Numarul si ordinea intrebarilor din chestionar

Numarul si ordinea intrebarilor din chestionar

Intrebarea referitoare la numarul optim de intrebari ce ar trebui sa formeze un chestionar, intrebare pe care orice persoana fara experienta de cercetare si-o pune sau e tentat sa o puna altora mai versati in realizarea unor astfel de studii, este, in sine, fara obiect, dat fiind ca un asemenea optim - daca exista - depinde de o serie de prea multi factori pentru a se putea discerne o regula generala. Generala este poate doar constatarea ca, de cele mai multe ori, din dorinta de a 'acoperi' cat mai bine continutul conceptelor prin indicatori, tendinta cecrcetatorului este de a formula mai multe intrebari decat ar recomanda-o conditiile concrete de desfaturare a anchetei.

Factorii principali care fac sa intalnim, in practica, un evantai extrem de larg de tipuri de chestionare, de la cele compuse doar din cateva intrebari pana la altele ce cuprind 2-300 de intrebari sau chiar mai multe, sunt, in principal, urmatorii: obiectul cercetarii (problema studiata), tipul cercetarii, finalitatea acesteia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de ancheta, felul intrebarilor, resursele materiale de care dispune cercetatorul, calitatea si numarul operatorilor avuti la dispozitie, timpul de care se dispune si genul de populatie careia i se adreseaza chestionarul.

In general, la stabilirea numarului de intrebari din chestionar este necesar sa se evalueze timpul mediu reclamat de completarea efectiva a lui, parametru ce nu poate depasi, fara riscul unor erori mari, anumite limite. De pilda, un chestionar aplicat 'in picioare' (pe strada, sa spunem) nu poate sa rapeasca subiectului mai mult de 5-10 minute. Ancheta clasica desfasurata la domiciliu poate dura, fara probleme deosebite, chiar si o jumatate de ora, dar nu se recomanda depasirea unei durate de 45 de minute decat in anumite circumstante speciale, cand subiectii sunt stimulati sa coopereze folosindu-se diferite recompense. Ancheta prin telefon, de asemenea nu se poate extinde peste durata catorva minute, decat daca subiectul a fost contactat in prealabil si s-a fixat un moment de timp la care sa poata fi sunat pentru a sustine o discutie telefonica mai lunga.

Ordinea intrebarilor in chestionar nu trebuie - si nici nu este bine - sa reproduca structura tematica a chestionarului. In stabilirea succesiunii intrebarilor e nevoie sa se tina seama de o serie de aspecte care favorizeaza comunicarea si stimuleaza cooperarea subiectului. De pilda, in debutul chestionarului, se recomanda folosirea uneia sau mai multor intrebari 'usoare', la care oamenii raspund cu placere, cu scopul de 'a sparge gheata' cat mai repede si de a antrena subiectul in dialog. Daca dintre intrebarile-indicatori nu exista nici una care sa satisfaca astfel de cerinte, se pot construi cateva in mod special cu aceasta destinatie, chiar daca, altfel, nu sunt cu nimic utile cercetarii.

Asezarea intrebarilor in chestionar intr-o forma 'logica' este evitata pentru motivul ca aceasta genereaza un efect de consecventa sau de consonanta a raspunsurilor, care depaseste cu mult gradul de consonanta reala a opiniilor oamenilor. Astfel, de pilda, daca dorim o parere generala despre un anumit aspect si daca aceasta e precedata de o succesiune de intrebari foarte specifice, atunci raspunsul la intrebarea generala este afectat in consecinta.

Ordinea in care sunt asezate intrebarile intr-un chestionar capata o importanta deosebita in ancheta orala. Intrucat, raspunsul la fiecare intrebare a chestionarului depinde nu numai de ceea ce a facut omul sau de ceea ce a gandit inainte de a intra in contact cu cercetatorul, ci si de modul in care se stabileste aceasta relatie subiect-cercetator, de felul cum subiectul o percepe si ii evalueaza consecintele pentru propria viata, este clar ca ordinea intrebarilor devine o chestiune relevanta numai in acest gen de ancheta, cea orala, in cadrul careia subiectul descopera succesiv problemele privitor la care este chestionat. Astfel, cu fiecare intrebare ce i se adreseaza, imaginea sa asupra situatiei in care se gaseste pus de ancheta se modifica si deci si raspunsurile la anumite intrebari - care raspunsuri, o repetam, sunt semnificativ influentate de aceasta perceptie - pot fi altele decat atunci cand intrebarea avea un alt loc in acelasi chestionar sau era plasata in cadrul altei succesiuni de intrebari sau al altui chestionar, diferit ca si continut al intrebarilor.

INTREBARI DESCHISE

DENUMIRE: Complet nestructurate

DESCRIERE: O intrebare la care subiectii pot sa raspunda cum doresc

EXEMPLU: Ce parere aveti despre compania American Airlines?

DENUMIRE: Asocieri de cuvinte

DESCRIERE: Se dau pe rand diferite cuvinte, iar subiectior li se cere sa noteze primul cuvant care le vine in gand

EXEMPLU: Care este primul cuvant la care va ganditi cand auziti pronuntandu-se:

Companie aeriana_____ _______ ______ ______

American Ailines_____ _______ ______ _______

Calatorie_____ _______ ______ _____________

DENUMIRE: Completarea frazei

DESCRIERE: Subiectilor li se prezinta o fraza incompleta, pe care trebuie sa o completeze

EXEMPLU: Cand aleg o anumita companie aeriana, cel mai important lucru dupa care ma ghidez este_________________

DENUMIRE: Completarea unei povestiri

DESCRIERE: Subiectilor li se prezinta o povestire incompleta, pe care trebuie sa o continue

EXEMPLU: "Am zburat cu American Airlines acum cateva zile. Am observat ca si exteriorul si interiorul avionului erau viu colorate. Aceasta m-a facut sa ma gandesc sa ma gandesc la urmatorul lucru."Continuati povestirea

DENUMIRE: Completarea unei imagini

DESCRIERE: Subiectii primesc un desen infatisand doua personaje, dintre care unul face o afirmatie. Celor chestionati li se cere sa completeze replica celuilalt personaj

EXEMPLU:

DENUMIRE: Testul de aperceptie tematica ( TAT )

DESCRIERE: Subiectilor li se prezinta o imagine si li se cere sa alcatuiasca o povestire despre ceea ce cred ei ca se intampla in aceasta

EXEMPLU: