Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

Exploatarea bovinelor pentru lapte

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PTEROSAURIA (T3-K2) - (“reptile zburatoare”)
BENEFICIILE CRESTERII PREPELITELOR
RATA MARE
Rinichiul
Broasca de pamant, broasca gheboasa
Aparatul Digestiv - vaca
Curiozitati despre testoase
CAPRA NEAGRA
INFECTIILE CU ADENOVIRUS CAPRIN
BOLILE VANATULUI

EXPLOATAREA BOVINELOR PENTRU LAPTE

Laptele, ca produs principal obtinut de la taurine, este indispensabil hranei omului. Fiecare rasa prezinta un anumit potential genetic, o anumita capacitate productiva realizata in decursul generatiilor, prin munca de ameliorare. Pentru exteriorizarea capacitatii productive a raselor de taurine, trebuie organizata exploatarea lor rationala. Prin „exploatare rationala” se intelege totalitatea masurilor tehnico-organizatorice care se iau intr-o unitate si care permit exteriorizarea capacitatii productive a efectivelor. Aceste masuri tehnico-organizatorice se refra la hranire, intretinere si folosirea animalelor, in functie de scopul urmarit.


Taurinele transforma deosebit de rentabil furajele vegetale in lapte – produs de o exceptionala valoare nutritiva si biologica. Compozitia laptelui si factorii care influienteaza productia de lapte sunt cunoscuti de la partea de Zootehnie generala. Pentru productia  unui kg de carne care contine circa 1600-2000 kcal, taurinele consuma 4-6 U.N.; pentru productia de 2,5 – 3 l lapte, care au aceeasi valoare energetica, vacile consuma 2,5 – 3 U.N.

 Productiile mari de lapte ce se obtin astazi de la taurine sunt rezultatul muncii omului,  care  s-a staduit de-a lungul generatiilor sa perfectioneze rasele de taurine. Daca rasele primitive produc si astazi 500-600 l lapte intr-o laptatie, exista rase care produc, in medie, 5000-5500 l lapte si plus variante care au produs peste 22000 l pe an (sau 75 l lapte pe zi), adevarate „uzine producatoare de lapte”.

In prezent, la noi, productia de lapte ce se realizeaza nu asigura cerintele de consum la nivelul dorit; de aceea, munca specialistilor care lucreaza in acest sector trebuie sa se indrepte in urmatoarele directii principale: crestertea productiei globale; imbunatatirea calitatii laptelui produs; rentabilizarea productiei, toate acestea in conditii de crestere a natalitatii, ameliorarii raselor actuale, asigurarea bazei furajere, apararea sanatatii etc.

Cresterea productiei globale trebuie sa se realizeze pe doua cai: prin marirea productiei medii pe vaca furajata si prin marirea numarului  de vaci la 100 ha teren arabil. Marirea productiei de lapte pe vaca furajata duce, in acelasi timp, si la scaderea costului pe unitatea de produs.

Imbunatatirea calitatii laptelui se refera atat la insusirile igienice,  cat si la compozitia lui, care reflecta valoarea nutritiva. Se considera ca laptele este igienic, atunci cand nu contine impuritati si contine un numar mic de germeni. Calitatea laptelui este data in compozitia lui chimica: cu cat creste continutul laptelui in grasime si proteine, cu atat are o valoare nutritiva mai ridicata si, deci o calitate mai buna.

Fiecare ferma de vaci trebuie sa produca nu numai cantitati mari de lapte de calitate superioara, ci si la un cost cat mai scazut. Reducerea costului de productie, respectiv rentabilizarea productiei de lapte, se realizeaza prin ieftinirea furajelor, mecanizarea lucrarilor care necesita un volum mare de munca (mulsul, transportul furajelor si evacuarea balegarului etc.); organizarea productiei si eliminarea cheltuielilor neproductive. Un factor important care duce la rentabilizarea productiei este ameliorarea efectivelor de vaci si marirea capacitatii lor productive.

Hranirea vacilor in lactatie. Furajele utilizate

Hrana consumata zinic de o vaca influienteaza direct productia de lapte a acesteia.

Laptele este un produs secretat de glanda mamara. Principalii componenti ai laptelui sunt sintetizati in glanda mamara pe baza substantelor nutritive aduse de sange, iar acestea provin, la randul lor, din hrana consumata care, dupa digestie, a ajuns in circuitul sanguin.

In hrana vacilor se foloseste o gama foarte larga de furaje, mai ales cele care stimuleaza secretia laptelui. In timpul verii, cele mai bune furaje pentru vacile in lactatie sunt: lucerna verde, porumbul masa verde, borceagul, iarba de pe pasune, iar in timpul iernii: nutreturile insilozate, sfecla de nutret si sfecla semizaharata, guliile, fanul de lucerna, trifoi, borceag si fanul de livada. Din hrana vacilor cu productii bune de lapte, indiferent de sezon, nu pot lipsi concentratele. Furajul concentrat cel mai economic este reprezentat de stiuletii de porumb cu panusi insilozati (10-15% celuloza) + supliment proteino-vitamino-mineral. In tabelul de mai jos sunt indicate furajele principale care intra in hrana vacilor lactante, cantitatile medii zilnice si anuale. Se folosesc cu rezultate bune si borhoturile de la fabricile de zahar, spirt si bere. Borbotul de la bere influienteaza deosebit de favorabil productia de lapte.

Cantitatea zilnica si anuala din principalele furaje folosite

 in hrana vacilor pentru lapte

Denumirea furajului

Cantitate zilnica

Cantitatea anuala medie (tone)

limite (kg)

medie (kg)

Nutret verde

Fan

Porumb-siloz

Sfecla furajera

Sfecla pentru zahar

Concentrate

35-90

3-15

15-40

10-40

5-20

1-8

40-60

5-6

25-30

15

20

2-4

6,5-9,5

1,0-1,5

6,0-8,0

1,3-3,5

0,8-1,5

0,8-1,5

Prin lapte se elimina cantitati foarte mari de saruri minerale; lipsa acestora in organism duce la slabirea rezistentei fata de boli, la o slaba valorificare a hranei, la decalcifierea scheletului, scaderea productiei si aparitia sterilitatii etc. Pentru prevenirea acestor consecinte, in mod obligatoriu sarurile minerale se administreaza in ratia zilnica. Cele mai indicate sunt amestecurile minerale complexe preparate la fabricile de furaje combinate, care intra in compozitia sulpimentului proteino-vitamino-mineral. Se fabrica doua tipuri de furaje minerale: unul bogat in fosfor si altul bogat in calciu; se foloseste un amestec sau altul in functie de furajele de baza din ratie (tabelul din pagina urmatoare). Amestecul bogat in fosfor se foloseste cand in ratie se consuma cantitati mari de leguminoase bogate in calciu si sarace in fosfor, iar amestecul al doilea in cazul folosirii ratiilor cu nutret murat si sfecla. Cele doua amestecuri sunt deosebit de valoroase si pentru continutul lot in microelemente (iod, magneziu, mangan, cupru, cobalt etc.). Un amestec mineral se poate prepara in ferma din faina de oase si sare de bucatarie, in parti egale.

In primele zile dupa fatare, hranirea vacilor trebuie sa fie restrictionata, cu 0,5 kg tarate si o cantitate mica de fan de buna calitate. In urmatoarele 2 – 3 zile primeste fan la discretie si terciuri din apa calduta. Incepand din a 4 – 5-a zi  dupa fatare de introduc in ratie nutreturile suculente si concentratele in cantitati crescande, in asa fel ca la 7 – 8 zile dupa fatare ratia sa fie completa.

Amestecuri minerale administrate in hrana vacilor in lactatie

Componentul

Proportia (%)

Amestec bogat in fosfor:

Fosfat monosodic

Fosfat disodic



Faina de oase

Sare de bucatarie iodata

Sulfat de magneziu

Sulfat de cupru

Sulfat de mangan

14,70

25,80

30,00

20,00

9,25

0,15

0,10

Amestec bogat in calciu:

Carbonat de calciu

Faina de oase

Sare de bucatarie iodata

Sulfat de magneziu

Sulfat de cupru

Sulfat de mangan

Sulfat de cobalt

34,73

35,00

20,00

10,00

0,15

0,10

0,02

Dupa aceasta perioada hranirea trebuie sa fie stimulenta, pentru a favoriza potentialul productiv al vacii. Daca vaca fatata de curand da 12 l lapte, i se va administra o ratie pentru 14 l lapte (fig 48). Daca productia se ridica la 14 l lapte i se va da o ratie pentru 16 l, si asa se va proceda in continuare, pana se va observa ca la o noua marire a ratiei vaca nu mai raspunde, adica productia ramane la acelasi nivel. (Figura 48. Schema furajarii unei vaci cu productie medie de 3500 litri lapte pe lactatie). Pe parcursul lactatiei, ratia va varia in functie de nivel productiv; vacilor li se vor asigura pentru intretinerea functiilor vitale 1,1 U.N. la 100 kg greutate vie; 0,49 U.N. pentru fiecare litru de lapte; vacile tinere vor primi, pentru continuarea procesului de crestere, in plus 1 U.N.( vezi tabelul ce urmeaza).

Norme de furajare la vacile de 600 kg, cu productii diferite de lapte

Cerinte nutritionale

 

S.U. (kg)

U.N.

P.B.D.(g)

 

Pentru 100 kg greutate vie

Pentru 1 l lapte

1,46

0,47

1,10

0,47

70

65

 

Productia anuala lapte/cap vaca (3,5% grasime)

Total U.N.

Furaje volum

Stiuleti de porumb insilozati cu panusi (10-15% celuloza) + supliment proteino-vitamino-mineral (P.V.M.)

 

Pasune

(U.N.)

Suculente fan, grosiere (U.N.)

U.N.

kg

 

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

3355

3600

3850




4095

4340

4582

4830

1523

1682

1832

1832

1832

1832

1832

1528

1613

1668

1846

1974

2030

2030

250

305

360

415

534

720

918

357

436

514

593

763

1028S

1311 S

 

300 zile de lactatie si 65 zile de gestatie

La pasune se majoreaza cu 15% nivelul cerintelor nutritionale si al normelor de consum.

Hranirea vacilor in lactatie in timpul iernii si verii

Hranirea vacilor in timpul iernii. Are ca obiectiv mentinerea nivelului productiv din timpul verii, lucru destul de greu de realizat. In conditiile tarii noastre, perioada hranirii de iarna o putem considera intre 15 octombrie – 15 aprilie, cand vacile sunt tinute in stabulatie. Pentru mentinerea nivelului productiv si prevenirea scaderii cantitatii de lapte, o atentie deosebita trebuie acordata atat trecerii de la regimul de pasunat la regimul de stabulatie, cat si trecerii de la regimul de stabulatie la regimul de pasunat.

Perioada de trecere de la regimul de pasunat la regimul de stabulatie urmareste prelungirea cat mai mult a administrarii furajelor verzi si introducerea treptata a nutreturilor specifice regimului de stabulatie: silozuri, radacinoase si fanuri. Realizarea acestui deziderat este posibila prin folosirea culturilor duble, porumb furajer in mod special, frunze si colete de sfecla, borhoturi, varza furajera. Cu aceste furaje se pot hrani vacile pana la 15 noiembrie. Daca se reuseste hranirea vacilor cu furajele indicate pana la 15 noiembrie, in 8-10 zile. Deci pana la 25 noiembrie, putem mari treptat cantitatile de siloz si sfecla, astfel ca la 25 noiembrie sa se poata trece la regimul de hranire de iarna propriu-zis.

In timpul iernii, baza hranirii vacilor o formeaza nutreturile insilozate, radacinoasele si fanurile; ele trebuie sa asigure 80-85% din ratie, iar restul de 15-20% concentratele. Cantitatile in care se dau, in medie pe zi, au fost redate in tabelul prezentat anterior, intitulat „Cantitatea zilnica si anuala din principalele furaje folosite in hrana vacilor pentru lapte”. Fibroasele de calitate nu trebuie sa lipseasca din hrana vacilor. Cantitatea minima necesara se considera a fi de 3 kg  fan de leguminoase sau fan obisnuit. Daca nu exista fan, se pot folosi paiele de orz, ovaz, grau si cocenii de porumb. Toate aceste fibroase de dau tocate, melasate sau saramurate. Vacile cu productii bune de lapte primesc in mod obligatoriu si concentrate sub forma de siloz de stiuleti de porumb cu panusi (10-15% celuloza) + supliment proteino-vitamino-mineral. Cand nu se dispune de amestecul mineral special pregatit, se folosesc 100-200 g amestec mineral gospodaresc format din parti egale: sare de bucatarie, faina de oase si creta furajera.

Adaparea vacilor in timpul iernii trebuie sa se faca cu multa atentie intrucat ele consuma cantitati mari de substanta uscata. Pentru 1 kg de substanta uscata din furaje, sunt necesari 4-6 l de apa. Temperatura optima a apei este de 10-12°C si se poate usor realiza cand exista adapatori automate. In cazul cand vacile se adapa cu apa din puturi, aceasta se va scoate numai in momentul adaparii. Vacile se adapa dupa fiecare tain, in urma administrarii fanului si la circa 1-1,5 ore dupa muls.

Hranirea vacilor pe timp de vara. Nutretul verde reprezinta 80-100% din valoarea nutritiva a ratiei, in functie de productia zilnica. Baza hranirii este pasunea si conveierul verde  din primavara pana in toamna.  O pasune foarte buna sau masa verde de calitate poate asigura necesarul de principii nutritivi pentru productii medii zilnice de 12-15 kg lapte, fara concentrate. Daca vacile produc cantitati mai mari ratia se suplimenteaza cu concentrate.

Cea mai economica este hranirea la pasune. In vederea trecerii la regimul de pasunat se efectueaza controlul sanitar-veterinar al animalelor, vaccinarile preventive, corectarea unghiilor, marcarea etc. Trecerea la pasunat sau la hranirea cu masa verde trebuie sa se faca treptat; cu o saptamana inainte de a fi scoase la pasune se reduc fibroasele in ratie si se maresc suculentele. In prima saptamana, obligatoriu vacile vor primi inainte de a fi scoase la pasune un tain de fibroase. Durata pasunatului se mareste progresiv: in prima zi cel mult o ora, ca la sfarsitul primei saptamani sa se ajunga la 6-7 ore. Pasunatul pe lucerniere si trifoisti trebuie sa se faca cu multa atentie; vacile vor primi inainte de pasunatul pe lucerniere un tain de fibroase, iar pasunarea acestora se va face numai dupa ce se evapora roua, un timp redus si cu atentie. Cele mai bune pasuni sunt cele naturale, compuse din graminee si leguminoase, cu relatia proteica 1/7-1/8. pasunatul organizat pe parcele si prin rotatie mareste cu 25-30% eficienta pasunii. Pasunatul dureaza 10-12 ore pe zi. In timpul verii vacile pasc dimineata pe racoare, seara sau chiar noaptea.

In majoritatea regiunilor tarii, nutretul verde se realizeaza  in cantitati suficiente numai prin introducerea conveierului verde (culturile din conveier sunt diferite dupa zona geografica). In timpul verii vacile consuma cantitati mari de apa 40-80 l pe zi, ele vor fi adapate din 3 in 3 ore.

Hranirea diferentiata a vacilor lactante

Cresterea productiei de lapte nu este de conceput fara hranirea diferentiata a vacilor, in functie de nivelul lor productiv. In conditiile fermelor din tara noastra, solutia cea mai eficace pentru realizarea hranirii diferentiate o reprezinta impartirea ratiei globale in: ratia de baza, administrata uniform intregului efectiv de vaci in lactatie, indiferent de productie si un supliment de productie, administrat separat, pe grupe de vaci, in functie de productie.

Ratia de baza. Este alcatuita numai din fibroase si suculente. Ea poate acoperi necesarul pentru intretinere si pentru o productie medie  variind intre 5-10 l lapte/zi.

Suplimentul de productie.  Este format din amestecuri de concentrate,  din stiuleti de porumb insilozat cu panusi + amestec proteino-vitamino-mineral. Suplimentul se va da in cantitati diferite grupelor de vaci,  in functie de productia pe care o dau. Repartizarea vacilor pe grupe de furajare sau stabilirea suplimentului care li se cuvine se face cu ocazia contolului lunar al productiei. Pe tablita matricola a fiecarei vaci se noteaza productia si cantitatea de supliment pe care trebuie sa o primeasca.

Odata stabilita ratia, se va imparti in trei tainuri zilnice; tainurile se dau la ore fixe, pentru formarea si pastrarea unor reflexe conditionate favorabile. Concentratele se dau intr-un singur tain dimineata, sau la pranz, daca cantitatea administrata nu depaseste 2 kg; in doua tainuri, cand cantitatea administrata este de 3-5 kg si in trei tainuri, cand cantitatea de concentrate este de la 6 kg in sus.  Fanul se da la toate trei tainurile sau numai dimineata si seara. Porumbul murat se administraza intotdeauna dupa muls, dimineata si la pranz. Ordinea de administrare trebuie sa difere in functie de productia de lapte a vacilor: la vacile cu productii mici se dau la inceput furajele de calitate mai slaba (coceni, paie tocate) apoi fan, suculente si la urma concentratele. In cazul vacilor „bune de lapte”, la inceput se da fanul, urmeaza concentratele si apoi suculentele. Dupa consumarea porumbului murat si a borhotului, ieslele se curata de resturile ramase.

 

Tipuri de cereale pentru furajare :

porumb boabe, porumb siloz, lucerna fin, lucerna masa verde, borceag masa verde

se fac ratii pentru vara si ratii pentru iarna

consum apa :  40-60litri/cap/zi

dejectii : 25 kg/ cap/zi









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1866
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site