Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Cultura romana si Orientul in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea

Arta cultura


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Estetica In Fotografie
Andrei Plesu - Sensul culturii in lumea contemporana
Standardizarea sensului culturii in antroplogie
Casele secolului al-XIX-lea
Ornamentica mobilierului pictat
Neoclasicismul francez
MORTARIA
Umberto I
Casa Princiara de Monaco(GRIMALDI)
Text piesa BACHANTELE

TERMENI importanti pentru acest document

orientul in cultura romana : orientu in cultura romana : cultura secolului 17 : cultura in secolul 17 : sec xvii si xviii referiri la cultura scrisa in limba romana :

Cultura romana si Orientul in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea

          Referire la Orient –in sensul larg al cuvantului sunt foarte vechi si testele noastre ,datorita in primul rand contactului direct si indelungat cu cateva popoare care il reprezinta :armenii ,tatarii si turcii .Primul text cunoscut in limba romana ,celebra scrisoare a lui Neacsu din Campulung ,nu avea alminteri alt scop decat acela de a da stire judetului brasovean “za lucrul turcilor” ;textile istorice ,insemnarile analistice din sec al XVI-lea (in slavona) ,fac si ele numeroase mentiuni despre diferitele conflicte cu tatarii si turcii ,sumare ,desigur ,dupa cum sumare si schematice sunt insesi textile in sine ,asa cum putem spune –fara a exagera prea mult –ca interesul pentru Orient este o constata a culturii noastre inca de la primele ei inceputuri cunoscute astazi .

Aceasta situatie ,consecinta fireasca a situatiei noastre geografice ,antreneaza insa treptat si consecintele pe plan cultural ,desele contacte cu Orientul ,care nu sunt totusi numai razboinice ,presupun si o treptata largire a ariei de informatii privind viata ,obiceiurile si istoria acestor popoare ,diferite de ale noastre si care trebuiau ,deci ,explicate .Primele mentiuni despre cultura spirituala si materiala a acestor popoare ,despre istoria lor ,apar sub forma unor modeste glose risipite cu zgarcenie printer randurile cronicilor interne ,ele insesi extreme de laconice chiar in ceea ce privea evenimentele petrecute in tara .Cronica slovana a lui Macarie ne da primele stiri referitoare la istoria Imperiului Otoman care nu sunt direct legate de tarile romanesti ,iar in cronica lui Eftimie ,in capitolul despre domnia lui Ilias Rares ,gasim primele indicatii implicite referitoare  dogmele islamice .

            Stiri mai bogate vom afla in cronicele din sec al XVII-lea ,in cea a lui Ureche ,care concepe cronica sa nu numai ca o insiruire de date ,ci ca un ansamblu de fapte inlantuite causal ,in care introduce numeroase capitole explicative ,intre care doua se refera la Orient : “De imparatia tatreasca si de obiceiul lor si cat loc cuprinde Tara Tararasca si Da imparatia turcilor si de inceputul lor si de aposul lor ,in ce chip s-au inceput si s-au inmultitu si s-au latitu la atata marire si cinste si tarie “ .Compilate dupa o cosmografie occidentala ,probabil cea a lui G. Mercator ,aceste capitole aduc si unele informatii directe ,din propriile cunostinte ale voinicului sau transmise de la tatal sau ,rapostaul –acum –logafat Nestor Ureche ,care cunoscuse Constantinopolul in 1587 ,care fusese insarcinat de Petru Schiopul sa duca tributul la Poarta .In aceste capitole ,alaturi de descrieri geografice si de elemente de  istorie ,nu intotdeauna fabuloasa ,patrund si unele data referitoare la viata sociala ,obiceiuri si credinte ,organizarea politica si administrative etc .

          De altfel ,calatoriile din ce in ce mai numeroase a romanilor in Orient sunt ,cu siguranta ,una din sursele de informatie cele mai directe si mai amanuntite despre acest subiect .Relatiile noastre cu Orientul Apropriat sunt atestate inca din secolul al XVI-lea cand in 1533 –manastirea Sf Safa de langa Ierusalim este deschisa “dupa staruintele domnilor Valahiei “ si primul ei egumen este Ioachim Vlahul ,roman dupa toate probabilitatile .Legaturile se continua ,dovada evanghelia daruita de Ieremia Movila manastirii Sinai ,in 1598 ,si ele presupun numeroase calatorii ,cum este cea a unui caligar roman la sfarsitul acestul secol ,la Atos ,la Ierusalim si in Egipt .Chiar preotii care slujeau in aceste biserici ale manastirilor intretinute prin prin daniile domnilor romani erau ,uneori ,hirotonisiti in tara ,cum este si preotul care lasa pe un manuscris de la Sf. Sava urmatoarea insemnare in greceste :Prea sfantul patriarh Theofan m-a hirotonisit preot in Iasii Bogdaniei ,in Galata ,manastirea lui Petru voevod ,in ziua Invierii ,preacinstitului domn Miron Barnovschi si a mamei sale Elisabeta .Calatoriile diferitilor demnitari romani in Orient presupun si existenta unor cunoscatori ai limbilor vorbite aici ,turca in primul rand ,dar si araba si chiar persana .Dintre sterile fragmentate pe care le avem ,cele mai de crezare ale orientalilor insisi –confirma acest fapt .Paul de Alep ,cronicarul patriarhului Macarie al Antiohiei ,care a facut o lunga calatorie prin tarile romanesti pana la Rusia si inapoi ,la mijlocul sec. al XVII-lea ,are astfek cuvinte frumoase despre cultura lui Vasile Lupu ,“invatat in opera vechi ,moderne si tucesti ,iar in Tara Romaneasca ,la Targoviste ,alaiul patriarhului este intampinat de mitropolitul Ungrovalahiei ,un batran venerabil ,care cunostea “limbile turca persana ,greaca si valaha .”

          Daca nu stim inca in ce fel

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 391
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved