Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Numeralul latin

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT Tehnician poligraf PROIECTAREA REALIZARII UNOR ETICHETE AUTOADEZIVE PE HARTIE IN ROLA
INSIGNELE DIN AERONAUTICA MILITARA ROMANA
Presupozitii si tematizari antropologice in filosofie
DETECTIE ANTIEFRACTIE INTERIOR
Test grila - navigatie
Spirit stiintific modern si obstacole epistemologice
ADEVERINTA MEDICALA STAMPIATA
Prevederi deontologice cuprinse in Statut si in Codul de Conduita
Manila
Existentialismul - angoasa si comunicare existentiala

Numeralul latin

     In limba latina, ca si in limba romana, numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. Numeralul cardinal arata cantitatea, cel ordinal, ordinea.
     Pentru a avea numeralul complet, toate cele patru tipuri - cardinal, ordinal, distributiv si adverbial -, descarcati fisierele .DOC din josul paginii, fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.



Tabel cu numeralul latin

Numarul:

Cardinal:

Ordinal:

1 - I

unus, a, um

primus, a, um

2 - II

duo, e, o

secundus, a, um

3 - III

tres, ia

tertius, a, um

4 - IV

quattuor

quartus, a, um

5 - V

quinque

quintus, a, um

6 - VI

sex

sextus, a, um

7 - VII

septem

septimus, a, um

8 - VIII

octo

octavus, a, um

9 - IX

novem

nonus, a, um

10 - X

decem

decimus, a, um

11 - XI

undecim

undecimus, a, um

12 - XII

duodecim

duodecimus, a, um

13 - XIII

tredecim

tertius decimus, a, um

14 - XIV

quattuor decum

quartus decimus, a, um

15 - XV

quindecim

quintus decimus, a, um

16 - XVI

sedecim

sextus decimus, a, um

17 - XVII

septendecim

septimus decimus, a, um

18 - XVIII

duodeviginti

duodevicesimus, a, um

19 - XIX

undeviginti

undevicesimus, a, um

20 - XX

viginti

vicesimus, a, um

21 - XXI

viginti unus

vicesimus primus

22 - XXII

viginti duo

vicesimus secundus

28 - XXVIII

duodetriginta

duodetricesimus, a, um

29 - XXIX



undetriginta

undetricesimus, a, um

30 - XXX

triginta

tricesimus, a, um

40 - XL

quadraginta

quadragesimus, a, um

50 - L

quinquaginta

quinquagesimus, a, um

60 - LX

sexaginta

sexagesimus, a, um

70 - LXX

septuaginta

septuagesimus, a, um

80 - LXXX

octoginta

octogesimus, a, um

90 - XC

nonaginta

nonagesimus, a, um

100 - C

centum

centesimus, a, um

101 - CI

centum unus

centesimus (et) primus

200 - CC

ducenti, ae, a

ducentesimus, a, um

300 - CCC

trecenti, ae, a

trecentesimus, a, um

400 - CD

quadrigenti, ae, a

quadrigentesimus, a, um

500 - D

quingenti, ae, a

quingentesimus, a, um

600 - DC

sescenti, ae, a

sescentesimus, a, um




700 - DCC

septingenti, ae, a

septingentesimus, a, um

800 - DCCC

octingenti, ae, a

octingentesimus, a, um

900 - CM

nongenti, ae, a

nongentesimus, a, um

1000 - M

mille

millesimus, a, um

Prepozitia limbii latine

     Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte), prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. In functie de cazurile cu care se construiesc, prepozitiile se impart in trei grupe, si anume: prepozitii cu Acuzativul, cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul, cat si cu Ablativul.

1. Prepozitii cu Acuzativul

     Sunt cele mai numeroase, si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice.

   -  ante, apud, ad, adversus = inainte, la, catre, impotriva;
   -  circum, circa, citra, cis = imprejur, de jur imprejur, dincoace, peste;
   -  erga, contra, inter, extra = fata de, impotriva, intre, in afara;
   -  infra, intra, iuxta, ob = sub, inauntru, langa, din pricina;
   -  penes, pone, post, praeter = in putere, in urma, dupa, pe langa;
   -  prope, propter, per, secundum = aproape, din cauza, prin, dupa;
   -  supra, versus, ultra, trans = peste, catre, dincolo de, peste.
     OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la), ex. 'usque Iovem' (= pana la Jupiter, pana la Dumnezeu).

2. Prepozitii cu Ablativul

     Cer dupa ele Ablativul, urmatoarele prepozitii:

   -  a, ab, absque, abs si de = de, de la, de catre, fara, de/din;
   -  coram, clam, cum, ex si e = inaintea, pe ascuns, cu si din;
   -  sine, tenus, pro si prae = fara, pana la, pentru si inainte.

3. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul

     Pot cere atat acuzativul, cat si ablativul, urmatoarele prepozitii:

   -  in, sub, subter, super = in, sub, dedesubt, pe/despre.
     OBS. la (3.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare, si Ablativul cand arata starea pe loc.

Conjunctia

     Este partea de vorbire nedeclinabila, care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele.
     Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare.

1. Conjunctiile coordonatoare

   Acestea, la randul lor, sunt de mai multe feluri:
   a) Copulative: et = si; -que (enclitic) = si; ac, atque = si; neque = nici;
   b) Disjunctive: aut = sau; vel-, -vel = sau-, -sau;
   c) Adversative: sed = dar; at (ast) = iar; autem = insa; verum, vero = iar; ceterum = de altfel; tamen, attamen, atqui = totusi;
   d) Cauzale: nam, enim, namque = caci; etenim = deoarece; nempe, quippe = caci;
   e) Conclusive: ergo = deci; igitur = asadar; itaque, quare, quamobrem = de aceea, prin urmare, pentru aceea; proinde = ca atare + un verb la imperativ.

2. Conjunctiile subordonatoare

     Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta.
   Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare, conjunctiile de acest tip pot fi:
   a) De cauza: quod, quia, quoniam, quando, quandoquidem, quapropter, cum = fiindca, pentru ca, deoarece;
   b) De consecutie: ut, ut non, = incat, incat nu;
   c) De concesie: etsi, etiamsi, tametsi, quamquam, quamvis, ut, cum licet = desi, cu toate ca;
   d) De conditie: si, si forte, si modo, si quidem, sin nisi, dummodo = daca, daca cumva, daca intr-adevar, daca nu, numai sa, numai daca;
   e) Completive: quod, ut, ne, quin, quominus = ca, sa, ca sa, ca nu cumva sa, ca mai putin sa;
   f) De comparatie: ut, quasi, tamquam si, ut si, velut si, acque ac si, proinde ac si = cum, precum, ca si Cum, ca si cand;
   g) De timp: cum, quando, postquam si posteaquam, antequam, priusquam, dum, donec, quoad, simul ac, cum primum, ut primum, ubi primum, statim ut = cand, ori de cate ori, in timp ce, pe cand, dupa ce, inainte de a, pana sa, indata ce.

Conjunctia

     Este partea de vorbire nedeclinabila, care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele.
     Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare.

1. Conjunctiile coordonatoare

   Acestea, la randul lor, sunt de mai multe feluri:
   a) Copulative: et = si; -que (enclitic) = si; ac, atque = si; neque = nici;
   b) Disjunctive: aut = sau; vel-, -vel = sau-, -sau;
   c) Adversative: sed = dar; at (ast) = iar; autem = insa; verum, vero = iar; ceterum = de altfel; tamen, attamen, atqui = totusi;
   d) Cauzale: nam, enim, namque = caci; etenim = deoarece; nempe, quippe = caci;
   e) Conclusive: ergo = deci; igitur = asadar; itaque, quare, quamobrem = de aceea, prin urmare, pentru aceea; proinde = ca atare + un verb la imperativ.

2. Conjunctiile subordonatoare

     Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta.
   Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare, conjunctiile de acest tip pot fi:
   a) De cauza: quod, quia, quoniam, quando, quandoquidem, quapropter, cum = fiindca, pentru ca, deoarece;
   b) De consecutie: ut, ut non, = incat, incat nu;
   c) De concesie: etsi, etiamsi, tametsi, quamquam, quamvis, ut, cum licet = desi, cu toate ca;
   d) De conditie: si, si forte, si modo, si quidem, sin nisi, dummodo = daca, daca cumva, daca intr-adevar, daca nu, numai sa, numai daca;
   e) Completive: quod, ut, ne, quin, quominus = ca, sa, ca sa, ca nu cumva sa, ca mai putin sa;
   f) De comparatie: ut, quasi, tamquam si, ut si, velut si, acque ac si, proinde ac si = cum, precum, ca si Cum, ca si cand;
   g) De timp: cum, quando, postquam si posteaquam, antequam, priusquam, dum, donec, quoad, simul ac, cum primum, ut primum, ubi primum, statim ut = cand, ori de cate ori, in timp ce, pe cand, dupa ce, inainte de a, pana sa, indata ce.

Interjectia limbii latine

     Este una dintre partile de vorbire indeclinabile, prin care se exprima un sentiment, o stare sufleteasca spontana, sau un strigat.

     Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel:
   a) Interjectii de durere: o!, ah, heu, hei (= O, ah, vai!);
   b) Interjectii de bucurie: evoe, evax (= bravo!). Ex.: evoe tuum (= bravo tie!);
   c) Interjectii de indignare: proh, pro! (= o, pentru numele);
   d) Interjectii de mirare: oh, pape, hem (= ei, poftim, iata ca!);
   e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!);
   f) Interjectii de scarba: apage, hui (= piei! pleaca de aici, pfuif);
   g) Interjectii de incurajare: eia, age, macte (= hai! ei bine! bravo!);
   h) Interjectii de chemare: heus, eho, hercule, hercle, mehercle (= ei! hei! pe Hercule!).








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3045
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site