Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Procesul tehnologic de recoltare a lemnului

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT Tehnician poligraf PROIECTAREA REALIZARII UNOR ETICHETE AUTOADEZIVE PE HARTIE IN ROLA
IMBUNATATIREA STARII DE SANATATE A CETATENILOR DE ETNIE ROMA, PRIN FACILITAREA ACCESULUI LA SERVICIILE PUBLICE DE SANATATE
HINDUISMUL
Broadway and the Musical
Despre o estetica a reconstructiei
DISPECERATUL DE SECURITATE
INSIGNELE DIN AERONAUTICA MILITARA ROMANA
Timp si infinit
Filosofia moralei. Teoria competentei comunicationale si etica
Proiectarea formularelor pentru clasa de tranzactii “Inregistrare parteneri”

Procesul tehnologic de recoltare a lemnului



    Procesul tehnologic de recoltare a lemnului cuprinde doua grupe de operatii: de doborare si prin fasonare.Prin aceste operatii masa lemnoasa a arborilor in picioare sete transformata in sortimente de lemn brut,accesibile prelucrarilor industriale sau consumului direct.

    Operatiile de doborarecuprind:pregatirea locului de munca,alegerea directiei de doborare si doborarea propriu-zisa.Cand apar situatii deosebite se mai executa si urmatoarele faze de lucru:baterea penelor si impingerea cu prajina de doborat sau folosirea unor dispozitive mecanice(cric,pene hidraulice etc), netezirea cioatelor(la crang), cojirea cioatelor la rasinoase, taierea crestei de la capatul gros al trunchiului si olarirea.

    Fiecare faza de lucru se executa dupa o anumita tehnica care asigura calitatea produselor, securitatea muncii, cresterea productivitatii muncii, in conditiile reducerii consumurilor de masa lemnoasa la cele strict necesare si cu respectarea intocmai a regulilor silviculturale.

     Operatiile de fasonare cuprind curatirea de craci, cojirea lemnului, sortarea si sectionarea, fasonarea in sortimente finite sau semifinite.Operatiile si fazele au fost prezentate in ordinea executiei normale, locul executarii lor depinde de tehnologia de exploatare adoptata.

CAP I.            Pregatirea si organizarea tehnico-teritoriala a santierului de exploatare.

      Calitatea superioara a lucrariolr de exploatare se asigura printr-o organizare tehnico-administrativa bine studiata si judicios aplicata.Organizarea tehnico-administrativa inseamla activitatea de pregatire, deindrumare si conducere a lucrarilor de exploatare intr-un santier de exploatare forestiera.

Santierul de exploatare forestiera cuprinde suprafata paduroasa destinata exploatari lemnului(parchetul), reteaua de instalatii de colectare din cuprinsul si din afara parchetului, rampele, platformele de prelucrare primara a lemnului, drumurile auto sau c.f.f. si locurile ce vor fi ocupate de constructiile tehnico-sociale, care for servi santierul de exploatare. Marimea santierului de exploatare depinde de volumul de masa lemnoasa de recoltat, de conditiile de teren si de complexitatea proceselor tehnologice de executat.Fiecare santier de exploatare se organizeaza si se lichideaza o data cu parchetul. De aceea, necesita organizarea tehnco-teritoriala in timp, desfasurata in etape, cuprinzand:lucrari pregatitoare, lucrari de constructii si instalatii si compartimentarea parchetului.

    Lucrarile pregatitoate sunt o continuare a celor incepute cu ocazia amplasarii masei lemnoase, a verificarii actului de punere in valoare, operatii executate in comun cu organele silvice, iar altele independente de acestea. Imediat dupa primirea amplasarii masei lemnoase se trece la recunoasterea amanuntita a terenului din parchet si din afara lui, se identifica directiile de scurgere a masei lemnoase, distantele de colectare in raport cu configuratia terenului, pantele maxime si minime, legatura cu instalatiile permanente de transport si caracteristicile arborelui. Se culeg toate elementele pe baza carora se fundamenteaza metoda de exploatare.

     In continuare, se definitiveaza instalatiile de colectare si se picheteaza traseul acestora, prin tarusi sau prin semne pe arborii vecini marcati. Traseele drumurilor de colectare, al instalatiilor cu cablu se ridica in plan, se fixeaza locul statiilor de incarcare si descarcare, precum, si al grupului de actionare.

     La stabilirea si pichetarea amplasamentului pentru rampe si platforme primare se tine seama de: conditiile de teren, alegandu-selocuri accesibile instalatiilor de transport, ferite de inundatii, alunecari de teren;volumul de lemn ce se manipuleaza zilnic;stocul tampon etc.

     Amplasamentul constructiilor necesare parchetului(remize, dormitoare, magazii, cantine, rampe, platforme) se stabileste in functie de conditiile de teren, dar mai ales de cele existente in zona respectiva(de la parchete vechi) si de necesitatea ca acestea sa serveasca si alte santiere de exploatare(parchete viitoare).

     Se urmareste realizarea  constructiilor strict indispensabile si care pot servi mai multe parchete si mai multi ani la rand, deoarece  scoaterea din  productie a terenurilor forestiere ca si defrisarile sunt strict reglementate.

    Pentru cazarea muncitorilor sunt recomandate vagoanele dormitor mobile, urmand ca restul constructiilor sa fie executate din lemn de calitate  inferioara, lemn sun STAS. Traseele instalatiilor de colectare, care ar necesita taieri de arbori nemarcati din parchet sau din afara lui, devin definitive numai dupa  obtinerea aprobarilor legale.

      Organizarea santierului de axploatare trebuie facuta in asa fel incat sa nu antreneze defrisari, degradarea regenerari  si a arborilor  namarcati, pentru a se asigura, si pe aceasta cale , conditiile silviculturale privind conservarea si dezvoltarea  fondului forestier.

    Compartimentarea parchetului este operatia de impartire a parchetului in zone de lucru-sectiuni, postate si sectoare de lucru, care sa asigure desfasurarea activitatii in conditii tehnice optime si de securitate a muncitorilor si a instalatiilor.

     Sectiunile sunt suprafete mari din parchet (fig 1.),in care scurgerea masei lemnoase are aceeasi directie.

     In cazul parchetelor mari din zona de munte, sectiunile sunt delimitate prin culmi, vai, drumuri, etc.,in timp ce la campie si coline, sectiunile sunt fixate conventional, in functie de liniile parcelare si somiere.

      Sectiunile se impart in postate(benzi,fasii),late de 60-100 m si orientate pe directia de colectare a lemnului.Postatele se impart in sectoare de lucru, adica suprafete in care isi desfasoara activitatea un schimb, adica 8 ore de lucru.

Figura 1 Compartimentarea parchetului


CAP II.          Tehnica lucrarilor de doborare a arborilor

     Tehnica doborarii si fasonarii arborilor este influentata de dimensiunile arborilor, de conditiile de teren, de utilajul folosit etc. Operatia de doborare a arborelui incepe cu cateva faze pregatitoare, dupa care urmeaza doborarea propriu-zisa.Prima faza este denumita pregatirea locului de munca si are drept scop de a creea conditii corespunzatoare de lucru pentru motorist si pentru utilajul folosit.

       Prezenta in apropierea tulpinii arborelui a semintisului si nuielisului poate provoca greutati in manuirea utilajului, pericol de accindentari si in consecinta este necesara inlaturarea acestor exemplare.Pe timp de iarna, tot in cadrul fazei de pregatire a locului de munca intra si operatia de curatare si batatorire a zapezii.Aceasta faza se executa cand zapada a atins inaltimi ce pot ingreuna activitatea de doborare. Urmeaza apoi faza de inlaturare a labartarilor exagerate si a ritidomului gros si crapat din zona de taiere a arborelui.Inlaturarea ritidomului se face cu toporul,iar a labartarilor cu ajutorul ferastraului mecanic.Aceasta faza contribuie la reducerea consumurilor de combustibil.

        Urmatoare faza premergatoare a doborarii este alegerea directiei de doborare.Aceasta faza prezinta o deosebita importanta,deoarece o gresita alegere a acestei directii poate provoca o serie de neajunsuri,cum ar fi:

Ruperea si creparea lemnului, reducerea productivitatii prin strangerea aparatului de taiere in taietura, prejudicii aduse semintisului, aninarea arborilor, pericol pentru securitatea muncitorilor.La alegerea directiei de doborare se va tine seama de pozitia centrului de greutate a arborelui;configuratia terenului;tratamentul aplicat;protejarea arborilor ce raman in picioare;obstacolele dupa teren(cioate,busteni,trunchiuri,

bolovani);directia de adunat;securitatea muncitorilor.

    Alegerea directiei de doborare este mai simpa in cazul tratamentului taierilor rase,unde nu se pune problema protejarii semintisului utilizabil,dar raman valabili ceilalti factori,in special cei legati de configuratia terenului.Configuratia terenului si prezenta osatacolelor intalnite in caderea arborelui pot provoca ruperea acestuia,(fig.2).



   

Figura 2 Deprecierea arborelui printr-o alegere

                 gresita a directiei de doborare

Tratamentele cu taieri succesive ridica probleme dificile in legatura cu executarea acestei faze, acestea fiind tratamente pretentioase si ca atare doborarea trebuie facuta cu exigenta de catre oameni calificati.Printr-o gresita directie de doborare, vatamarile produse semintisului pot compromite regenerarea naturala si ulterior sa apara necesare lucrari de completare a regenerarii naturale care cresc costurile de productie.

    In cazul tratamentelor progresive, doborarea trebuie facuta printre ochiurile de semintis sau in afara lor.

   In cazul tratamentelor taierilor succesive, la taierea de insamantare se vor extrage in primul rand arborii grosi , defectuosi, cu coroana larg dezvoltata, cand semintisul este mai putin instalat.

   In cazul taierilor gradinarite se extrag la inceput arbori din plafonul inferior astfel ca arborii din plafonul mijlociu si superior sa nu fie vatamati.

   In arboretele de amestec de fag si rasinoase se doboara si se extrag mai intai rasinoasee subtiri, urmate de cele groase si la sfarsit fagul.

    Pentru doborarea arborilor de molid de rezonanta, in scopul feriri lor de ruperi si fisuri interne, se aseaza pe directia de doborare un pat de craci, care amortizeaza socul de cadere.Arborii cu asimetrii de corana se doboara in directia in care se “duce” arborele.In principiu, directia de doborare trebuie sa tina seama, pe cat posibil, de mijlocul folosit la adunarea materialului lemnos.

     Doborarea propriu-zisa a arborelui cuprinde separarea acestuia de cioata prin taierea si aducera lui la sol, pentru a fi supus operatiilor de fasonare.In scopul realizarii operatiei de doborare, prima faza va fi executarea tapei.Tapa ajuta la caderea arborelui in directia dorita si evitarea caderii in alta directie decat  cea aleasa.Ea se poate realiza cu toporul sau cu ferestraul si poate avea forma de pana sau de calup  (fig. 3)


Figura 3 Diferite forme de tape si dimensiunile acestora

a-       tapa in forma de pana

b-       tapa in forma de calup

               d-      diametrul



       Tapa se executa cat mai aproape de nivelul solului, nu la mai mult de 1/3 din diametrul arborelui,in ideea de a economisii cat mai mult lemn,Unghiul tapei in forma de pana, variaza intre 15 si 45°, latimea de 4-6 cm si aduncimea de 1/8 - 1/5 din diametru cioatei.Urmatoarea faza este taierea din partea opusa tapei.In mod obisnuit se executa paralel cu baza tapei si pana la o distanta de 3-5 cm de aceasta, formand asa- numita zona de siguranta sau de franare(fig.4 )


Figura 4.Taierea

 din partea opusa

 tapei

                                               

                                   

         Zona de siguranta sau de franare permite doboratorilor sa scoata ferestraul si sa se retraga din preajma arborelui.Taierea din partea opusa se executa mai sus de planul bazei tapei cu 3-5 cm si putin inclinata.Executarea taierii din partea opusa tapei cu mult mai sus sau mai jos fata de baza tapei, poate conduce la despicarea sau smulgerea de fibre din trunchiul arborelui care cade.Se cunosc urmatoarele procedee de taiere din partea opusa tapei: -taierea “intr-o repriza”, folosita la arborii subtiri cu diametru sub 40 cm(fig.5)

                                                                        




Figura 5.---a  Taierea “intr-o repreiza”                                       Figura 5.---b Taiera “intr-o repriza”

Arbore de mici dimensiuni                                                                     Arbore de mari dimensiuni

 

     -taierea “in mai multe reprize”, cand diametru este mai mare decat lungimea de lucru utila a lamei ferestarului(fig. 6)


                                               Figura 6 Taierea “in mai multe reprize”

                                               1-6 diferite zone de taiere cu ferastraul   

    

 -taierea “in berbec” se executa in cazuri mai rare de asemenea la diametre mari si numai la specii de rasinoase si foioase moi (fig. 7)


           Figura 7 Taierea “in berbec”

                  1—2  directii de taiere


     -taierea”mixta” se executa printr-o combinatie a procesului ”berbec” cu cel “in mai           multe reprize” (fig. 8)

                                                                         Figura 8  Taierea “mixta”

                                                                    1—8 modul de atac cu taierea

     La taierea arborelui din padurea de crang, atat tapa ,cat si taierea din partea opusa se executa numai cu toporul, pentru a se putea asigura regenerarea prin lastari.Fata rezultata prin taierea cu toporul a cioatei trebuie sa fie neteda, inclinata intr-un singur plan la circa 20° si orintata pe directia sud-nord, pentru a se favoriza lastarirea.

   In vederea asigurarii, in cazuri mai dificile, a doborarii arborelui in directia aleasa, in paralel cu mersul taierii cu ferestraul din partea opusa tapei se introduc in spatele

aparatului de taiere pene metalice sau de lemn sau pene si cricuri hidraulice, in lacasul format de tapa(fig. 9)

        In cazul cand, datorita asimetriei coroanei,excentricitatii sau ovalitatii trunchiului sau datorita unor craci groase situate intr-o parte a coronamentului, directia de cadere este alta decat cea normala,faptul se poate remedia prin lasarea unei zone de franare,de forma unui trapez neregulat, numita si “vana” ,orientata cu baza mica spre directia dorita de doborare(fig. 9)


   

                     Figura 9 Baterea penelor si zona de siguranta

    

     Acesta schimbare de directie fata de inclinarea naturala a arborelui este provocata de existenta in zona de franare a mai multor fibre,care se opun la rupere si care trag astfel arborele in sensul dorit.Trebuie sa se tina seama ca acesta directie la doborare nu poate fi prea mare(maxim 35°).Dupa caderea arborelui se executa o alta faza numita netezirea cioatei de fibrele de lemn rupte,precum si taierea crestei de la capatul gros al trunchiului.Acesta lucrare are rostul de a evita ranirea animalelor salbatice, cat si a oamenilor, in cursul executarii operatiilor si fazelor care urmeaza.Ca masura de igiena a padurii, cioatele arborilor de rasinoase trebuie cojite.In caz contrar, ele vor servi de adapost insectelor vatamatoare si vor creea astfel focare de infectie in padure.


     Capatul gros al busteanului se olareste, in situatia cand trebuie corhanit salbatic sau adunat cu vitele.Olarirea se executa in scopul deplasarii bustenilor cat mai usor si ca sa se evite pe cat posibil degradarea solului.Olarirea capatului gros al busteanului consta in taierea muchiei circulare e o lungime de circa 5 cm si pe adancime de 3-4 cm.

CAP III.       Alte metode de doborare

      Pentru valorificarea integrala a lemnului si creearea unor conditii favorabile regenerarii prin drajoni si lastari vigorosi, arborii se pot dobora in cazanire (in caldare).In acest caz, doborarea arborilor necesita descoperirea radacinilor de pamant, taierea radacinilor, mai intai a celor care se gasesc pe partea in care se doboara arborele, se continua cu cele laterale la urma cu cele din partea opusa caderii.Acest procedeu se aplica in arboretele de crang de salcam, care exploatate in acest fel pastreaza multa vreme puterea de lastarire.Astfel cioatele putrezesc repede, prin taierea repetata pierzandu-si vitalitatea.In unele cazuri, dupa taiere arborilor cioatele se pot scoate, gropile se astupa si terenu se niveleaza.

      Unii arbori, cu lemnul valoros in buturuga si cu radacinile groase,cum sunt nucul, paltinul cret si frasinul cret etc..,se exploateaza fara a desprinde tulpina de cioata . In acest scop, arborii se scot cu radacina, in saparea unor santuri in jurul lor, folosind tarnacoape, topoare, lopeti, pentru descoperirea radacinilor, dupa care se trece la taierea lor in ordinea aratata la cazanire.Pentru dirijarea caderii arborilor in directia aleasa se utilizeaza trolii, dispozitive de tractiune cu cablu etc.



       Un caz particular al doborarii este taierea in scaun, care se aplica in zavoaiele zonei inundabile din Lunca si Delta Dunarii.Taierea arborilor se executa de la o inaltime egala cu nivelul viiturilor mari de apa, dupa tehnica obisnuita. Portiunea de trunchi ramasa pe picior se numeste scaun, iar lastaririi reapar si se dezvolta la aceasta la aceasta inaltime poarta numele de sulinari.La taierea urmatoare se recolteaza numai lemnul din sulinari.Totdeuna se asigura o taierura neteda si mai putin inclinata, ceea ce intarzie putrezirea scaunului si provoaca o lastarire mai puternica.Daca inaltimea scaunelor face greoaie doborarea sulinarilor, se folosesc capre si scari, pentru ca doboratorul sa lucreze comod.Prin practica taierii in scaun se feresc cioatele de inundatii in perioada lastaririi, iar scaunele asigura in continuare protectia digurilor contra sloiurilor, reduc din viteza apei etc.

     In timpul doborarii arborilor se poate intampla ca unii arborii sa ramana animati de cei din jur, prin intrepatrunderea coroanelo, devenind periculosi in continuarea activitatii in zona de cadere a acestor, situatie care trebuie inlaturata.Prin operatia de dezaninare, arborii sunt dobotati, sub supravegherea maistrului de exploatare, cu ajutorul dispozitivelor de tractiune sau cu ajutorul troliilor de la tractare.Cel mai folosit dispozitiv de ytractiune cu cablu este D.T.C-5

     Pentru a se prevenii accidentele, cablu trebuie sa fie cat mai lung si actionat cat mai departe,pe directii convenabile, alese lateral fata de directia de cadere a arborelui aninat.In cazul vanturilor puternice, zapezilor abundente, alunecarilorde teren, se produc doboraturi de arbori, izolat sau in masa, pe terenuri mai mult sau mai putin accidentale, in directii foarte variate.Recoltarea lemnului in astfel de conditii este foarte dificila, de aceea necesita o atentie deosebita si lucrari suplimentare, pentru a se preveni accidentele de munca si risipa de lemn.

     La desprinderea trunchiului de sistemul radicular(ragalie), inclusiv pamantul deschis cu acesta, se tine seama de solicitarea la incovoierea arborelui, determinandu-se zona intinsa A si cea comprimata B (fig 10)

                                                                                         

                                                         

                                      Figura 10. Arbore doborat de vant cu tulpina tensionata

  

    La inceput se degaja zona unde se face taietura, apoi se separa ragalia de trunchi in ordinea din figura 11.


                        Figura 11.Ordinea de executare a taieturilo de desprindere a ragaliei

                     

     Se incepe cu o taietura de jos in sus, pe latura comprimata B, taind poriunea 1,se continua cu taietura de ingustare in cele doua parti laterale 2 si 3 si la urma se executa taierea de desprindere 4.Taietura de langa ragalie se executa la o distanta care sa permita o pozitie comoda ferestraului mecanic.Daca tensiunea in arbore este foarte mare, se poate proceda la reducerea coronamentului si a unei parti din arbore.In cazul arborilor doborati cu varful la vale, se accentueaza pericolul din cauza nestabilitatii ragaliei;de aceea, desprinderea se face numai dupa stabilizarea ragaliei.

     Dupa fixarea ragaliei se pot ivi doua situatii:cand arborele se ridica in sus si cand arborele cade la sol.Cand trunchiul are tendinta de a se ridica (fig 12) se executa taietura 1 pe latura B supusa compresiunii, dupa care in zona A se face taietura 2, deplasata spre cioata.


                           Figura 12.Desprinderea ragaliei cand arborele tinde sa se ridice

               

   Daca tensiunea din arbore ar lasa catargul in jos a doua taietura 2 se executa mai devreme de cioata decat taietura 1 (fig 13).

                                           

                           Figura 13.Desprinderea ragaliei cand arborele tinde sa cada

     In toate cazurile lucrarile incep la marginea zonei cu doboraturi, unde arborii sunt liberi.Daca arborii au tulpina sau fusul rupt, dar nedesprins si nici nu pot fi inlaturati printr-o taietura separata, atunci cioatele se doboara pe o directie perprndiculara cu cea ocupata de ruptura.Operatia de doborare a arborior se executa mecanizat cu ferestraie mecanice.Formatia de lucru este compusa din motorist(manuitorul ferestraului mecanic) si un ajutor, dotat cu topor.Productivitatea muncii depinde de specie, diametrul arborilor, relief, dimensiunea arborilor.                                      

                                                    








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4048
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site