Curiozitati animale

Stiinta a stabilit, ca pestii au voce si auz. Dar intre ei se inteleg in limba lor. Un invatat a demonstrat recent, ca melodiile armonioase ce se raspindesc in apa, in forma de evantai influenteaza placut asupra pestilor si-i atrag spre mal.

Crocodilul nou-nascut e de trei ori mai mare decit oul, din care abia a iasit.

Cel mai mare ochi este cel al caracatitei. Diametrul lui ajunge la 40-50 cm.

In jungla sud-americana din Columbia a fost descoperita cea mai puternica otrava naturala cunoscuta. Ea se poate gasi in pielea unei mici broaste. Otrava a fost denumita batrahotoxina.

Forma hidrodinamica ideala si greutatea specifica mica a delfinilor le permite sa se miste prin apa cu o viteza de pina la 50 km pe ora.

Delfinii respira aer si deaceea ies la suprafata o data pe minut .

In imprejurari exceptionale se pot afla sub apa pina la 6-7 minute.

Auzul fin al delfinilor se explica prin aceea, ca ei sesizeaza undele sonore nu numai cu organul lor acustic, dar si cu tot corpul, mai cu seama cu pielea de pe cap.

Exista un mic pestisor, inarmat cu un ac ascutit, care e unul din dusmanii cei mai primejdiosi ai rechinului.

Fiind inghitit de acest urias animal rapitor, pestisorul sparge cu acul pintecele rechinului si iese in libertate. Ca urmare, rechinul moare.

In lumea animalelor recordul la sarituri este detinut de antilopa cu labe negre care sare peste 12m. Cangurul cenusiu sare peste 8 m, delfinul – 5m, elanul – 4m.

Un grup de cercetatori a stabilit ca ursii polari sint dotati cu niste ochelari de soare naturali.

Ochii lor sint aparati de un fel de membrana care are rolul de a atenua lumina orbitoare reflectata de zapezile vesnice ale nordului.

Cercetatorul american dr. Sheiton Applegate a ajuns la concluzia ca rechinilor nu le place carnea umana. E o explicatie pentru faptul ca, in cele mai multe cazuri, rechinii care au atacat un om in largul oceanului, il parasesc dupa prima muscatura.

Se estimeaza ca pe glob mai traiesc in prezent circa 3.000 de urangutani si 1.500 de gorile.

Maimutele din peninsula Malaca au talent de pescar. Ele isi lasa coada in apa si, imediat ce s-a prins de aceasta un rac, o scot afara si se ocupa de captura.

Ariciul este aproape imun la otravuri, dovedind o rezistenta iesita din comun chiar si pentru lumea animala. Proba este cianura. Pisica moare dupa ce a ingurgitat un gram de cianura, ariciul insa rezista si la cinci grame. Explicatia este faptul ca vietatea tepoasa poate consuma si viperele renumite pentru secretia otravitoare ce ucide omul.

Zgomotul caracteristic al viezurului melivor este un zbarit gros. Alte vocalizari sunt un sunet discordant in timp ce cauta hrana si un „latrat” aspru cand este suparat.

S-a inregistrat un caz in care un viezure melivor a ucis un piton lung de 3 metri in Parcul National Kruger? El era vestit si pentru ucidere bivolilor prin muscarea testiculelor lor, pentru a sangera pana la moarte.

Confruntati cu agresori mai feroci care nu s-au lasat speriati unii viezuri melivori s-au prefacut morti?

In ciuda faptului ca este ceam mai mica dintre vulpi, proportional femecul are cele mai mari urechi?

Fenecul este foarte agil? A fost observat sarind la 70cm in aer din pozitia stand in picioare si saltand 120 cm inainte pe orizontala.

Vulpea cu urechi de liliac (Otocyon megalotis) din sudul Africii are si ea urechi remarcabil de mari? Are 46-48 de dinti comparativ cu numarul obisnuit de 42 si se hraneste in principal termite

Urechile mari ale fenecului ii permit sa auda animalele ce se misca la o distanta de pana la 1,5km

Balenele ucigase sunt printre cele mai mari animale de prada din lume.

Desi balenele ucigase sunt vanatori fiorosi, daca sunt inconjurate de barci ele devin docile si usor de capturat

Vaca trebuie sa bea pana la 70 de litri de apa pe zi pentru a furniza laptele necesar vitelului.

Multe mamifere incearca sa recunoasca gustul alimentelor sigure din gustul laptelui memei.

Unele animale au regimuri alimentare diferite in diferite stadii de viata. Omida mananca frunze bogate in proteine pentru a-si construi celulele corpului, transformata in fluture bea nectar dulce pentru a primi energia necesara zborului.

Sarpele foloseste putina energie si poate rezista perioade lungi de timp fara sa manance. Se cunoaste un caz in car eun piton captiv a rezistat 149 de zile fara sa manance si a pierdut numai 10% din greutatea corpului

Furnicarul marsupial a fost descoperit de colonistii albi in anii 1830 numele popular ia fost dat de aborigeni. Furnicarul marsupial este mamiferul terestru cu cei mai multi dinti pana la 52, dar el foloseste putini deoarice striveste termitele cu cerul gurii osos si nu le mesteca el are cel mai mare creier raporta la dimensiunea corpului sau dintre animalele marsupiale existente azi. Furnicarul mananca intre 10-20 mii de termite pe zi.

Exista peste 200 de specii diferite de animale marsupiale in Australia, Tasmania si Noua-Guinee. In America de Nord si de Sud exista aproximativ 75 de specii.

Cel mai mare peste paranha, piraya atinge o lungime de 60 cm dar si speciile cu o dimensiune mai mica sunt la fel de periculoase.

In America de Sud carnea tare si alba a pestelui paranha este o delicatesa si este foarte cautata de pescari.

In ciuda plangerilor pescarilor oamenii de stiinta au calculat ca o foca de Groenlanda mananca in medie pesti in valoare de 15 dolari canadieni.

In ciuda exploatarii sale de catre comerciantii de blanuri foca de Groenlanda ramane cea mai numeroasa din atlanticul de Nord.

Lupul cu coama scoate 3 feluri de sunete: un latrat lung din adancul gatlejului la intervale de aproximativ 7 secunde si auzit in principal in timpul noptii, un schelalait inalt si un marait adanc in timpul intalnirilor antagoniste.

Fructul preferat al lupului cu coama este un membru al familiei Rosiilor Solanum Lycocarpum, cunoscut sub numele de Fruta Do Lobo Fructul Lupului se crede ca acesta ar ajuta la atenuarea atacurilor din partea viermilor uriasi de rinichi, parazit.

Spre deosebire de multe canide blana lupului cu coama este lipsita de un strat inferior, acest animal mai este deosebit si prin faptul ca el sapa cu dintii si nu cu ghearele.

Cu o lungime de 25 mm stratul inferior de blana al vidrei marine este cel mai des dintre toate mamiferele .

Vidra marina este singurul animal carnivor care are 4 incisivi in maxilarul inferior. Acestea sant orientati spre inainte si sunt folositi pentru a sparge cochiliile prazilor mici si a le goli de continut.

Vidra marina in general nu se scufunda la o adancime mai mare de 40 metri totusi cea mai adanca scufundare confirmata a fost de 97 metri. De obicei o scufundare nu dureaza mai mult de 90 secunde, dar cea mai lunga scufundare inregistrata este de 4 minute si 25 secunde.

Vidra marina este extrem de neobisnuita in randul mustelidelor (familia nevastuicilor) prin faptul ca ii lipsesc glandele de miros aflate deobicei la baza cozii. Aceste sunt cele care dau altor vidre mirosul lor muscat caracteristic.

S-au inregistrat pasari de prada care zboara la atitudini mai mari decat Everestul (8848m)

Desi penele de pasare sunt foarte usoare impreuna ele pot cantari mai mult decat scheletul.

Pasarile cantatoare mic zboara cu aproximativ 25 km/h, pescarusii 35 km/h su unele rate cu pana la 70 km/h.

Multe pasari mici pot zbura cel putin 3000km fara oprire. Merla de Groenlanda zboara aproximativ 4100km peste Atlantic pana la Nordul Africii

Cea mai mare pasare zburatoare cunoscuta a fost o pasare asemanatoare cu albatrosul, acum disparuta care avea o anvergura a aripilor de pana la 7,6m. Cea mai mare anvergura a aripilor o are in prezent albatrosul calator de 3,6 metri.

Cele mai grele pasari care pot sa sustina zborul cu batai din aripi pentru perioade lungi de timp sunt lebedele, care cantaresc pana la 15 kg si au o anvergura a aripilor de 2,5 metri.

Un mascul de nurca matur tipic cantareste aproximativ un kg, in timp ce femela cantareste doar 600 de grame.

Nurcile nu au dusmani naturali in afara omului. E mai probabil ca numarul lor sa fie redus de boli, paraziti decat de pradatorii mari.

Nurcile traiesc langa apa vaneaza atat pe uscat cit si in apa, dar vederea lor nu este perfect adaptata pentru nici una dintre aceste activitati.

Acolo unde hrana si resursele sunt putine, nurcile de obicei teritoriale din fire devin calatoare in cautarea unui habitat de calitate.

Cuiburile de nurci contin de obicei pana la 5 sau 6 pui dar relativi putini pui supravietuiesc si ajung la maturitate, masculii nu iau parte la cresterea puilor.

In Marea Britanie numarul gastelor de Canada a crescut cu 300 la suta intre anii 1953si 1969

Gastele de Canada au un stil neobisnuit de a-si creste bobocii. Cand micutii pui de culoare portocalie parasesc cuibul ei nu sunt ingrijiti numai de proprii lor parinti, gastile mature ingrijesc cu schimbul toti puii, care sunt tinuti laolalta intr-un fel decresa.

Gastele de Canada au fost tinute la Versailles, resedinta curtii regale franceze, in apropiere de Paris, Franta in urma cu 300 de ani, si au fost aduse in Anglia in acelasi timp.

Un membru al familiei ciorii dintr-un oras din Japonia a fost filmat asezand nuci in calea camioanelor cand luminile de trafic erau rosii, apoi asteptand pana cand luminile devenea din nou rosii pentru a culege nucile sparte.

Casalotul este cel mai mare dinte cetaceele cu dinti. El este marea balena alba descrisa in romanul Moby Dick al lui Herman Melville.

Casalotii se scufunda mai adanc decat orice balena si pot sa ramana scufundati timp de pana la 90 de minute.

Ambra cenusie se gaseste in intestinele casalotilor si se crede ca este o forma de excrement, o bucata cantarind 421 kg a fost gasita intr-un mascul prins in Oceanul Inghetat. Ambra cenusie a fost folosita de fabricantii de parfum pentru „fixarea” aromelor delicate.

Cererea pentru blana de jaguar a atins apogeul in anii 1960. Aproximativ 15000 erau ucisi anual in regiunea amazoana din Brazilia si in 1968 s-au exportat in SUA peste 13500 de blanuri.

Numele de jaguar provine dintr-un cuvant al indienilor americani care insemna „ucigas care isi rapune prada dintr-o singura saritura”.

In civilizatiile precolumbiene, jaguarul era adorat ca zeu in Mexic, Guatemala si Peru.

Jaguarul este singura felina care rage. Are o varietate de vocalizari, printre care mormaituri, maraituri si grohaituri, si un mieunat bland in perioada de imperechere.

Tigrii siberieni sant cele mai mari feline din lume, cantarind cu peste 100 kg mai mult decat tigrii bengalezi.

Tigrii siberieni se inmultesc bine in gradinile zoologice si in lume exista mai multi in captivitate decat in salbaticie.

Tigrii siberieni au un apetit foarte mare, ei pot sa consume 50 kg de carne la o singura masa.

Hrana preferata a mangustei vargate sunt gandacii si larvele si pupele fluturilor. Ele sunt extrem de galagioase, producand 10 tipuri diferite de sunete.

Mangusta a devenit cunoscuta datorita lui Rudyard Kipling si a povestii sale despre Riki-Tiki-Tavi o mangusta care invinge o cobra ucigasa intr-un duel.

Cea mai mare specie de mangusta este mangusta egipteana (Herpestes Ichneumon) care masurata de la nas pana la varful cozii poate depasi 1 metru.

Simtindu-se foarte bine in apa, capibarele sunt scufundatoare excelente. Se cunosc cazuri in care au ramas scufundate pana la 5 minute sub apa.

Numele dat capibarei de catre un trib de indieni din America de Sud se traduce „stapanul ierburilor”.

Inclusiv sunt pretuiti ca ornamente de catre localnici, iar pielea este folosita pentru fabricarea obiectelor din piele.

In captivitate, femelele lemingului mare isi nasc primul cuib de pui la varsta de numai 14 zile. O pereche a produs 8 cuiburi in numai 167 de zile.

Stramosii uriasi ai Tatuilor cu carapace, lungi de pana la 3 metri, au supravietuit pana acum 20 000 de ani. Carapacele lor erau folosite uneori drept acoperisuri de oamenii acelor vremuri.

Tatuul are doua glande de miros sub coada sa, care produc o secretie galbena gretoasa-o masura eficienta de protectie impotriva pradatorilor.

Tatuul cu noua briie isi poate tine respiratia timp de pana la 6 minute, astfel incat poate traversa raurile pe jos.

Partial datorita faptului ca numarul de braie de pe corpul sau variaza in functie de rasa, aceasta specie este cunoscuta si sub numele de tatuul comun cu nasul lung.

Coada cangurului este destul de puternica pentru a-i sustine intreaga greutate.

Femela este de peste 30 000 de ori mai mare decat puiul de cangur nou-nascut.

Exista aproximativ 50 de specii de cangur si canguri cu picioarele galbene. Numele familiei Macropodidal inseamna „picior mare”.

Intre anii 1963 si 1966 s-au exportat in medie un milion de piei de cangur pe an in SUA. In 1986 cifra a scazut la jumatate.

Serpii sunt impartiti in 11 familii continand aproximativ 2 400 de specii.

Cel mai mic sarpe – un sarpe de subteran – are lungimea de 15 cm. de 50 de ori mai mic decat anaconda.

Un sarpe anaconda captiv din Gradina Zoologica Basel din Elvetia a trait pana la varsta de 31 de ani.

Desi exista relatari despre animale care au fost stranse atat de puternic de sarpele anaconda incat toate oasele din corp le-au fost rupte, in realitate se intampla foarte rar ca vreun os al victimei sa se rupa.

Animalele folosesc electricitatea pentru a supravietui. Impulsurile electrice sunt folosite pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a transporta semnale de-a lungul nervilor pentru a coordona muschii. Unii pesti pot genera un surplus de electricitate pentru a-si prinde hrana, a-i alunga pe inamici si a-si gasi drumul. In Africa, de la Nil pana la Niger sau Zambezi, exista un somn care ca si tiparul electric, produce cantitati mari de energie electrica. Somnul electric produce descarcari de electricitate de pana la 350 de volti pentru socare prazii. El nu este inrudit cu tiparul electric si are aceasta abilitate in stare de completa izolare. Este un exemplu de evolutie paralela, dar somnul are coada pozitiva si capul negativ.

Una din cele mai curioase si rare maimute din lume este cea denumita mustata regala. Aceasta maimuta este atit de mica, incit incape intr-o palma, in schimb are niste mustati foarte mari.

Maimutica traieste in junglele braziliene si se hraneste cu fluturi, gindaci, arahide, banane etc.

Numai 10 minute sint suficiente pentru o camila ca sa-si bea portia sa de apa de 125 litri. Ea rezista fara apa 14 zile, insa pierde 30% din greutate in acest interval de timp.

In nordul Australiei se intilnesc fluturi cu dimensiunea de 26 cm. Localnicii folosesc carnea lor. Se intelege ca fluturii nu sint vinati cu plasa, nici cu pusca, ci cu arcul si sageata.

Albinele nu vad culoarea rosie, in schimb pot vedea razele ultraviolete, invizibile pentru ochii nostri.

Coloniile de furnici se razboiesc intre ele si e vai de furnicile ratacite pe domeniul altei colonii.

Recunoasterea furnicilor straine se face dupa miros, deoarece – asa dupa cum au stabilit cercetarile – fiecare colonie isi are mirosul ei specific. Asa dar, furnicile straine care ratacesc sau cele care ataca o alta colonie sint usor de recunoscut.

Cea mai lunga limba apartine mamiferului numit furnica.

Capul ei seamana cu o trompa intinsa, insa limba-i lunga nu incape nici in aceasta cutie. Deaceea limba furnicii nu-si ia inceputul din gura, nici din gatlej, dar e fixata de osul pieptului.

Albina e unica insecta domesticita de om.

Pasarile aduc un folos nepretuit omului prin aceea ca, distrug insectele si micile rozatoare daunatoare. O forfecuta prinde intr-o vara pina la un milion de muste, musculite, tintari si paduchi de plante; un pitigoi maninca intr-o zi insecte cu o greutate totala egala cu greutatea lui.

Un stol de 1000 de grauri cu puii lor pot sa nimiceasca intr-o luna 22 tone de lacuste, iar o cucuvea maninca intr-o vara 1000 de soareci de cimp, facindu-se astfel o economie de o tona de cereale.

Stiati ca cea mai otravitoare caracatita din lume este de marimea unei mingi de golf?

La inceput veti simti un fel de greata. Apoi privirea devine cetoasa. In cateva secunde orbiti. Pierdeti simtul tactil. Nu mai puteti vorbi sau inghiti. Trei minute mai tarziu sunteti paralizati si incapabili de a mai respira.

Stiati ca caracatita cu inele albastre este extrem de otravitoare dar de unde era sa stiti ca tocami ea era cand ciocul mic, ca de papagal, v-a muscat prin costumul de scafandru. Ultimul lucru pe care victimele il vad sunt inelele albastre care sunt vizibile numai cand se pregateste sa atace.

Caracatita cu inele albastre este doar de marimea unei mingi de golf insa otrava ei este suficient de puternica pentru a ucide un adult in cateva minute. Nu se cunoaste vreun antidot. Singurul tratament este: ore intregi de masaj cardiac si respiratie artificiala pana cand otrava se difuzeaza si se pierde in sistem.

Otrava nu este injectata ci este inglobata in saliva caracatitei, care este secretata de doua glande, fiecare de marimea creierului ei. Otrava dintr-o glanda e folosita pe prada ei principala, crabii, si este relativ inofensiva pentru oameni. Otrava din cealalta glanda serveste ca aparare impotriva rapitorilor. Caractatia cu inele albastre fie secreta otrava in vecinatatea prazii, asteapta sa devina imobila si apoi o devoreaza, fie sare pe ea, o infasoara cu cele 8 tentacule si apoi o musca.

Exista doua specii de caracatite cu inele albastre: Hapalochlaena lunulata, care este mai mare si creste pana la 20cm (8 in) masurate cu tentaculele stranse. Cealalta, Hapalochlaena maculosa, este mai mica si mult mai raspandita, cantarind cu greu 28 grame (1 oz). Se intalnesc in coralii de adancime si bazinele stancoase ale Australiei. Si sunt chiar dragute, cu culoarea lor maronie sau galbuie. Dar nu le atingeti - pana cand sa le vedeti inele de un albastru electrizant este deja prea tarziu!

In conditii atmosferice ideale, elefantii pot comunica pe distante de pana la 9,8 km, pe uluitoarea suprafata de 100 km patrati. In serile africane se produce fenomenul de inversiune termica, ce face ca sunetul sa fie reflectat inapoi in pamant, in loc sa se disperseze in cer, cum se intampla in mod normal. Cu alte cuvinte, elefantii pot comunica pe distante si mai mari dupa lasarea serii.

Cormoranii, rude apropiate cu pelicanii, se numara printre putinele pasari acvatice carora le lipsesc glandele specializate care secreta grasimea necesara impermeabilizarii penelor.

FlamingulFlamingul este singura pasare care, atunci cand se hraneste, tine ciocul cu varful indreptat inapoi si aceasta pentru ca partea de jos a ciocului, imobila, este suprapusa pe cea de sus mobila. Cuibul flamingilor are forma unui trunchi de con, de circa o jumatate de metru inaltime, fiind realizat din mal intarit.

Califarul AlbCalifarul Alb, pasare raspandita si in Dobrogea, cuibareste sub pamant, in vizuini parasite de vulpi sau bursuci, sapate in dune intarite de nisip, in pamant, sub stanci, avand intrarile bine mascate de vegetatie.

CuculCucul isi depune ouale in peste 200 de cuiburi de pasari apartinand unor specii diferite, femela avand grija sa indeparteze unul din ouale gazdei, uneori inghitindu-l, iar daca pozitia cuibului nu-i poate permite ouatul, aceasta depune oul pe pamant si apoi il ia in cioc transportandu-l in cuibul gazdei. Iata de ce puiul de cuc, cand vine pe lume, nu-si va cunoaste niciodata adevaratii parinti.

PupazaPUPAZA, pasare bine cunoscuta din povesti si din zicale, prezinta cateva curiozitati: la femela, se dezvolta cat timp cloceste, o landa uleioasa la baza cozii, din care, in caz de primejdie, se elimina un lichid cu miros neplacut pentru dusmanii sai obisnuiti: micile mamifere carnivore; puii la aparitia unui dusman, incep sa pufaie ca pisicile, improscand fecalele lor semilichide; hrana (insecte si larvele lor, viermi, paianjeni, miriapode) o ia pupaza de la sol, o arunca mai intii in sus si apoi este prinsa si inghitita, aceasta pasare avand limba mica..

GYMNARCHUS este un peste ce isi creeaza un camp electric in jurul sau avand astfel un teritoriu sub propriul control.

Broastele Nord-Americane BROASTELE NORD-AMERICANE nu se deplaseaza mai mult de 10 metri in cinci ani.

Soparla SOPARLA are un spatiu de numai cativa metri patrati, teritoriul sau fiind uneori redus doar la o piatra sau un butuc.

Lebada LEBADA are o zona de 1 km patrat pe lac pe care o apara de o alta lebada, luptandu-se pana- ii scufunda capul in apa pentru a o ineca.

pESCARUSII PESCARUSII, desi formeaza o adevarata comunitate si au un spatiu vast, isi impart 'teritoriul' in mici parcele pe care le apara cu hotarare.

Vulturii VULTURII au un 'teritoriu' mai intins, deoarece sursa lor de hrana este pe uscat (unele mici mamifere si pasari).

Hipopotamii HIPOPOTAMII isi aleg in general acelease locuri, pe care nu va admite nici un alt individ din turmele vecine. In perioada de imperechere se dau lupte pentru suprematia si alegerea teritoriului care, adeseori, se vor termina cu moartea unuia dintre cei doi combatanti. Inainte de imperechere hipopotamii traiesc separat masculii si femelele avand teritoriile individuale dupa care fiecare familie are o 'iesire' proprie pe care celelalte familii vecine vor evita s-o foloseasca.

6. Efectele muzicii asupra vietuitoarelor

1:0.6 Numerosi cercetatori au dovedit experimental ca animalele si plantele au sensibilitate artistica si indeosebi pentru muzicca. Pentru om, muzica are si efecte terapeutice. Astfel este cunoscut obiceiul prin care copiii canta melcilor pentru a-I determina sa-si scoata 'coarne boieresti'. La fel se stie despre urs ca danseaza in ritmul tobei, precum si faptul c a unii pesti, sub actiunea muzicii, raman nemiscati langa cristalul acvariului. Ariciul isi desface 'haina' de tepi la izbirea a doua corpuri metalice. Maimutele, dupa natura muzicii pe care o asculta manifesta dospozitie sau devin melancolice. Caii, la circ sau la exercitiile de echitatie, isi potrivesc mersul dupa notele musicale, schitind chiar si pasi de balet. Iata cum muzica poate avea efecte nebonuite asupra multor animale. De pilda, s-a demonstrate ca daca in ultima saptamana de incubatie a oualelor de pasari se pune in apropiere muzca timp de 2-3 secunde, cu cateva note ale gamei, dupa ecloziune puisorii vor manifesta o preferinta pentru aceste note. De asemenea, soarecii pot selcta muzica dupa placul fiecaruia. Tot in urma unor experimente de Gradina Zoologica din Berlin, s-a constatat ca cea mai mare intelegere pentru muzica o au magarul si porcul, in timp ce la o gradina zoological din SUA, la sunetul unui gramofon, serpii sunt total indiferenti; elefantul salta trompa si urechile; tigrul Bengal misca prieteneste din coada, se rostogoleste si apoi toarce ca un motan; bizonii stau drepti ca lumanarea si asculta linistiti partitura, apropiindu-se incet, incet de gramofon; leii si camilele executa tot felul de salturi; ursul cafeniu mormaie, fara sa stim daca acest mormait este prietenos, entoziast sau furios; lupii si cainii urla. O alta curiozitate ne ofera cimpanzeul, pe nume Paolino, dintr-un parc zoologic din Rio de Janeiro, care a invatat sis tie sac ante la chitara si alte instrumente. In natura, cele mai attractive concerte le sustin pasarile, in comportamentul carora intervin diferite perioade de 'cantec' sau 'strigat', un limbaj care exprima gasirea si mentinerea teritoriu lui, constructia cuibului si cucerirea femelei. Ca neintrecute cantarete, pasarile indragesc muzica vocala, cat sic ea instrumentala. O dovada a perceptiei sunetelor si a talentului musical la majoritatea pasarilor, o constituie faptul ca unele imita cantecul altora, ca de exemplu graurul si pitulicea, care sunt cele mai bune imitatoare din Europa, pe cand gaita si pupaza sunt cunoscute pentru ca pot imita pana si mieunatul pisicii sau zgomotul fierastraului. Renumita este si pasarea lira din Australia, o adevarata 'pasare orchestra', care poate sa reproduca o parte din 'vocabularul' a circa 30 de pasari. Si pasarea Merla Shama din India are un cmportament ciudat, ea reusind sa reproduca aproape perfect cantecul masculului in situatia cand este despartita de acesta, desi melodia nu face parte din repertoriul ei. Dar bine cunoscuti pentru sensibilitatea fata de muzica sunt papagalii, care pot imita diferite sunete ale unor instrumente. De altfel, din cele aproape 28 000 de specii si subspecii de pasari douazeci dintre ele sunt capabile sa emita sunete articulate si sa imite cuvintele oamenilor. Desigur ca se pot enumera multe alte animale cu afectiune pentru muzica, precum si efectele acesteia asupra organismului, dar consideram necesar sa amintim ca pentru om muzica a devenit un excellent mijloc profilactic. Astvel, la Universitatea Populara pentru Protectia Sanatatii din Vilnius (Lituania), functioneaza o facultate de coreoterapie, de tratament musical prin dans. In aceasta institutie medicala s-a constatat ca emotiile care apar o data cu sunetele muzicii, si cu miscarea actioneaza asupra tonusului scoartei cerebrale, imbunatatind ritmul respirator, circulatia sangelui, metabolismul. In Germania 'muzicoterapia' are un rol insemnat in ameliorarea starii bolnavilor, ca in cazul pacientului in fata dentistului sau usurarea nasterilor. Cercetari au fost effectuate si la plante, muzica avand o serie de efecte positive, cum ar fi: accelerarea cresterii si obtinerea unor recolte mai bogate. In final, mentionam ca s-a demonstrate practice ca nu orice fel de muzica are efecte positive asupra organismului. De pilda, muzica simfonica, muzica usoara, melodiile cantate la orga, pot fi folosite ca stimulente, pe cand muzica pop, mai stridenta, displace atat plantelor cat si animalelor.

9. Delfinii, Performante si Obiceiuri

1:0.9 Despre delfini, mamifere acvatice indragite si apropiate de oameni, s-au scris multe pagini. In randurile de fata ne vom referi la cateva performante si obiceiuri ale delfinului, pe care romanii, grecii si alte popoare din antichitate l-au redat in monede si in medalii, i-au dedicate poezii si l-au zugravit in picture, prezentandu-l uneori, purtand oameni pe spate, printre valurile inspumate ale marilor si oceanelor. In present se cunosc aproximativ saptezeci de specii de delfini, diferite ca forma si dimensiuni, numar de dinti, culoare, prezenta inotatoarei dorsale, formele mai des intalnite fiind delfinul comun (Delphinus Delphis), delfinul mare (Tursiops Truncatus) si marsuinul (Phocaena Phocaena), specii raspandite si in Marea Neagra, dar in numar tot mai mic. In stomacul unor delfini s-au gasit pietre de diferite marimi, bucati de lemn, de sticla, cizme, pantofi, obiecte care se pare ca ar fi necesare in farimitarea hranei. Delfinii aud foarte bine, de la sunetele obisnuite, cu frecvente mici, pana la sunete cu frecvente foarte inalte. Ei sunt, totodata, neitrecuti inotatori si scufundatori, depasind cu usurinta viteza de treizecisicinci-cincizeci km/ora (Orcinus Oraca), iar delfinii mari realizeaza adevarate performante; salturi de pana la 5-6 m inaltime si aproape 10 m lungime. De remarcat si faptul ca delfinii dresati pot cobori in adancuri pana la 300 de metri si chiar mai mult. Delfinul mare consuma zilnic aproximativ 10 kg de peste proaspat, ce ar reprezenta 100-120 tone pana la 30-35 de ani cat traieste. Si tot in literatura de specialitate se semnaleaza un alt fapt, ca delfinilor le place muzica, dovada ca ei se pot dresa cu usurinta in delfinarii si folositi la circuri. Adeseori, aceste animale inteligente reusesc sa reproduca bine vocea si chiar cuvintele dresorului.

FREGATA, pasare de prada din marile tropicale, vaneaza pesti zburatori speriati de delfini, de aceea, in urma cardurilor de delfini se vad, adeseori, stoluri de fregate.

CIORILE au obiceiul sa culeaga nuci, pe care le lasa sa cada de la inaltimi de peste douazeci de metri pe un drum de piatra operatie pe care o repeat pana cand nucile se vor sparge.

B,C,P BERZELE, COCORII, PASAREA FLAMINGO, se odihnesc si dorm intr-un picior, celalalt picior fiind ascuns sub abdomen.

Sfranciocul SFRANCIOCUL obisnuieste sa-si puna pelin in cuib, iar in tepi de paducel sau de maces, insecte, soparle, viermi si soareci.

Ticleanul TICLEANUL ascunde seminte si fructe in crapaturile scoartei copacilor, pentru a fi siguri de hrana, pe care le acopera cu lut, ce-I serveste si ca semn de recunoastere a locului respective.

Vulturii VULTURII sunt de multe ori lacomi, incat nu pot zbura de greutatea pe care o au, fiind nevoiti sa verse o parte din mancarea inghitita.

Bufnita BUFNITA SIBERIANA depune soarecii morti in scorburi, o adevarata camara, care-I serveste si ca frigider, intr-unul din acestea gasindu-se treizecisicinci de soareci.

Capantortura CAPANTORTURA are cuibul ascuns in scorbura, incat puisorii nu pot fugi in caz de pericol, de aceea ei isi lungesc gatul si totodata, isi sucesc capul in toate partile, suierand la fel ca vipera.

GAITA, MIERLA si POTARNICHEA folosesc ca purgative frunzele de tulchina, iar porumbeii salbatici, turturelele si gainile, papadia.

Ierunca IERUNCA sau COCOSUL DE MESTEACAN se hraneste in timpul iernii cu amenti(matisori) de mesteacan, care de asemenea, au rol benefic curatand tubul digestive de tenii si de alti paraziti intestinali. De fapt, aceasta s-a verificat experimental, constatandu-se ca multe animale folosesc plantele in combaterea viermilor intestinali, precum: pelinul, leurda sau usturoiul de padure, a caror actiune fitoncida si viermifuga este recunoscuta.

Uliul ULIUL, cand simte ca i-a slabit vederea isi umezeste ochii cu suc din tulpina de laptuca salbatica, iar randunica foloseste pentru puii sai, cu aceleasi afectiuni, sucul galben-portocaliu de rostopasca sau iarba-de-negi.

Cainele,Pisica CAINELE SI PISICA pentru dezinfectarea tubului digestive mananca iarba inrourata.

Cerbii CERBII, raniti cu sageti otravitoare, rumegau frunze de frasinel, planta din care se extrage un ulei volatil, puternic, bactericid.

Nevastuica NEVASTUICA se imunizeaza impotriva muscaturii serpilor veninosi mancand planta ierboasa virnant sau ruta.

Rasul RASUL, cand este ranit isi prepara in gura, din anumite plante un fel de 'terci' pe care apoi il aplica pe rani, intinzandu-l cu limba.

Ursul Marsupial URSULETUL MARSUPIAL din Australia, numit de localnici Koala, se hraneste in exclusivitate cu frunze tinere si fragede de eucalipt. Daca este bolnav, Koala mananca si cate o frunza de matura, care este bogata in substante cu effect dezinfectant, fapt cunoscut si de medicii rezervatiilor unde supravietuieste acest marsupial ocrotit.

Vulpile VULPILE pacalite cu momeala otravita consuma boabe de dalac sau poama-vulpii, a caror actiune vomitiva reprezinta un antidote.

Ierbivorii ANIMALELE IERBIVORE din regiunile tropicale ala Africii, Americii si Asie, obosite de drumurile lungi parcurse, mananca frunze de cafea, matte, guarana, cola, kassine si ceai, arbori si arbusti sau liane ce cuprind substante stimulatoare pentru sistemul nervos.

CORMORANUL ofera femelei un fir de iarba sau o pietricica colorata, gest ce simbolizeaza materialul de constructie pentru viitorul cuib.

Porumbeii PORUMBEII, GRAURII SI CUCUL AMERICAN au obicei ciudat, aduna si depun hrana in ciocul femelei pe care si-o aleg, semnificand, parca, grija ce o vor avea pentru pui.

Cangurii CANGURII, animale cu buze ca de iepure si urechile ca de lup, insotesc turmele de oi la pasunat, candva aceste simpatico fiinte fiind folosite si in sporturi distractive (dresate pentru a boxa).

Koala URSULETII KOALA sunt animale care nu beau apa si care poarta puii in punga marsupiala situate pe spate si nu pe partea anterioara a corpului, ca la alte mamifere.

Cainii CAINII AUSTRALIENI nu latra la oameni, ei sunt dresati sa latre numai la animale, fiind de mare ajutor pentru fermieri in manevrarea animalelor domestice.

.17 De-a lungul timpurilor, oamenii au obsrvat la animale comportamentul acestora in anumite situatii. Astfel, jocul la animale caracterizeaza o anumita modalitate de cunoastere a mediului inconjurator. Un obiect nou introdus intr-o incinta provoaca o investigare din partea animalului, care se apropie si se indeparteaza in mod repetat, stabilind un fel de 'dialog' cu obiectul respectiv, fiind de fapt o conduita a curiozitatii, cu manifestari diferite la grupele de animale. Maimutele si carnivorele sunt mai curioase decat rozatoarele. Porcul spinos este mai activ decat soarecele, iar veveritele ocupa, in acest sens, o pozitie intermediara. Maimutele observa obiectele si le 'incearca' cu labele, le 'manipuleaza' ;cercopitecii fiind mai activi in aceasta explorare. Rozatoarele miros obiectele, le rontaie, le escaladeaza si adeseori le stropesc cu urina. La randul lor, unele pasari si unii pesti manifesta aceeasi curiozitate prin investigare. Pentru a se juca, vidrele construiesc 'topogane', pe care aluneca in apa, culcate pe burta cu labele intinse, cu capul ridicat, scotand, uneori, strigate. Delfinii 'se joaca' cu diferite obiecte: mingi, inele de diferite marimi. La inceput, obiectul este luat in primire de catre unul dintre delfini si apoi, de catre toti ceilalti. Omul este fiinta acceptata de aceste animale, pe care stie ca le poate dresa cu usurinta. Se poate continua cu multe alte exemple de curiozitati in comportament la animale care, in timp, au constituit modele preluate de om in existenta sa de zi cu zi.

PASARILE din preajma caselor sunt atrase si se folosesc de unele substante, precum: sucul de portocale, rachiul de nuci, cenusa calda si fumul de tutun. Altele, tinute timp indelungat in captivitate, folosesc pentru deparazitare, in colivie, sucul de lamaie sau berea, oferite de prietenii lor.

Cimpanzeii CIMPANZEII, odata ce s-au obisnuit sa fumeze, cu dificultate se vor mai debarasa de un asemenea viciu.

Elefantul ELEFANTUL ce va simti pentru prima data gustul bomboanei de menta, nu o va mai refuza niciodata.

Soricel UN SORICEL domesticit, adus de o englezoaica din Kenya, plictisit in captivitate, lua tablete de vitamine si ciocolata din cutia unde erau pastrate si le sugea pana le transforma intr-o crema, dupa care cu aceasta, fericit si satisfacut de preparat, isi ungea capul si picioarele.

Fauna FAUNA padurii din Africa de Sud participa cateva zile la un adevarat 'banchet' in momentul in care se coc si fermenteaza boabele de 'marula', fructul unui copac salbatic ce contine un suc alcoolizat. Pasarile zboara de pe o creanga pe alta; elefantul se balanseaza pe picioare, la fel ca la circ; maimultele tipa si se cearta. Toate aceste animale uita, parca, de foame, de reproducere, de pericolul vanatorii de autoaparare.

Din totdeauna natura Terrei ne-a oferit curiozitati din lumea vie, de larg interes si chiar de un real folos pentru intreaga omenire. Iata cateva taine ale funcionarii organismelor vii. Broasca nu distinge vizual forma unei insecte in repaus, dar percepe imaginea acesteia in miscare-informatie ce ajunge repede la creier, determinand miscarea de prindere cu mare precizie a prazii. Delfinul are un sistem de orientare mai perfectionat decat liliacul si aceasta petru ca mediul acvatic este mai bun conducator al ultrasunetelor decat aerul, astfel ca animalul cetaceu descopera mai repede forma unui obiect, distanta pana la aceasta si chiar com-pozitia sa. Pestii se orienteaza in apa si comunica intre ei prin emiterea unor fosnete si trosnituri, cu frecvente apropiate de ale ultrasunetelor. Serpii au detector termic-doua 'nari' suplimentare, una interioara cu temperatura egala cu cea a mediului ambiat, iar cea exterioara capteaza radiatiile termice; intre acestea fiind o membrana foarte sensibila care sesizeaza diferenta de temperatura dand nastere in creier senzatiei de corp care degaja caldura.

CAPRIOARA aduce pe lume, de obicei, un singur ied, care, dupa numai 3-4 ore reuseste sa se ridice in picioare. Cand este in pericol, caprioara in cheama prin behaituri.

Colibri COLIBRI, pasare care are mai putin de doua grame isi hraneste necontenit puii minusculi si fragili, zboara in continuu pe deasupra cuibului pentru a-i apara, iar cand e soare arzator sta cu aripile intinse, ca o umbrala protectoare peste ei.

Cocostarcul COCOSTARCUL CENUSIU acorda multa atentie puilor, care la nastere au 45 de grame, iar dupa 40 de zile cantaresc 1,6kg. La hranirea neputinciosilor pui contribuie si tatal care uneori da in primire hrana femeiustei, pentru a fi impartita.

Pelicanul PELICANUL poarta si el de grija puilor, care pot fi hraniti si de tata. Astfel se explica faptul ca micul pelican extrage pestii din esofagul tatalui.

Lupoaica LUPOAICA isi ingrijeste si isi apara puii ca cea mai buna mama. Lor le aduce aproape tot ceea ce poate vana, ii mangaie, ii spala cu limba, ii inveleste.

Rasul RASUL, animal ocrotit prin lege, naste pui cu ochii lipiti, ii ingrijeste cu mare devotament, ii tine in cratenie si le da primele lectii de vanatoare.

Ursoaica URSOAICA naste pui foarte mici: 20-30 centimetri lungime si 400-500 grame greutate. Ea ii ingrijeste cu foarte mare dragoste si spirit de sacrificiu, ii ascunde in parul ei stufos si moale; ii incalzeste cu respiratia ei. Interesante sunt, deci aceste comportamente la animale fata de pui, dar merita sa semnalam grija deosebina fata de micile progenituri si la cangur (in punga marsupiala), precum si la calutul de mare (intr-o abdominala de la mascul). Aceste animale merita premiu pentru paternitate.

AARDVARK Cu toate ca aardvark-ul, 'porcul de pamant', originar din Africa, are unele similaritati cu tapirul Sud American, cei doi nu sunt inruditi. Auzul si simtul mirosului ii sunt ascutite, dar vederea saraca. Limba este subtire si poate ajunge la 45cm (18in) de la gura. Mananca in principal termite si furnici.

PISICA DE AUR AFRICANA este o pisica de marime medie si poate creste pana la 90cm (35in) lungime si pana la 18kg (40lb) greutate. In afara de duika si alte antilope mici se crede ca partea principala din dieta unei pisici de aur o constitue rozatoarele, hidrele de copaci si pasarile.

PISICA DIN MUNTII ANDENI Pisica de munte poate fi gasita in regiunile inalte ale Boliviei, Perului si in Chile. Pisica de munte este cu putin mai mare decat o pisica domestica mare, crescand pana la 60cm (24in) in lungime cu o coada de aproximativ 70% din lungimea propriului corp.

FURNICA Furnica poate cara o povara de 10 ori mai grea decat greutatea propriului corp. Furnicile muncitoare traiesc de la un an la cinci ani; unele regine traiesc mai mult dee 20 de ani. Cea mai mare colonie de furnici a fost gasita pe coasta Ishikari din Hokkaido: 306 milioane de furnici, cu 1 080 000 de regine in 45 000 de musuroaie legate intre ele pe o arie de 2,7 kilometri patrati (o mila patrata).

ALBINA Albina este o insecta remarcabila - nu au urechi, dar au un simt al mirosului excelent cu chimioreceptori in antene. Albinele vad culorile diferit fata de noi. Sunt insensibile la rosu dar detecteaza lumina ultravioleta care este invizibila pentru noi.

BETTONG Gasit in Tasmania, bettong-ul cantareste pana la 2kg (4.4lb) si are o durata de viata de 3-5 ani. Regimul lor alimentar include seminte, radacini, bulbi si insecte. Bettong naste tot anul iar puii petrec primele 3 luni in marsupiul mamei.

IEPURELE AUSTRALIAN Odata foarte reaspandit in Australia, bilby este acum clasificat ca fiind in pericol. Singura specie asemanatoare a disparut. Masculii sunt de doua ori mai mari decat femelele, crescand pana la 55cm (21in) si cantarind pana la 2.5kg (5.5lb). Urechile lor mari ii ajuta sa se racoreasca.

RASUL RASUL, desi nu poarta numele familiei sale este o specie distincta in genul Lynx. rasii adulti cantaresc aproape 12kg. Puii au un castig in greutate zilnic de 25g si sunt gata de atac la 12 saptamani, devenind independenti dee parinti la varsta de 10-12 luni.

BIVOLUL Bivolul african sau incoronat este un membru al celor 'Cinci Mari', cu elefantul, rinocerul, leul si leopardul. Cantarind 700kg (1,500lb), sunt imprevizibilii si periculosi daca au si coarne. Sunt recunoscuti ca atacatori ai omului si sunt des acuzati de salbaticii deliberate, dar sunt linistiti daca sunt lasati in pace.

KARAKULA Intalnit deseori in Africa de Sud, karakula este des numit linxul african sau lynxul desertului, desi nu este inrudit cu lynxul. Creste pana la 1m (3ft) in lungime iar masculul cantareste pana la 18 kg. Poate supravietui perioade lungi fara apa, obtinandu-si necesarul din lichidele metabolice ale prazii sale ca mici cerbi, sobolani de nisip, hidre de stanca.

CARIBU Mare, salbatic, animal de felul elanului, cantarind pana la 300kg (660lb), poate fi gasit peste linia arborilor in America de Nord si Groenlanda. Caribu, inrudit cu renul, are o blana unica ce opreste aerul oferindu-le o acoperire excelenta. Aceasta blana il mentine de asemenea la suprafata, plutitor, in apa.

GHEPARDUL Cel mai rapid animal de pe pamant cu 95 km/h (60mph), dar spre deosebire de alte 'pisici mari' nu rage - totusi toarce si face zgomote inalte, latraturi si triluri. Pot fi vazuti in Africa si in unele parti ale Asiei.

CROCODILUL Cea mai vocala dintre toate reptilele, exista 23 de specii de crocodili. Crocodilul de Nil creste pana la 6m lungime. In captivitate crocodilii par a avea capul mai lat - un posibli indiciu al unui stil de viata mai sedentar.

CUSCUS Din cauza marimii sale (70cm/26in) cuscus-ul este deseori confundat cu o maimuta. Rareori in graba, are putini inamici pentru ca traieste in varful arborilor din sud estul Australiei. Daca este amenintat, loveste cu labele din fata, latra puternic, punand de obicei intrusul pe fuga. Speranta de viata a cuscus-ului este de pana la 11 ani.

OAIA DALLI Un animal subarctic si arctic, ce traieste pe varfurile alpine, piscuri si creste, pante stancoase, berbecul are 90cm (35in) pana la umar si cantareste 110kg (250lb). Este singura ovina salbatica alba din lume. Oaia Dall are o blana bogata ce-i protejeaza corpul.

DELFINII Printre cele mai inteligente animale, unele specii avand raportul dintre masa creierului si masa corpului la fel cu cel al oamenilor. Inca de la inceputurile navigatiei, au fost subiect de arta, literatura, si mit.

ELEFANTUL Elefantul african este cel mai mare mamifer in viata de pe pamant. Trompa musculoasa serveste ca nas, mana, picior suplimentar, dispozitiv de semnalizare si aunealta pentru adunarea mancarii. Cu 40 000 de muschi, trompa face miscarile ca si cum ar culege oua.

PISICA PESCAR Gasita in India, Sri Lanka, in toata Burma, peninsula Thai si Indonezia, pisica pescar cantareste pana la 13kg (29lb) si creste pana la aproape 1m in lungime. Prinde pestele cu labele de pe marginea apei, sau se scufunda in apa pentru a prinde pestele cu falcile. Mai vaneaza si caprioare tinere si porci salbatici mici.

BROASTELE Broastele exista in multe forme si culori prin toata lumea - exceptand Antartica! o limba de broasca lunga, lipicioasa este atasata de gura sa, si ca o amprenta caracteristica, broasca poate sa-si arunce limba pentru a-si captura prada cu o viteza uluitoare.

ARANUUG Gazela girafa ' este intalnita in estul Africii. O glanda preorbitala din fata ochilor secreta o substanta ca o smoala care este depusa pe crengi pentru a marca teritoriul. Se ridica pe picioarele din spate pentru a ajunge la tufisurile inalte, folosind picioarele din fata pentru a trage ramurile mai inalte. Garanuuga nu mananca iarba si nici nu are nevoie de apa intrucat preiau suficienta din plantele pe care le mananca.

GORILA Cea mai mare dintre primatele in viata, gorila mascul cantareste pana la 200kg, si cu toate acestea este rusinoasa si retrasa. Oricum insa, isi vor proteja grupul familial cu bravura. Mananca plante variate, inclusiv telina salbatica, bambus, scaieti, urzici, paie si anumite fructe. O specie in pericol din care au mai ramas numai aproximativ 630 de exemplare. Lupta lor pentru supravietuire a fost popularizata de Dian Fossey, in filmul 'Gorile in ceata.'

HIPOPOTAMUL Cascatul hipopotamului nu este un semn de adormire sau plictiseala ci este de fapt un gest amenintator, ce arata caninii lungi, grosi, ca o lama, sau coltii, cu care este capabil sa muste o barca mica in bucati. Aparandu-si teritoriul si puii fara nici o frica, hipopotamii au ucis mai mult de 400 de oameni in Africa.

HIDRA Hidra este un din putinele celenterate de apa dulce. Corpul sau este un sac a carui pereti sunt facuti din doua straturi de celule separate de o piele subtire dintr-un material necelular. Tentaculele sunt scobite, in jurul gurii, in timp ce celalta parte a corpului este un disc bazal care in mod normal ancoreaza hidra de o secretie lipicioasa. Au niste celule paralizante cu care captureaza puricii de apa, larvele de insecte, viermii si mormolocii.

HYRAK Hyrak-ul nu seamana deloc cu celelalte ce sunt clasate intr-un ordin separat, Hyracoidea. Este cea mai apropiata ruda a elefantului. din cele 3 specii existente, 2 sunt de stanca iar a treia de copaci. Hyrak-ul de stanca isi petrecee diminetile lafaindu-se la soare, dupa care urmeaza scurte excursii de hranire. Mananca repede intr-un cerc, membri familiei supraveghiind pradatorii.

JAGUARUL Singurul membru din familia panterelor ce poate fi gasit in Americi si pe departe cea mai mare pisica de pe continent. Cu o durata de viata de 12 - 16 ani, creste pana la 1,8m in lungime si cantareste pna la 120kg.

PISICA JUNGLEI Aceasta pisica nu este gasita in padurile tropicale, dupa cum sugereaza numele, ci hoinareste prin Egipt, Estul Mijlociu si Asia de Sud pana in vestul Chinei. Nu este o creatura rusinoasa si poate fi vazuta des in vecinatatea oamenilor, vanand rozatoare mici in campurile cu recolte si pantatii. Mai mare decat Pisica Salbatica Africana, masoara pana la 75cm, si cantareste pana la 16 kg.

KOALA Gasit numai in Australia, koala apartine clasei de animale ce se numara printre cei mai vechi locuitori ai planetei. Au una dintre cele mai specializate diete dintre toate vietuitoarele, hranindu-se in mod exculsiv cu frunzele catorva specii de eucalipt. Koala doarme chiar 18 ore pe zi, si are o durata de viata de pana la 18 ani.

KOB Spre deosebire de alte antilope, Kob isi stabileste pasuni permanente, unele dintre ele fiind folosite continuu timp de 50 de ani. Comportamentul imperecherii este si el diferit, prin aceea ca masculul nu este dur cu femelele si nu incearca sa le pastreze cu forta in teritoriul sau - mai degraba pare ca incearca sa le convinga cu blandete, facand zgomote blande in timpul jocurilor curtarii.

LEOPARDUL gasit in Africa si Asia, labele sale puternice si muschii gatului ii permit sa care o antilopa mascul in plina maturitate sau chiar o girafa tanara, de multe ori de trei ori mai grea decat greutatea propriului corp, pana in varfurile copacilor.

PISICA LEOPARD Pisica Leopard are una dintre cele mai vaste raspandiri intre toate pisicile din Asia, si ca o consecinta cel mai mare numar de subspecii recunoscute. cantarind 3-7kg, principala lor prada sunt rozatoarele mici, mamifere si pasari mici, pesti, amfibieni, insecte si reptile. Durata de viata este de 10-15 ani.

LEUL Gasit in Africa, leul se diferentiaza de celelalte 'pisici mari', nu numai prin aparitia lui distinctiva dar si prin aceea ca este singura felina ce traieste in grupuri sociale organizate. Masculii adulti cantaresc pana la 225kg si cresc pana la 3m in lungime. Prada consta in animale de turma medii spre mari. Odata ce prada este prinsa este destul de obisnuit ca masculii sa manance primii desi nu participa la vanatoare.

LAMA Lamele sunt animale domesticite, membre ale familiei camilelor, dar diferite de acestea prin faptul ca au doar 3 stomacuri in loc de 4. Cantaresc intre 100 si 200kg, cu o inaltime a capului de 1,8m. Lamele au o durata de viata intre 30 si 50 de ani.

MARGAY Margay este similara ca aparitie jaguarului dar mai mica, crescand pana la 69cm (27in). Este raspandita din Mexic pana in Argentina. Se simte acasa in varful copacilor, labele sale special adaptate si gleznele se pot roti la 180 de grade, permitandu-i sa se miste aproape cu usurinta unei maimute.

MEERKAT Gasita in desertul Kalahari din Afica sudica, masculii si femelele sunt greu de deosebit pin principal pentru ca sunt de aceasi marime, la 50cm (20in) numai coada avand 20cm (8in) lungime. mananca insecte, mamifere mici, scorpioni, sopirle si serpi. Meerkatul este imun la veninul de scorpioni. Societatea lor este formata din grupuri numite 'colonii' sau 'gloate', fiecare cu pana la 40 de membri. Au o durata de viata de aproximativ 10 ani.

NARWHAL Protuberanta ca un colt de fildes dintr-o alveola dentara este cea mai distinctiva caracteristica a acestei balene arctice. Acest colt este de fapt un dinte, ce ajunge la 3m (10 ft) luingime. Ingropat 38cm (15in) in cap, coltul este drept ca o sageata, spiralat pana la 12cm (5in) de varf unde este lustruit si neted.

OCELOTUL Ocelotul innoata bine si desi nu este la fel de bine adaptata ca si Margay, vaneaza pasari si doarme pe crengile joase din padurile in care habiteaza in Ameerica centrala si tarile nordice ale Americii de Sud. Cantareste pana la 14kg si are o durata de viata de 8-11 ani.

CARACATITA caracatita cu inele albastre are marimea unei mingi de golf dar otrava sa este destul de puternica pentru a ucide un om adult in cateva minute. Ultimul lucru vazut de victima sunt inelele albastre - vizibile numai in momentul atacului. Este maro sau galbena in stare naturala, si poate fi gasita in bazinele adanci din jurul coastei Australiene.

URANGUTANUL Umani cum par, urangutanii sunt animale salbatice perfect adaptate mediului lor forestier din Sumatra si Borneo. Cantarind atunci cand e bine facut 90kg (200lb), un urangutan adult este de 4 ori mai puternic decat un barbat si cel mai mare animal cu care avem de-a face prin copaci. Urangutanii au fost vazuti facand unelte simple pentru a se scarpina, pentru a scormoni in locuri inguste dupa mancare sau ca parghii.

PADEMELON gasit din abundenta in Tasmania, se hraneste cu ierburi si seminte verzi. Masculii, considerabil mai mari decat femelele, au un piept si brate musculoase, si ajung pana la 12kg (26lb) greutatee si 1.2m (4ft) lungime. Puii traiesc in punga 6 luni si sunt lasati liber la 8 luni. Longevitatea lor in salbaticie ajunge la 5 - 6 ani.

PANDA Ce mai cunoscuta specie aflata in pericol, sunt deseori numiti 'ursuleti' insa de fapt apartin propriei lor familii, strans inrudita cu ratonii. Panda au sistemul digestiv a unui carnivor, dar s-au adaptat de mult unei diete vegetariene si acum se hranesc in exclusivitate cu tulpine si frunze de bambus. Puii de panda cantaresc doar 90g (3oz) la nastere. Pe deplin maturi cantaresc 100kg (220lb) si traiesc 10 pana la 15 ani.

ORNITORINCUL Cu un cioc carnos si sensibil, cu membrana intre deegeteele picioarelor, o coada ca de castor si o blana in doua straturi, ornitorincul este singurul mamifer care este otravitor. La fiecare glezna ornitorincul mascul are pinteni otravitori ce pot ucidee animale mici.

URSUL POLAR Cel mai mare animal de prada terestru prospera in cel mai aspru mediu. Masculii pot fi de 3m inaltime si cantaresc 650kg (1,400lb), in timp ce feemelele cantaresc 250kg (550lb). Ursii singuratici cutreieera pana la 5 000km (3 100mi) pe gheata si prin tundra in cautarea mancarii.

ANTILOPA CU CORN Gasita numai pe marile campii americane, este singurul membru supravietuitor din familia sa, Antilocapridae. Mai mica decat caprioara cu coada alba, cerbul matur cantareste 60kg (132lb), si este extrem de rapid, alergand cu pana la 90km/h (56mph). Masculului ii cresc coarne mari cu o medie de aproximativ 30cm (1ft) asezate langa fiecare din urechi. Femelele mai mici au si ele uneori coarne dar care rareori le sunt mai mari decat urechile.

PUMA O pisica cu multe nume, puma mai este cunoscuta si ca cugarul, pantera sau leul de munte. In timpul vanatorii puma foloseste forta labelor dinapoi pentru a se lansa inspre prada sa cu sarituri din fuga ce pot ajunge chiar la peste 12m (40ft). Cresc pana la 2m (6'5') in lungime si traiesc intre 10 - 15 ani.

QUOKKA Acest tip de marsupiale, Setonix brachyurus, au fost unele dintre primele mamifere australiene vazute de europeni, care au crezut ca este 'o pisica salbatica'. Au o ierarhie foarte bine stabilita in grupurile lor de 25-150. Nasc o data pe an si au un singur pui.

QUOLL Gasit mai ales in Tasmania, quoll-ul cu coada patata (sau pisica tigru cum a fost odata nepotrivit cunoscuta) este al doilea ca marime dintre marsupialele carnivore care au mai supravietuit. Masurand pana la 130cm (51in) lungime si 4kg (8.8lb) greutate, vaneaza sobolani, lenesi, marsupiale mici, reptile si insecte.

RINOCERUL Acest mamifer imens cu aspect primitiv a fost vanat pana aproape la exterminare: din 1970 populatia de rinoceri a scazut cu 90%. Rinocerul alb sau rinocerul cu buze patrate, este una dintre cele doua specii. Cel negru sau cu buze rotunde, este un rhino, este una din copitatele impare (trei copite la fiecare picior). Atat rinocerul alb cat si cel negru au doua coarne.

SERVAL Serval-ul, gasit in mai multe parti din Africa, are picioare extraordinar de lungi pentru marimea corpului sau, picioare ce pot ajunge la 1m (3ft) lungime, in timp ce inaltimea corpului este de 50cm (20in) la umar. Desi este o pisica de marime medie, vaneaza mamifere mici ca rozatoare, iepuri sau pasari.

RECHINUL Cel mai eficient ucigas de pe planeta, sunt vanatori puternici in stare sa prinda 500kg (1,100lb) tuna, balene mici sau, ocazional, oameni cu usurinta. Exista in jur de 350 de specii de rechini, majoritatea dintre ei neputand sa se opreasca sau sa se miste inapoi, ca majoritatea pestilor.

SITATUNGA Singura antilopa amfibie din Africa de Est, sitatunga traieste in mlastinile sau baltile noroioase cu vegetatie luxurianta. Printre adaptarile pentru habitatul lor acvatic sunt copitele lungi si oblice care le permite sa stea sau chiar sa mearga pe insulele dee vegetatie plutitoare. Blana este fina cu o secretie uleioasa, impermeabila la apa.

LEOPARDUL ALB Singurul membru al genului Uncia uncia, creste in lungime pana la 1,3m (4'5'), cu o coada de aproape 1m (3'2'), si o greutate de pana la 75kg (165lb). Gasit in muntii din Asia centrala, aceasta specie in pericol vaneaza Bharal (Oaia Albastra), oi mongole, mosc, cerbi, iepuri, marmote sau pasari. Poate pune la pamant o prada mai mare de trei ori decat propria sa marime.

BIVOLUL DE APA Unul dintre cele mai rare animale din lume, acest mic bou salbatic a fost descoperit prima data in 1888. Este de gasit doar pe insula Mindoro, Filipine. Cantarind aproximativ 300kg (660lb), traieste in padurile dense in apropierea apelor pentru a se putea tavali in ele. Bivolul de apa traieste mai degraba in cupluri decat in ciurde, cu exceptia perioadelor cand femelele sunt pe cale de a naste.

TAPIRUL Sunt doua specii: Bairdul creste pana la 2m (6.5ft), cantarind pana la 400kg (880lb), si este gasit in America Centrala; Tapirul Malayan creste pana la 2,4m (8ft) si cantareste 320kg (700lb). Traiesc pana la 30 de ani, mancand frunze fragede si mladite.Tapirii sunt agili si pot urca pante abrupte cu usurinta. Comunica cu fluiere stridente.

DIAVOLUL TASMANIAN Tipetele sale ce te-nfioara pe sira spinarii, culoarea neagra si temperamentul rau, au facut primii coloni europeni sa-l numeasca Diavolul. Desi doar de marimea unui caine mic,labele si dintii sai puternici ii permit sa-si devoreze in intregime prada - oase, piele cu totul. Puii sunt nascuti prin marsupiul deschis inspre spate al mamei si se prind cu dintii in primele 4 luni.

TIGRUL Masculul tigrului siberian sau Tigrul Amur, cu o lungime a corpului de peste 3m si cantarind peste 300kg, este de departe cel mai mare si cel mai puternic membru al familiei felinelor. Ca si multe alte feline tigrul isi pastreaza mancarea, intorcandu-se sa se hraneasca din aceeasi carcasa zile la rand.

TOPI Gasita in Africa, Topi au o organizare sociala remarcabila, aparandu-si teritoriile impotriva tuturor intrusilor din turmele lor. Fiecare mascul are 'terenul marcat,' un petic de pamant marcat de carari batute in picioare. Daca un alt mascul devine intrus, cei doi se aseaza in genunchi si se lupta cu coarnele.

MORSA Sunt cunoscute doua specii: morsa atlantica masoara 3m si cantareste 1200 kg; morsa din Pacific ested e 3,6 m si cantareste 1600 kg. Se hranesc cu nevertebrate ca moluste, echinoderme si crustacee, consumand pana la 45 kg pe zi. Longevitatea lor este de 40 de ani. Nu sunt cunoscute ca rapitoare.

PORCUL ETIOPIAN Gasit in Africa, porcul etiopian se angajeaza in lupte rituale in care se avanta cu capul inainte, ciocnindu-si capetele. Masculii cantaresc pana la 250 punds iar luptele intre ei pot fi violente si sangeroase. Femelele au doar 4 ugere, limitand numarul puilor. Fiecare purcelus are propriul sfarc si suge exclusiv numai din el. Chiar daca unul din purcelusi moare, ceilati nu sug din sfarcul devenit disponibil.

CERBUL DE APA In ciuda numelui sau, marele cerb acvatic nu este acvatic cu adevarat, ca sitatunga sau lopatarul. Mama isi ascunde puiul timp de 3 saptamani, intorcandu-se de 4 ori pe zi pentru a-i alapta. Alaptarea dureaza doar 5 minute, timp in care mama curata piele viteilor astfel incat sa nu ramana nici un miros care sa atraga rapitorii.

GNU Turmele de GNU sunt spectaculoase, numarand pana la 400 000 de animale. GNU au o abilitate unica de a mirosi ploaia de la distante foarte mari - cu primele rafale de ploaie turmele se misca cu rapiditate intr-un ritm sustinut spre zona ploioasa, uneori acoperind mai mult de 2000 km. Merg si alearga in formatie compacta, dar au tendinta de a paste imprastiate.

BALENA Sunt vreo 80 de specii de balene, impartite in balene cu dinti si balene cu colti. Balena albastra este cel mai mare animal viu, cantarind pana la 160 tone. Cel mai lung specimen a fost o femela de 33,58 m lungime. Durata lor de viata este de 30 - 80 de ani.

LUPUL Ca rapitori recunoscuti, lupii depind de prada lor, caprioare, elani, caribou, iar in alte parti in care e raspandit chiar bizoni ce cantaresc chiar 450 kg (1000 pounds). Labele lor exercita de doua ori mai multa putere decat a unui caine domestic. Lupul este un animal social, traind in general in aceeasi haita ceea mai mare parte, daca nu chiar toata viata. Doar masculii si femelele puternice se reproduc, orice tentativa din partea celorlalti este pedepsita.

YAKUL Gasit in muntii Tibet-ului, yacii ,masculi ajung la o lungime de 2,7 m (9ft) cu o inaltime de 1,8 m (6ft), cantarind 545 kg (1200 lb). In ciuda imensitatii lor relative, sunt agili, sprinteni, cataratori siguri si buni innotatori strabatind ghetari si vai de munte. Sunt Yaci salbatici si yaci domesticiti.

ZEBRA Gasita in Africa, aceasta ruda apropiata a calului are trei specii: zebra GRevy, zebra Burchell si zebra de munte. Pierderea habitatului si vanatoarea le-au facut vulnerabile, situatie inrautatita de reproducerea lenta. Dungile zebrelor sunt unice fiecarui individ, cu cea mai mare variatie in regiunea umerilor.