Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

DESCARCERAREA.NOTIUNI, PRINCIPII SI REGULI GENERALE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modern Languages and Performing Arts - ROMEO & JULIET (the play & the film)
Stonehenge
Distributia multinomiala - Testele chi-patrat
MODELAREA DATELOR EXPERIMENTALE
Prevederi deontologice cuprinse in Statut si in Codul de Conduita
Nebunie in Dubai
Notiuni de baza in ABAQUS. Etapele modelarii cu metoda elementelor finite
Depozit Materiale Constructii
Primele si sporurile acordate personalului aeronautic
SUBSTANTE STINGATOARE - Apa, Spuma, Pulberi

DESCARCERAREA.NOTIUNI, PRINCIPII SI REGULI GENERALE

                            1. Notiuni privind descarcerarea

         Descarcerarea cuprinde ansamblul operatiunilor destinate identificarii persoanelor ramase captive in medii ostile vietii,realizarii accesului catre acestea si degajarii lor fara a le agrava leziunile,cind acestea s-au produs concomitent cu asigurarea asistentei medicale de urgenta cind situatia o impune.



         Echipaj de descarcerare este subunitatea constituita din personal de conducere si deservire,special instruit,echipat si dotat cu utilajele si accesoriile necesare pentru executarea operatiunilor de descarcerare.

         Echipajul pentru descarcerare este,de regula,o subunitate componenta a statiei de interventie pentru asistenta medicala si descarcerare (S.I.A.M.U.D.) sau a garzii de interventie pentru stingere.

         Autospeciala de descarcerare este autovehiculul cu caroseria adaptata nevoilor de transport la locul actiunii echipajului,utilajelor si accesoriilor necesare executarii operatiunilor de descarcerare.

         Utilaje si accesorii pentru descarcerare reprezinta totalitatea uneltelor,dispozitivelor si aparatelor utilizate pentru executarea operatiunilor de descarcerare.                      

                            2. Principii si reguli generale         

         Indeplinirea cu scucces a operatiunilor de descarcerare presupune aplicarea in procesul de instruire si interventie a urmatoarelor principii.

         Oportunitatea interventiei – consta in realizarea actiunii in timp util si alegerea procedeelor de lucru adecvate situatiei la locul evenimentului in scopul pastrarii intacte a capitolului de viata al persoanelor traumatizate fizic.

         Operativitatea – reflecta capacitatea si disponibilitatea echipajelor de descarcerare de a executa actiuni specifice indiferent de tipul de accident,precum si pe timpul incendiilor,avariilor tehnologice si dezastrelor.

         Prioritatea – consta in organizarea lucrului astfel incit sa se asigure in timp protejarea si salvarea vietii persoanelor implicate in accident,apoi celelalte operatiuni de limitare si inlaturare a consecintelor acestora.

         Intilnirea la fata locului – materializat prin asigurarea,in acelasi timp,la locul interventiei,atit a personalului specializat in operatii de descarcerare,atit a personalului specializat in urgente medicale majore.

         Responsabilitatea – ce consta in asumarea raspunderii de catre personalul medical a coordonarii si exercitarii actului medical,respectiv de catre cel de pompieri a facilitarii accesului,descarcerarii si evacuarii pacientului,victima a accidentului sau altor evenimente negative.

         Neagravarea pierderilor – consta in luarea masurii pentru inlaturarea cazurilor ce pot agrava situatia la locul interventiei,precum si celor de protectie a serviciilor si victimelor.

         Conducerea unica a operatiunilor – se face prin exercitarea acestei atributii numai de catre comandantul echipajului de descarcerare,indiferent de gradul celorlalte persoane asistente,ale carui ordine trebuie sa fie simple,clare si cu caracter individual pentru fiecare servant.

         Colaborarea fortelor – materializata prin participarea tuturor structurilor specializate: pompieri,medici,politie,jandarmi,protectie civila in raport de gravitatea situatiei,consecintele evenimentului,influentele asupra mediului,pe baza protocoalelor si planurilor de actiune dinainte stabilite.

         In scopul desfasurarii cu succes a operatiunilor de descarcerare se vor respecta urmatoare regului generale:

         Manevrele adoptate pentru descarcerare vor fi determinate numai de starea victimelor; orice agravare a leziunilor va determina intreruperea actiunii adoptarea altor variante de lucru.

         Inaintarea inceperii obtiunilor de descarcerare,pe timpul recunoasterii,in functie de tipul evenimentului,se vor lua masuri pentru prevenirea electrocutarii,intoxicarii cu gaze toxice sau substante chimice,alunecari sau rasturnarii autovehiculului sau a altor obiecte,prabusirii unor elemente de constructie,surparii terenului,producerii incendiilor si/sau exploziilor,inundarii cu diverse produse a perimetrului de lucru etc.

         Participarea serviciilor echipajului de descarcerare la operatiunile pentru acordarea ajutorului medical de urgenta se va face numai la solicitarea si supravegherea personalului de specialitate,de regula,din compunerea modului medical.

         Echipajul de descarcerare isi exercita atributiile,de regula,in localitatea in care isi are sediul detasamentului in a carui structura este constituit,iar in cazuri deosebite cu aprobarea comandantului de unitate sau ofiterului operativ principal in afara orelor de program si in afara acestuia.

  II. ELEMENTE DE CAROSERIE

         Caroseria este partea autovehicului asezata deasupra osiilor si a rotilor si amenajata de la caz la caz pentru transportul oamenilor,a marfurilor sau mixt.

         Spre deosebire de camioane sau microbuze,caroseriile autoturismelor sunt autoportante,fara sasiu.

         De regula,caroseria se compune din elemente detasabile asamblate prin articulatii de tip balama sau prin suruburi,precum si din elemente unitare asamblate prin sudura,ceea ce asigura acesteia rigiditate si silentiozitate in functionare.

         Elementele unitare,asamblate prin sudura,sunt la rindul lor elemente ale suprastructurii,respectiv ale planseului.

         In fig. 2 sunt prezentate elementele sudabile ale planseului:

         Toate elementele caroseriei sunt confectionate din tabla de otel ambutisata,de diferite forme si grosimi,in functie de necesitatile de rezistenta si confort ale ansamblului si tipul autovehiculului.

         Pentru preintimpinarea izbucnirii de incendii pe timpul operatiunilor de taiere cu flacara oxiacetilenica,este necesar de cunoscut faptul ca pentru evitarea aparitiei fenomelelor de vibratii la unele elemente (aripi fata-spate,capote etc.),precum si pentru micsorarea zgomotului provenit din rularea autoturismului,caroseria se ac 414o1420e opera prin pistolare,la exterior pe partile de planseu si aripi,cu un strat de mastic antifonic.

         Totodata,la interiorul caroserie,izolarea fonica si termica se realizeaza prin panouri de pisla,covooare bituminoase si spuma poliuretanica.

         In interior,de principiu,autovehiculele sunt amenajate astfel:

- plansa bordului (fig.3),montata in consola si confectionata din materiale plastice,in interiorul acestora control,scrumiera,cutia de manusi etc;

- scaunele din fata (fig.4) care,pentru efectuarea operatiunilor de descarcerare ofera posibilitatea deplasarii acestora

longitudinal,fata sau spate,prin actionarea levierului (L) si bascularea spatarului pina la obtinerea pozitiei orizontale (pat),prin actionarea asupra rozetei (R).

- banchete cu sau fara cotier central,in raport de varianta constructiva a autovehiculului;

- usile din fata prevazute cu cotiere si minere de deschidere in panou;

- usile din spate prevazute de regula,cu cotierele si dispozitivele de blocare din interior,indeosebi pentru securitatea copiilor;

- geamuri cu rezistenta mare la lovire;

- comenzile postului de conducere.

                                     III. ORGANIZAREA ECHIPAJULUI LA

                                   AUTOSPECIALA PENTRU DESCARCERARE

                            1.Organizarea echipajelor

         Autospeciala pentru descarcerare este incadrata,de regula,de un echipaj format din comandantul de echipaj cu specialitate electromecanic,ajutorul comandantului de echipaj,( lacatus mecanic) si sofer (tinichigiu).

         Ambulanta tip „B”,dotata cu echipament de descarcerare,este incadrata cu un asistent medical,din care unul este sofer si comandant de echipaj.       

                            2.Echiparea pentru interventie

         La semnalul acustic de alerta stabilit,sau la ordin,servantii se echipeaza inainte de imbarcare pe autospeciala cu costum de protectie,casca de protectie cu vizor sau dupa dotare,casca simpla – soferul.        

         Echiparea cu accesoriile respective se realizeaza conform prevederilor art. 10-22 din „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”.

                            3.Indatoririle servantilor

         Comandantul de echipaj este subordonat sefului statiei de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare sau comandantului interventiei.El raspunde de deplasarea echipajului la locul de actiune,potrivit cu hotarirea adoptata pentru interventie,de modul de indeplinire a indatoririlor de catre subordonati,respectarea ordinii,regulilor de protectie a muncii si celor de tehnica lucrului pe timpul actiunii,cooperarea (colaborarea) cu celelalte forte participante la actiune,iar impreuna cu soferul,de buna functionare si intretinere a utilajelor si accesoriilor.

         Ajutorul comandantului de echipaj este subordonat comandantului de echipaj si,impreuna cu soferul,raspunde de executarea operatiunilor pentru asigurarea protectiei si descarcerarea victimei pe timpul interventiei

         Soferul este subordonat comandantului de echipaj si raspunde de asigurarea deplasarii oportune si in siguranta a autospecialei,cu dotarea completa,la locul interventiei,functionarea si intretinerea corecta a acestuia,accesoriilor si utilajelor din inzestrare.

         In afara indatoririlor stabilite prin regulamentele de specialitate si militare generale,personalului echipajului autospecialei pentru descarcerare ii revin urmatoarele atributii:

         Comandantul de echipaj

- urmareste echiparea corecta a personalului din subordine;

- transmite ordinul de deplasare,iar,in cazul in care actioneaza independent,primeste note de anuntare si da ordinul de deplasare;

- practica la recunoastere sau exercita,independent ori cu medicul din S.I.A.M.U.D.,recunoasterea si da misiuni subordonatilor;

- stabileste si ordona masurile pentru protectia victimelor si a personalului care actioneaza pe timpul interventiei;

- stabileste procedeul de lucru pentru descarcerare,utilajele si accesoriile necesare interventiei si locul de amplasare a acestora;

- asigura masurile pentru realizarea primului contact cu victimele;

- executa,impreuna cu medicul (personalul paramedical) sau independent evaluarea initiala a victimelor stabilind : daca este constienta,daca respira,daca are puls,daca singereaza;

- acorda,din dispozitia medicului (personalul paramedical) la scoaterea victimelor,transportul si urcarea acestora in ambulanta;

- executa nemijlocit operatiunile pentru descarcerare impreuna cu ajutorul sau si soferul;

- participa,la nevoie,impreuna cu medicul (personalul paramedical) la scoaterea victimelor,transportului si urcarea acestora in ambulanta;

- conduce actiunea de scoatere a mijloacelor de transport din locurile inaccesibile sau de inlaturare a instalatiilor si elementelor de constructii care impiedica accesul catre victime;

-solicita in sprijin,fortele si mjiloacele pentru cooperare (colaborare);

- minuieste aparatura radio si mijloacele de protectie din inzestrare;

- executa si alte ordine ale comandantului interventiei cind actioneaza in comun cu de garda de interventie.

         Ajutorul comandantului de echipaj si soferul

- intrerupe circuitele electrice si debranseaza acumulatorul electric al autovehiculului;

- executa semnalizarea (balizarea) zonei in care se produce intreventia;

- asigura fixarea si stabilirea vehiculului pentru prevenirea rasturnarii sau alunecarii acesteia pe timpul interventiei si blocarea sistemului de suspensie;

- fixeaza platforma suport pentru utilaje,pregateste utilajele,accesoriile sau uneltele pentru lucru;

- pregateste,pune in functie si minuieste utilajele si accesoriile hidraulice si electrice din inzestrarea autospecialei;

- acopera victima cu prelate (paturi),inaintea executarii operatiunilor de spargere a parbrizelor sau a geamurilor si de taiere a elementelor constructive ori a instalatiilor;

- inlatura instalatiile sau elementele constructive din zone de actiune,aflate in echilibru instabil;

- acopera partile taioase vehiculelor (instalatiilor),rezultate in urma accidentului sau a taierilor executate pe timpul interventiei;

- executa operatiile pentru descarcerare ordonate;

- participa dupa caz,la scoaterea,transportului si urcarea victimelor in ambulanta;

- acopera victimele degradate;

- executa operatiile pentru scoaterea vechiturilor din locuri inaccesibilie sau din inlaturare a instalatiei ori a elementelor constructive care impiedica accesul catre victime;

- ia masuri de prevenire a producerii incendiilor sau exploziilor in zona de interventie;

- executa stingerea inceputurilor de incendii,folosind mijloacele din dotarea autospecialei;

- opreste impreuna cu alti specialisti aflati in zona,instalatiile de apa,gaze,termice,canalizare si electrice care ar putea sa impiedice executarea operatiilor de salvare;

- evacueaza din zona substantele nocive (toxice,acide etc.) sau explozive;

- excuta santuri si spatii pentru acumularea substantelor inflamabile sau toxice scoase din vehicule sau instalatii;

- executa alte ordine primite de la comandantul de echipaj.

 Intrucit operatiiunile de interventie presupun un grad inalt specializare,iar unele dintre acestea trebuie realizate fara a se mai da ordine suplimentare,este indicat sa se asigure permanentizarea servantilor pe functii,prin incadrarea acestora cu personal profesionalizat,in special cu mlitari angajati pe baza de contract.

                                     IV.UTILAJE SI ACCESORII

PENTRU DESCARCERARE

                            1.Tipuri de utilaje si accesorii

         De regula,pentru efectuarea operatiunilor de descarcerare sunt folosite urmatoarele:

         Utilaje

                  - motogeneratoarele hidraulice;

                  - motogeneratoarele electrice de 110 V (in functie de utilitatea lor; pentru iluminare sau pentru operatiuni de taiere).

         Accesorii

         a) cu actionare hidraulica,prin motogenerator hidraulic:

                  - cleste cu dubla actiune (distantor);

                  - foarfece hidraulica;

                  - distantator cu dubla actiune (hidrocilindru),cric;

                  - furtunuri de presiune.

         b) cu actionare electrica:

                  - aparat de taiat cu disc abraziv;

                  - aparat de taiat cu pinza;

                  - aparat de taiere lemn (tip circular);

                  - proiectoare electrica (unele telescopice);

                  - proiecte mobile;

                  - bobine cu cablu electric.

         c) cu actionare hidraulica cu pompa manuala:

                  - pompa hidraulica de mina cu dublu efect;

                  - cleste departator (distantor);

                  - distantor reglabil – hidrocilindru; cricuri.

         d) cu actionare manuala:

                  - foarfece pentru taiat metal;

                  - foarfece pentru taiat centuri de siguranta;

                  - cutite pentru decorpetat;

                  - cabestan cu cabluri si lanturi;

         e) cricuri cu perne de aer.

                  - perne de aer;

                  - furtunuri pentru perne;

                  - butelii cu aer comprimat;

                  - dispozitiv de comanda.

                            2.Descrierea si minuirea utilajelor

         Motogeneratorul hidraulic – QUANTUM v.c. (fig.5)

         Este destinat antrenarii lichidului in vederea actionarii accesorilor hidraulice (cresti,distantori cu dubla actiune,foarfeci,etc.

         Caracteristici tehnice:

         - presiune dezvoltata: 630 (bari);

         - capacitate ulei hidraulic: 6 (l);

         - greutatea: 46 (kg);

         - combustibil: benzina ;

         - puterea motorului: 3,3 Kw la 31.000 rot/min.

         Pentru punea in functiune a motogeneratorului se executa urmatoarele operatii:

         - agregatul hidraulic se amplaseaza cit mai aproape de locul interventiei;

         - se scoate capacele de protectie de la furtunele de presiune si de la agregat;

         - se racordeaza furtunele de presiune la accesoriile cu care se va lucra;

         - comutatorul se aduce in pozitia „0”;

         - se porneste motorul;

         - se fixeaza comutatorul pentru pozitia „stinga - dreapta” (rosu-galben),functie de accesoriul cu care se lucreaza.

         Dupa terminarea lucrarii,obligatoriu,inainte de decuplarea accesoriilor,se va urmari inchiderea completa a fiecarui accesoriu,se opreste motorul,si,dupa decuplarea furtunurilor de presiune, se monteaza pe cuple dopurile de protectie.

         Pentru intretinerea si mentinerea in stare de folosinta a motogeneratorului, se va asigura:

         - dupa fiecare folosire vizuala a aparatelor si a accesoriilor acestora;

         - verificarea starii tehnice a acestora si a nivelului de ulei hidraulic;

         - verificarea starii tehnice a furtunurilor si a cuplajelor.

         Periodic,se va executa testarea utilajului de catre o persoana autorizata,privind starea si siguranta de functionare,precum si curatirea si ungerea articulatiilor pistonului.

         Motogeneratorul electric de 110 tip HONDA si SWAM (fig.6)

         Este destinat producerii energiei electrice necesare actionarii accesorilor si aparatelor electrice (aparate de taiat,proiectoare etc.).

         Caracteristici tehnice:

         - curent electric alternativ: U = 110 V;

         - frecventa : 50 Hz;

         - turatia motorului: 3000 rot/min.

         Pentru punerea in functiune,se executa urmatoarele optiuni:

- se porneste motorul;

- se regleaza turatia motorului pentru a produce un curent de 110 V;

         - se cupleaza prizele accesorilor sau bobinelor,functie de modul de modul de lucru;

- se pornesc accesorile prin actionarea butonului de pornire a motogeneratorului;

         Dupa terminarea lucrului se opreste motorul,se decupleaza prizele accesorilor si se string bobinele si cablurile accesorilor.

Dupa intrebuintare,pentru intretinere si mentinere in stare de folosinta,se verifica atent starea prizelor si a cablurilor,iar,periodic,se va verifica de catre o persoana autorizata starea de functionare si de siguranta a generatorului electric.                     

                            3.Descrierea si minuirea accesorilor

         Cleste cu dubla actiune (distantator) (fig.7)

Se utilizeaza pentru lucrari de salvari in caz de accidente rutiere,feroviare si in caz de dezastre.

Principalele operatii care se pot executa cu ajutorul clestelui cu dubla actiune sunt:

- distantarea unor elemente metalice sau de alta natura;

- tragere;

- apasare sau ridicare a unor mijloace de transport accidentate si avariate sau a altor obiecte.

         Actionarea clestelui cu dubla actiune se face cu ajutorul  agregatelor hidraulice cu motor electric sau cu motor termic,iar,in caz de necesitate,si cu ajutorul pompei hidraulice de mina cu dublu efect.

         Principalele tipuri de clesti cu dubla actiune si caracteristicile tehnice ale acestora sunt :

         S.P.30 L

         - forta de departare: max.60 KN;

         - forta de apasare (apropiere): 30 KN ;

         - deschidere: 610 mm (90°);

         - greutate: 18 kg.

         S.P.30 L.S.

         - forta de departare: max. 75 KN;

         - forta de apasare (apropiere): 38 KN;

         - deschidere: 610 mm (90°);

         - greutate: 19,5 kg.

         S.P.45

         - forta de departare: max.120 KN;

         - forta de apasare (apropiere): 65 KN;

         - deschidere: 815 mm (105°);

         - greutate: 27 kg.

         Pentru punerea in functiune si utilizare se minuieste butonul de actionare din pozitia „0” – pozitia de mijloc,in urmatoarele pozitii:

         - deschis – se actioneza capatul butonului unde sagetile indica spre exterior (bratele distantorului se deschid);

         - inchis – se actioneaza capatul butonului unde sagetile indica sper interior (bratele distantorului se inchid);

         - pozitia „pe loc” – se opreste pe loc distantatorul,prin luarea degetului de pe butonul de actionare.

         In pozitia „pe loc” presiunea existenta in distantator ramine constanta,circulatia uleiului realizindu-se in continuare,numai pina la miner.Aceasta inseamna ca distantatorul poate fi folosit in orice pozitie,chiar si in sarcina.



         Pentru o noua pornire,se actioneaza partea dorita a butonului de manevrare.

         Viteza de deplasare a bratelor si marimea presiunii pot fi influentate dupa modul in care este actionat butonul,mai tare sau mai incet,viteza maxima obtinindu-se prin apasarea completa a capatului corespunzator al butonului de actionare.

         Ventilele (supapele) de retinere impiedica inchiderea bratelor distantatorului aflate in sarcina,chiar daca motorul este oprit sau agregatul (motogeneratorul hidraulic) este decuplat.

         Distantatorul poate fi utilizat la temperaturi cuprinse intre - 30° si + 80°,precum si lucrul sub apa.

         In completul clestelui cu dubla actiune intre urmatoarele accesorii:

         - 2 buc. virfuri de distantele standard (0,6 kg/buc);

         - 2 buc virfuri de distantare subtiri (0,5 kg/buc.);

         - o pereche virfuri decojire (1,8 kg),compusa din: o falca de taiere si o falca de stringere;

         - o pereche lanturi stringere (7,9) compusa din: 2 buc opritoare de lant cu bolturi si 2 buc. lanturi de tragere (1,8 m) cu cirlige’

         - 1 buc. lemn de esenta tare pentru sprijin.

         In functie de operatia executata,clestele cu dubla actiune se minuieste astfel:

         a) la operatia de distantare:

         - virfurile de distantare sunt fixate in bratele clestelui cu ajutorul bolturilor;

         - pentru schimbarea virfurilor se scot bolturile asigurate cu arc cu bila;

         -dupa schimbarea virfurilor,se introduc bolturile;

         - bolturile se introduc de jos in sus;

         - este indicat ca distantatorul sa fie utilizat in zona virfurilor care au practicate niste rizuri,pentru a se evita o eventuala alunecare ce ar putea deteriora bratele distantorului;

         - virfurile distantatorului se vor introduce cit se poate de adinc in crapatura.

         b) la operatia de decojire,executata in cazul interventiilor la accidente de autobuze,troleibuze,vagoane C.F. etc,unde se impune decojirea partiala sau totala a mijlocului de transport ,se vor utiliza virfurile speciale de stringere sau decojire care se vor monta in locul virfurilor de distantare prin aceleasi procedee ca la operatia de distantare prin aceleasi procedee ca la operatia de distantare.

         In functie de conditii,este indicat ca virful de stringere sa fie sprijinit intr-un punct fix,astfel incit virful de decojire sa poate rula tabla in lateral.

         c) la operatia de tragere  se folosesc lanturile de tragere aflate in completul distantorului.

         Dupa scoatere virfurile clestelui,se pun in locul lor adaptoarele pentru lanturi tot prin intermediul bolturilor.

         Pentru tragere,bratele clestelui vor fi complet deschise.

         Lanturile se vor fixa astfel: capetele lantului cu cirlig se infasoara in jurul punctului de tragere,respectiv de stringere (ex.:volanul); capetele libere ale lanturilor se fixeaza la adaptare.

         Lungimea lanturilor se poate regla cu ajutorul unui opritor.

         Inainte de fixarea la adaptoare,lanturile se vor intinde cit mai bine posibil.

         Dupa montarea atenta a lanturilor,poate fi actionat clestele,respectiv in aceasta situatie bratele acestuia se vor inchide.

         Daca nu este suficienta o singura inchidere a bratelor,se vor scoate lanturile,se deschid din nou bratele,se fixeaza lanturile la noua lungime si se reia operatiunea.

         Se recomanda ca tragerea sa se faca in linie dreapta.

         d) operatia de strivire a tevilor si a altor obiecte metalice goale in interior se face prin inchiderea bratelor distantatorului.

         La tipul S.P. 30 L.S. pentru aceasta operatiune sunt prevazute suprafetele rizate de la interiorul virfurilor si bratelor clestelui,in timp ce la tipurile S.P.30 L. Si S.P. 45 sunt prevazute suprafete rizate de pe interiorul virfurilor distantatorului.

         Datorita faptului ca obiectele strivite se pot rupe brusc,se interzice stationarea in fata distantatorului pe timpul strivirii.

         e) la operatia de ridicare autovehiculului si a altor greutati mobile,in cazul cind solul este moale,se va folosi o placa de lemn (scindura) ca punct de sprijin.

         Masina va fi ridicata,se va asigura impotriva alunecarii,cu ajutorul unei pene de lemn.

         Virfurile clestelui se vor introduce suficient de adinc sub greutatea ce urmeaza a fi ridicata si se va actiona butonul in sensul de deschidere a bratelor distantatorului.

         Permanent,se va asigura supravegherea pozitiei incarcaturii pentru a se evita deplasarea nedorita a acesteia.

         Pe timpul lucrului,se vor respecta urmatoarele reguli:

         Privind modul de actionare a ventilului de presiune:

         - in cazul in care furtunurile nu sunt cuplate corespunzator,uleiul hidraulic nu mai circula pe retur,caz in care se aduce butonul de actionare la „0” si furtunurile se vor cupla corespunzator.

         - in caz de scurgeri de ulei la minerul aparatului,acesta se vor cupla corespunzator.

         Privind decuplarea distantatorului aflat in sarcina:

- pentru ca jumatatile de cuple dintre distantator si agregatul hidraulic sa poata fi decuplate,butonul de actionare trebuie sa fie in pozitia „0”,doar in aceasta situatie distantorul poate fi decuplat si se poate realiza cuplarea unui alt aparat la agregatul respectiv;

         - la recuplarea distantatorului,furtunurile de presiune se racordeaza tot la pozitia „0” a butonului de actionare.

                            3. Privind bratele distantorului :

         - pe timpul interventiei se va evita desfasurarea la deschiderea maxima a bratului;

         - in caz de necesitate,se va intrerupe lucrul si se va relua din alta pozitie;

         - in caz de deformare a bratelor,nu se va continua lucrul pentru a se preveni eventualele accidentari;

         - distantorul nu se va actiona cu pompa manuala decit in situatii extreme (pana de curent,defectarea agregatului etc.),ori pentru a termina operatiunea de salvare inceputa;

         - nu se vor cupla la agregat decot aparatele compatibile cu acesta.

         Foarfece hidraulic pentru taiat (fig.8)

         Se utilizeaza pentru taierea anumitor parti ale caroseriei autovehiculelor (usi,stilpi,volan,plafon etc.),precum si a unor materiale pline.

         Principalele tipuri de foarfece si caracteristicile tehnice ale acestora sunt:

         Foarfece hidraulic S-90L:

         - raza de deschidere a cutitului: 100 mm;

         - diametrul corpului de taiat: 22 mm;

         - greutate: 9,5 kg;

         Foarfece hidraulic S-150:

- raza de deschidere a cutitului: 150 mm;

- diametrul corpului de taiat : 25 mm;

- greutate: 16 kg.

Foarfece hidraulic S-200:

- raza de deschidere a cutitului : 300 mm;

- diametrul corpului de taiat: 25 mm;

         - greutate: 14 kg.

Pentru minuire,inainte de folosire se indeparteaza capacele de protectie a cuplajelor,se deschide surubul de depresurizare de la pompa manuala sau se pune butonul de actionare pe pozitia „0”si se racordeaza cuplajele la agregatul hidraulic.

Minerul se aduce in pozitia dorita sau se indeparteaza la interventiile de lunga durata.

In cazul in care foarfecele este actionat de o pompa hidraulica manuala,se deschide ventilul de depresurizare,se pompeaza de citeva ori in gol pe toata cursa pistonului (aerisire),se inchide ventilul de depresurizare si se pompeaza in continuare (pe timpul interventiei nu se deschide ventilul de depresurizare).

         In cazul in care foarfecele este actionat de un agregat hidraulic,punerea in functiune se realizeaza prin actionarea unui buton,cu urmatoarele pozitii:

- pozitia „0” – butonul este in pozitia de mijloc;

         - pozitia „inchis” – se actioneaza capatul butonului,unde sagetile arata spre interior (foarfecele se inchide);

         - pozitia „deschis” – se actioneaza capatul butonului,unde sagetile arata spre exterior (foarfecele se deschide);

         - pozitia „pe loc” -  foarfecele se opreste in pozitia dorita prin luarea degetului de pe buton (foarfecele ramine pe loc).

         In aceasta din urma pozitie,presiunea existenta in aparat ramine constanta,circulatia uleiului se face in continuare numai pina la miner,aceasta insemnind ca foarfeca poate fi oprita in orice pozitie in timpul interventiei,fara sa-si modifice pozitia.

         Pentru a o porni din nou,se actioneaza partea dorita a butonului de actionare.

         Viteza de deschidere si ¾ inchidere a foarfecelui,precum si butonul de actionare,precum si marirea presiunii pot fi influentate de modul in care este actionat butonul,cu cit butonul este impins mai inainte,cu atit creste viteza si presiunea.

         Viteza si presiunea maxima se obtin cind butonul de actionare este complet impins inauntru.

         In cazul in care furtunurile nu sunt cuplate in mod corespunzator,uleiul hidraulic nu mai circula pe retur; pentru protectia aparatului si a personei care il deserveste,minerul aparatului este prevazut cu un ventil de limitare a presiunii.

         In situatia descrisa mai sus (cuplarea necorespunzatoare a furtunurilor),prin acest ventil se scurg uleiul.

         In caz de scurgeri de ulei la minerul aparatului,aceasta se va opri imediat prin aducerea butonului de actionare la pozitia „0”,iar furtunurile se vor cupla in mod corespunzator.

         Decuplarea foarfecii aflate in sarcina in scopul inlocuirii cu un alt hidraulic,se poate face numai cu butonul de actionare in pozitia „0”.

         Pentru a evita accidentele cu foarfecele hidraulic,nu se recomanda a ase taia bare de directie,suporturi pentru barele de protectie,telescoape,balamale,precum si alte obiecte care au capete libere.

         In zona de lucru,nu se admite accesul altor persoane.

         Pentru schimbarea cutitelor foarfecelor,se va proceda in felul urmator:

- se desurubeaza tabla de protectie;

- se desurubeaza tabla de protectie;

- se inchid cutitele foarfecelui pina cind sunt accesibile bolturile cu saiba de siguranta;

         - se indeparteaza apoi saiba de siguranta si se demonteaza bolturile;

- se scot bolturile si se schimba cutitele dupa ce,in prealabil au fost unse cu vaselina.

Cutitele foarfecelui pot fi ascutite cca.2 mm,fara calire si cca. 4 mm cu calire,pastrindu-se unghiul

original de taiere si latimea originala de taiere.

         Distantor cu dubla actiune (hidrocilindru,),cric (fig.9)

         Se utilizeaza pentru ridicarea,tragerea sau indepartarea  autovehiculelor sau a unor elemente de caroserie,precum si a unor obiecte sau sarcini instabile.

         Principalele tipuri de distantator cu dubla actiune si caracteristicile tehnice ale acestora sunt:

         Distantorul D.Z. – 45/36-310;

- forta de ridicare: 120 KN;

- lungimea in pozitie inchisa: 530 mm;

- lungimea in pozitie deschisa: 830 mm;

- greutate: 5 kg.

Distantorul D.Z. – 45.36/590:

- forta de ridicare: 120 KN;

- lungimea in pozitie inchisa: 1100 mm;

- lungimea in pozitia deschisa: 1600 mm;

- greutate 8 kg.

Pentru minuire,inainte de folosire,se aduce ventilul intrerupator la pozitia „0”,se scot capacele de protectie ale cuplelor si se racordeaza furtunurile de presiune.

Punerea in functie se face cu ajutorul butonului de actionare cu urmatoarele pozitii:

- pozitia „0” – butonul este in pozitia de mijloc;

         - pozitia „deschis” – se actioneaza capatul butonului,unde sagetile indica spre exterior (se deschide cilindrul);

         - pozitia „inchis” – se actioneaza capatul butonului,unde sagetile indica spre interior (se inchide cilindrul);

         - pozitia „pe loc” – cilindrul se opreste in pozitia dorita prin luarea degetului de pe buton.

         In aceasta din urma pozitie,pistonul se opreste imediat,presiunea existenta in cilindru ramine constanta,circulatia uleiului se face numai pina la miner,asltfel incit cilindrul poate fi lasat in pozitie data fara sa-si modifice deschiderea in sarcina.

         Pentru o noua pornire, se actioneaza partea dorita a butonului.

            La terminarea lucrului, oistonul nu se va deschide sau inchide complect.

            Viteza de deplasare a pistonului si marimea presiuni pot fi influentate dupa modul in care este actionat butonul ,mai tare sau mai incet ,viteza maxima de deplasare a pistonului obtinindu-se si  in acest caz prin apasarea completa a capatului corespunzator al butonului de actionare.

         In cazul in care furtunurile nu sunt cuplate in mod corespunzator,uleiul hidraulic nu mai circula pe retur,pentru protectia aparatului si a persoanei care il deserveste,minerul fiind prevazut cu un ventil de limitare a presiunii.

         In situatia cind furtunurile nu sunt cuplate corespunzator,prin acest ventil se scurge uleiul,caz in care se va opri imediat aparatul,prin aducerea butonului  de actionare la pozitia „0”,si se vor cupla corespunzator furtunurile.

         Pentru ca jumatatile de culpla dintre hidrocilindru si agregatul hidraulic sa poata fi decuplate,

ventilul pompei trebuie sa fie in pozitia „0”,numai astfel putindu-se decupla distantorul de la agregat si realiza cuplarea altui aparat sau accesoriu.

         La recuplarea distantorului,furtunurile se cupleaza tot la pozitia „0” a ventilului pompei hidraulice.

         In timpul interventiei,in cazul deformarii pistonului sau a pericolului de deformare,se va intrerupe imediat lucrul si se va schimba pozitia distantorului.

         Se interzice lucrul cu utilajele ale caror pistoane s-au deformat.

         In functie de operatia de executat,distantorul cu dubla actiune se minuieste astfel:

         a) la operatia de ridicare a autovehiculelor si a altor obiecte sau sarcini instabile,in caz ca solul este moale,se va folosi o placa sau scindura intermediara,iar obiectul (masina) de ridicat se va stabiliza impotriva alunecarii.Totodata,se va supraveghea pozitia incarcaturii pentru a se evita deplasarea nedorita a acesteia.

         In anumite situatii,cilindrul poate fi rotit in timpul deplasarii pistonului pentru a se obtine o pozitie de lucru cit mai buna.

         b) la operatia de tragere se folosesc lanturile si adaptoarele de lanturi.

         Adaptoarele se fixeaza la capetele cilindrului cu ajutorul bolturilor,se deplaseaza cilindrul in afara,capatul lantului cu cirlig se infasoara in jurul punctului de tragere,capetele libere ale lanturilor se agata la adaptoarele cilindrului,iar zalele lanturilor se blocheaza cu un opritor.

         Inainte de fixarea in adaptoare,lanturile se vor intinde cit mai bine posibil.

         Dupa fixarea cu grija a lanturilor,se poate prodeca la inchidera hidrocilindrului.

         In caz de necesitate,lanuturile pot fi desprinse si scurtate pina cind se realizeaza operatia dorita.

         Tragerea se va face pe cit posibil in linie dreapta.

         Furtunuri de presiune (fig.10.)

         Sunt destinate dirijarii uleiului hidraulic sub presiune,de la motogeneratorul hidraulic catre accesorile cu actionare hidraulica si au culori diferite,de regula,rosie si galbena.

         Culoarea rosie si galbena a furtunurilor este conceputa pentru o mai buna indentificare a conductelor pentru clestele cu dubla actiune,foarfecele hidraulic,la folosirea alternativa sau simultana.

         Pentru folosire,inainte de cuplare se scot capacele de protectie ale cuplajelor,iar imbinarea se face printr-o apasare usoara.

         Cuplarea si decuplarea furtunurilor se face numai in cazul in care in furtunuri,nu exista presiune (comutatorul sa fie in pozitia „0”).

         La decuplare,in mod inevitabil se scurg citeva picaturi de ulei,de aceea se vor pune imediat capacele de protectie.

         La cuplare,furtunurile nu vor fi expuse intinderii fortate si nu vor fi infasurate strins,raza minima de infasurarea fiind de 60 mm.

         Pe timpul utilizarii se interzice gituirea furtunurilor.

         Lungimea maxima a furtunurilor fara micsorarea presiunii de lucru este de 25 m.Pentru prelungire,se pot folosi furtunuri de presiune cu jumatate de cuplaje de 5,10 sau 20 m lungime.

         Pe timpul utilizarii si dupa utilizare furtunurile,se minuiesc si se pastreaza in locuri ferite de corpuri dure sau taioase.

         Aparatul de taiat cu disc abraziv – tip „FLEX” (fig.11.)

         Este un aparat electric utilizat pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiilor de descarcerare.

         Acest aparat nu se va utiliza in partea caroseriei autovehiculelor unde se afla rezervorul de carburant,deoarece scinteile produse pot provoca explozii.

         Principalele caracteristici tehnice ale aparatului de taiat cu disc abraziv – tip FLEX sunt:

- tensiunea de alimentare: 110 V;

         - putere: 1600 W;

         - turatie: 6500 rot/min;

         - diametrul discului: pina la 25 cm;

         - grosimea discului: 4 mm.

         Aparatul de taiat cu pinza (fig.12)

         Se foloseste pentru taierea obiectelor metalice si din lemn,utilizind dupa caz,tipul respectiv de pinza.Aparatul nu se va utiliza in apropierea rezervorului de benzina al vehiculului,deoarece produce scintei.

         Principalele caracteristici tehnice ale aparatului de taiat cu pinza sunt:

- tensiunea cu alimentare: 115 V;

         - curent: 6A;

         - turatia: 2.300 rot/min;

         - lungimea pinzei:

         - pentru metal: 150-300 mm;

         - pentru lemn : 150-300 mm;

         - grosimea pinzelor: 2 mm;

         - dantura pinzei este in functie de obiectul de taiat (metal sau lemn).

         Pentru punerea in functiune si minuirea aparatului se procedeaza astfel:

- se fixeaza cupla de alimentare cu curent la priza (cupla) motogeneratorului electric;

         - se prinde aparatul de miner;

         - se fixeaza suportul pe obiectul de taiat;

         - se actioneaza butonul de pornire;

         - se executa operatia de taiare.

         Se utilizeaza,de regula,pentru taierea partilor din tabla a caroseriilor,iar grosimea obiectului de taiat este nelimitata.

         La nevoie,se poate utiliza bobina cu cablu electric prelungitor.

         Aparatul de taiat lemn – tip „CIRCULAR” (fig.13)

         Este destinat taierii materialelor si elementelor din lemn,pina la o grosime de 150 mm.

         Principalele caracteristici tehnice ale aparatului sunt:

- tensiune de alimentare: 115V;

         - putere: 1.065 W;

         - curent: 10 A;

         - turatie: 3.700 rot/min.

         - diametrul discului: 200 mm.

         Pentru punerea in functiune si minuire se procedeaza astfel:

- se fixeaza cupla de alimentare cu curent la priza (cupla) motogeneratorului electric;

         - se prinde aparatul de miner si se fixeaza talpa pe obiectul de taiat;

         - se actioneaza butonul de pornire;

         - se executa operatia de taiere,prin impingerea aparatului spre inainte;

         - se regleaza,dupa caz,unghiul de lucru,cu ajutorul dispozitivului de reglaj,montat pe talpa aparatului.

         La nevoie,in raport de distanta la care se executa operatia de taiere se poate utiliza bobina de cablu electric prelungitor.

         Inainte de inceperea operatiei de taiere se va verifica ca obiectul de taiat sa nu aiba inglobat in componenta sa obiecte metalice (suruburi,cuie etc.).

         Proiectorul electric telescopic cu 3 lampi (fig.14)

        

Se foloseste pentru iluminarea zonei in care se executa operatiuni de descarcerare.

Principalele caracteristici tehnice ale proiectorului sunt:




- tensiunea de alimentare: 12 V;

- lungimea coloanei telescopice;

- in pozitia de mars: 0,5 m,deasupra caroseriei autospecialei;

- in pozitia intinsa: 5 m,deasupra caroseriei autospecialei;

- timp de intindere a coloanei telescopice: 1min;

- avind in compunere 3 lampi,produce o iluminare circulara a zonei;

Pentru punerea in functiune si folosirea coloanei,se actioneaza comutatorul in pozitia „urcare”,care

pune in functiune compresorul de aer,moment in care se aprind si becurile proiectorului.

         In functie de suprafata zonei care trebuie iluminata,coloana telescopica se poate opri la inaltimea dorita,prin actionarea comutatorului in pozitia initiala.

         Pentru revenirea coloanei telescopice in pozitia de mars se actioneaza comutatorul in pozitia de „coborire”.

         Bobina de cablu electric (fig.15)

         Este destinata alimentarii cu energie electrica a aparatelor eletrice,la distanta de pina la 25 m,avind urmatoarele caracteristici tehnice:

- curent: 110 V;

         - lungimea: 25 m;

         - greutate: 5 kg.

         Pentru utilizarea bobinei se monteaza la priza tamburului stecherul aparatului electric cu care se va lucra,iar cupla cablului electric se monteaza la motogeneratorul electric.

         Toate operatiile de utilizare se vor executa folosind echipament de protectie (cizme si manusi de cauciuc),evitindu-se amplasarea bobinei in zone cu apa.

         Foarfecele pentru taiat metal (fig.16.)

         Este destinat pentru taierea unor elemente metalice cu o grosime de pina la 20 mm,avind urmatoarele caracteristici tehnice:

- lungime: 1.200 mm;

- greutate: 3 kg;

         - deschiderea falcilor: 50 mm.

Pentru taiere nu este nevoie de o forta prea mare,datorita mecanismului tip „pirghie” si a lungimii bratelor.

In situatia cind se executa taierea unor cabluri electrice,trebuie deconectata in prealabil alimentarea cu energie electrica.

Foarfece pentru taiat centuri de siguranta

Este confectionat din duraluminiu prevazut cu doua cutite tip foarfece,prinse in suruburi si miner de sustinere,avind o greutate de 0,6 kg.

Cabestam cu cabluri si lanturi (fig.17 si 18.)

Este folosit pentru operatiile de tragere a unor autovehicule sau al altor obiecte grele din zone greu accesibile,unde nu se poate executa operatia de remorcare,fiind dotat cu un cablu de otel (2) cu o lungime de 30 m si grosimea de 10 mm.

Greutatea maxima care poate fi trasa sau ridicata cu ajutorul cabestanului de pina la 5 t.

Pentru utilizare,este necesar a se gasi un punct fix de sprijin (cu o rezistenta mare),de care se va lega un capat al cablului.

In prealabil,cabestanul se va fixa in sol cu ajutorul suportului.

Pentru actionare manuala,tamburul cabestanului este prevazut cu un miner lung de 1 m (1) si un miner de blocare (3);

In scopul evitarii accidentelor,nu se va stationa in zona de lucru pe timpul utilizarii utilajului.

Cricul cu perne de aer (fig.19)

Se foloseste pentru fixarea si stabilizarea vehiculelor la care se lucreaza,precum si ridicarea,departarea unor obstacole (vehicule,grinzi,plafoane etc).

Este confectionat din cauciuc,presat cu insertie de pinza si metal,prevazuta cu crampoane antiderapante si o reductie pentru legatura la furtunul de presiune.

Pernele pneumatice prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

- dimensiuni de gabarit: 55x55x2 cm;

- greutate: 8 kg.

- inaltimea maxima de ridicare:27 cm;

- sarcina maxima ridicata: 20 t;

- presiunea de lucru: 8 bari;

- timp de umflare : 10 secunde.

In completul cricului intra butelia de aer comprimat (1),identica cu cea folosita pentru aparatele izolante,precum si modului de comanda (2),dispus intr-o carcasa din plastic presat,care se compune din:

- tabloul de comanda pentru lucrul cu perne simultan;

- doua manometre pentru indicarea presiunii de lucru;

- un manometru pentru indicarea presiunii in cilindrul de comanda;

- doua manete (robinete) pentru golirea pernelor de aer;

- o reductie pentru legatura la cilindrul de comanda;

- un reductor de presiune 138 bari – 8 bari ;

- furtun de legatura intre cilindrul si modulul de comanda si intre modul si perna (5 m lungime) – 3;

          V. TEHNICA EXECUTARII INDATORIRILOR LA INTERVENTII

1.Operatiuni pentru desfasurarea interventiei

         Interventia pentru descarcerare implica desfasurarea in timp operativ,precisa si in mod organizat,a unor activitati specifice care,fara a le ierarhiza strict,se refera la:

         Alertarea pentru interventie;

         Deplasarea la locul interventiei;

         Intrarea la actiune a fortelor:

         -semnalizarea (balizarea) zonei de interventie;

         - recunoasterea; abordarea victimei;acordarea primului ajutor medical; analiza situatiei; luarea hotaririi; darea ordinului de interventie;

         - asigurarea protectiei personalului care realizeaza interventia si a victimei;

         - realizarea dispozitivului de interventie;

         - executarea descarcerarii si acordarea asistentei de urgenta;

         - evacuare si transportul victimei.

         Retragererea fortelor si mijloacelor;

         Restabilirea capacitatii de interventie.

Alertarea pentru interventie cuprinde receptionarea anuntului de interventie,transmiterea acestuia sefului statiei de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare,comandantul garzii de interventie sau,dupa caz,comandantului de echipaj al autospecialei pentru descarcerare (atunci cind nu actioneaza alte forte din garda de interventie),alertarea fortelor,adunarea,echiparea acestora si transmiterea ori darea ordinului de deplasare.

Receptionarea apelului se face la solicitarea telefonica radio sau informatizata adresata punctului de comanda al unitatii de catre: dispeceratul integrat de urgenta,dispeceratele politiei,ambulantei Salvarii,protectiei civile sau a altui serviciu de urgenta.

Apelul poate fi receptionat si prin anuntarea directa,de catre persoane fizice,la sediu unitatii (subunitatii) de pompieri precum si prin anuntarea telefonica sau radio a echipajelor aflate la locul interventiei.

La receptionarea semnalului sau ordinului,servantii din echipaj si personalul care incadreaza ambulanta sanitara,se echipeaza conform prevederilor din cap. 3,primesc ordinul de deplasare si se imbarca pe autospeciale.

Deplasarea la locul interventiei se realizeaza prin itinerariul si in coloana stabilita prin ordinul de deplasare,cu respectarea regulilor de circulatie si ale conducerii preventive,folosindu-se obligatoriu mijloacele de avertizare sonora si optica.astfel incit echipajul sa ajunga la locul actiunii in timpul cel mai scurt si cu capacitatea de interventie completa.

Intrarea in actiune a fortelor        

Semnalizarea (balizarea) zonei de interventie se realizeaza imediat dupa sosirea la locul actiunii sau concomitent cu realizarea dispozitivului,fara alt ordin si are drept scop marcarea si izolarea spatiului in care se efectueaza interventia.

Semnalizarea zonei consta in :

- montarea lampilor cu limina intermitenta (cu baterii proprii) sau,

- montarea triunghilor reflectorizante sau,

- imprejmuirea locului de interventie cu benzi fluorescente (de culoare galbena) sau,

- crearea unor baraje de politie.

Aceasta operatiune trebuie executata,de regula,impreuna cu organele de politie,avind o importanta deosebita atit pentru prevenirea altor accidente,in special pe autostrazi,ci si pentru a nu permite intrarea in spatiul de interventie a unor persoane care sa ingreuneze operatiunile de salvare a victimei.

In caz de nevoie,pentru o balizare a locului accidentului,se pot folosi concomitent mai multe metode de marcare,astfel incit sa se asigure cele mai bune conditii pentru lucru si,pe cit posibil fara sa intrerupa activitatile normale in zona.

Recunoasterea incepe imediat dupa sosirea la locul interventiei si,in functie de situatia in care se actioneaza,se executa de catre:

a) seful statiei de interventie pentru asistenta medicala de urgenta si descarcerare sau comandantul garzii de interventie impreuna cu medicul de urgenta;

b) comandantul echipajului  si  personalul medical (paramedical) de pe ambulanta;

c) comandantul echipajului.

La recunoastere,se stabilesc urmatoarele situatii:

- daca exista supravietuitori;            

- numarul victimelor si prioritatile in acordarea sprijinului medical,executarea descarcerarii si a transportului;

- pozitia si locul in care se afla victima;

- starea victimei,respectiv daca aceasta este constienta,daca respira,daca are  puls si daca singereaza,modul de patrundere la aceasta;

- manevrele necesare pentru sprijinirea functiilor vitale ale victimei;

- necesitatea imobilizarii corpului victimei;

- evaluarea celorlalte leziuni ale victimei;

- pericol de incendiu,explozie,electrocutare,prabusire a unor elemente de constructii sau instalatii;

- pericolul de inundare a spatiului de lucru; starea instalatiilor termice,de apa si canalizare;

- stabilitatea vehiculului,constructiei,instalatiei si a terenului pe care se afla;

- scurgerile de substante inflamabile sau toxice;

- partile taioase ale elementelor constructive,rezultate in urma accidentului,exploziei,avariei etc. si

  pericolul pe care-l prezinta;

- tipul incarcerarii victimei;

              Pe timpul recunoasterii,echipa este obligata:

- sa respecte toate regulile de tehnica securitatii personalului;

- sa verifice toate spatiile afectate de eveniment;

- sa lichideze cu fortele proprii inceputurile de incediu;

Daca recunoasterea se executa fara prezenta medicului (personalul paamedical),actiunea de deblocare poate incepe,dar va fi intrerupta la sosirea acestuia si continuata ulterior,in functie de indicatiile date.

Pe timpul executarii recunoasterii,soferul,impreuna cu servantul 1,pregatesc utilajele,accesoriile si uneltele de lucru astfel:

- instaleaza suportul – platforma pe care amplaseaza utilajele hidraulice si electrice;

- scot din bancheti accesoriile si uneltele,pe care le amplaseaza linga suportul platforma;

- pregatesc pentru lucru furtunurile de presiune si bobinele cu cabluri electrice;

- pregatesc mijloacele de protectie individuale.                                                                                                                                                                                                                                                                                          

Abordarea victimei si acordarea primului ajutor medical se realizeaza comcomitent cu recunoasterea pentru conectarea victimei,in scopul evaluarii starii acesteia sub aspect termodinamic so cardio-respirator si efectuarii manevrelor necesare pentru sprijinirea functiilor vitale,care cuprind:

- degajarea cailor respiratorii si insuflarea aerului (utilizind masti pentru respiratie);

- scoaterea victimei din stop cardiac;

- oprirea hemoragiilor grave;

- calmarea victimei (daca aceasta este constienta).

Aceasta operatiune se executa de medic (personalul paramedical).In cazul in care acesta nu este prezent la locul accidentului,operatiunea se executa de servantul de pe autospeciala pregatit in acest scop.

In cazul evenimentelor complexe (avarii tehnologice,dezastre,accidente feroviare etc.),aceasta operatiune presupune in primul rind depistarea locurilor unde se pot afla victime,actiune ce se poate realiza,in functie de dotare,prin:

- ascultarea si observarea cu atentie a zonei de lucru pentru a depista orice zgomot care poate proveni de la victime (strigate,gemete,lovituri etc.);

- folosirea unor aparate de receptionare si amplificare a sunetelor;

- folosirea unor animale dresate in scopul depistarii prezentei umane in zona calamitata.

La stabilirea contactului,sub orice forma,cu victima,vor fi efectuate in functie de fiecare caz,actiunile de prima necesitate care constau in:

- calmarea victimei;

- introducerea aerului proaspat in zona blocata;

- administrarea apei potabile si a lichidelor hranitoare;

- asigurarea protectiei termice (stingerea eventualelor incendii);

- acordarea primului ajutor medical.

Analiza situatiei si luarea hotaririi se executa de regula impreuna cu medicul (personalul paramedical) si se materializeaza in ordinul de interventie care trebuie sa cuprinda:

- masurile de protectiei victimei si a personalul care participa la descarcerare;

- modul de patrundere initial la victime;

- ce tratament se aplica fiecarei victime pentru mentinerea functilor vitale;

- ordinea de aplicare a tratamentelor ulterioare,a descarcerarii si transportului victimelor;

- operatiunile ce se vor efectua pentru descarcerare,ordinea acestora si modul de efectuare a lor;

- utilajele si accesoriile ce vor fi folosite;

- fortele si mijloacele chemate in sprijin (ajutor);

Ordinul de interventie poate fi elaborat si dat pe timpul executarii recunoasterii,pe masura cumularii si analizei datelor.

Asigurarea protectiei personalului care realizeaza interventia si a victimei incepe din momentul  sosirii autospecialei la locul interventiei,avind drept scop asigurarea conditiilor pentru descarcerarea,evacuarea si transportul victimei in deplina siguranta fara a agrava starea initiala a acesteia si fara a se mai produce alte accidente in timpul lucrului.

In functie de natura si tipul evenimentului la care se intervine,trebuie executate urmatoarele activitati:

- stingerea eventualelor incendii;

- intreruperea instalatiilor electrice din zona de lucru,ce se realizeaza prin decuplarea acestora de la tablourile electrice sau prin taierea conductelor de alimentare,iar la vehicule,prin decuplarea bateriei de acumulatori;

- oprirea instalatiilor termice,de canalizare si apa din zona,prin inchiderea ventilelor (robinetelor) sau opturarea conductelor;

- intreruperea scurgerilor de instalatii sau recipienti a substantelor inflamabile sau toxice,evacuarea recipientilor atunci cind este posibil.In cazul in care scurgerile s-au acumulat in zona de lucru,se vor executa,la distante care sa asigure protectia,bazine de retentie si santuri,pentru dirijarea scurgerilor catre acestea.In zona bazinelor de rententie se va asigura netralizarea substantelor;

- interzicerea focului deschis sub orice forma in zona;

- consolidarea elementelor constructive ale constructiilor sau (si) instalatiilor; elementele aflate in echilibru instabil vor fi demolate;

- asigurarea stabilitatii vehiculului prin fixarea acestuia cu cale si pene de fixare.Pentru asigurarea stabilitatii mijloacelor feroviare,se vor consulta specialistii din domeniu.Concomitent,vor fi luate masuri de evacuare a materialelor transportate de vehicul (daca marimea acestora permite) sau de fixarea acestora in interiorul caroseriei (navei);

- acoperirea partilor taioase ale elementelor constructive, rezultate in urma evenimentului, cu prelate sau paturi;

- interzicerea traficului greu, pentru evitarea vibratiilor in zona de lucru.

La evenimentele complexe (avarii tehnologice, dezastre,accidente feroviare, navale etc.), aceste activitati vor fi efectuate impreuna cu specialisti din domeniu.

Dispozitivul de interventie se realizeaza dupa executarea recunoasterii, in raport cu situatia concreta existenta in zona, natura, tipul si caracteristicile evenimentului. El poate fi adoptat independent sau in cadrul dispozitivului garzii de interventie.

Conceptia de realizare a dispozitivului de interventie va fi stabilita de comandantul de echipaj, impreuna cu medicul (personalul medical). In cazul lipsei acestuia, se va realiza dispozitivul si se va incepe lucrul conform ordinului comandantului de echipaj. La sosirea medicului, situatia va fi din nou analizata si, in  caz de nevoie, va fi adoptata alta conceptie si alt dispozitiv de interventie.

Conceptia de realizare a dispozitivului de interventie va fi stabilita de comandantul de echipaj,impreuna cu medicul (personalul paramedical).In cazul lipsei acestuia,se va realiza dispozitivul si se va incepe lucrul conform ordinului comandantului de echipaj.La sosirea medicului,

situatia va fi din nou analizata si,in caz de nevoie,va fi adoptata alta conceptie si alt dispozitiv de interventie.

         Executarea descarcerarii si acordarea asistentei medicale de urgenta este operatiunea de baza pentru scoaterea si mentinerea in viata a victimei.

         Descarcerarea se executa in ordinul prioritatilor stabilite pe timpul recunoasterii si consta in taierea,desfacerea,tragerea,distantarea,spargerea si ridicarea unor elemente constructive sau instalatii pentru eliberarea si scoaterea victimei.Ea se executa astfel incit sa nu afecteze (agraveze) starea initiala a victimei.In cazul in care se constata o agravare brutala a starii victimei,se intrerupe descarcerarea si se va adopta alta modalitate de efectuare a operatiunii.In asemenea situatii se anuleaza toate ordinele date si se dau noi ordine pentru toti servantii,pentru a nu se produce aglomerari de ordine si contraordine sau actiuni individuale care pot periclit viata victimei.

         Daca accidentul are un caracter colectiv (cu mai multe victime),trebuie sa se aiba in vedere ca pentru fiecare victima se adopta o conceptie de lucru specifica,deblocarea avind un caracter individual.

         Dupa efectuarea descarcerarii,primul contact cu victima trebuie realizat de medic (personalul paramedical),care trebuie sa stabileasca si sa efectueze manevrele pentru imobilizarea corecta (realizarea axului rigid cap-git-trunchi),in vederea scoaterii si transportarii la ambulanta.

         Odata efectuate aceste manevre.se trece la evaluarea secundara a victimii,stabilindu-se eventualele traumatisme:

- cranio-cerebrale;   

- ale coloanei vertebrale;

- toracice;

- abdominale;

- musculo-scheletice;

- arsuri (degeraturi).

In functie de fiecare caz,medicul (personalul paramedical) va intreprinde manevrele necesare asigurarii protectiei victimei pe timpul transportului catre unitatile medicale (fara agravarea starii initiale).

Evacuarea si transportul victimei se executa de personalul paramedical,ajutat de servantii de pe autospeciala pentru descarcerare,folosind mijloacele din inzestrare.

In cazul evenimentelor de proportii,transportul victimei se va realiza in punctele de triere stabilite in zona de lucru,de unde,in functie de situatie,vor fi trasportate catre unitatile medicale stabilite.

Retragerea fortelor si mijloacelor se executa la ordinul comandantului de echipaj si cuprinde:

- incetarea lucrului tuturor mijloacelor de interventie;

- stringerea dispozitivului de interventie;

- curatarea sumara a utilajelor si accesoriilor;

- asezarea acestora linga autospeciala;

- stringerea sistemului de semnalizare (balizare);

- verificarea prezentei si imbarcarea pe autospeciala;

- deplasarea la subunitate cu respectarea tuturor regulilor de circulatie si conducere preventiva.

Restabilirea capacitatii de interventie se executa dupa intoarcerea la subunitate si consta in:

- verificarea functionarii autospecialei,utilajelor si accesoriilor si remedierea eventualelor defectiuni;

- facerea plinurilor de carburanti si lubrifianti;

- curatirea autospecialei,utilajelor,accesoriilor,uneltelor si echipamentului,dezinfectarea,daca este cazul,a acestora in locurile stabilite.

- acordarea ajutorului medical personalului de interventie afectat si inlocuirea a acestuia.

2. Tehnica lucrului servantilor la interventii

Indepartarea parbrizelor si a geamurilor laterale

In prezent,la autovehicule se folosesc doua metode de montare a parbrizelor si lunetelor.

Parbrize (lunete) fixate la caroserie cu banda de cauciuc (fig 1),care se aplica in jurul marginilor si sunt etansate cu mastic aplicat intre caroserie si banda de cauciuc.

Atunci cind parbrizul (luneta) nu a fost spart,pentru scoatere se va proceda astfel (fig.2);

Cind geamul se misca,se ridica marginea parbrizului (lunetei) cu o surubelnita si incepe scoaterea lui. (fig.3).

Atit parbrizul cit si luneta vor fi apoi depozitate astfel incit sa nu incurce desfasurarea ulterioara a descarcerarii;

Parbrize (lunete) montate prin lipire,metoda moderna de fixare a acestora care asigura un design aerodinamic,reducerea zgomotului si o rezistenta mai mare la intemperii.

Pentru scoaterea acestui tip de parbriz (luneta) se va proceda astfel:

Acest tip de montare a parbrizului (lunetei) ofera o structura puternica acoperisului masinii,chiar daca sunt taiati stilpii laterali.

In cazul in care urgenta descarcerarii victimelor nu permite scoaterea parbrizului (lunetei),acesta va fi spart si inlaturat,dar numai dupa ce victima va fi acoperita cu prelate sau paturi pentru protectie.



In acelasi mod se va proceda si in cazul geamurilor laterale.

Fortarea si deschiderea portierelor (usilor)

Sunt cazuri cind,in urma accidentului,desi portierele sunt blocate ca urmare a deformarilor suferite,se pot introduce bratele clestelui cu dubla actiune,intre marginea acestora si stilpul din mijloc a masinii,pentru realizarea deblocarii.

Alteori nu exista posibilitatea introducerii bratelor clestelui pentru fortarea usilor.

Pentru a asigura spatiu suficient in scopul realizarii acestei operatii,este necesar sa se introduca o ranga intre fata usii si stilpul din mijloc al masinii,in dreptul mecanismului de inchidere,

care,fortata in directia de deschidere a usii,creaza spatiul necesar pentru introducerea bratelor clestelui cu dubla actiune (fig.6).Usile trebuie fortate numai in directia lor naturala de deschidere.

         Atunci cind s-a produs ruperea fetei de usa,distantorul trebuie fixat astfel incit sa evite separatia fetei usii in continuare (fig.7).

         In acest caz,bratele clestelui cu dubla actiune vor fi introduse intre cadul usii si stilpul masinii.Daca nu este posibil,acest lucru,se va ataca usa pe la partea inferioara,clestele introducindu-se intre cadrul usii si prag.

         O alta metoda pentru deschiderea usilor consta in folosirea unui pistol-dalta pneumatic,cu care se decupeaza fata de usa in dreptul incuietorii,dupa care se poate actiona pentru deblocare mecanismul incuietorii (fig.8).

Cind se impune a se lucra in interiorul masinii,iar usa deschisa nu a creat spatiu suficient pentru folosirea accesoriilor necesare,usa va fi impinsa inspre exterior pina cind sare pirghia opritoare si usa se da peste pragul de oprire.

Atunci cind spatiul permite,pentru urgentarea lucrarilor de descarcerare,se pot folosi pentru taierea balamalelor,foarfecele hidraulice. (fig.13):

Taierea stilpilor si decorpetarea

Atunci cind starea victimei permite,pentru a asigura taierea rapida a stilpilor,se scot mai intii usile,atit din fata cit si din spate.

Se taie,apoi,stilpul central,la partea superioara,aproape de margine,evitind mecanismul de prindere a centurii de siguranta.

Se slabeste stilpul,prin tragere in exterior a partii superioare (fig.14) a acestei,dupa care se taie la partea inferioara (fig.15),evitind mecanismele pentru prinderea centurii de siguranta.

Este recomandat ca aceste operatiuni sa fie executate de la inceput,contribuind prin eliberarea spatiului si la calmarea victimei.

- se forteaza usa din fata,pina trece de pirghia opritoare;

- se taie stilpul central,la partea superioara;

- se trage stilpul cu usa din spate spre exterior si in jos;

- se taie stilpul central la partea inferioara si se indeparteaza cu usa din spate.

Taierea stilpului se poate face si cu pistolul-dalta pneumatic,in lungul cordonului de sudura,pentru prinderea stilpului de prag (fig.18):

In cazul autoturismelor cu doua usi (coupé),dupa scoaterea usilor,se taie o parte din panoul lateral-spate (fig.19 a-c),dupa care se trage in jos,spre exterior,panoul respectiv,indoindu-l pina la nivelul pragului,

expunind interioarele autovehiculului,pentru salvarea victimei.

         Cind geamul din spate este prevazut cu dispozitiv tip macara pentru coborire-ridicare,se va decupa initial tabla panoului lateral-spate,dupa care se va taia cu foarfecele hidraulic sau aparatul de taiat cu disc abraziv tabla sudata pe care este montat dispozitivul tip macara.Dupa taierea la partea superioara a stilpului,

acesta va fi indoit peste prag,tragindu-se de el in jos spre exterior.

         Intrucit la unele masini in acest panou este incorporata si conducta pentru alimentarea cu carburant a autovehiculului,este necesar ca pe timpul lucrarilor de taiere sa fie evitata taierea sau ruperea acesteia si sa fie luate toate masurile pentru prevenirea unui incendiu generat de scinteile mecanice.

         Dupa executarea acestor operatii,este posibila trecerea la orizontala a spatarelor scaunelor din fata,

acordarea ajutorului medical si scoaterea pe lateral a victimei.

         Cind portiera,stilpul central,pragul si podeaua autovehicului s-au indoit considerabil,nemaifacind posibila executarea operatiilor mentionate inainte (fig.20),se va incepe operatia de taiere din spatele masinii,

prin decuparea panoului lateral-spate si a stilpului central,atit la partea inferioara cit si la cea superioaraa,dupa care acesta va fi indepartat cu tot cu usa.

         Atunci cind,pentru scoaterea victimei,este necesar sa se execute o serie de operatii asupra scaunelor,

pragul prea inalt nu permite detasarea acestora,dupa asigurarea vehiculului se vor executa doua taieturi in prag,dupa care acesta va fi indoit catre exterior si in jos (fig.21):

         Daca nevoile medicale impun efectuarea respiratiei artificiale,pentru mentinerea functiilor vitale ale victimei,este necesara indepartarea (decorpetarea) plafonului autoturismului.Locurile de efectuare a taieturilor sunt prezentate in doua variante (fig.22).Dupa efectuarea taieturilor,se ridica si se indeparteaza partea superioara a autovehiculului.

         Manevrarea si indepartatea scaunelor

Aceasta metoda este recomandata si in cazul in care stilpii din spatele masinii sunt puternici,iar taierea lor ar dura un timp mai mare.

Cind partea din spate a masinii este blocata,nepermitind indoirea acoperisului spre inapoi (masina este blocata sub un alt vehicul),acesta va fi tras si pliat peste partea din fata.

Pentru vehiculele prevazute la plafon cu trapa manuala sau mecanica,se va evita plierea acoperisului,intrucit structura trapei va crea o rezistenta suplimentara.In asemenea cazuri se recomanda taierea si indepartarea completa a acoperisului.

Manevrarea si indepartarea scaunelor

In cazul in care conducatorul sau pasagerii au fost incarcerati pe scaunele din fata (fig.24),pentru deblocarea si scoaterea victimelor se va proceda astfel:

- se taie stilpul central al autoturismului si se indeparteaza;

- se elibereaza pirghia de reglaj a scaunelor;

- se inclina la orizontala spatarul scaunului.

Fig. 24.

- se introduce distantorul cu dubla actiune intre stilpul din fata al masinii si marginea inferioara a scaunului,pentru a forta culisarea spre inapoi a acestuia (fig.25),dupa ce se scoate victima.

Fig.25                                                                          Fig. 26

Accidentele majore pot avea drept urmare deformarea habitaclului,inclusiv a podelei,astfel incit partea din spate a bazei scaunului poate fi intepenita,impiedicind culisarea spre inapoi a scaunului (fig.26).

In acest caz,daca incercarile de culisare fortata a scaunului se dovedesc ineficiente,se intrerupe actiunea,pentru a nu se produce agravarea starii victimei si se va adopta un alt sistem pentru scoaterea acesteia.

In acest scop,folosind foarfecele hidraulic,se vor taia bolturile de fixare a sinelor pentru culisarea scaunelor,atit in partea din fata cit din spate.

Se introduce clestele cu dubla actiune intre scaune si podea si,ridicind usor partea din spate a scaunului,se indeparteaza de bord,dupa care se scoate victima (fig.27).

Pe timpul efectuarii acestor operatii,se va evita ruperea tapiteriei scaunului,pentru a nu crea o stare de disconfort victimei.Se interzice sub orice forma sa se forteze bolturile de prindere a sinelor de culisare intrucit,in momentul ruperii exista pericolul agravarii victimei,ca urmare a destinderii bruste a clestelui.

Ridicarea si indepartarea coloanei de directie si a bordului

Cind victima a fost prinsa intre scaun si bord (volan),este necesara tragerea bordului si a coloanei de directie,pentru deblocare.

In acest scop,se va folosi cricul cu perna de aer,care se aseaza pe capota din fata si va fi legat cu curele prinse intr-un capat de coloana de directie si in celalat capat de bara din fata a vehiculului.Odata cu umflarea pernei,se indeparteaza si coloana de directie impreuna cu bordul,eliberind victima.

In cazul ca o perna se dovedeste ineficienta,indreptarea coloanei fiind insuficienta,se folosesc doua perne (fig.28 si 29).

 Atunci cind deformarea puternica a capotei nu permite instalarea pernelor de inalta presiune,se va introduce clestele cu dubla actiune cu bratele intre podeaua vehiculului si bord,pentru a asigura eliberarea victimei (fig.30).

Aceasta tehnica trebuie combinata cu culisarea si indepartarea fortata a scaunului.

Daca nici acest lucru nu este posibil,se va decorpeta vehiculul,iar dupa efectuarea taierii pragului,in dreptul aripii fata,introducindu-se distantorul cu dubla actiune sub bord,acesta se va bascula in fata eliberind victima (fig.31).

Pentru a impiedica accidentele ca urmare a alunecarii distantorului cu dubla actiune,este necesara blocarea progresiva a vehiculului.

Daca pentru  salvarea victimei se impune urgentarea scoaterii acesteia,dupa decopertarea partiala a autovehiculului se va realiza bascularea bordului si indreptarea coloanei de directie prin introducerea distantorului intre stilpul central si bord,asigurindu-se,totodata,blocarea progresiva a vehiculului(fig 32)

Fig.31

Fig.32

O alta metoda pentru bascularea bordului o constituie tragerea cu ajutorul vinciului.

In acest scop,se ancoreaza sasiul vehiculului cu partea din spate,cit mai aproape de sol si se leaga vinciul de coloana de directie.Prin tragerea acestuia,se realizeaza indreptarea coloanei,bascularea bordului si eliberarea victimei.

Atunci cind pedalele de manevrare a vehiculului inpiedica scoaterea victimei,acestea vor fi indoite pina la eliberarea picioarelor victimei.

In acest scop,se va lega pirghia pedalei cu rama portierei opuse,prin fortarea usii spre exterior (fig.34).

Scoaterea autoturismelor de sub vehicule grele

Un tip de accident des intilnit este acela produs intre un autoturism si un vehicul de dimensiuni mari.In asemenea situatii,de regula,autoturismul intra sub partea laterala,frontala sau posterioara a vehiculului greu,raminind intepenit acolo.Pentru scoaterea autoturismului se va proceda astfel (fig.35).

- se fixeaza si se stabilizeaza vehiculul greu,prin introducerea penelor la rotile din fata si pe lateralele acestuia;

- se introduce perna de aer a cricului sub axul spate al vehiculului si se umfla.Pentru a cistiga in inaltime,se poate utiliza roata de rezerva ca suport pentru perna.Pe masura ce autovehicululse ridica.se face si mutarea penelor pentru asigurarea acestuia;

- se scoate,prin tractare,autoturismul si se incepe operatia de scoatere a victimei.

Distantarea partii frontale a vehiculului

In cazul coliziunii frontale,cind partea din fata a autoturismului a devenit compacta,pentru scoaterea urgenta a victimei se va proceda astfel (fig.36).

- se decapoteaza vehiculul;

         - se taie stilpii centrali ai acestuia;

         - se ancoreaza partea posterioara;

         - se asigura cu pene rotile din spate;

         - se ridica cu ajutorul cricului cu perne de aer partea din fata a vehiculului si se asigura cu pene;

         - se leaga partea din fata a vehiculului pe dupa coloane de directie si se trage in fata si in jos.Pentru usurarea acestei manevre,in functie si de starea podelei vehiculului se vor taia inainte pragurile si chiar o parte din podea.

         Prin indoirea in jos fata a vehiculului se procedeaza la eliberarea victimei.

         Cind victima are leziuni grave,fiind strinsa intre bord si scaun,pentru a asigura interventia rapida a personalului medical,precum si usurarea respiratiei victimei,se impune,ca o masura temporara,distantarea bordului.Pentru aceasta actiune se blocheaza usa (portiera) din spate,si se introduce distantorul cu dubla actiune intre stilpul central din fata,la nivelul bordului,prin intinderea lui creindu-se spatiul necesar.Pentru reusita actiunii inaintea executarii acestei operatii nu se vor executa taieri ale elementelor caroseriei,

Scoaterea usilor si orice alta operatie care sa duca la slabirea rezistentei celor doi stilpi.

         Pe timpul intenderii trebuie evitata indoirea celor doi stilpi peste accidentati (fig.37)

         Atunci cind se doreste inlaturarea completa a partii frontale a vehiculului,inaintea executarii operatiei,se vor realiza taieturi la nivelul stilpului din fata si al pragului (fig.38).

         In cazul cind picioarele victimei au fost prinse intre pedale si partea laterala a vehiculului,se impune,pentru eliberarea acestora,decuparea cu dalta a partii laterale vehiculului pe linia stabilita (fig.39),

dupa ce a fost taiat stilpul din fata.

         Apoi,se introduce ranga in partea superioara a taieturii,se trage catre exterior si in jos partea taiata,eliberind astfel picioarele victimei.

         Atunci cind portiera nu a fost scoasa,dupa executarea taierilor va fi taiata si balamaua superioara si prin tragerea usii spre exterior si in jos,se va bascula in acest mod si partea taiata din laterala vehiculului(fig.40).

         La autovehiculele cu motor si cutie de viteza transversale,ca urmare a spatiului mai mic din zona pedalelor,este necesar eliberarea picioarelor victimei,sa se taie panoul din spatele rotii din fata.In acest scop,se va taia stilpul din fata si pragul,dupa care,cu dalta se va taia panoul dupa linia stabilita (fig.41).

Pentru eliberarea picioarelor victimei si usurarea interventiei la aceasta,se poate introduce clestele cu dubla actiune intre prag si bord,dupa ce la nivelul pragului au fost introduse pene.Prin actionarea acestuia se obtine eliberarea picioarelor victimei.(fig.42).

         Operatii de indepartare a unor parti ale vehiculului pentru usurarea accesului spre victima

         Ca urmare a deformarilor produse la vehicul in urma unor accidente,este foarte greu a se interveni pentru degajarea victimei,fapt ce necesita executarea unor operatii speciale pentru eliberarea locului de lucru.

         Pentru usurarea executarii taierilor in zona bordului,trebuie sa fie inlaturata roata din fata.(fig.43).

         Acolo unde este posibil,trebuie taiata intii bieleta directie,bara antiruliu si bascula pentru a cistiga spatiul necesar pentru lucru (fig 44 a si b).Dupa efectuarea taierilor,suportul rotii poate fi tras in fata marind spatiul de lucru.

        

Cind se impune inlaturarea rotii impreuna cu fuzeta,discul de frina si etrierul,taieturile vor fi executate in locurile aratate in fig 45.

Interventia la vehiculele rasturnate sau ramase in echilibru instabil

In multe cazuri,ca urmare a gravitatii accidentului,vehiculele angrenate se rastoarna,raminind deseori

in echilibru instabil,de regula,pe o parte.

         In asemenea cazuri,interventia se va efectua de regula,asemanator ca in cazurile prezentate inainte,cu unele particularitati specifice.

         Daca autoturismul este rasturnat pe o parte,pentru scoaterea victimei sunt necesare urmatoarele operatii (fig.46)

         - se asigura autoturismul;

         - se scoate sau se sparge parbrizul si luneta;

         - se taie,la partea aflata in sus,stilpii fata,central si spate;

         - se trage acoperisul cabinei in jos si spre exterior,dezvelind cabina.

         Pentru a patrunde cit mai repede la victima,in cazul vehiculului rasturnat pe spate,se va proceda astfel

(fig .47 si 48):

         - se asigura vehiculul;

         - se taie cu dalta,la nivelul pragului si la nivelul plafonului,stilpul central;

         - se scoate usa din spate si se da peste cap usa din fata,eliberind astfel spatiul pentru a asigura patrunderea la victima.

         Atentie: In asemenea cazuri,nu este indicat sa se inceapa operatia de repunere a vehiculului pe roti,acesta putind duce la agravarea situatiei victimei.

         La autoturismele coupé rasturnate pe spate,dupa scoaterea portierei,se decupeaza panoul din spate,ocolind geamul ,ceea ce duce la crearea spatiului pentru acces la victima (fig.49).

         Daca aceste operatii nu creaza,spatiul necesar pentru acces la victima,este necesara repunerea pe roti a autovehiculului.Pentru aceasta,este necesara luarea a doua masuri:

         - asigurarea victimei,pentru ca pe timpul operatiei sa nu agraveze starea acesteia;

         - mentinerea stilpului central al masinii.

         Pentru readucerea vehiculului pe roti,se ancoreaza vehiculul in partea de jos si cu un vinci legat la nivelul rotilor opuse,apoi se executa tractiunea (fig.50)

         La vehiculele rasturante pe spate si intepenite sub un obstacol,cind desfacerea laterala nu este suficienta pentru acces la victima,se vor executa taieturi in pardoseala,traverse si lonjeroane (fig.51) dupa care ,partea taiata se va trage in sus,dindu-se peste cap,ceea ce va elibera un nou spatiu pentru access la victima (fig.52)

         Ca urmare a faptului ca unele masini incorporeaza intarituri ale podelei,care pot face ca taierea sa necesite un timp mai indelungat,se va renunta la aceasta operatie si se va folosi distantorul cu dubla actiune,pentru marirea spatiului de acces.Pe masura ce aceasta se intinde,fata si spatele masinii vor fi asigurate cu pene.(fig.53)

         Cilindrul cu dubla actiune trebuie astfel pozitionat incit sa nu impiedice accesul catre victima,sau sa fie stinjenita scoaterea acesteia.

         In aceste situatii,pentru a crea spatiul necesar exeutarii taieturilor,se pot folosi cricurile cu perne de aer precum este prezentat in fig. 54,sau concomitent,penele de aer ale cricului,distantorul cu dubla actiune. (fig.55):

         In ambele cazuri,se vor lua masurile de fixare a autovehiculului pentru a impiedica alunecarea acestuia.

         Operatii pentru dezmembrarea vehiculelor comerciale

         In cazul unei coliziuni frontale a unui microbuz (furgoneta),pentru crearea spatiului necesar eliberarii victimei,se vor efectua taieri ale stilpilor din fata la partea superioara a parbrizului si la nivelul podelei. (fig.56.)

         Pe timpul executarii acestei operatii,masina va fi asigurata cu pene metalice sau din lemn.

         Apoi,dupa legarea stilpului,impreuna cu coloana de directie,se trage partea din fata a autovehiculului,eliberind victima (fig.57).

         In cazul in care nu este posibila legarea si tragerea mastii autovehiculului

,se vor putea folosi,dupa executarea taierilor la stilpul din fata,distantorul cu dubla actiune introdus intre stilpul din spate si cel din fata (fig.58 si 60) sau clestele cu dubla actiune (fig.59),creindu-se,astfel,spatiul necesar pentru scoaterea victimei.

         Pe timpul executarii acestor operatii,masina va fi asigurata cu pene metalice sau din lemn.

         Pentru a executa usor taierile la partea superioara a stilpului din fata autovehiculului,se recomandata introducerea cilindrului distantor intre partea de jos si cea de sus a parbrizului (fig.61).

         Aceasta operatie va impiedica intepenirea lamelor foarfecelui hidraulic pe timpul executarii taierilor.

         Taietura trebuie executata dinspre interios spre exterior.

         La autocamioanele grele,unde operatiile prezentate pentru eliberarea victimelor din microbuze (furgonete) nu se pot executa,se va proceda astfel:

         - se taie stilpii din spatele cabinei (fig.62 a);

         - se taie,partial,stilpii din fata cabinei,la nivelul partii inferioare a parbrizului. (fig.62 b)

         - se basculeaza plafonul cabinei in fata prin tractarea sa in sus si spre in fata;

         - se taie complet stilpii din fata cabinei iar aceasta se indeparteaza (fig.63)

         Scoaterea rapida a plafonului cabinei creaza un avantaj mare pentru acordarea primului ajutor medical acordat victimei(lor).

         Cind cabina este confectionata din tabla subtire se poate adopta sistemul de descarcerare prezentat la microbuz (furgoneta) (fig.64),acordindu-se permanent atentie sistemului de legare,pentru a nu se rasturna.

         In acest caz,taierile stilpilor se executa ca la microbuz.Pentru a nu permite,pe timpul bascularii vehiculului,parbrizului si mastii indoirea spre interior,se va introduce distantorul cu dubla actiune intre stilpul fata al cabinei si cel din spate,in golul portierei,la nivelul tapiteriei scaunului. (fig.65).

         Prin intinderea lui,se ajuta operatia de basculare a mastii.Trebuie avut insa in vedere ca cilindrul distantelor,prin intindere,sa nu afecteze integritatea punctelor de sustinere ale cabinei.

         Pe timpul executarii acestor operatii,autovehiculul trebuie sa fie asigurat corect,cu pene metalice sau din lemn,pentru a nu greva asupra lucrului servantilor si a nu crea un pericol suplimentar pentru victima.

         In cazul in care aceste operatii nu se pot executa la partea din fata a masinii,se va proceda la taierea  spatelui cabinei si apoi la scoaterea scaunelor cu tot cu victime (fig.66)

         Cind autovehiculul este rasturnat,inaintea executarii operatiilor mentionate anterior,acesta se va aduce in pozitie normala.In acest scop ,se vor folosi doua vinciuri care vor fi legate ca in fig.67 si 68.

         Dupa efectuarea legaturilor,cu vinciul 1 se efectueaza tractiunea,in timp ce se elibereaza treptat vinciul 2.

         Cind autovehiculul ajunge in punctul de balans,vinciul 2 preia sarcina,lasind usor pe roti autovehiculul.

                                     VI. SECURITATEA SERVANTILOR

                                              1.Obligatii generale

         La locul interventiei,comandantul de descarcerare are in vedere urmatoarele obligatii:

         - stabileste daca sunt vehicule incendiate in care se afla persoane incarcerate;

         - verifica posibilitatea aparitiei de incendii,care se pot propaga spre locul interventiei,sau a altor riscuri ce pot periclita interventia (scurgeri de benzina etc.);

         - se asigura ca servantii nu lucreaza decit in zona demarcata;

         - actioneaza numai asupra vehiculelor care au fost stabilizate (cu pene,cricuri,cale de fixare etc.)

         - observa modul de asigurare a echipamentului de prima interventie (stingatoare,o linie de furtun);

         - asigura protectia cu ajutorul scutului (din lemn sau alte materiale rezistente,dar usoare) a servantilor dar si a victimelor pe timpul lucrului la descarcerare;

         - verifica daca servantii lucreaza numai cu echipamentul de protectie complet.

                                              2.Reguli de securitate a servantilor

         Pe timpul actiunii de descarcerare,servantii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

- sa fie echipati intotdeauna cu echipamentul de protectie (costum,casca,centura,ochelari de protectie si manusi); servantul care verifica starea victimei – respiratie,puls etc. nu poarta manusi;

- sa nu manipuleze cioburile,obiectele taiate etc. cu palmele goale si sa aiba grija ca marginile taioase care au ramas se acopera cu o prelata;

         - sa nu lucreze la vehiculele (vagoanele) nestabilizate;

         - geamurile,precumsi celelalte materiale taiate sau care se afla deja la locul accidentului,trebuie scoase din zona de lucru sau bagate sub vehicule,cind situatia permite;

         - sa nu lucreze cu bijuterii pe miini (inele,bratari etc.);

         - sa nu execute lucrari de taieri cu utilaje care produc scintei,pina la indepartarea pericolului izbucnirii (producerii) unui incendiu sau a unei explozii in zona respectiva;

         - sa evite atingerea conductorilor electrici sub tensiune cazuti in zona accidentului;

- sa raporteze comandantului daca un membru din echipa care intervine nu se simte bine si,cu permisiunea acestuia,sa ii ajute sa paraseasca zona de lucru;

- sa raporteze comandantului orice ranire a echipajului;

- sa verifice daca furtunurile hidraulice ale utilajelor sunt intinse,inlaturind astfel pericolul prezentat de uleiul sub presiune care circula prin ele;

sa se asigure ca fiecare utilaj este minuit de o singura persoana;

- in cazul lucrului indelungat,sa asigure schimbarea celor care lucreaza cu aparatele (utilajele care cintaresc intre 15 – 30 kg);

- la executarea operatiilor sa aleaga o pozitie cit mai buna de lucru (fig.69),spre exteriorul utilajului,pentru evitarea surprinderii intre utilaj si masina.

                  Dupa fiecare operatie de taiere sa verifice stabilitatea masinii sau a vagonului.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 942
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site