Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

PASARILE

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cresterea ramelor - Metoda de crestere
Parazitozele sangelui la cal
Poze cu caini - imagini catei
Predresaj - Urma
CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL UNITATIILOR DE COLECTARE SI DESFACERE AL VANATULUI
RASA FRIESIANA
CURIOZITATI DIN LUMEA PASARILOR
CURIOZITATI DIN LUMEA PLANTELOR
Delfinii din Marea Neagra
PUR SANGE ARAB

TERMENI importanti pentru acest document

: cele mai mari pasari rapitoare : pasari cu cioc lung care mananca viermi kiwi ghicitori : ciocul unei pasari se mai numeste : :


PASARILE

I.CARACTERISTICI

   Pasarile sunt animale vertebrate.Ele traiesc in diferite medii de viata.Sunt singurele animale care au pene.Penajul difera prin aspect si culoare,in functie de sex(dimorfism sexual).Culoarea penelor unei pasari difera in functie de specie,sex si mediul lor de viata astfel le poate ajuta sa fie mai greu observate de catre dusmanii lor.Penele de zbor sunt lungi.Ele ridica pasarea in aer si-i dau puterea sa zboare.Penele de contur dau forma pasarii si permit aerului sa se scurga lin pe pieptul si spatele pasarii.Puful,foarte aproape de piele,ii tine de cald pasarii si nu o lasa sa se ude.Membrele anterioare sunt transformate in aripi,iar cele posterioare adaptate la sprijin si deplasare pe substrat(mers biped).Tegumentul este uscat ,lipsit de glande (exceptie glanda uropigiana bine dezvoltata la formele acvatice).Tegumentul prezinta anexe cornoase(cioc,solz,gheare,pene).

Scheletul prezinta un inalt grad de specializare oglindit in structura:oase subtiri pline cu aer(pneumatice),unele concrescute,care asigura rigiditatea scheletului.Sternul cu carena mareste suprafata de insertie a muschilor pectorali.Coloana vertebrala la pasari este foarte importanta.Dispunerea ochilor pe partile laterale ale capului,determina vederea monocular ace permite supravegherea unei mai mari suprafete si aprecierea corecta a distantei.Vederea binoculara asigura aprecierea corecta a distantelor.Fata turtita a unor pasari le permite sa auda mai bine pentru ca astfel sunetele se scurg mai usor spre unrechile lor(bufnita).Ciocurile lungi si incovoiate ajuta la sfasierea pradei,iar ghearele incovoiate ajuta pasarile de prada sa-si prinda prada mai usor.

   Pasarile sunt acarenate(strutul African,strutul American-nandu,casuarul din Australia,emu,kiwi din Noua Zeelanda) si carenate(porumbelul,randunica,barza).

   Siruri nesfarsite de pasari brazdeaza cerul primavara si toamna,perioadele in care unele dintre acestea migreaza.Ele isi petrec primavera si vara intr-un loc,iar toamna pleaca spre alte tari ,mai calde chiar daca se afla la mii de kilometric departare.An dupa an,majoritatea pasarilor se reintorc la locul din vara anterioara.Se pare ca au un deosebit simt al directiei ,o adevarata busola care le arata incotro sa o ia.Pasarile migratoare pot strabate spatii uriase,fara sa manance si fara sa se opreasca.

Ø                 SISTEMUL DIGESTIV:-este format din tub digestiv, pancreas,ficat;                               

                                                -ciocul este diferit ca forma si marime si nu prezinta dinti;       

                                                -gusa pentru inmuiat hrana;

                                                    -pipota,din muschi puternici;

                                                    -un orificiu clo-acal unde se elimina fecalele,urina si ouale;

Ø      SISTEMUL CIRCULATOR:este format din inima si o retea de vasa sanguine;

Ø      SISTEMUL RESPIRATOR:-au un oragan speciat care produce sunete numit sirinx;

                                                   -plamanii sunt bine dezvoltati si in legatura cu noua saci plini cu aer;

                                                   -in timpul zborului sacii pulmonari joaca rolul cutiei toracice;

                                                   -temperatura corputlui este constanta(42 grade);

II.INMULTIREA

    Datorita adaptarii la zbor pasarile,female au un singur ovar si un singur oviduct.Ouale se formeaza pe rand si sunt depuse in mediul exterior la intervala scurte.Ouale sunt clocite ulterior de female iar la unele specii si de mascul.De la albastru la maro,pistruiate sau uni,rotunde sau tuguiate,mari sau mici,ouale pasarilor au particularitati uluitoare.oul cocorului de deal are cam 1 m lungime ,pe cand cel al pitilicei este putin mai mare de 1,5 cm.Cel mai mic ou depus de o pasare este cel al pasarii colibri(1,5 cm).Oul de strut este cel mai mare(2 m).

Zburator antic:Pasarea-fosila Archaeopterix a fost descoperita in Germania.Amprenta din calcar arata clar ca avea pene,dar si o coada lunga de reptile.Tot de la reptile i se trageau ghearele.

Pasarile de prada

    Pasarile de prada sunt rapitoare innascute – talentul si indarjirea lor le fac campionii necontestati ai lumii pasarilor.Stapanii aerului,inzestrati cu o acuitate vizuala deosebita,isi captureaza si devoreaza victimele cu ajutorul ghearelor indoite si al pliscurilor incovoiate.

Atributul de pasare rapitoare sau pasare de prada se utilizeaza de obicei pentru desemnarea pasarilor din familia numita Falconiformes sau rapitoare de zi.Acest ordin mare si ramificat cuprinde circa trei sute de specii, printre care diversi vulturi,ulii,ereti si soimi.Caracterul lor de rapitoare se poate observa la prima vedere,desi la alte specii carnivore acesta nu este intotdeauna atat de evident.Lupii de mare si familia sfranciocilor desi nu sunt rapitoare de temut, nu fac parte din categoria rapitoarelor de zi.Nici bufnita nu este in aceasta categorie,desi acuitatea vizuala si ascutimea ghearelor nu sunt mai prejos decat ale vulturilor.

Desi rapitoarele de zi nu se pot defini complet pe baza unei singure caracteristici, totusi putem afirma ca in general aceste pasari sunt carnivore si ca in meniul lor figureaza o varietate mare de vietati,incepand de la insecte si reptile,pana la pasari si mamifere.Cu modul lor de viata carnivor,ele sunt ajutate de pliscul lor incovoiat si puternic cu ajutorul caruia sfarama prada.

Soimul calator se arunca cu viteza de 300 km/h asupra prazii.

Majoritatea rapitoarelor de zi isi prind si isi omoara singure prada.In contrast cu alte pasari rapitoare,transporta prada cu picioarele terminate in gheare incovoiate,nu cu pliscul.Exceptie fac hoitarii,care s-au specializat in consumul de cadavre.Din modul de hranire rezulta si faptul ca picioarele lor nu sunt deosebit de puternice si se termina in multe cazuri cu gheare tesite.

Rapitoarele de zi – fie ca vaneaza animale vii,fie consuma cadavre – isi desfasoara activitatea ziua.Exista specii,spre exemplu vindereul de seara,care vaneaza in amurg,dar nici una nu este activa in timpul noptii.Din aceasta cauza ele se numesc rapitoare de zi,in contrast cu bufnitele care duc o viata de noapte.Specia rapitoarelor de zi este una dintre cele mai raspandite de pe glob : reprezentantii sai se gasesc pe toate continentele,cu exceptia Antarcticii.Speciile lor s-au adaptat la cele mai diferite forme de viata,incepand din varful muntilor si jungle,pana la mlastini si tundre.

  • Migrarea pasarilor de prada

Multe specii din ordinul rapitoarelor de zi isi petrec iarna si vara in locuri diferiteUnele calatoresc ca sa evite vicisitudinile climaterice,altele ca sa exploateze oportunitatile sezoniere in materie de alimentatie.Speciile care se hranesc cu insecte vara migreaza in nord deoarece acolo insectele apar in numar mai mare atunci.Odata cu apropierea iernii insectele incep sa dispara si pasarile sunt nevoite sa porneasca spre sud

  • Urmarirea prazii

Rapitoarele de zi care vaneaza alte pasari urmaresc traseul prazii de-a lungul anului.Soimul Eleonora,spre exemplu,isi intarzie perioada de imperechere pentru ca puii sa iasa in perioada in care cintezoiul traverseaza in numar mare patria ei mediteraneana.Datorita temporizarii corespunzatoare,soimii dezvoltati pot strange usor cantitati suficiente de hrana pentru alimentatia proprie si a puilor.

Alte specii,printre care soimul calator,nu calatoresc departe.Uneori fac un drum de doar cativa kilometri de la cuibul din munti pana la locul de iernat de pe tarmul marii.

In timpul migrarii rapitoarele de zi se straduiesc sa-si aleaga drumul astfel incat sa nu fie nevoite sa zboare mult deasupra marii deoarece s-au specializat pentru zborul planat su nu au putere suficienta pentru zboruri.Au insa proprietatea formidabila de a zbura fara batai de aripi,cu o coordonare uimitoare a aripilor intinse.

Rapitoarele de zi au in general aripi lungi si late,ce dezvolta o putere mare deridicare.Sunt capabili sa stea zile intregi in aer asteptand atenti aparitia prazii.

Una din speciile cele mai interesante de vulturi din Africa (Helotarsus Ecaudatus Daud) se caracterizeaza printr-un zbor foarte special.Un exemplar dezvoltat complet poate avea distanta intre varfurile aripilor intinse de doi metri,dar coada lui este scurta.Daca isi aseaza aripile in spate,pare fara coada.Deoarece este nevoit sa caute cadavre pe o arie intinsa,zboara uneori cu viteza de 80 km/ora.Cand doreste sa schimbe directia instantaneu isi inclina aripile asemenea pasarilor marine.Rareori executa batai de aripi,deoarece poate castiga forta de ridicare din cei mai slabi curenti de aer.

  • Informatii utile:

- desi bufnitele au pliscul si ghearele asemanatoare cu cele ale vulturilor nu exsta o relatie de rudenie apropiata intre ele.Bufnitele s-au dezvoltat probabil din speciile randunelelor de noapte sau lipitoare ,iar stramosii rapitoarelor de zi au fost mai degraba niste specii de batlani.

- rapitoarele de zi isi inghit in intregime prazile mai mici.Enzimele digestive foarte eficiente descompun si mistuie chiar si oasele din prada.Parul si penele inghitite le scuipa ulterior.

- soimul calator e cea mai raspandita specie de pasara de pe glob

- vulturul palmier in afara de cadavre de peste mai consuma intr-un mod total neobisnuit intre speciile rapitoare si plante,mai ales fructele palmierilor

- se estimeaza ca vazul vindereilor este de opt ori mai bun decat cel al omului

- cea mai mare pasare rapitoare este Condorul ce traieste in Anzi.Distanta dintre varfurile aripilor intinse ajunge la peste trei metri.Membrul cel mai mic al ordinului este soimul pitic din India care are aceasta distanta de doar 16 cm,adica este cat un cintezoi.

  • Masa gratuita

In afara vultanilor,multe specii consuma cadavre cand se iveste ocazia – putine dintre ele pierd ocazia unei mese imbelsugate fara munca.Totusi majoritatea pasarilor rapitoare vaneaza de obicei vietati si le omoara cu armele cu care sunt inzestrate de mama natura – prin intermediul plisculilor si a ghearelor.

Pasarile de prada care rapesc alte pasari de obicei au picioare si gheare mai lungi,pentru a prinde mai usor prada.Mai mult uliul de trestie are articulatii duble pe picioare pentru a putea sa scoata mai usor prada din crapaturile si gaurile stancilor.

  • Pescuitul din aer

Printre speciile vanatoare,vulturul pescar are un caracter biologic foarte special.Nu numai ca poseda gheare foarte ascutite,dar si piciorul ii este invelit cu o ,,perna‘’ spinoasa pentru a prinde mai bine prada.Mai mult poate intoarce una dintre gheare,astfel incat are cate doua in fata si doua in spate,ceea ce ajuta la prinderea mai sigura a pestilor ce au corp lunecos.

  • Ritualuri de imperechere

Pasarile de prada dau un veritabil in spectacol cand isi cauta perechea.Aceste spectacole care sunt acompaniate cu strigate rasunatoare,seamana mult cu vanatorile :una dintre ele se arunca in aer pe deasupra celeilalte de parca aceasta ar fi prada.La unele specii de soimi,perechea se angajeaza intr-un zbor comun jucaus : unul dintre ei scapa o bucatica mancare iar cealalta o prinde din zbor.Perechea uneori isi agata ghearele si se rostogoleste impreuna in aer catre sol si se despart numai in ultimul moment pentru a se putea ridica din nou la inaltimi.In perioada de imperechere ,pasarile rapitoare au obiceiul de a-si proteja teritoriul impotriva intrusilor din specia lor care daca sunt prinsi pot fi mancati de catre femela care stapaneste acel teritoriu.

Cuiburile pasarilor rapitoare sunt la fel de diversificate ca si speciile insesi.Multe specii isi fac cuibul pe suprafete naturale cum ar fi o stanca sau exproprieaza unul de la o alta pasare. Altii realizeaza constructii mari si de obicei grosolane,pe varful unor copaci izolati.

  • Puii

Numarul de oua variaza intre 1 si 6,speciile mai mari avand mai putine.Incep clocirea aproape din momentul in care au depus ouale,astfel daca sunt mai multe oua in cuib puii nu ies in acelasi timp.Acest aspect este important pentru pasarile de prada caci au o alimentatie mai incoerenta si nesigura.Daca cumva se inputineaza rezerva de mancare macar puii care au iesit primii au sansa de a supravietui.

Puii pasarilor rapitoare se dezvolta mai lent decat alte specii.Hranirea lor este datoria ambilor parinti desi de multe ori femele este cea care pune de mancare in gura puilor.

Puii invata sa zboare mai greu.Parintii ii hranesc si dupa primul zbor reusit.S-a observat ca adultii isi invata puii sa zboare luandu-si de mancare in gura si zburand de la pui acestia fiind nevoiti sa zboare dupa mancare.

Pasari cinegetice

       Familia pasarilor cinegetice cuprinde binecunoscuta gaina si curcanul domestic, dar si unele dintre cele mai frumoase pasari din lume, paunul indian si fazanul auriu.

            Ordinul pasarilor vanate este mare, continand 263 de specii impartite in 6 familii. Cea mai mare familie include toate cele 48 de specii fazanii-pasari care se gaseau mai demult numai in Asia, dar dintre care multe au fost naturalizate in toata Europa si in alte tari precum SUA, Australia si Noua Zeelanda, unde sau adaptat bine in salbaticie.

·        Fazanii

            Majoritatea fazaniilor sunt pasari de padure, care se hranesc la sol, dar isi cauta adaposturi in copaci la lasarea serii. Ei au picioare si labe puternice si o mare parte a hranei o gasesc scormonind prin stratul de frunze, cazute pe suprafata solului, in cautare de nevertebrate, bulbi si seminte.

            Avand picioarele atat de puternice, de obicei prefera sa scape de pericole prin fuga, mai degraba decat prin zbor.Totusi, daca isi iau zborul, ei sunt capabili sa se ridice repede printre copaci si sa dispara in frunzis sau o data ajunsi deasupra, pot sa zboare repede spre un loc ferit.Asemenea pasari carnoase sunt atragatore pentru pradatori precum vulpiile si vulturii, astfel incat iscusinta de ascapa repede din situatii periculoase este esentiala.Totusi, este nevoie de multa energie pantru a alerga sau a zbura atat de rapid fazanii obosesc inainte de a ajunge prea departe.

            Unii cred ca fazanii au fost naturalizati in Marea Britanie de catre romani si, cu mult timp inainte de aceasta, cu aproximativ 5.000 de ani in urma, a fost domesticit pentru prima data cocosul rosu de jungla.Sute de specii diferite de gaini provin din acesta.Pe langa asigurarea unei surse de carne, cresterea selectiva a dat nastere unor gaini care depun oua zilnic aproape tot timpul anului.

            In salbaticie, fiecare cocos de jungla mai descurcaret isi aduna un harem de femele in jurul sau, pe care le protejeza de alti masculi.Desi multe mamifere mai mari fac acest lucru in mod obisnuit, la pasari este un obicei iesit din comun.Cocosii de jungla –si multi fazani masculi- se lupta violent intre ei pentru posesia femelelor, sarind si lovindu-se unul pe celalalt cu ciocurile si cu pintenii puternici.

            Paunii sunt si ei fazani, dar in ciuda faptului ca masculii au cele mai spectaculoase cozi, o alta specie, fazanul argus, cu creasta, este cea care are penele cozii cele mai lungi dintre toate pasarile existenete, atingand pana la 1,3 metri.Aceste pene, in timpul perioadei de imperechere, alcaatuiesc centrul uni evantai format prin desfacerea aripilor si a cozii.

            Multi fazani mascul sunt deosebit de frumosi.Cocosul satir din Muntii Himalaya este stacojiu, punctat cu alb, fayanul lui Lady Amherst este argintiu, negru si rosu, iar fazanul auriu are pieptul stacojiu, avand varful capului de un auriu irizat si aripi albastru inchis.Mai multe specii din aceste pasari minunate sunt amenintate in salbaticie din cauya distrugerii habitatelor lor.

·        Informatii ultie:

Originar din Asia, paunul a fost naturalizat in multe tari ca pasare de ornament.Penajul sau nuptial reprezinta o imagine spectaculoasa.

Fazanul, din care provin multe specii de gaini, este cel mai raspandit dintre toate pasarile vanate, deoarece omul l-a natiralizat in multe tari.

Cocosul de eucalipt traieste in padurile scunde si dese de eucalipt pitic din sudul Australiei.

Biblica vultur este cea mai mare si cea mai impresionanta dintre toate speciile.Are ochii rosii si pene dungate in negru, alb si albastru.

Toate pasarile cinegetice apartin ordinului galliformes:

Fazanii, potarnichi si prepelite:familia Phasianidae.Exista 138 specii.Lungime corpului:13-89 cm.Specia include Paunul de congo.

PORUMBEI

porumbelul,turturica;

Ciocul moale la baza si cornos la varf;

Corpul fusiform;

Foarte bune zburatoare;

SCURMATOARE

gaina,cocosul de munte, potarnichea,prepelita,

fazanul,paunul;

La cap au creasta si barbie;

Picioarele puternice,terminate cu gheare tocite;

Nu sunt bune zburatoare;

INOTATOARE

rata gasca,lebada,pelicanul;

Ciocul latiti,pene unsuroase;

Picioarele asezate mult inapoia corpului,iar degetele unite printr-o membrana inotatoare;

Corpul in forma de luntre;

PICIOROANGE

barza,starcul,egreta-mare,

egreta-mica,lopatarul;

Cioc lung,picioare lungi,subtiri,degetele avand membrana numai la baza;

AGATATOARE

ciocanitoarea,cucul;

Picioarele cu doua degete intreptate inainte si doua inapoi;

Duc viata arboricola;se hranesc cu insecte si cu larvele lor;

RAPITOARE

De zi:uliul,sorecarul,acvila,

          Vulturele-plesuv;

De noapte:cucuveaua,bufnita;

Ciocul ascutit si incovoiat;

Simturi agere;

Picioare puternice terminate cu gheare ascutite si incovoiate;

Ochii asezati in fata;

Penaj moale;

PASARELE

vrabia,randunica,privighetoarea,

mierla,ciocarlia;

Corpul mic,picioarele foarte subtiri;

Unele sunt bune cantatoare;

ALERGATOARE

Strutul;

Degete reduse la numar,aripi scurte,corp greoi,picioare puternice;

Bune alergatoare;

Barza

 

Pasarea migratoare,barza,vine la noi cand verdeata incepe sa acopere campiile.Ca si randunica vesteste venirea primaverii.De aceea e iubita de romani.Are trupul mai mare ca al gastei si zboara departe si la inaltime,cu ajutorul aripilor intinse.Ii plac locurile mlastinoase,unde calca rar,ca un om ganditor,cautand broaste,serpi,pestisori,soparle, soareci,insecte,viermi.Poate umbla usor prin mlastini,deoarece are picioare foarte lungi,rosietice,iar degetele sunt unite cu o pielita,ca sa nu se scufunde in mal.Are gatul alungit,pliscul ascutit,roscat si tare lung.Isi lasa gatul pe spate si se pune pe tocat din cioc,de parca ar bate cu niste ciocanele.barza e credincioasa locului unde si-a facut cuibul(pe case,garduri,stalpi electrici),revenind primavara exact in acelasi loc.Cuibul supraetajat are uneori 2 metri inaltime si 2 metri lungime,incat greutatea lui poate ajunge la 900 kilograme.In partile laterale,isi fac cuiburi mici vrabiile si graurii.

Poporul nostru ocroteste berzele.Se zice ca e mare pacat sa omori o barzasau sa-i strici cuibul.”Domnul cu catalige”,care aduce atatea foloase omului,e in stare,la suparare,sa dea foc casei cu un carbune adus in plisc.Egiptenii din antichitate divinizau berzele si crocodilii.

In Tesalia veche,cine ucidea o barza era pedepsit cu moartea.Aceasta pentru ca berzele stapaneau serpii veninosi,soarecii de camp,harciogii,

Cartitele si puzderia de broaste.

Puii de barza bat recordul in greutate la crestere.La iesirea din ou puiul cantareste 42 grame,iar dupa 40 de zile are 1 600 grame,adica de 40 de ori mai mult decat la nastere.

 

Colibri-pasarea musca

 

Pasarile musca(aproximativ 315 specii) traiesc pe continentul american,cele mai multe in zona ecuatoriala.Dar exista 5 specii ce traiesc in Canada.O specia colibriul gulerat cuibareste in Alaska,iar iarna migreaza in sudul Mexicului,deci face o calatorie de aproape 3000 de kilometri distanta,imensa pentru o pasare ce are o greutate de 3-4 grame.Aripile acestor pasari se misca in fata si in spate ,in sus si in jos si au capatul plat(turtit).Figura pe orizontala seamana cu cifra 8.

Miscarea aripilor se face asa de repede ca ochiul uman nu poate sa o urmareasca.Ciocul lor(negru,galben,roz)este foarte subtire ,iar forma este diversa.Cel mai mic cioc il are pasarea ghimpe,masurand doar   

1 cm.Colibrii,desi atat de mici,sunt certareti si ataca inversunat,cu ciocul lor ascutit,chiar si pasari mult mai mari.

Cuiburile sunt si ele mici(uneori cat o coaja de nuca),in forma de cupa,cu peretii grosi,alcatuiti din muschi,licheni,fibre de plante,puf,codite de fructe,lipite intre ele cu fibre de paianjen.Unele

sunt contruite la bifurcarile de ramuri,pe limbul frunzelor,pe sarme,pe plantele agatatoare din casa.S-au gasit cuiburi chiar intr-un abajur si in tevi de canal.

Strutul

 

Numit stiintific Struthio camelus,strutul este pasarea cea mai bine adaptata la viata din savana unde hoinaresc multi pradatori.Numele de camulus vine de la o legenda care spune ca strutul provine din incrucisarea unei camile cu o pasare de desert.Capul este mic si gatul golas,cu ochii mari(ca la cal) protejat contra prafului si furtunilor de nisip de gene foarte mari.Gatul foarte lung functioneaza ca un periscop pentru a urmari la distanta eventualii dusmani.Aripile nu sunt folosite pentru zbor,dar au pene lungi care ajuta pasarea sa-si mentina echilibrul cand alearga.Numeroasele pene din coada servesc ca semnale in „viata sociala” a acestei pasari.Spre exemplu,penele albe din varful coziila mascul servesc pentru a-si semnala prezenta confratilor sai,in largul savanei africane.Hrana consta din frunze si lastari.Strutii fomeaza grupuri si unul din ei sta de paza cand merg la „pascut”,gata oricand sa dea un semnal de alarma prin tipete puternice.Strutii africani alearga foarte bine ,pot atinge 70 km/orasi pot face salturi de 3 m.

Strutii sunt cele mai mari pasari actuale de pe Terra,atingand 70-80 kg,deci cat greutatea omului.Neputinta lor de a zbura este compensata de picioarele puternice,care au doua degete cu cate o pernuta ce impiedicainfundarea piciorului in nisip.Strutul african se domesticeste usor si astazi este crescut in ferme,iar uneori este folosit ca paznicla oi,in locul cainilor.Il vedem des si in gradinile zoologicesau in filmele documentare de televiziune.Este simpatizat mult de copii,care i se urca in spinare,ca pe-un magarus.

Ouale fiind foarte mari,coaja lor se foloseste ca recipiente pentru apa.Pielea se tabaceste.Carnea sa este comestibila,fiind mult apreciata de oameni.Strutul nu-si ascunde capul in nisip in caz de pericol!

Legenda despre frica prosteasca a acestei mandre pasari a lansat-o,probabil fara voia,acum 2000 de ani,vestitul naturalis roman plinius cel Batran.Legenda avea un oarecare punct de plecare  in faptul ca strutul,cand zareste un dusman,instinctiv,isi inclina capul,dar numai putin,atat cat sa nu fie observat de dusman,ca el insusi sa-l poata tine sub observatie.Gestul e firesc la o pasare cu un gat asa de lung,care se inalta ca un adevarat periscop.

Vulturul

 

Vulturii,pasari dintre cele mai mari,se hranesc cu hoituri.De aceea au capul mic,crestetul aproape lipit de pene,gatul golassau acoperit cu fulgi fini.Ciocul are un clont ascutitcu care sfasie pielea animalelor.

Ghearele puternice sunt scurte si neascutite pentru ca nu prind prada vie.Ochii sunt ageri pentru a descoperi din inaltime starvul pe pamant.

La noi au trait 4 specii de vulturi,care astazi sunt disparute:zaganul

(vulturul barbos) este cel mai mare,cu o deschidere a aripilor de peste 2 m si a disparut prin 1932;vulturul negru,de marimea unui curcan,a

disparut prin 1958;vulturul sura disparut prin 1960,iar vulturul mic a trait in Dobrogea.Astazi se gaseste in Bulgaria.

Vulturul este considerat crematoriul de gunoi al naturii,emblema razboaielor.

Intestinul vulturului este lung pentru a asimila substantele nutritive,

iar stomacul saupoate lupta contra toxinelor din carnea infestata.

Toti vulturi au rol de agenti sanitari,indepartant hoiturile.Din pacate,

turismul haotic,taierea padurilor si  otravurile au dus la disparitia acestor vulturi,prezenti azi in muntii Balcani,Alpi,Pirinei.

BIBLIOGRAFIE:REVISTA STIINTA  SI INTERNET

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 820
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved