indici, de obicei, nu se utilizeaza singuri ; ei sunt atasati indicilor principali C.Z.U. care simbolizeaza subiectul de prima importanta. In caz de necesitate speciala, unii dintre ei pot fi insa utilizati la inceput si, deci, servesc drept indici principali ; acestia sunt indici de limba, de forma, de loc, de popor, de timp.

Ei nu trebuie utilizati pentru a simboliza o notiune care poate fi indexata printr-un indice principal simplu, sau prin doi astfel de indici reuniti prin doua puncte (semnul de relatie). De exemplu, un document privind „Raurile Africii” nu trebuie indexat 916 (282) sau 556.3(6) deoarece 916:556.3 da certitudine ca documentul va fi clasat si la „Geografia Asiei” si la „Hidrografia raurilor”, insa un document privind „Viata in rauri (plante, animale)” va fi corect indexat 574.5(282), deoarece notiunea este clar ecologica si nu hidrografica.

Practic va fi nevoie rareori sa se utilizeze mai mult de un indice auxiliar general; de obicei relatia prin semnul : si indicele de loc (.) sunt suficiente.

Folosirea indicilor speciali (analitici) este totdeauna restrinsa la anumite diviziuni din tabela principala, cu inteles diferit pentru fiecare alta diviziune.

Indicii speciali cu linioara si cu punct-zero pot fi utilizati la locul lor original din tabele(legati de indicele de baza), sau pot fi detasati si legati de una (oarecare) din subdiviziunile directe ale indicelui de baza, daca importanta lor este considerata ca secundara. De exemplu:

67                  Industria textila

677.052         Masini de filat

677.21           Industria bumbacului

677.21.052    Masini de filat bumbac

O notiune care pare secundara pentru un grup de specialisti poate prezenta insa o importanta primordiala pentru alt grup, astfel ca, uneori, se prefera indexarea 677.21 : 677.052 Industria bumbacului, Masini de filat.

In biblioteci sau centre de documentare, aspectele secundare ale fiecarui indice pot fi scoase in evidenta si prin indexul alfabetic stabilit de clasificator pentru catalogul sistematic al colectiei sale de documente de specialitate si tinand seama de utilizatorii sai; in exemplul dat el poate reuni in indexul sau alfabetic:

Masini de filat                                   677.052

Masini de filat bumbac                     677.21.052

Masini de filat in                               677.11.052

Masini de filat lana                            677.3.052

Relativ recent s-au introdus indici speciali cu apostrof (de sinteza), care se compune cu ajutorul indicilor principali in domeniile lor de aplicare.

Cateva exemple de indici C.Z.U. compusi vor servi la claritatea celor expuse mai sus:

 

Semnul         Denumirea                       Exemple

+                   Semn de adaugare            622 + 669       Mine si metalurgie

                                                    (7+8)               America (de Nord si de

                                                                            Sud)

/                    Semn de extindere           669.2/.8           Metale neferoase echivalente

                                                                                                    cu 669.2=..-669.8

                                                       ”04/14”            Evul mediu (echivalent cu                

                                                                                       ”04+”05”+…+14”)

:                    Semn de relatie               51 : 62              Matematica in inginerie

                                                    (44 : 45)           Relatiile franco-iteliene

                                                            ”17 : 18”           Comparatie intre sec. 18 si 19

=…               Indice de limba               621.3=30          Curs de electrotehnica in     

                                                                                                      limba germana

(0…)             Indice de forma               55(038)            Dictionar geologic

(1/9)              Indice de loc                   629.12(438)      Constructiile navale in

                                                                                       Polonia

(=…)             Indice de rasa si popor    51(=927)          Matematica la arabi

”…”              Indicele de timp              347.82               Legea de trafic aerian

                                                              ”1922.08.01”    din 1 august 1922

*…                Indice de subdivizare     796.83*kg 54     Box categoria cocos

                      in afara CZU

A/Z                Indice de nume si          025.45 CZU       Clasificarea zecimala            

                       literal (alfabetic)                                      universala 

                                          929 Newton        Viata lui Newton

.00…              Indice de materiale       645-034             Mobilier metalic          

                       si persoane                    331-055.2          Munca femeilor

-1/-9               Indice special               896-1                  Poezii africane

.01/09             Indice special               78.084                Marsuri muzicale

`1/`9               Indice de sinteza          669.35`6             Aliaje cupru-zinc.

                                                                                       Bronzuri

9.     Utilizarea multipla a indicilor compusi

Putem avea necesitatea ca intr-un fisier sa gasim rapid toate informatiile privind de exemplu o tara sau o regiune anumita, o data sau o perioada speciala, sau chiar documente publicate sub anumita forma sau intr-o limba anumita. Daca nu utilizam fise perforate sau alte sisteme de selectie mecanica sau pe calculator electronic, informatiile de acest fel pot fi usor grupate inversand ordinea indicelui principal si a indicelui auxiliar general si in acest caz, indicele auxiliar general, urmat de indicele principal, poate avea intrare directa in catalogul sistematic.

Astfel industria miniera in Belgia 622(493) poate fi indexata si in (493) 622 pentru a fi cuprinsa intr-o lista in ordinea indicelui de loc (1/9) si in care fiecare indice de tara sau regiune este subimpartit prin indici principali C.Z.U., corespunzand la toata activitatea sociala, industriala, culturala etc. Pentru simplificare, fisele pot fi facute printr-o singura operatie, identice, iar partea convenabila de indexare a indicelui compus va fi subliniata pe fiecare fisa, de exemplu :

622(493)     pentru a clasa sub 622 si

622(493)     pentru a clasa sub (493)

Acelasi procedeu se aplica in cazul indicilor legati prin : sau prin +, si chiar cu indicii principali cu – sau .0.

10.     Alegerea indicilor de clasificare : prioritate, preferinta

Se va prefera indicele C.Z.U. simplu apoi combinati cu : (doua puncte).

Atunci cand este necesar se vor utiliza indicii auxiliari. Alegerea depinde de exigentele utilizatorului respectiv si se va prefera indicele care restrange cel mai mult domeniul simbolizat prin indicele principal, deci care defineste cat mai scurt subiectul. Alti indici auxiliari se vor utiliza numai cand este necesara o definire mai in amanunt.

In partile din tabela principala unde exista indici auxiliari speciali cu linioara, cu punct-zero sau cu apostrof, acestia vor fi preferati de obicei. Acolo unde nu exista sau nu sunt utilizabili in cazul dat, se vor utiliza indicii auxiliari generali, dintre care cei mai utili sunt indeosebi cei din punct de vedere .00, de loc (1/9) si de timp “…”, apoi cei de forma (0…) si de limba =… etc.

11.     Ordinea de alcatuire a indicelui principal compus (ordinea de citare)



Ordinea indicilor din cadrul indicelui C.Z.U. compus (ordinea “orizontala”) este decisa de ordinea in care ei au fost alesi; adica cel mai semnificativ (cel mai restrictiv) este primul. Cu toate ca aceasta regula simpla si practica duce la solutii diferite in functie de scopul urmarit si de domeniul CZU respectiv, totusi ordinea general acceptata este urmatoarea :

Indice  principal                                          Indici  auxiliari  speciali

        0/9                                                       ‘1/9      .01/.09    -1/-9      

                                       Indici auxiliari generali

Materiale si persoane    Punct de vedere     Rasa si popor          Loc

    -0                                  .00                         (=…)                     (1/9)

  

      Timp                         Forma                  Limba          Subdivizare in afara C.Z.U.

      “…”                           (0…)                   =…                           A/Z

     

Se observa, fata de punctul urmator, ca ordinea orizontala interna a unui numar C.Z. complex este aproximativ inversa ordinei verticale de aranjare in fisier. Exceptie face indicele auxiliar de subdivizare in afara C.Z.U. *…,A/Z al carui loc este totdeauna in final.

12.     Oranduirea indicilor C.Z.U. in cataloage sistematice si in alte

          inregistrari sistematice

Pentru asezare in fisiere (inregistrare) a fiselor cu indici principali gandim fiecare indice C.Z.U. completat la inceput cu 0, (zero-virgula) si ordonam numerele ca fractii zecimale obisnuite. Ca si la acestea, numarul de cifre nu influenteaza ordinea clasificarii. Deci ordinea este aceeasi ca in indexul de clasificare. De exemplu :

025.45

331

546.51

621.396

681.4

72

Pentru un anumit numar C.Z.U. compus, cu formele lui diferite de prezentare (cu semne de legatura, indicii generali, indici speciali), exista o ordine “verticala” fixa pentru asezarea lui in fisiere. Ideea este dezvoltarea de la general la particular, deci indicii mai putin restrictivi sunt aranjati inaintea celor mai restrictivi. Exemplul de mai jos arata clar aceasta ordine :

Indice                       Semn                                      Exemplu


                            +    622.33 + 662.74

                                             /                                                            622.33/.34

Indici                        Indice principal

Principali            (Indice C.Z.U. simplu)                                  622.33

                                               :                                                           622.33 : 338.124.4


                                             =                                                            622.33 = 30

                                             (0…)                                                      622.33(035)

                                             (1/9)                                                       622.33(498)

Indici                         (=…)                                                      622.33(=927)

auxiliari                      “…”                                                       622.33 “18”

generali                     *…, A/Z                                                622.33**24F

                                                                                                           622.33 Vulcan

                                             .00                                                         622.33.003.3

                                             -0                                                           622.33-055.2

Indice                    Semn                                                         Exemplu

                                   

                                       

                                             -1/-9                                                        622.33-78

         Indici                            .0                                                             622.33.03

           auxiliari                       ’1/’9                                                         546.33’13 (exeplu din            

         speciali                                                                                                            alt domeniu)                     

Indici                      Diviziuni directe ale

principali                 indicelui principal                                            622.331

Semnul :: (dublu doua puncte) se ordoneaza impreuna cu : (doua puncte), el avand numai rol de “fixarea ordinii” indicilor. Semnul [ ] (paranteze drepte) urmeaza regula semnului care il precede, precum si regula semnului cuprins intre paranteze (semnele pot fi + sau : ). Se utilizeaza si ordinea lor dupa : (doua puncte), in ordinea [ ] , ::.

13.     Metode folosite exclusiv la clasificari pentru studii personale

Unii indici generali (de loc si de timp) au semn dublu de inchidere ceea ce face posibila intercalarea lor, de exemplu :

338                                 Situatie economica

    .5                                Preturi

       (410)                       Marea Britanie

338(410) 5                     Preturile in Marea Britanie

785                                 Muzica instrumentala

785.7                              Muzica de camera

         ”18”                      Secolul al XIX-lea

785”18”7                       Muzica de camera in secolul al XIX-lea sau chiar

78 “18” 57                     Muzica in secolul al XIX-lea : muzica de camera

Indici de substituire : daca un utilizator special foloseste in exclusivitate, sau cu o repetare extrem de mare, o anumita clasa C.Z.U., el va avea interes sa nu repete mecanic grupa respectiva de cifre, ci o va inlocui cu o litera sau cu un semn.

Astfel, un specialist in sudura, care isi clasifica lucrarile personale, nu va ezita ca, in loc sa repete indicele CZU 621.791 sudura, sa foloseasca pentru el semnul S si sa scrie :

S:621                  Sudura in constructia de masini

S:621.979           Sudura la prese

S.042.4               Electrozi inveliti

S.052                  Imbinari prin sudura

S.76                    Sudura prin rezistente

Asemanator, pot proceda specialisti in psihologie, economie socialista, medicina, energie atomica, acoperiri metalice, roti dintate, industria sapunurilor, fotbal, istorie etc.

In acelasi sens, se utilizeaza si semnul X cu sensul de “colectivul nostru, intreprinderea noastra, institutul nostru”, important in lucrari de arhivistica.

Utilizarea acestor metode, de mare suplete si foarte practice pentru clasificari de uz personal sau restrans, este insa absolut interzisa daca se clasifica material de utilizare sau circulatie larga sau de schimb, de exemplu in biblioteci, centre de documentare etc.

14.     Mecanizare si automatizare

CZU poate fi folosita si este folosita cu success in sistemele mecanizate si automatizate de regasire a informatiilor documentare.

Tabela sa de clasificare nu este altceva decat un tezaur international si universal de termeni normalizati codificati prin indici C.Z.U. de clasificare, iar sistemele moderne de regasire bazate pe principiile logicii matematice sunt total aplicabile, avand prin folosirea C.Z.U., avantajele unei certe universitati si a unei intelegeri internationale.

CONCLUZIE

Aceasta editie prescurtata a CLASIFICARII ZECIMALE UNIVERSALE (C.Z.U.) in limba romana are un pronuntat caracter logic si se adreseaza specialistilor in informare si documentare, in arhivistica si in discipline conexe, precum si specialistilor din toate celelalte domenii, care desfasoara activitate stiintifica.

Acest ghid incearca sa ajute cat mai multe persoane care vor sa fie pe viitor bibliotecari si totodata ii ajuta la formarea abilitatilor necesare pentru aceasta meserie.

Aceasta editie pune la dispozitia viitorilor bibliotecari definitii, descrieri si norme la zi.

La aceasta editie au participat urmatorii specialisti :

-         Lupu, Langfelder, Popovici – Clasificarea zecimala pentru bibliotecari, servicii de documentare si fisiere individuale de studii, ESIP, Bucuresti, 1959 ;

-         Sabadac – Consultatii in C.Z.U., inclusiv tabelele C.Z.U. ;

-         Roxana Andrian – C.Z.U., editie prescurtata generala. Ed. a 4-a, MICM-ICPTSC 1979/1980, vol. 6 ;

-         Brigitte Richter – Introducere in biblioteconomie.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4631
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site