| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica |
| Pescuit | Pictura | Versuri |
Suprafata totala a judetului
Din punct de vedere al impartirii regionale, judetul
Structura suprafetelor : ha din care:
plantatii viticole - 2.759 ha;
plantatii pomicole - 4.892 ha;
pasuni - 106.716 ha;
fanete - 75.728 ha;
suprafata arabila - 115.742 ha .
Principalele culturi agricole : cereale ( grau, secara, orz, orzoaica), porumb, cartofi, sfecla de zahar,plante uleioase, legume.
FONDUL DE LOCUINTE DIN JUDETUL
|
Locuinte |
Camere de locuit |
Suprafata locuibila |
|
(numar) |
(numar) |
(mii m²) |
CANALIZARE PUBLICA SI SPATII VERZI
|
Localitati cu instalatii de canalizare publica (numar) |
Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica (km) |
Suprafata spatiilor verzi in municipii si orase (ha) |
|
|
Total |
Municipii si orase |
||
Asezat in centrul tarii , judetul Sibiu se intinde pe o suprafata de 5432 km2, ceea ce reprezinta 2,3 % din teritoriul tarii, intre 45o28' - 46o17' latitudine nordica si 23o35' - 24o57' longitudine estica .
Relieful judetului este etajat intre 2535 m (Varful Negoiu) si 28 m (lunca Tarnavei Mari) si se caracterizeaza prin varietate si o mare complexitate a conditiilor naturale.
Din intreaga sa suprafata aproximativ 30% este ocupata de munti ce depasesc pe alocuri 2000m (varful Negoiu-2535m, varful Suru-2283m, varful Cindrel- 2244m); 50% corespunde tinutului de podis , o regiune de dealuri si coline valurite, cu inaltimi intre 490 m si 749 m (podisul Tarnavelor, al Hartibaciului si al Secaselor), compartimentate de vai adanci si largi; restul reprezentand aria depresionara de contact, desfasurata aproape continuu intre cele doua trepte de relief.
Reteaua hidrografica se imparte in doua bazine
principale: Olt cu 3337 km2 si Mures cu 2095 km2.
Lungimea cursurilor de apa , totalizand 2043 km , se distribuie cu 1326 km in
bazinul Olt si 717 km in bazinul Mures . In zona
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizate
Judetul Sibiu dispune de o bogata retea de ape care asigura necesitatile de alimentare cu apa potabila si industrial
Reteaua hidrografica se imparte in doua bazine principale: Olt cu 3366 km 2 si o lungime a cursurilor de apa de 1331 km si Mures cu 2095 km 2 avand lungimea cursurilor de apa de 606 km.
Resursele de apa subterana existente sunt constituite din depozitele de apa existente in straturi acvifere, cuprinse intre 1,2 si 10 m.c., cu debite variind intre 0,2-8 l/sec.
Datorita locatiei si reliefului, judetul
Elementele principale ce caracterizeaza din punct de vedere climatic zona
municipiului sunt urmatoarele:
Temperatura medie multianuala: 8,8 º C
Temperatura maxima absoluta: 37,4 º C
Temperatura minima absoluta: -31º C
Cantitatea de precipitatii medie anuala este de 662 mm cu valori minime in
februarie si maxime in iunie, iar numarul zilelor de inghet este de circa 120
pe an, iar umiditatea relativa a aerului multianuala este de 75%.
Recordurile de temperatura inregistrate in judetul Sibiu sunt de 37,6 la Boita in anul 1949 si de -34,4 la Sibiu in anul 1888.
Populatia judetului Sibiu este de 421.724 locuitori in anul 2002.
Populatia rurala traieste in 53 comune.
|
Numar persoane Judetul | |||||
|
Total Pe grupe de varsta | |||||
|
Anii 0-14 ani 15-59 ani 60 ani si peste |
Total |
Pe grupe de varsta | |||
|
0 - 14 ani |
15 - 59 ani |
60 ani si peste | |||
Resedinta administrativa a judetului este municipiul
Artera principala de circulatie in oras pe directia est-vest, constituita din traficul DN 1 - DN 7 si traficul local, a fost realizata, cu mici exceptii, la 4 benzi de circulatie si nu mai poate fi largita datorita valorii istorice si arhitecturale a fronturilor construite care o incadreaza.
Este necesara realizarea unei artere ocolitoare a municipiului Sibiu care sa preia traficul de tranzit, dar sa fie si un distribuitor al traficului la intrarile si iesirile in si din municipiu, cu implicatiile benefice atat pentru circulatia rutiera cat, mai ales, pentru viata orasului.
Necesitatea constructiei "Variantei de Ocolire a municipiului Sibiu" s-a pus in evidenta cu ocazia diferitelor studii de sistematizare urbana a Sibiului, iar in urma realizarii Studiului de Fezabilitate a fost evidentiata oportunitatea traseului cat si eficienta economica a acestei lucrari.
"Varianta de ocolire a municipiului Sibiu" aflata pe Coridorul Pan European Nr. IV, are o lungime de 23,5 km, se desprinde din drumul national DN 1 km 302+150, si apoi il intersecteaza la km 320+090. Obiectivul sus mentionat se va executa in judetul Sibiu si va strabate patru teritorii administrative si anume: comuna Selimbar, municipiul Sibiu, comuna Sura Mica si com. Cristian, din directia sud-est spre nord-vest si va avea doua sectiuni diferite:
-Sectiunea 1 de la km 0+000 (DN 1 km 302+150) la km 14+860, cu profil de autostrada;
- Sectiunea 2 de la km 14+860 la km 23+500 (DN 1 km 320+090), prevazut initial cu profil de drum national, adica: 7,0 m latime parte carosabila si doua acostamente de 1,5 m latime fiecare, ce asigura legatura dintre autostrada si DN 1 existent.
Solutia propusa prevede realizarea unui tronson din sectiunea 2 ( km 14+860 - km 17+500) la standard de autostrada in vederea deschiderii in avans a traficului pe varianta de ocolire prin descarcarea acestuia pe o perioada limitata catre DN1/DN7 intre Municipiul Sibiu si localitatea Cristian prin intermediul drumului judetean 106B.
Etapa a doua a proiectului prevede finalizarea obiectivului prin realizarea celui de al doilea tronson al sectiunii 2 (km 17+500 - km 23+500) ca parte integranta din autostrada Sibiu - Orastie.
Prezenta arterei ocolitoare va scoate in afara orasului peste 35% din totalul autovehiculelor care circula in prezent sau care va circula in viitor, pentru traficul greu procentul depasind 50%.
Municipiul Sibiu
Sibiu (in germana Hermannstadt, in maghiara Nagyszeben, in latina Cibinium) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Sibiu, Romania. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei. Detine titlul de oras martir. Are o populatie de aproximativ 175.000 locuitori. Statiunea de iarna Paltinis se afla la 37 km distanta de centrul municipiului, iar lacul glaciar Balea se afla la aproximativ 100 km distanta de oras.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Transilvania, fiind centrul colonistilor sasi stabiliti in zona. A cunoscut in ultimii ani o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele cu cel mai mare nivel de investitii straine din Romania. Sibiu a fost in anul 2007 Capitala Culturala Europeana, impreuna cu Luxembourg.
Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume.
Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras (cca. 20 km), a Muntilor Cindrel (cca. 12 km) si a Muntilor Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafata de 12164 ha. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Ca repere cartografice localitatea se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 2405' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena). Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.
Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile in depresiuni si podis, iar la munte 100 de zile. Numarul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaza intre 140 in depresiuni si 170 la munte. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte, inca din luna septembrie. Ultimele zile cu inghet se prelungesc, la munte, pana in luna mai.
Zona Transilvaniei, din care face parte si Sibiul, este supusa iarna unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zapada si ger.
Vanturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vantul care bate dinspre Mures se numeste local "Muresan". Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare (Mancatorul de zapada) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant fohnic, este cald, topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole.
Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda. In urma masuratorilor efectuate de Statia Meteo Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica (cca. 70,2 zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor.
Vara predomina vanturile oceanice umede din vestul Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceanic, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. Uneori mai bate vara si Austrul dinspre sud-vest. Un alt vant predominant bate dinspre nord-est, insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, localitatea se afla in zona padurilor de stejar si gorun care urca de la portile orasului si pana pe dealurile si versantii muntilor din apropiere.
De-a lungul timpului, o data cu dezvoltarea economica a orasului si extinderea acestuia, a crescut si populatia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
Sibiul este unul din cele mai prospere orase din Romania si primeste una din cele mai mari rate de investitii straine.
Industriile clasice ale orasului sunt industria constructoare de masini (Bilstein Compa), industria confectiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) si industria de rechizite scolare (Flaro). Recent au fost deschise cateva fabrici noi de componente electrice si electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) si de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens).
In Sibiu isi au sediul central Banca Comerciala Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig. Tot in Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiara si de Marfuri, institutie emblematica pentru mediul economic si de afaceri romanesc. Toate companiile bancare si de asigurari majore prezente in Romania au o filiala sau o sucursala in oras.
In anul 2007, Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural in istoria orasului a fost vizitat de un numar mare de turisti romani si straini.
Sibiul si imprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romania. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute intr-o stare foarte buna. Centrul istoric este in proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se gasesc multe muzee importante care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale.
Orasul se afla aproape de Muntii Fagarasului - o destinatie importanta pentru drumetii - si de statiunea Paltinis - o destinatie pentru sporturile de iarna. In zona sunt multe biserici fortificate construite de colonistii sasi.
Municipiul Medias
Medias (in germana Mediasch, in maghiara Medgyes) este un municipiu si al doilea oras ca marime din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Are o populatie de 55.203 locuitori (martie 2002).
Municipiul Medias este asezat in bazinul mijlociu al raului Tarnava Mare, la o distanta de 39 km de Sighisoara si 41 km de Blaj. Cetatea saseasca din Mosna se afla spre Agnita, la 10 Km de Medias. La 18 km de Medias se gaseste statiunea balneoclimaterica Bazna, atestata documentar din anul 1302. Statiunea beneficiaza de izvoare de apa minerala, bogate in saruri, namol mineral si sare de Bazna. Distanta din Medias pana in municipiul resedinta de judet Sibiu masoara 55 km.
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Conform datelor recensamantului din 2002, populatia Mediasului este de 55.153
iar din punct de vedere etnic erau: 45.376 romani, 6.554 maghiari, 1.959 rromi,
1.150 germani, 114 alte nationalitati.
Mediasul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). In secolul al XIX-lea, vechile centre mestesugaresti de aici s-au transformat in fabrici si s-au produs aici primul cristal si primul email romanesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt:
Un oras pitoresc in care se simte imbinarea dintre vechi si nou, cu o alternanta de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist si neoclasic, la baroc si secession (Jugendstil). 'Civitas Mediensis' si-a conservat trecutul istoric in 17 turnuri si bastioane, ziduri multiseculare inalte de peste 7 metri, 3 porti principale si 4 secundare de acces in vechea cetate. Biserica fortificata Sfanta Margareta detine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indica fazele lunii. Aceasta biserica este importanta si pentru ca aici a fost inchis domnitorul Tarii Romanesti, Vlad Tepes, in anul 1476, in urma unui conflict cu regele Ungariei, Matei Corvin. Tot aici principele transilvanean Stefan Bthory a fost ales in functia de rege al Poloniei. Centrul istoric al orasului Medias apare ca un muzeu in aer liber. Monumentele medievale din piata castelului sunt unice in Transilvania. Orasul are o vechime de peste 7 secole, fiind mentionat pentru prima data, intr-un document istoric in anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi orase ale Romaniei. Printre obiectivele turistice, putem mentiona Turnul Croitorilor, Turnul Trompetilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica si manastirea franciscana, care, in jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.
Orasul Agnita
Agnita (germana Agnetheln, maghiara Szentgota, in trad. 'Sfanta Agata') este un oras din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Are o populatie de 10.866 locuitori.
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Orasul Avrig
Avrig (in maghiara Felek, in germana Freck, Fryk) este un oras din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Are o populatie de 14.259 locuitori si a fost atestat documentar in anul 1346, fiind declarat oras in 1989.
Localitatea Avrig este amplasata la poalele Muntilor Fagaras, pe valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 metri. Este strabatuta de soseaua nationala nr. 1 fiind amplasata la circa 26 de kilometri de Sibiu. Situat intr-un adevarat amfiteatru natural, in care relieful se inalta si coboara de la 2500 la 350 de metri, Avrigul este caracterizat de un complex fizico-geografic variat, atat ca structura geologica cat si ca aspect morfologic.
Latura sudica este strajuita de crestele Fagarasilor, numiti de geograful francez Em. de Martonne "Alpii Transilvaniei", varfurile Suru(2281m), Budislavu(2345m), Ciortea(2426m) si Scara(2213m).
La nord are ca vecini comuna Rosia si comuna Nocrich, delimitate de Muchia Chirmovului, Dealul Nucului si Magura. In est Avrigul se invecineaza cu Porumbacu de Jos, paraul Racovicioara, in partea stanga a Oltului si Valea Colunului in partea dreapta a raului. Vecinii vestici sunt comuna Racovita, orasul Talmaciu si comuna Selimbar.
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Orasul Cisnadie
Cisnadie (germana Heltau, dialectul sasesc Hielt, maghiara Nagydisznd) este un oras din judetul Sibiu, Transilvania, Romania, situat la 10 km sud de Sibiu, pe valea paraului Argintului (Silberbach) si a paraului Ursului (Brenbach), la poalele Magurii Cisnadiei (Gtzenberg).
In registrele pentru strangerea impozitelor din 1468 apareau 221 de case in Cisnadie, ceea ce corespundea unei populatii de circa 900-1000 de locuitori.
Pana in 1700, populatia era exclusiv de origine germana.
Recensamintele ulterioare au inregistrat o crestere a populatiei:
Prin emigrarea masiva dupa 1989, numarul locuitorilor de confesiune evanghelica a scazut drastic, astfel ca in 1992 mai erau 755 evanghelici, pentru ca 1994 sa mai ramana doar 514.
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Orasul Copsa Mica
Copsa Mica (germana Kleinkopisch, maghiara Kiskapus, in trad. 'Poarta Mica') este un oras in judetul Sibiu, Transilvania, Romania, cunoscut mai ales pentru poluarea cu care se confrunta de zeci de ani. Are o populatie de 5.374 locuitori. Cuprinde de asemenea si fosta localitate Prostea Mica, inglobata in orasul Copsa Mica. In anii 60 exista o colonie muncitoreasca actualmente de asemenea inglobata in oras.
Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul este un obelisc ridicat in anul 1952 si se afla amplasat pe Aleea Castanilor, langa Primaria orasului. Monumentul este realizat din beton placat cu marmura. Pe aceasta placa sunt incrustate o casca, o spada si o frunza de laur. Obeliscul, inalt de 1,8 m, este imprejmuit cu un zid semirotund, iar pe o placa sunt inscrisi eroii orasului din timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Orasul Copsa Mica este situat in partea de nord-vest a judetului Sibiu, la confluenta riurilor Tirnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de resedinta de judet, 12 km de municipiul Medias si la 33 km fata de municipiul Blaj pe DN 14B.
Orasul Copsa Mica are o suprafata de 2590 hectare din care 278 hectare in intravilanul localitatii.
Localitatea se invecineaza la nord cu comuna si statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Tirnava si municipiul Medias, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa.
Orasul este amplasat in culoarul depresionar al raului Tarnava Mare, inconjurat de dealuri.
Reteaua hidrografica este dominata de raurile Tarnava Mare si Visa si mai cuprinde o serie de paraie care se varsa in cele doua rauri (fara potential energetic).
Temperatura medie anuala este de 8,6oc. Clima este temperat continentala, cu ierni blonde si veri calduroase. Precipitatiile variaza intre 900 si 1300mm/mp.
In anul 1930 numarul de locuitori ai localitatii a fost de 1726, in 1956 ajungind la 4032 persoane, cresterea cea mai ridicata fiind inregistrata in anul 1980 - 6938 persoane. In prezent numarul total de locuitori este de 5142 persoane din care:
Situatia pe grupe de virsta:
In comparatie cu anul 1989, numarul locuitorilor din Copsa Mica a scazut cu 23% si ne putem astepta sa continue pe o panta descendenta, avand in vedere situatia generala a orasului (lipsa acuta de locuri de munca, poluarea etc). mortalitatea generala si in consecinta sporul natural negativ depasesc media pe judet. Exista o pondere mare a navetistilor in invatamant, sanatate, asistenta sociala, sport, turism.
Evolutia populatiei in perioada 1989-2000
Anii 1989 1992 1995 1998 1999 2000
Total 6739 5179 5229 5142 5216 5189
Referitor la infrastructura, evolutia principalilor indicatori pe ansamblu prezinta o usoara crestere in perioada 1989-1999. Astfel, lungimea strazilor orasenesti in anul 1989 a fost de 17 km, crescand cu 1 km in anul 1999. Se remarca o crestere cu doar 4 km in 1999 fata de 1989, a lungimii strazilor modernizate.
Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile a fost in 1989 de 5,3 km, cu 4,3 km mai mare decat cea din 1989. Lungimea retelei de canalizare a ramas constanta, acoperind 30% din suprafata totala a orasului cu o lungime de 5,3 km. Restul, de 70% din suprafata orasului nu are un sistem de canalizare propriu-zis. Lungimea conductelor de distributie a gazelor naturale este de 28 km nemodificandu-se in anul 1999 fata de anul 1989.
Localitatea se situeaza de-a lungul drumului national DN 14, care traverseaza orasul de la NE la SV (Sibiu-Sighisoara). Localitatea este traversata si de DN 14B (Copsa Mica-Blaj) si se afla amplasata la o distanta de 43 km fata de Aeroportul Sibiu.
Orasul Copsa Mica este important nod de cale ferata. Este traversat de magistralele feroviare 2 si 3, care sunt linii duble electrificate. Orasul este legat de capitala de judet printr-o linie simpla neelectrificata.
Orasul este cuplat la reteaua telefonica nationala si internationala prin reteaua de telecomunicatie moderna ( fibra optica) pusa in functiune in anul 1998. Exista 1125 de posturi telefonice private si 16 posturi publice. In oras exista acoperirea a tuturor retelelor de telefonie mobila.
La sfarsitul anului 1999 fondul de locuinte a fost de 1917 locuinte, inregistrand fata de anul 1989 a scadere de 16 locuinte. Suprafata locuibila in anul 1999 a fost de 67.681 m2 cu 3,9% mai mare decat in 1989. ca forma de proprietate, ponderea o detin locuintele in proprietate privata. Astfel, la nivelul anului 1999, acestea reprezentau 85,9% din total, iar in 1989 - 32,96%. Din punct de vedere cantitativ fiecarui locuitor ii revin 12,9 mp. de suprafata locuibila.
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Orasul Dumbraveni
Dumbraveni, mai demult Ibasfalau, (in dialectul sasesc Eppeschdorf, in germana Elisabethstadt, in maghiara Erzsbetvros) este un oras in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Orasul se afla pe malul raului Tarnava Mare, la 20 km distanta de Medias.
Are o
populatie de 8.411 locuitori. Evolutia
populatiei la recensaminte: 
Orasul Miercurea Sibiului
Miercurea Sibiului (in germana Reumarkt, in maghiara Szerdahely) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. In anul 2004 a devenit oras.
Densitatea populatiei: 47,76 loc./km²
Populatie: 4066(2002).
Suprafata: 85,12 km².
Localitati componente: Apoldu de Sus, Dobarca.
Orasul Miercurea Sibiului este situat in sudul Transilvaniei, la extremitatea vestica a judetului Sibiu, la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu - Sebes Alba. Teritoriul orasului este situat in mica unitate fizico geografica Podisul Secaselor, avand altitudinea relativa de 130 m. Comuna face parte din teritoriul bazinului hidrografic al raului Secas, afluent al raului Sebes care la randul sau se varsa in Mures.
Orasul Ocna Sibiului
Ocna Sibiului (in germana Salzburg, in maghiara Vzakna, in romana mai demult Vizocna) este un oras in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Localitati componente: Toparcea.
Suprafata: 87,47 km².
Ocna Sibiului este o statiune turistica situata in judetul Sibiu, in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei (nord-vestul Depresiunii Sibiu) la 15 km nord de Sibiu, pe valea paraului Visa, intr-o regiune inconjurata de paduri de stejari seculari si cu un subsol bogat in sare. Prima statiune balneara a fost infiintata aici in anul 1845 si, de atunci, Ocna Sibiului si-a atras renumele datorita lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate.
Pe masivul de sare se afla mai multe lacuri sarate (foste ocne prabusite). Multe dintre ele au o concentratie de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mina 'Grosse Grube', 'Ocna Mare'), cu o adancime de 132,5 m, este considerat cel mai adanc lac antropogen din tara.
Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta parte a tarii si recentele renovari ale strandului, au adus din nou statiunea la faima din trecut.
Ocna Sibiului prezinta si interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 i.C.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Cupola masivului de sare are forma unei elipse cu axa mare de 1,3 km si axa mica de 0,6 km. Desi sarea de la Ocna Sibiului a constituit obiectul unor indelungate exploatari miniere (din perioada romana, pana in anul 1932), adancimea masivului nu se cunoaste pana in prezent, fiind apreciata la cca 1-1,2 km.
Zacamantul de sare a fost exploatat inca din timpul romanilor, continua exploatare ducand la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prabusirea lor, au format urmatoarele lacuri: Horea, Closca, Crisan, Inului (Ocna Iosif), Lacul fara fund (Ocna Francisc), Avram Iancu (Grosse Grube, Ocna Mare), Ocnita (Kleine Grube, Ocna Mica), Sf. Ion (Ocna Sf.Ion, Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brancoveanu, Matelor, Vrajitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri contin apa sarata, patru lacuri apa dulce. Doua lacuri au disparut in ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor si Lacul Austel). "Lacul fara fund", cu o suprafata de 0,2 ha, a fost declarat rezervatie naturala. Acest lac are o adancime de 34,5 m, un diametru de 50 m, o forma ovala si a luat nastere din prabusirea in anul 1775 a ocnei Francisc.
O trasatura specifica lacurilor sarate este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura.
Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice.
Demografie
Evolutia populatiei la recensaminte: 
La recensamantul din 1930 au fost inregistrati 3.969 locuitori, dintre care 2.781 romani, 941 maghiari, 142 tigani, 92 germani s.a.[3] Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 2.627 ortodocsi, 785 reformati, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani s.a.
Are o populatie de 4.116 locuitori (2002).
Orasul Saliste
Saliste (in germana Grodorf, in maghiara Szelistye) este o localitate in vestul judetului Sibiu, Transilvania, Romania. A fost declarat oras in 2004.
Localitati componente: Aciliu, Amnas, Crint, Fantanele, Gales, Mag, Sacel, Sibiel, Vale.
Poplulatie: 5.781 (2002).
Suprafata: 226,78 km².
Orasul Talmaciu
Talmaciu (germana Talmesch, maghiara Nagy-Talmcs) este un oras in judetul Sibiu, Transilvania, Romania, avand o populatie de 8.828 locuitori. Orasul se afla la o distanta de 18 kilometri de municipiul Sibiu, in directia Ramnicu Valcea, pe drumul national si linia de cale ferata care leaga Transilvania de Oltenia. Localitatea este strabatuta de raul Olt.
Localitati componente: Colonia Talmaciu, Talmacel.
Administrativ
Teritoriul administrativ insumeaza 28.556 ha si
este impartit in doua zone: o zona pe malul drept al Oltului, care cuprinde
localitatile Talmaciu si Talmacel si o zona montana, in muntii Lotrului ,care
cuprinde paduri si pasuni cu stane, urcand pana la inaltimi de 2135 m (varful
Negovanu Mare).
In prima zona a teritoriului administrativ, la confluenta
raurilor Sadu si Cibin, este amplasat orasul Talmaciu - centrul administrativ
al zonei. La 3 km spre vest, pe valea Talmacelului se afla satul Talmacel, la
528 m altitudine, sat ce are o suprafata de 44,23 ha si este a doua localitate
ca marime (dupa suprafata).
Satul Talmacel, aflat intre munti a fost atestat
documentar in anul 1488. Locuitorii satului Talmacel, s-au considerat tot
timpul ca fiind partea mai mica a Talmaciului. In viata satului Talmacel,
ocupatiile de fiecare zi reflecta conditiile esentiale din punct de vedere
economic. De la infiintarea satului nu s-au schimbat prea multe in viata
oamenilor. Abia in ultimii 75 de ani, unii dintre locuitori au incercat si alte
forme de munca, mai banoase si mai eficiente. Ocupatiile de baza ale satenilor
sunt cresterea oilor si a vitelor si cultivarea pamantului iar cele
complementare sunt prelucrarea lemnului si meseriasi individuali.
O caracteristica importanta a folclorului din Talmacel
este aceea ca are multe asemanari cu cele ale locuitorilor de peste munti,
respectiv cei din zonele satelor din depresiunea Voineasa si cei din
Evolutia populatiei la recensaminte: 
Populatia orasului numara 7236 locuitori, dintre care 8.754 romani, 237
germani, 56 maghiari si 302 tigani.
Atestata documentar la 1370, cetatea este situata la sudul localitatii, pe un deal ce domina trecerea spre defileul Oltului. A facut parte din sistemul de aparare a sud-estului Transilvaniei. Dovedindu-si ineficacitatea in fata incursiunilor otomane din secolul al XV-lea, a fost demolata la 1483 din ordinul lui Matei Corvin.
Comune si sate din judetul
Anul primei atestari scrise: 1317, in care este pomenit si banul Simon Almaschken
In acest sat se afla o biserica-sala, in stil gotic.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1317
Suprafata - Total 36,29 km²
Populatie (2002) - Total 2,107 locuitori - Densitate 58.06 loc./km²
Altana
Altana este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
La recensamanstul din anul 1930 au fost inregistrati 2.276 de locuitori, dintre care 1.339 romani, 886 germani, 37 tigani, 10 evrei s.a. In anul 2002 populatia comunei era de 1.616 locuitori, dintre care 1.409 romani, 135 tigani, 69 germani s.a.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1291.
Sate componente Altana, Benesti, Ghijasa de Sus
Populatie (2002) - Total 1,616 locuitori - Densitate 19;5 loc./km² .
Apoldu de Jos (in germana Kleinpold, in maghiara Kisapold) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Apoldu de Jos, Sangatin
Suprafata - Total 48,83 km².
Populatie (2002) - Total 1,538 locuitori - Densitate 31.5 loc./km².
Anul primei atestari documentare este 1223 in actul: Rivulum qui dicitur Arpas [1].
Prin traditie, Arpasii au facut parte din Tara Fagarasului si judetul Fagaras, dupa desfiintarea caruia intrand in Regiunea Stalin respectiv Brasov, iar mai apoi in 1968 parte a actualului judet Sibiu.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1223
Sate componente Arpasu de Jos, Arpasu de Sus, Nou Roman
Suprafata - Total 119,31 km²
Populatie (2002) - Total 2.791 locuitori - Densitate 23.4 loc./km²
Atel
Atel (in maghiara Ecel, pronunta 'Etel', in germana Hetzeldorf, 'Satul lui Attila'), comuna in judetul Sibiu. Se banuieste ca la Atel exista inca din secolul al XIII-lea o biserica, pentru ca episcopul Petru din Alba Iulia l-a asezat in 1283 pe decanul Walter din villa Echellini (Atel) in fruntea listei preotilor din Capitlul de Medias.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1283
Sate componente Atel, Dupus
Suprafata - Total 27,21 km²
Populatie (2007) - Total 3.523 locuitori - Densitate 56.7 loc./km²
Axente Sever
Axente Sever, mai demult Fraua, (in germana Frauendorf, in maghiara Asszonyfalva), este o comuna in judetul Sibiu. In 1931, cu ocazia sau sub pretextul comemorarii a 25 de ani de la moartea revolutionarului pasoptist Ioan Axente Sever, numele localitatii Fraua a fost schimbat in Axente Sever. Fraua a fost comuna libera in Scaunul Mediasului, ulterior in plasa Medias din cadrul judetului Tarnava Mare.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1305
Sate componente Axente Sever, Agarbiciu, Soala
Populatie (2002) - Total 4,045 locuitori
Bazna
Bazna
(in germana Baaen, in maghiara Bzna) este o comuna in judetul
Statiune balneoclimaterica atestata in 1302. Se afla la 18 km de Medias, beneficiaza de izvoare de apa minerala , bogate in saruri, namol mineral si sare de Bazna.
Acces rutier: pe DN14A pana in comuna Blajel, de unde se vireaza catre comuna, aflata la 4 km de Blajel.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1302
Sate componente Bazna, Boian, Velt
Suprafata - Total 82,4 km²
Populatie (2002) - Total 3,906 locuitori - Densitate 47.5 loc./km²
Barghis
Barghis (in germana Brgisch, in dialectul sasesc Berjesch, in maghiara Brks) este o comuna in judetului Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1357
Sate componente Barghis, Apos, Ighisu Vechi, Pelisor, Vecerd, Zlagna
Populatie (2002) - Total 2.161 locuitori
Biertan
Biertan
(in germana Birthlm, in maghiara Berethalom) este o comuna din judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1224.
Sate componente Barghis, Apos, Ighisu Vechi, Pelisor, Vecerd, Zlagna
Populatie (2002) - Total 2.161 locuitori.
Blajel
Blajel
(in dialectul sasesc Bluesenderf, in germana
Klein-Blasendorf , in maghiara Balzstelke, Villa Blasii) este o comuna
in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 13
Sate componente Blajel, Paucea, Romanesti
Suprafata - Total 34 km²
Populatie (2002) - Total 2.471 locuitori - Densitate 72 loc./km²
Boita
Boita
este o comuna din judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Boita, Lazaret, Lotrioara, Paltin
Suprafata - Total 100,37 km²
Populatie - Total 1,719 locuitori - Densitate 17.1 loc./km²
Brateiu
Brateiu (in germana Pretai, in saseasca Pretoa, in maghiara Barthely) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Localitatea se afla pe valea Raului Tarnava Mare, la 5 km de Medias, pe soseaua Medias-Sighisoara.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1283
Sate componente Brateiu, Buzd
Suprafata - Total 35,11 km²
Populatie (2002) - Total 3,193 locuitori - Densitate 90.94 loc./km²
Bradeni
Bradeni (in maghiara Henningfalva, in germana Henndorf) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Prima ei denumire atestata este cea de terra Heen (1297). In 1349 era numita Villa Hegun , iar biserica cu hramul Sf. Andrei a fost mentionata prima oara in 1350.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Bradeni, Retis, Teline
Suprafata - Total 80,6 km²
Populatie (2002) - Total 1,501 locuitori - Densitate 18.7 loc./km²
Bruiu
Bruiu (in germana Braller, in maghiara Brulya / Brullya) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Denumiri alternative: Broller, Burutia.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1337
Sate componente Bruiu, Gherdeal, Somartin
Populatie (2002) - Total 799 locuitori
Chirpar
Chirpar
(in germana Kirchberg, maghiara Krpd) este o localitate in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Chirpar, Sasaus, Vard, Veseud
Suprafata - Total 100,84 km²
Populatie (2002) - Total 1.479 locuitori - Densitate 14.8 loc./km²
Carta
Carta, mai demult Carta Saseasca, (in germana Kerz, in trad. 'Candela', 'Lumanare', in maghiara Kerc) este o localitate din judetul Sibiu, situata in Tara Fagarasului, pe malul stang al raului Olt, la cca 3 km de soseaua nationala Brasov-Sibiu.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1322
Sate componente Carta, Poienita
Suprafata - Total 28,90 km²
Populatie (2002) - Total 948 locuitori - Densitate 32.8 loc./km²
Cartisoara
Cartisoara (in germana Oberkerz, in trad. 'Carta de Sus', in maghiara Kercisora, alternativ, Oprakercisora) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Localitatea Cartisoara este situata in vecinatatea Muntilor Fagarasului, pe malul paraului Cartisoara, la sud de soseaua nationala Sibiu-Brasov. Satul se afla pe itinerariul soselei care traverseaza Muntii Fagarasului.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1223
Sate componente Cartisoara
Suprafata - Total 85,7 km²
Populatie (2002) - Total 1.157 locuitori - Densitate 13.5 loc./km²
Cristian
Cristian (in germana Groau, in maghiara Keresztnysziget) este o localitate in judetul Sibiu.
Se afla la altitudinea de 444 m.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1223
Sate componente Cristian
Suprafata - Total 71,16 km²
Altitudine 444 metri n.m.
Populatie (2002) - Total 3,510 locuitori - Densitate 49 loc./km²
Darlos
Darlos (in maghiara Darlac, in germana Durles) este o comuna in judetul Sibiu, situata la 4 km de Medias, pe malul drept al raului Tarnava Mare. Mentionata pentru prima oara in scris in anul 1317 drept Possesio Darlaz , localitatea exista inca din secolul al III-lea i.Hr.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Darlos, Curciu, Valea Lunga
Suprafata - Total 40,80 km²
Populatie (2002) - Total 3,281 locuitori - Densitate 82 loc./km²
Gura Raului
Gura Raului este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Gura Raului
Suprafata - Total aprox 100 km²
Populatie (2002) - Total 3,622 locuitori
Hoghilag
Hoghilag
(in germana Halvelagen, in maghiara Holdvilag) este o comuna in judetul
Comuna este situata la 79 km de municipiul Sibiu si la 2 km de orasul Dumbraveni, oras prin care trece DN14 Sighisoara-Sibiu
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Hoghilag, Prod, Valchid
Suprafata - Total 52,13 km²
Populatie (2002) - Total 2,155 locuitori - Densitate 41.3 loc./km²
Iacobeni
Iacobeni, mai demult Iacasdorf, (in germana Jacobsdorf, in dialectul sasesc Giukesdrêf, in maghiara Jakabfalva), este un sat in judetul Sibiu, situat in Valea Hartibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu.
Se pare ca acest sat, pe numele sau german Jakobsdorf (Satul lui Iacob), este una dintre cele mai timpurii comunitati sasesti din Transilvania chiar daca prima atestare documentara a comunei apare abia in 1309.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1309
Sate componente Iacobeni, Movile, Netus, Noistat, Stejarisu (Prostea)
Suprafata - Total 104 km²
Altitudine 470 metri n.m.
Populatie (2002) - Total 2,693 locuitori - Densitate 25.89 loc./km²
Jina
Jina (in germana Sinna, Schinna, in maghiara Zsinna) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
In 1765, localitatea a fost militarizata in intregime si a facut parte din Compania a V-a de granita a Regimentului I de Granita de la Orlat, al carui sediu a fost pana in 1851, cand a fost desfiintata.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Jina
Suprafata - Total 315,66 km²
Populatie (2002) - Total 4,099 locuitori - Densitate 13 loc./km²
Laslea
Laslea (in germana Grolasseln, in maghiara Szszszentlszl, colocvial Szentlszl) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
In localitate functioneaza Spitalul Lukas, un spital crestin-medical-social fondat in 1992, compus dintr-o sectie de ingrijire a bolnavilor in faza terminala, o sectie de recuperare neuromotorie si un cabinet medical pentru pacienti ambulatoriu.
Sate componente Laslea, Floresti, Malancrav, Nou Sasesc, Roandola
Suprafata - Total 113,3 km²
Populatie (2002) - Total 3,203 locuitori - Densitate 28.27 loc./km²
Loamnes
Loamnes este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.. Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Loamnes, Alamor, Armeni, Hasag, Mandra, Sadinca
Suprafata - Total 96,7 km²
Populatie (2002) - Total 3,300 locuitori - Densitate 34.12 loc./km²
Ludos
Ludos
este o comuna din judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comun
Sate componente Ludos, Gusu
Suprafata - Total 43,22 km²
Populatie (2002) - Total 803 locuitori - Densitate 18.57 loc./km²
Marpod
Marpod (in maghiara Mrpod, in germana Marpod) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania
Localitatea Marpod se afla pe drumul judetean 105, la 32 km de municipiul Sibiu, la 29 km de orasul Agnita si la 41 de km de muntii Fagaras. Comuna Marpod se invecineaza cu comunele Nocrich, Altana si Chirpar.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Marpod, Ilimbav
Suprafata - Total 41,91 km²
Populatie (2002) - Total 858 locuitori - Densitate 20.47 loc./km²
Merghindeal
Merghindeal (in maghiara Morgonda, in germana Mergenthal, Marienthal, colocvial Mergeln, in trad. 'Valea Mariei') este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania, situata la 58 km de municipiul Sibiu si la 8 km de orasul Agnita.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Merghindeal, Dealu Frumos
Suprafata - Total 66,55 km²
Populatie (2002) - Total 1.283 locuitori - Densitate 19.27 loc./km²
Micasasa
Micasasa (in maghiara Mikeszsza, in germana Feigendorf) este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Comuna Micasasa este situata la 50 km de Sibiu, 17 km de Copsa Mica si 27 km de Medias. Relieful este deluros (podisul Tarnavelor) brazdat de apele raului Tarnava Mare, zona propice unei agriculturi intensive.
Micasasa, resedinta comunei
Chesler, sat situat la 12 km
Tapu, sat situat la 4 km
Valeni, sat situat la 7 km
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Micasasa, Chesler, Tapu, Valeni
Suprafata - Total 71,38 km²
Populatie (2002) - Total 2,435 locuitori - Densitate 34.11 loc./km²
Mihaileni
Mihaileni
este o localitate in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Mihaileni, Metis, Moardas, Ravasel, Salcau
Suprafata - Total 77,4 km²
Populatie (2002) - Total 1,072 locuitori - Densitate 13.85 loc./km²
Mosna
Mosna (in maghiara Muzsna, in germana Meschen) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1283
Sate componente Mosna, Alma Vii, Nemsa
Suprafata - Total 59,33 km²
Populatie (2002) - Total 3,255 locuitori - Densitate 54.86 loc./km²
Nocrich
Nocrich (in germana Leschkirch, in maghiara jegyhz) este o localitate situata pe Valea Hartibaciului in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Nocrich, Fofeldea, Ghijasa de Jos, Hosman, Tichindeal
Suprafata - Total 112,59 km²
Populatie (2002) - Total 2,668 locuitori - Densitate 23.69 loc./km²
Orlat
Orlat (in germana Winsberg, in maghiara Orlt) este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Localitatea este asezata in depresiunea Cibinului, la 17 km vest de municipiul Sibiu, la o altitudine de 483 m.
Comuna este strabatuta de raul Cibin, de raul Sacel si de paraul Orlatel. Locul confluentei celor trei ape se afla in perimetrul comunei.
Localitatea este una dintre cele mai vechi din Marginimea Sibiului. Dupa intrarea Transilvaniei in sfera de dominatie habsburgica, Orlatul devine, incepand din 1764 - 1765 sediul Regimentului I Graniceresc care pazea granita Transilvaniei cu Tara Romaneasca.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Orlat
Suprafata - Total 59,02 km²
Populatie (2002) - Total 3,261 locuitori - Densitate 55.25 loc./km²
Pauca
Pauca
este o localitate in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1309
Sate componente Pauca, Bogatu Roman, Brosteni, Presaca
Suprafata - Total 73,2 km²
Populatie (2002) - Total 2,238 locuitori - Densitate 30.57 loc./km²
Poiana Sibiului
Poiana Sibiului comuna in Judetul Sibiu. Are in componenta doar localitatea cu acelasi nume. Se afla in regiunea Marginimea Sibiului, in Muntii Cindrel, la 50 km spre vest fata de municipiul Sibiu.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1537
Sate componente Poiana Sibiului
Suprafata - Total 23,47 km²
Populatie (2002) - Total 2.807 locuitori - Densitate 119 loc./km²
Poplaca
Poplaca
este o localitate in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Poplaca
Suprafata - Total 34,49 km²
Populatie (2002) - Total 1,779 locuitori - Densitate 51.58 loc./km²
Porumbacu de Jos
Porumbacu de Jos (in germana Unter-Bornbach, in trad. 'Paraul Born din Jos') este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Localitatea este situata la poalele Muntilor Fagaras, cu numeroase obiective turistice in imprejurimi. Este singura cale de acces spre cabana Negoiu, una din cele mai frumoase cabane din zona. La cativa kilometri de comuna se afla un mic sat turistic, format doar din cabane de lemn.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Porumbacu de Jos, Colun, Porumbacu de Sus, Sarata, Scoreiu
Suprafata - Total 184,87 km²
Populatie (2002) - Total 3,234 locuitori - Densitate 17.49 loc./km²
Racovita
Racovita (in maghiara Oltrkovica, colocvial Rkovica, in germana Rakovitza, in dialectul sasesc Rakevets) este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 22 mai 1443
Sate componente Racovita, Sebesu de Sus
Suprafata - Total 3,5 km²
Populatie (2002) - Total 2,884 locuitori
Rasinari
Rasinari, colocvial Rasinar, (in germana Stdterdorf, in maghiara Resinr, in latina Ressinarium) este o localitate situata la o distanta 8 km. de municipiul Sibiu.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Rasinari, Prislop
Suprafata - Total 127,87 km²
Populatie (2002) - Total 5.518 locuitori - Densitate 43.15 loc./km²
Rau Sadului
Rau Sadului este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Rau Sadului
Suprafata - Total 52 km²
Populatie (2002) - Total 640 locuitori - Densitate 12.3 loc./km²
Rosia
Rosia, mai demult Rosia Saseasca (in germana Rothberg), este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Rosia, Casolt, Cornatel, Daia, Nou, Nucet
Populatie (2002) - Total 4,834 locuitori
Sadu
Sadu,
mai demult Sad (in maghiara Cd, in germana Zoodt), este o comuna din judetul
1896 - La iesirea din Sadu spre Rau Sadului s-a construit prima centrala mixta hidro-termoelectrica de pe teritoriul de astazi al Romaniei.
1897 - Electrificarea comunei
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Sadu
Suprafata - Total 37,8 km²
Populatie (2002) - Total 2,470 locuitori - Densitate 65.34 loc./km²
Slimnic
Slimnic (in maghiara Szelindek, in germana Stolzenburg) este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Amplasata pe colina Burgbsch, care domina sudul actualei comune, fortificatia de la Slimnic (Stolzenburg) era menita sa apere drumul Medias - Sibiu si apartinea Scaunului din aceasta ultima localitate.
Cetatea de la Slimnic, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale judetului, aflata pe lista monumentelor istorice, asezata la marginea fostului scaun al Sibiului, inainte de dealurile care il desparteau de scaunul Mediasului, a fost ridicata in intregime din caramida, zidurile exterioare fiind sprijinite de contraforti in trepte. Rezervatia naturala de deasupra Vaii Sarba, cunoscuta drept Dealul Zakel, din Slimnic, reprezinta o raritate in Romania, prin "insula" de stepa inconjurata de ecosisteme mezofile.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1394
Situat la 15 km nord de Sibiu
Sate componente Slimnic, Albi, Padureni, Rusi, Veseud
Suprafata - Total 24,45 km²
Populatie (2002) - Total 3,669 locuitori - Densitate 150 loc./km²
Seica Mare
Seica Mare (in maghiara Nagyselyk, in germana Marktschelken, Grosschelken, in dialectul sasesc Marktsielken, in latina Selk maior), este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania, situata la 30 km de municipiul Sibiu si la 12 km de Copsa Mica.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1309
Sate componente Seica Mare, Boarta, Buia, Mighindoala, Petis, Stenea
Suprafata - Total 120,24 km²
Populatie (2002) - Total 4,840 locuitori - Densitate 40.25 loc./km
Seica Mica
Seica Mica, mai demult Selca Mica, (in maghiara Kisselyk, in germana Kleinschelken, in dialectul sasesc Klisielken, in latina Selk minor) este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Satul, aflat la o distanta de 48 km nord de Sibiu si 23 km vest de Medias, are o istorie bogat documentata si destul de lunga. Prima asezare dateaza din epoca bronzului, dar ea nu are nici o legatura cu asezarea din 1280 a sasilor.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1311
Sate componente Seica Mica, Sorostin
Suprafata - Total 661,9 km²
Populatie (2002) - Total 1,745 locuitori - Densitate 2.63 loc./km²
Selimbar
Selimbar, alternativ Silimbar, (germana Schellenberg, in trad. 'Dealul Clopotelor', maghiara Sellenberk) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Sate apartinatoare:
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Selimbar, Bungard, Mohu, Vestem
Populatie (2007) - Total 5,250 locuitori
Sura Mare
Sura
Mare (in maghiara Nagycsr, in germana
Groscheuern) este o localitate in judetul
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Sura Mare, Hamba
Suprafata - Total 74,85 km²
Populatie (2002) - Total 3,322 locuitori - Densitate 44.38 loc./km²
Sura Mica
Sura Mica (in germana Kleinscheuern, in maghiara Kiscsr, in dialectul sasesc Kliseirn, in latina Parvum Horeum) este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Comuna este situata la 11 km vest de Sibiu si la 5 km de Ocna Sibiului.
Accesul in comuna se face pe DJ106B Sibiu-Ocna Sibiului sau pe DN1 Sibiu-Sebes.
Comuna este strabatuta de paraurile Sura Mica, Ruscior si Rasnoave, care curg pe directia vest-est si se varsa in raul Cibin.
Suprafata comunei este de 49,48 kmp
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1323
Sate componente Sura Mica, Rusciori
Suprafata - Total 49,48 km²
Populatie (2002) - Total 2,132 locuitori - Densitate 47.69 loc./km²
Tilisca
Tilisca este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania, parte componenta a zonei etnografice Marginimea Sibiului.
Tilisca este situata la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leaga localitatile Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana, Jina, Sugag. Vatra satului Tilisca asezata la confluenta apelor Raul Negru (zis si Lunca) si Valea (care in aval formeaza impreuna raul Saliste) este inconjurata de 4 dealuri impadurite cu inaltimi intre 700 si 750 m. Vatra se afla la altitudinea de 580 m. Cele patru dealuri se numesc Cetate (710 m), Catanas (712 m), Priboi si Plaiu. Comuna are o suprafata de 60,7 km².
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1366
Sate componente Tilisca, Rod
Suprafata - Total 60,7 km²
Populatie (2002) - Total 1,691 locuitori - Densitate 27.85 loc./km²
Tarnava
Tarnava, mai demult Prostea Mare, colocvial Probstea Mare, (in germana Gro-Probstdorf sau Groprobstdorf, in dialectul sasesc Griuszpriustref) este o localitate in judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Tarnava, Colonia Tarnava
Suprafata - Total 28,31 km²
Populatie (2002) - Total 2,873 locuitori - Densitate 101.48 loc./km²
Turnu Rosu
Turnu Rosu (in germana Rothenturm, in maghiara Verestorony) este o comuna in judetul Sibiu, Transilvania, Romania, la 24 km sud de Sibiu, pe malul Oltului, in apropierea defileului cu acelasi nume.
Comuna detine o colectie muzeala infiintata in 1976 in locul vechii scoli romanesti de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Sunt expuse o serie de piese cu caracter istoric si etnografic, provenite din donatiile localnicilor.
In afara comunei, spre sud si sud-est, se gaseste rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti.
Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Obeliscul este situat in centrul comunei si a fost dezvelit in anul 1959, pentru cinstirea eroilor romani cazuti in Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul are o inaltime de 3 m si este realizat din piatra de rau, beton si marmura, la initiativa A.V.S.A.P. Porcesti.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1360
Sate componente Turnu Rosu, Sebesu de Jos
Suprafata - Total 77,84 km²
Populatie (2002) - Total 2.633 locuitori - Densitate 33.82 loc./km²
Valea Viilor
Valea Viilor, colocvial Vorumloc (in germana Wurmloch, in maghiara Nagybaromlak, colocvial Baromlaka), este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Localitatea este asezata intr-o cunoscuta zona viticola. Valea Viilor apare pentru prima oara in istorie in 1305, dupa moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, sub numele de terra Baromlak , nume care ar putea fi tradus din maghiara drept locuinta pentru vite, dar care putea de asemenea fi o forma maghiarizata a numelui sasesc. Din 1999 intregul sit face parte din lista monumentelor protejate de UNESCO.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna Atestare 1263
Sate componente Valea Viilor, Motis
Suprafata - Total 44,16 km²
Populatie (2002) - Total 2,034 locuitori - Densitate 6.05 loc./km²
Vurpar
Vurpar (in germana Burgberg, in trad. 'Dealul Cetatii', in maghiara Vurpod) este o comuna din judetul Sibiu, Transilvania, Romania.
Tara Romania Judet Sibiu Statut Centru de comuna
Sate componente Vurpar
Suprafata - Total 71,74 km²
Populatie (2002) - Total 2,372 locuitori - Densitate 33.06 loc./km²
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4389
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
