Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PASARILOR

Animale


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RASA FRIESIANA
Ficatul
Structuri si tipuri de vene
Complexul juxtaglomerural
Delfinii din Marea Neagra
Structuri si tipuri de artere
DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CRESTEREA IEPURILOR IN CUSTI
Faringele si esofagul
Parazitozele sangelui la cal
Timusul

TERMENI importanti pentru acest document

: tehnologia de crestere a pasarilor : cresterea ratelor lesesti : : tehnologia cresterii pasarilor :

TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PASARILOR

Importanta cresterii pasarilor

Cresterea pasarilor este o importanta sursa de aprovizionare a populatiei cu produse alimentare deosebit de valoroase, ouale si carnea, precum si materii prime, ca penele si puful, pentru industria usoara.

Importanta economica a cresterii pasarilor se datoreaza urmatoarelor particularitati:

Ø    Pasarile se inmultesc mult mai repede decat celelalte specii de animale. Astfel intr-un an exista posibilitatea ca de la pasari sa se obtina peste 30 de produsi (gaina, gasca, rata);

Ø    Pasarile ajung repede la starea adulta  si incep sa produca chiar din primul an de viata;

Ø    Sunt rase de gaini si de rate care incep ouatul la 4,5-6 luni. Datorita acestei precocitati, de la o gaina in timp de un an se pot realiza de la toti produsii sai, cca. 45 kg carne.

Ø    Produsele alimentare obtinute de la pasari sunt deosebit de valoroase. Oul este singurul aliment care intr-un volum mic cuprinde o putere hranitoare foarte mare;

Ø    Pasarile consuma o hrana foarte variata si valorifica o serie intreaga de produse si reziduuri pe care alte specii nu le consuma;

Ø    Cresterea pasarilor in general, nu cere costuri mari pentru investitii de adapost si crestere ca celelalte specii de animale;

Ø    Pasarile pot fi crescute in gospodarii  mici  dar si  in  complexe mari de tip industrial, avicole specializate pentru incubatie, productie de carne si productie de oua.

In Romania se cresc pentru produse alimentare, oua si carne mai multe specii de pasari dintre care gainile, ratele, gastele, curcile, bibilica s.a.

In Romania se cresc cca. 70 milioane pasari din care cca. 58 milioane in proprietate privata si 11,5 milioane in crescatorii .

Reproductia la pasari

Ca  si la celelalte specii procesul de reproductie trebuie judicios organizat.

La pasari  fecundarea se produce in interiorul organismului femel dar dezvoltarea embrionara are loc  in continuare in procesul de incubatie (prin clocire, clocitori ori artificial in incubatoare).

Pentru realizarea unui proces normal de reproductie la pasari este absolut necesara producerea de oua de la rasele stabilite (dorite) dar cu mare putere de ecluziune.

In vederea producerii oualor pentru ecluziune trebuie luate si respectate o serie de masuri si anume:

-formarea de loturi de pasari ouatoare sanatoase, vaccinate pentru toate bolile prevazute in normativele sanitar veterinare;

-pasarile trebuie sa corespunda caracterelor de rasa dorita (stabilita) pasarile sa aiba conformatia de rasa si constitutia robusta.

Pentru reproductie se tine seama si de varsta pasarilor. Cele mai bune oua pentru ecloziune se obtin de la pasari in primul an de exploatare. Gainile se mentin 1,5 ani si numai in cazuri exceptionale mai mult, pana la 3-4 ani (cazul unor nuclee de pasari de foarte mare valoare in fermele speciale de selectare).

Pentru curci, rate si gaste se obtin oua apte pentru ecloziune in al doilea an. De aceea aceste pasari se folosesc in mod obisnuit 3-4 ani.

Masculii valorosi (gascani, ratoi, curcani) pot fi tinuti 2-3 ori mai mult decat femelele.

Masculii se folosesc pe specii, in mod diferit: cocosii si curcanii pot incepe activitatea de 11-12 luni iar ratoii si gascanii la 2 ani. Varsta maxima de folosinta este de 4-5 ani la curcan, cocos si ratoi si de 6-7 ani la gascani.

In cadrul lotului de pasari care produc oua pentru ecloziune trebuie asigurata o anumita structura de varsta.

La gaini, curci si rate 70-80% din pasari sa fie in primul an de productie si 20-30% in al doilea si al treilea an de ouat.

La gaste structura pasarilor pentru reproductie trebuie sa fie formata din 30% din primul an de ouat, 25% din anul al -Il-lea de ouat, 20 % din anul al treilea de ouat si 10% din cel de-al patrulea an de productie.

Ouale trebuie sa aiba un procent de fecunditate ridicat: 90-95% la gaini, 70% la curci, 85-90% la rate si 80% la gaste.

Pentru obtinerea oualor de calitate se asigura o furajare de calitate superioara, cantitativ si calitativ.

De asemenea conditiile de intretinere trebuie sa fie foarte bune, cu densitatea optima pe unitatea de suprafata din hala, cu parametrii tehnici superiori privind temperatura, umiditatea, ventilatia, volumul de aer, lumina, etc.

Pentru obtinerea de oua de calitate raportul masculi - femele trebuie sa fie:

-la gaini - 1 cocos / 12 gaini usoare, 1 cocos/ 6 gaini din rasele grele si 1 cocos / 8 gaini din rasele mixte.

-la rate: 1 ratoi / 5 rate grele, 1 ratoi / 7-8 rate usoare;

-la curci, indiferent de rasa - 1 curcan / 12-15 curci.

Este important de stiut ca la gascan se manifesta monogamia si 1 gascan se imperecheaza cu o singura gasca. De aceea pentru a asigura numarul de oua bune pentru ecloziune trebuie avut grija ca toate gastele sa fie calcate.

Pentru ecluziune ouale trebuie sa fie de maxim 3-4 zile (6-8 zile la gaste) sa fie curate, sa aiba fata neteda fara denivelari coaja ferma, tare marimea oualor sa fie normala (daca sunt foarte mari pot avea 2 galbenusuri si nu sunt bune pentru ecloziune).Inainte  de punerea oualor la clocit se examineaza fiecare ou, cu ovoscopul, pentru a indeplini cerintele si parametrii pentru ecloziune.

Incubatia oualor (clocitul)

Asa cum s-a aratat prin procesul de incubare, dezvoltarea embrionului are loc in afara organismului femel.

Sistemele de incubare sunt - cel natural (sub closca) si sistemul artificial, in aparate speciale - incubatoare.

Incubatoarele sunt instalatii speciale care asigura toate conditiile de dezvoltare normala a embrionului si pot fi folosite tot timpul anului. Au capacitati diferite de 50-100-200 oua.

Incubatia naturala necesita realizarea de cuibare de dimensiuni diferite in functie de specie.

In incaperile de clocit se asigura umiditatea de 70-75%,  aerisirea, deoarece incepand din a 7 -a zi embrionul care se dezvolta si are nevoie de oxigen.

Pe durata clocitului ouale se intorc cu grija pentru a asigura o temperatura uniforma pe toata suprafata oualor.

Durata clocitului este diferita: la gaini-20-22 zile (15-18 oua);

la curci- 27-29 zile (24-26 oua); la rate- 26-28 zile rase usoare, 27-30 zile rase grele, 33-35 zile zile rate lesesti (12-15 oua); la gaste 29-32 zile (8-10 oua); la bibilici 26-28 zile (10-17 oua); la porumbei: 16-18 zile;

Tehnologia cresterii puilor pentru carne

Capacitatile de productie construite in unitatile agricole sunt constituite in complexe de 20 mii, 10 mii, 7 mii si 3,5 mii tone in sistem de crestere pe asternut si 10 mii, 7 mii, 4,7 mii, 3,7 mii si 2 mii tone in sistem de crestere pe baterii.

in asociatii, capacitatile sunt constituite in complexe de 6 sau 12 hale cu crestere pe asternut, iar in sistemul de crestere in baterii modulul este constituit din hale de 1000 m2.

Tipurile de hale existente difera in functie de capacitatea complexului si perioada in care au fost construite.

in principal, in tara noastra au fost construite pana in prezent urmatoarele tipuri de hale:

- hale de 1000 m2, cu dimensiuni de 55 x 18 m, 50 x 20 m si 83 x 12 m;

-hale de 2000 m2, cu dimensiuni de 110 x 18 m;

- hale de 1620 m2, cu dimensiuni de 90 x 18 m.

Dezvoltarea capacitatilor pentru cresterea puilor de carne se face numai in sistem pe baterii BP 4, folosindu-se tipul de hale de 1000 m2 pe baterii cu dimensiunea de 83 x 12 m.

Tipul, de hala de 1000 m2, cu dimensiunea de 50 x 29 m dotat cu baterii BPC 4, urmeaza sa fie modernizat dupa expirarea perioadei de folosinta a utilajului si dotat cu baterii BP 4.

Materialul biologic folosit pentru productia de carne provine din liniile Robro 69 si 70, precum si o varianta mini a acestora.

Acesti hibrizi nu comporta deosebiri semnificative, intrucat in constituirea lor cuprind rasa Rock ca linie materna si rasa Cornish pe linie paterna.

Aceste performante sunt atinse pe loturi mici, in conditii experimentale, cu conditii optime de microclimat, hranire si ingrijire.

De asemenea, retetele furajere trebuie bine echilibrate in continut proteic, cu valoare ridicata in energie, raport mineralo-vitaminic si o aplicare corecta a tehnologiei sanitar-veterinare.

Cresterea puilor pentru carne se poate face pe asternut permanent, respectandu-se principiile de crestere industriala aratate mai  sus si in baterii.

Cresterea puilor pentru carne in baterii este o activitate mai recenta, primele utilaje de acest fel fiind date in exploatare in anul 1977. In   prezent sunt in exploatare 3 tipuri de baterii:

1.   BP 4 (baterie piramidala pe 4 niveluri)

2.   BPC 4 (baterie pentru pui carne pe 4 niveluri);

3.   BUC 3 (baterie universala pentru pui carne 3 niveluri).

Bateriile au capacitatile si caracteristicile functionale prezentate in continuare.

1. Bateria piramida pe 4 niveluri (BP 4) este cel mai recent tip de baterie dat in exploatare si este conceput sub licenta romaneasca incepand cu anul 1982.

Furajarea se realizeaza prin transportoare lant, dispus in circuit inchis la nivelul fiecarui nivel al bateriei. Jgheabul este construit in asa fel incat permite accesul la furaje puilor , evita risipa si este suficient de iluminat, datorita formei piramidale a bateriei.

In  partea interioara prezinta adaptabilitate la hranirea faziala. Lantul transportor este confectionat din tabla ambutisata, asigurand o viteza de antrenare a furajului de 3,8 m pe minut.

Capacitatea de antrenare pe jgheab este reglata de un surub, care permite fie micsorarea, fie marirea stratului de furaje.

Adaparea se realizeaza prin adapatori cu picator si vas colector fixate pe teava cu apa, care se regleaza in inaltime in functie de perioada de crestere.

Cusca de crestere are lungimea de 90 cm, latimea de 45 cm si inaltimea 24 cm, suprafata custii este de 4050 cm .

Peretele frontal al custii este adaptat pentru furajarea faziala a pasarilor.

Podeaua este prevazuta cu covoras din plastic, in vederea atenuarii socurilor si a evitarii deprecierii carcaselor.

Evacuarea dejectiilor se face cu un plug raclor asezat in fosa, sub baterie. Toate dejectiile de la cele 4 niveluri cad in aceasta fosa , custile fiind protejate de folia de polietilena, care le antreneaza in cadere catre zona mediana a acestora.

Dimensiunea bateriei, inclusiv capetele de actionare, este de 0,9 m x cu un numar de tronsoane x 3,5 m (numarul maxim de tronsoane, fiind de 82).

Latimea maxima a bateriei la baza este de 2,23 m in care sunt cuprinse si scarile de rulare.

Inaltimea  bateriei este de 2 m la nivelul custii, 2,05 m la scheletul metalic al bateriei si 2,25 m la buncarul de furaje.

Capacitatea bateriei este de 12 pui pe cusca, socotita la o greutate medie de 1250 g la varsta de 8 saptamani. in cazul cand greutatea medie a puilor scade sau creste, sa nu depaseasca 15 kg pe cusca.

Evacuarea pentru sacrificare a puilor la acest tip de baterie se face manual.

2. Baterie pentru pui carne pe 4 niveluri (BPC4). Este o baterie fabricata tot sub licenta romaneasca si ea a inceput sa fie folosita in complexele de pui carne incepand cu anul 1977.

Furajarea se realizeaza tot cu transportoare tip lant dispuse in circuit inchis la fiecare nivel al bateriei.

Jgheabul din tabla este inalt la exterior pentru evitarea risipei furajelor si in plan inclinat la interior pentru a se permite accesul puilor la furajare, precum si patrunderea luminii.

Latura interioara a jgheabului are inaltimea reglabila, de 40 mm pentru perioada de start si 70 mm pentru varsta de peste de 20 zile.

Lantul este confectionat tot din tabla ambutisata si are viteza de 3,8 m pe minut. Jgheabul are o capacitate la umplere de 120 - 150 kg furaje pentru fiecare nivel si se poate regla de asemenea gradul de umplere printr-un suber.

Adaptarea se face prin adapatori automate, racordate la reteaua de apa: acestea sunt amplasate intr-un spatiu despartitor dintre 2 custi.

Adapatori le au 2 pozitii de fixare in functie de faza de crestere a puilor si anume 70 mm pentru puii mici si 215 mm pentru puii care depasesc varsta de 25 zile.

Cusca de crestere are dimensiunile de 90 cm lungime, 50 mm latime si 34 cm inaltime, avand o suprafata utila de 4500 cm2 si in care se populeaza 15 pui.

Peretele frontal este construit din plasa de sarma cu posibilitatea de marire sau micsorare a gratiilor, in functie de varsta puilor.

Podeaua curtii la primele tipuri de baterii este confectionata din material plastic pentru amortizarea loviturilor si evitarea deprecierii carcaselor: ulterior a fost confectionata din acelasi material ca la BP4.

Evacuarea dejectiilor se face cu ajutorul unor benzi confectionate din material plastic, amplasate sub fiecare nivel al bateriei si puse in miscare prin capete de actionare. Curatirea benzilor se face de mai multe ori pe zi, in functie de gradul de umplere ala acestora cu dejectii. Viteza de deplasare a benzilor este de 4,2 m pe minut.

Evacuarea puilor pentru sacrificare se va face prin indepartarea podelei si caderea puilor pe banda pana la capatul de actionare al acesteia, unde se prind si se incarca in custi.

intrucat acest tip de baterie este depasit din punct de vedere tehnic, din anul 1987 a inceput inlocuirea lui, dupa expirarea termenului de folosinta, cu bateria piramidala pe 4 niveluri BP4.

3. Bateria universala pentru pui carne pe 3 niveluri (BUC 3). Este o baterie fabricata tot incepand cu anul 1977, dupa conceptia romaneasca si este mai putin raspandita decat celelalte tipuri de baterii.

Furajarea se realizeaza prin jgheaburi alimentate cu furaje combinate prin buncare mici mobile, cu o capacitate de 45 kg si cu o viteza de deplasare de 9,6 m pe minut.

Adaparea se face prin picuratoare cu inaltimea reglabila, amplasate cate 6 pe cusca. Custile de crestere au lungimea de 120,6 cm, latimea de 92,4 cm si inaltimea de 37 cm, avand o suprafata utila de 11100 cm'.

Peretii custii sunt construiti din sarma galvanizata, peretii laterali si peretele din fundul custii sunt ficsi, iar peretele frontal este reglabil permitand 3 pozitii de lucru, in functie de accesul puilor Ia jgheabul de furajare pe masura cresterii lor in greutate si anume:

- faza I pana la 2 saptamani;

- faza a Ii-a pana la 4 saptamani;

- faza a IlI-a pana la livrare.

Podeaua este confectionata din plasa de sarma cu un covoras de plastic, cu rol de amortizare, pentru a nu se produce deprecierea carcaselor.

Evacuarea dejectiilor se face cu un dispozitiv de reglat, actionat de un cablu pe podea de sticla. Viteza de deplasare a dispozitivului este de 9,6 m/minut; evacuarea pasarilor din baterii se face manual.

Popularea cu pui de o zi se poate face la toate tipurile de baterii pe toate nivelele, in cazul ca se realizeaza temperatura de demaraj. in caz ca nu se poate asigura temperatura optima de start, se populeaza numai nivelurile 2 si 3 , dupa care se raresc puii in saptamana a 3 -a.

Programul de hranire, adapare, precum si microclimatul din adaposturi pentru puii de carne crescuti in baterii este identic cu cel descris la cresterea puilor de carne pe asternut, cu singura deosebire ca temperatura din interiorul  curtii este cu 2° C mai mare decat restul halei la fiecare nivel al bateriei; de cand s-au introdus tevi de incalzire in interiorul curtilor, diferenta este mult mai mare. Pentru a se putea intocmi o evidenta corecta a efectivelor de pui, se impune a se introduce si a se completa urmatoarea formularistica:

1.   fisa tehnica pentru pui carne;

2.   curba de crestere si evolutia pierderilor prin mortalitate;

3.   cartea broilerilor.

Masuri sanitar veterinare

a.  Actiunile de pregatire sanitar veterinara si dezinfectii. In fermele avicole profilate pe cresterea puilor pentru carne pe asternut sau in baterii vor fi aplicate tehnologii sanitare veterinare specifice in fermele de crestere intensiva

a pasarilor.

b.  Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa. Se va respecta intocmai programul tehnic al actiunilor sanitare veterinare obligatorii privind supravegherea sanitara veterinara a efectivelor prin: examene clinice, anatomo-patologice si examene de laborator, prin aplicarea programelor de imunipro-filaxie  elaborate  de  Agentia Nationala  Sanitara Veterinara din  Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.

Tehnologia cresterii gainilor pentru oua de consum

Hibrizii „Albo', rezultat al cercetarilor si lucrarilor de selectie efectuate in unitatile avicole de stat, au fost denumiti astfel deoarece atat culoarea penajului, cat si a oualor este alba. Au la origine linii din rasa Leghorn alb, care confera hibrizilor constanta in productie, productivitate ridicata si rentabilitate in exploatare. Cei doi hibrizi „Albo' existenti in exploatare in aceasta perioada, diferentiati din punct de vedere genetic, au insusiri morfoproductive asemanatoare.

„Albo 67' este un hibrid biliniar obtinut in anul 1967, ca urmare a lucrarilor efectuate la fermele de selectie a societatilor avicole Mihailesti si Bucuresti.

„Albo 70', hibrid triliniar, obtinut in anul 1970, este rezultatul activitatii de cercetare si selectie desfasurate la Societatile avicole Bacau, Brasov, Arad, Bucuresti si la S.C. Agricola International S.A. Bacau.

In  prezent, puicutele hibride de o zi „Albo' sunt produse de societatile avicole Mihailesti, Crevedia, Craiova, Arad, Bacau si Bucuresti si se difuzeaza in zonele teritoriale limitrofe, in unitatile avicole si, ocazional, in gospodariile populatiei.

Hibrizii „Albo' se bucura de o buna apreciere in tara si peste hotare. Fermele de selectie isi continua lucrarile pentru imbunatatirea performantelor tehnico - economice si satisfacerea exigentelor de fond si conjuncturale ale crescatorilor si consumatorilor.

Cresterea tineretului   de   inlocuire

1.  Pregatirea halelor

Hibridul 'Albo' este adaptat atat pentru cresterea pe asternut permanent, cat si in baterii, ambele sisteme fiind practicate cu succes in tara noastra.

Indiferent insa de sistemul de crestere, fiecare noua serie de pasari trebuie sa gaseasca hala si echipamentul de hala ca si nou din punct de vedere al incarcaturii cu germeni si in perfecta stare de functionare.

intrucat nici un dezinfectant nu asigura distrugerea totala a germenilor patogeni, odihna halelor intre serii este singura cale de a asigura o asanare perfecta a acestora dupa fiecare serie. Durata odihnei halelor si a utilajului, perfect curatat de resturi organice si dezinfectat, trebuie sa fie aproximativ corespunzatoare duratei ciclului biologic al majoritatii germenilor - cea 3 saptamani.

Recoltarea de probe de sanitatie, in special de pe suprafetele care vin in contact cu puiul de o zi, ne edifica asupra eficientei odihnei dintre serii si dezinfectiei.

Pentru ca seful de ferma sa-si poata organiza in cele mai bune conditii perioada dintre doua serii de puicute, este necesara urmatoarea esalonare a lucrarilor:

Saptamana I

Ziua 1 - transferul puicutelor in hala de adulte este necesar sa se faca intr-o singura zi si in timpul corespunzator perioadei de lumina prevazut in program (de regula opt ore). Pe cat posibil, se vor mentine in cusca de adulte puicutele provenite din aceeasi cusca din hala de tineret si la acelasi nivel al bateriei care au fost crescute pana la acea data; aceste doua masuri impiedica stresarea puternica determinata de transfer.

Ziua a 2-a - curatenia mecanica a halei: indiferent de echipamentul de curatenie utilizat, este necesar ca peretii, pardoselile, tubulatura de ventilatie, echipamentul, lampile de iluminat etc. sa fie supuse unei curatenii desavarsite, realizata, in final, cu ajutorul unor jeturi puternice de apa.

Ziua a 3-a - dezinfectia halei: se vor utiliza materiale de dezinfectie. care sa fie specifice pentru flora microbiana existenta si care, in acelasi timp, sa nu fie corozive pentru echipamentul din hala. Este recomandat cu insistenta ca dezinfectia sa fie completata cu o formolizare puternica a halei realizata la temperatura de minimum 15°C si umiditate relativa de 70 - 90%, in conditiile etanseizarii complete a halei pentru ca particulele de formol sa patrunda prin toate denivelarile, excavatiile si crapaturile in care se poate presupune ca nu au patruns dezinfectantele anterioare.

Ziua a 4-a - a 7-a — hala ramane etans, pentru desavarsirea dezinfectiei si pentru evitarea patrunderii altor microorganisme in hala dezinfectata.

Ziua a 8-a - un cadru medical competent patrunde in hala, respectand masuri drastice de filtru sanitar si recolteaza probe de sanitatie.

Saptamana a II-a. Hala ramane in continuare inchisa in asteptarea rezultatului analizelor probelor de sanitatie. Daca se constata ca dezinfectia nu a fost corespunzatoare, ea se repeta imediat dupa aflarea rezultatului analizei, dupa care hala se inchide din nou, dupa recoltarea de probe noi.

Saptamana a III-a . Hala se deschide cu 48 ore inainte de primirea puicutelor de o zi. in hala va intra numai ingrijitorul si un tehnician competent, respectand in continuare conditiile de filtru, pentru a executa urmatoarele lucrari:

-  punerea in conditii normale de functionare a echipamentului de hala;

-  punerea in functiune a instalatiei de climatizare, pentru asigurarea optima a temperaturii la ora popularii;

-  cu cateva ore inainte de introducerea puilor in hala si prima lor adapare se pune in functiune sistemul de adapare, pentru ca apa sa se incalzeasca Ia o temperatura favorabila.

2.   Popularea cu puicute hibride de o zi

Puicutele se aduc in hala de crestere in ziua ecloziunii, imediat dupa ce sortarea, sexarea, taierea ciocului si vaccinarile recomandate de serviciul sanitar vetei inar au fost executate. Ele vor fi transportate din statia de incubatie in hala de crestere cu mijloace de transport adecvat, climatizate. Popularea se va efectua cu puicute de aceeasi rasa, varsta si provenite dintr-o singura statie de incubare.

La popularea in baterii cu 3 - 4 etaje, in cazul unor temperaturi scazute, pentru economisirea energiei, puicutele de o zi pot fi puse numai in cele doua niveluri superioare ale bateriei, unde beneficiaza de conditii mai bune de incalzire, iluminare si supraveghere. De regula, la varsta de 8 saptamani puicutele trebuie rarite in celelalte doua niveluri ale bateriei.

Se vor asigura cate 300 cm2 suprafata pentru fiecare puicuta de o zi introdusa (inclusiv suprafata de rarire).

Apa este primul nutrient pe care puiul trebuie sa-1 intalneasca in viata. Este dovedit ca puii realizeaza un start mai bun daca in primele 2-3 ore dupa populare primesc numai apa.

Urmatoarele recomandari sunt necesare:

-   cel   putin   o  data  pe  trimestru  trebuie  facuta  analiza chimica si bacteriologica a apei, prin probe recoltate atat de la locul de adapare, cat si de la castelul de apa;

-  instalatiile de adapare trebuie sa fie intretinute, pentru a nu avea loc intreruperi de adapare sau pierderi de apa;

-  instalatiile trebuie prevazute cu bazine - tampon (pentru presiune constanta si pentru preincalzirea apei), cu filtre pentru evitarea patrunderii impuritatilor in adapatori si defectarea acestora si, daca este posibil, cu ceasuri programatoare si electrovalve necesare programarii administrarii apei;

-este necesar un punct de adapare (picurator, cupa) pentru flecare 15 puicute;

- este necesara ridicarea inaltimii adapatorilor pe masura ce puii cresc (in nici un caz amplasate la o pozitie inferioara inaltimii spatelui pasarii, mai ales in cazul picuratorilor).

Cantitatea de apa necesara pentru adapare este de 20 - 24 litri pe puicuta, repartizata astfel pe varste:

-  1 - 8 saptamani: 3-4 litri apa/cap (in medie 0,05 - 0,07 1 pe zi);

- 8 - 18 saptamani: 10 - 12 litri apa/cap (in medie 0,14 - 0,17 l/zi);

-  18 - 24 saptamani: 7-8 litri apa/cap (in medie 0,17 - 0,19 l/zi). Aceste cantitati sunt socotite exclusiv pentru adapare.

La calcularea necesarului total se vor avea in vedere si celelalte nevoi (spalare, dezinfectie, udat spatii verzi, pierderi retea, nevoi PS1), ceea ce ridica necesarul total la cea 0,5 litri pe cap si zi.

Furajul se administreaza puilor de o zi in jgheaburile prevazute pe cele doua laturi ale bateriei. Peretele frontal al bateriei este astfel conceput incat poate fi modificat in functie de varsta puicutelor, pentru un acces usor la hrana, fara a permite iesirea puicutelor din cusca sau risipirea furajelor.

Frontul de hrani re nu trebuie sa fie mai mic de 6 cm pe puicuta.

Se vor administra cantitati mici, in tainuri dese, pentru stimularea consumului si evitarea risipei.

Este necesar a se efectua cantariri de control pentru urmarirea realizarii greutatii - standard si a uniformitatii lotului. Cand se constata o deviere in minus sau in plus fata de standard cu 5 % sau o neuniformitate exagerata, trebuie cautate cauzele si inlaturate.

Exploatarea gainilor ouatoare

1.  Transferul in hala de adulte

Se recomanda ca transferul sa fie facut la varsta de 18 saptamani, varsta pe care pasarile o suporta cel mai bine, pentru o cat mai usoara stresare a

acestora.

In  hala care va primi puicutele de 18 saptamani este necesar a asigura:

- o dezinfectie riguroasa, asa cum s-a aratat si la tineretul de inlocuire;

-  realizarea unui microclimat asemanator cu cel din hala de tineret, de unde sunt aduse puicutele;

- asigurarea aceleasi retete ca si Ia hala de tineret. Furajele vor exista in jgheaburi in momentul transferului, pentru a le putea consuma imediat;

-   asigurarea  apei  -  la  o  temperatura  de   12-15°C  in   momentul transferului, pentru a o putea consuma imediat.

La transfer va fi folosit un personal cunoscator, pentru a se evita bruscarea pasarilor, schimbarea coloniilor de origine sau a nivelului bateriei si prelungirea exagerata a transferului.

2. Ingrijirea puicutelor in perioada de acomodare

Perioada de la data transferului pana la intrarea in ouat este foarte importanta, de felul in care au fost ingrijite pasarile in aceasta perioada depinzand in buna masura succesul in perioada urmatoare de productie.

incepand cu saptamana a 19-a de viata se aplica sistemul luminos, prin marirea programului de lumina, in vederea stimularii ouatului. in momentul in care pasarea a receptionat acest stimul si a inceput sa oua, este necesar a schimba si reteta furajera, administrand furajele specifice perioadei de ouat, aceasta operatie facandu-se treptat, la varsta de 22 saptamani.

Intrucat , sistemul luminos se adreseaza ouatului, iar cel furajer greutatii corporale, se aplica diferentiat unul sau altul dintre stimuli, in masura in care maturitatea sexuala nu este corelata cu maturitatea corporala. Se actioneaza de asa maniera incat curba greutatii corporale standard sa fie corelata cu curba de ouat standard, aceasta fiind o conditie esentiala pentru atingerea performantelor maxime pe perioada de ouat a gainii.

3.  Echipamentul din halele de ouatoare

In  fermele de gaini ouatoare exista in aceasta perioada, atat vechiul tip de baterie (B.U.3 GO), cat si cel nou (B.P.3).

Dintre aceste tipuri este considerat superior tipul de baterie piramidala pe trei niveluri, care raspunde cel mai bine atat ca incarcatura economica pe hala, ca asigurare a conditiilor de microclimat, cat si ca mecanizare.

Custile noii baterii, desi nu sunt cu mult mai mari decat cele de la B.U.3 GO, avand o geometrie corespunzatoare, permit cazarea a patru gaini in foarte bune conditii de confort. Se asigura 10 cm front de hranire si o adapatoare tip picurator la fiecare cusca, cu sistem de recuperare a apei pierdute, prin cupa dispusa sub corpul de adapare.

Furajele se administreaza in jgheaburi dispuse pe doua parti laterale ale bateriei, fiind antrenate de un transportor cu lant. Dejectiile cad gravitational sub baterii, de unde sunt evacuate de pe pardoseala de catre un plug raclor.

Climatizarea se asigura utilizand sistemul de ventilatie si caldura biologica a pasarilor, fara a recurge Ia incalzire artificiala. Este insa nevoie de hale cu o buna inertie termica, prevazute cu sisteme de ventilatie corespunzatoare si bine cunoscute de specialistii care conduc exploatarea, pentru buna utilizare a caldurii biologice si evitarea deteriorarii factorilor de microclimat.

4. Parametrii de microclimat

Temperatura, umiditatea, curentii de aer si concentratia de gaze nocive se vor mentine la nivelurile aratate la punctul anterior, ca fiind optime pentru tineretul din ultima faza de crestere, cu urmatoarele precizari:

-  temperatura optima: minimum 15°C in timpul iernii, maximum 25°C in timpul verii;

-  umiditatea relativa: nu mai mare de 80% in timpul iernii, nu mai scazuta de 60% in timpul verii;

- curentii de aer: minimum 1 m/secunda in timpul verii, maximum 0,6 m/secunda in timpul iernii, cand temperatura scade la nivelurile minime;

- concentratia de gaze nocive:

• amoniac maximum 0,03 - 0,04%o (30 - 40 ppm);

• hidrogen sulfurat maximum 0,015%o (15 ppm);

• bioxid de carbon maximum 0,5 - 0,6%;

• zgomotele sub 100 decibeli;

-  ionizarea aerului: prezenti ioni negativi, garantie a unei atmosfere nepoluate;

-    presiunea   atmosferica:   normala,   neinfluentata   de   o   ventilatie necorespunzatoare, in care capacitatea de evacuare a aerului este mai mare decat cea de admisie.

5.  Programul de lumina

Se recomanda un program de lumina in care cresterea sa inceapa la 19 saptamani; se incepe cu 20 minute pe saptamana, ajungand la varsta de 42 saptamani la 16 ore lumina, dupa care ramane constant.

Se recomanda utilizarea unei ore de lumina in timpul noptii la jumatatea intervalului final de intuneric (opt ore intuneric), mai ales daca temperatura prea ridicata din timpul zilei nu permite ingerarea cantitatii normale de nutreturi combinate, sau daca in anotimpul friguros se administreaza retete cu nivel energetic scazut (sub 2700 kcal/kg nutret combinat).

Conditii minime sanitare veterinare la popularea si depopularea fermelor avicole

Ø     Se vor respecta cu strictete masurile prevazute in tehnologia sanitara veterinara la fermele de crestere intensiva a pasarilor.

Ø     Actiunile de pregatire sanitara veterinara si dezinfectie in fermele profilate pe cresterea hibridului ouator in bacterii vor fi aplicate conform tehnologiei sanitare in fermele de crestere intensiva a pasarilor.

Ø     Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa, cat si evidentie­rea actiunilor veterinare se vor efectua conform modelelor din tehnologia sanitara veterinara in fermele de crestere intensiva a pasarilor.

Ø      Se va respecta intocmai  programul tehnic al  actiunilor sanitare veterinare obligatorii privind supravegherea sanitara veterinara a efectivelor prin examene clinice, anatomopatologice si examene de laborator, prin aplicarea programelor de imunoprofilaxie, dupa cum se prezinta in tabelul urmator.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1682
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved